Biblioteca Mama! Romanesc"

N-le 3-4

TARA riEti(My Country")

DE

REMEI ROMFIIIIE1

Traducere din englezeste

de N. IORCIFI

Se vinde in folosul fundatiunilorde caritate ale Maiestatii Sale.

I Fi I

aitura foii Neamul Romanesc"1917

Er:

.

.

a-

,

.

.

.

infillIFI

', - '.

.

. .

,

1

.

'..

,

.

_,.

,, .

.5 ..

.

:

_

www.dacoromanica.ro

6iinioteca 99Nea111ti1 Ronal lesc"

N.le 3.4

(illiy Country")DE

MEIRI9 RE61118 ROMF1111E1

Traducere din englezqte

de N. IORGtI

1,0,101.Ec,Se villa& if

- MUNklienatite'C\UCURE5

folosul fanclatianilorale Maiestatii Sale.

I R I

Eoitura foii Neamul Romanesc"1917

A E.

ti

N

TA

V'

www.dacoromanica.ro

..:14;2w,a07,,,,t),------P*-4,------4'p;:< ..

J. POPES CU BAJENARIT

UTOR 5rz az_VOL. .. . izza

4ze2 7

UNICIKOLUI

Regina unei ten 14i0c 05'\Aceia cari sunt de edea carmuitoriai unor teri mai marl inteleg Area putin ce In-seamna aceasta.

inscamnd munca §i griji Si nadejde, §1 multatrudd pentru slaba isprava. Dar larg e campul,§i, dacd inima are vole bung, mare e opera.

Caad tanara, gandiam ca totul e munca,munca pieptis In sus ; dar anii cari trecura auadus alts cancan*, o cuno§,tinta binecuvantata,§i acuma §tiu.

Tara aceasta e mica, e foul, dar e o lard caremi-e draga. Imi trebuie ca Si altora sa li fie draga;de aceia ascultati cateva cuvinte despre dansa.ingaduiti-ma sa zugravesc cateva icoane, sa faccateva. schite asa cum le-am vazut, cu ochii In-fait!, apoi cu inima.

* *

Odata eram pentru acest popor o strains ; acuma

A

2/dz._

- -

era,n

www.dacoromanica.ro

4

sunt una dintre ei, §i, pentru ca yin de atat dedeparte, am fost mai mutt in stare sa-i vad cuinsu§irile for bune §i cu neajunsurile lor.

Tara for e o Zara rodnicA, o lard de Ihtinse§esuri, de grau invalurat, de codri adanci, destanco§i munti, de rauri care In primavara vuiescde ape spumegate Si care vara nu sunt cleatlene§e §uviti de apa-pierdute intre pietre. 0 taraunde teranii muncesc supt un soare care arde,o Zara neatinsa de murdaria fabricelor, tarade extreme, unde iernile sunt de ghiata si verileand ca In cuptor.

Legatura intre Rasarit §i Apus.La Inceput era o tara strains. Drumurile ei

prea prafoase, prea fail de capat §esurile ei. Atrebuit sa ma Invat a-i vedea frumusetile §i a-isimti nevoile cu inima mea.

Putin cate putin strAina a ajuns a fi una dinei, §i acuma i-ar placea ca pamantul na§teriisale sa vada acestAlalt pamant cu ochii Regineilul.

Da, putin cate putin am invatat sa Inteleg acestpopor §i, incetul pe incetul, el a invatat saInteleaga pe mine.

Acuma ne Incredem intre noi, astfel, cuajutorul lui Dumnezeu, impreund vom merge spreun mai mare viitor.

***

lubirea mea de libertate si de zari intinse, iu-birea mea de aier liber §i de carari necalcatem'a dus la multe descoperiri. Imi placea sa ca-Ilresc singura ceasuri intregi ca sa ajung la vre-

o

ma

§i-

,..

J,_t

.

www.dacoromanica.ro

5

un sat pierdut, ca sä dau de vre-o biserica inruine stand intre crucile ei rustice pe vreun malon sä ma aflu la cutare loc In vremea apusului,cand bolta si pamant erau sd fie scaldate in rosuinflacdrat.

0, apusurile romanesti, ce minunate sunt !()data caldriam incet spre casa.Ziva fusese arzatoare, aierul era greu de praf.

Tn nesfarsite valuri de our ars campiile de grause Intindeau innaintea mea. Nicio aburire de vantnu misca maturitatea for ; pareau ca asteaptaceasul secerisului, mandre ca sunt bogatia terii.

Cat cuprindeam cu ochiul, campii de grau sialte campii de grau, pierzandu-se 'n zari introlinie panda. 0 ceata albastra plutia asupra lumii,si cu dansa o mireasma de roux si de samantace coace se ridica usor din pamant.

La capdtul drurnului era o fantana, cu cumpti-na-i lunge tintind ca un deget urias spre cer.Lana dansa o veche cruce de piatra haita lute°parte ca de oboseala, o cruce innaltata odata cufantana intru amintirea cutdruia care murise...

Pace ma Infasura ; calul mieu nu facea niciomiscare : si el era supt farmecul de amurg.

De departe, o cireadd de bivoli venia lncetspre nine pe lungul drum drept : tin alaiu uratde bestii care puteau sa fi apartinut vremurilorinnainte de potop.

Unul cite until Innaintau, acoperiti de noroiu,rabdurii, hatinand trupurile for hade, purtandmasiv capetele for cu coarne grele, ochii for goide Intelegere zgaiti spre nimic, de si, cand §i cand,

-

www.dacoromanica.ro

6

ridicandu-si fetele, pareau ca-si cauta ceva dinceruri.

De supt copitele lor se ridicau noun de praf,intovarasindn li once pas. Soarele apuind '11 prin-dea, prefacandu-I intr'un fum aprins. Era ua valde lumina intins asupra acestor dobitoace depovara, o glorioasa aureola de raze innaintandcu dalsii catre odihna lor.

Statute piroitita pe loc si ma uitaiu la dansiicum treeeau pe Tanga mine, unul cite until... Siin seara o perdea pare ca a Post tras'ade 'nnaintea atator table. Prinsesem intelesulvastei si rodnicei campii.

Douazeci si trei de ani am cheltuit pang acumin aceasta Cara, fiecare zi aducand bucuria ei saunacazul ei, lumina ei sau umbra ei ; cu fiecarean interesur melee pentru dansa s'a facut maivast §i intelegerea mea s'a adancit ; am ajunssa stiu untie era nevoie de mine ca sa ajut.

N'am sa ma apuc a povesti de asezaminteleterii mete, de politica ei, de nume cunoscutelumii Altii au facut aceasta cu mai multapricepere decat as fi putut. imi trebuie numai savorbesc de sufletul ei, de atmosfera ei, de teraniisi ostasii ei, de lucruri care m'au facut sa iubescCara aceasta, care au facut ca Milne mea sa bata()data cu inima ei.

M'am pa; tat printre cei mai mill. Am intratin casutele :or, li-am pus .Intrebari, am pains inbratele mete pc pruncii Ion.

Li-am vo:bit limba cu stangacie,facand multe

a::eia

* *

intre;;i.

www.dacoromanica.ro

7

dar, de si strains, nicairi, intre terani,n'am Intampinat neincredere on banuiala. Eraubucuro§i sa-mi vorbeasca, bucuro§i sa ma lasesa intru in casutele lor §i In deosebi sa-mi vor-beasca de 'nacazurile lor. Totdeauna de nacazurilelor au sa povesteasca cei sarmani, dar ace§tia ofaceau cu o demnitate deosebita, vorbind demoarte si de saracie cu o resignare stoics, nu-marand mormintele copiilor lor a§a cum altcinevaar nurnara pomii saditi in jurul casei.

Saraci sunt, ne§tiutori sunt teranii aceVia. PA-rasiti sunt si plini de eresuri, dar este o marenobleld in rasa lor. Sunt cumpatati la mancare§i multdmiti cu putin, putine sunt nevoile lor,dorintile lor sunt margenite; dar un vis mare itbraneVe cu dragoste fiecare din ei in inima sa :el dorete sa fie stapan pe pamant, sa alba insama lui ogorul pe care-1 lucreaza ; dorqte sa."-1poatd !mini al sau. Aceasta mi-a spus fiecare dinei si ei toll ; era cantectil ve§nic al tuturor cu-vintelor lor.

Cand am vazut intaiu un sat romanesc, cucolibele-i marunte ascunse intre pomi, singurelecolturi verzi pe nemargenitele campii, abia deputeam crede ca farm n intregi pot locui In caseap de mici.

Pareau cascie pe care be schitam in copilarie,cu o u.V1 la mijloc, o ferestuica de amandouapartite ;i thin inergAnd undeva in rotocoale dincoperipl buhos. Adesea aceste coperiuri par

_

***

grepeli,

www.dacoromanica.ro

prea grele pentru asemenea casute ; par ca lezdrobesc, si usile date in laturi ii dau o infati-sare de pared ar striga dupa ajutor.

Seara, femeile stau torcand din furca pe pra-guri, pe cand turmele yin spre cast tropotindmoale prin praf si dulaii latra furios, umplandde zarva for tot vazduhul..

Nicairi n'am vazut atalia dulai ca inteun satromanesc,grea lacercare pentru cine calarestepe un cal neastamparat.

Cat e noaptea de mare, canii Tatra inganan-du-se. Nu se opresc nicio clipa ; e un zgomotnedespartit de noaptea romAneasCa.

Totdeauna mi-a placut sa cutreier satele aces-tea. Am facut asa in orice timp al anului, si nue tuna care sa nu-si aiba farmecul.

Primavara, sunt pe jumatate ingropate 'n pomi,o Mare spumegand de flori albe, din mijloculcarora coperisurile rotunde ale colibelor rasar caniste nouri mari cenusii.

Galite, gasti si purcelusi se joaca ici si colope praguri ; zambile timpurii si papadii galbenecresc in vole prin curtile nematurate, unde oalede forme ciudate si luminoase bucati de scoarterupte zac in pitoreasca neoranduiala.

Printre toate acestea copiii cu ochi negri segasesc pe jumatate goi in fericita libertate.

Niciodata n'am fost in stare sa inteleg cumfamilii asa .de imbielsugate, fart sa mai pome-nesc pasarile si atatia prieteni cu patru picioare,pot afla loc in cele doua marunte camarute dincare se alcatuiesc aceste colibe.

lama, satele sunt acoperite de zapada ; fiece

8

www.dacoromanica.ro

9

casuta e o alba gramagioara invaluita ; toatecolturile sunt rotunzite, asa incat coliba paresa fie impachetata in vata.

da nimeni osteneala sa inlature nametii.Zapada ramane uncle a cazut ; saniutele sar pesteridicaturile ei, facand drumuri tot asa de inva-lurate ca o Mare batuta de furtuna !

***

Teranul roman nu e niciodata grabit. Timpuln'are niciun rost in socoteala lui de viala. De-prins cu zari nemargenite, el nu asteapta saajunga intro zi la capatul drumului.

Vara, carale, iarna saniile se misca de-a lun-gul acestor nesfarsite drumuri, incet, supus, cuo neobosita rabdare.

Trase de cai marunti, slabi, sniffle de lemntrec peste zapada neegala ; teranul sta pe juma-tate ascuns intre gramezile de lemne §i capitele defan on de coceni, dupa cum duce una on altade la tin loc la altul. Bun de zugravit in asprullui cojoc, e tot asa bun de zugravit vara ca-tnap Iui alba, cu palaria larga 'n margeni, culcatcu multamire pe graul cladit, pe sand boii luirabdurii se trudesc innainte, parand a fi tot asade nepasatori ca §i stapanul for la lungimea dru-mului. Cenusii boii acestia, slabi, vanjosi, cucoarnele larg arcuite ; ochii li sunt frumosi, cuo cautatura aproape ca a omului.

Si de-a lungul acestor drumuri carale teranilorse trudesc, until dupa altul, in sir fara capat,prin norii de praf. Daca noaptea le apuca pedrum, boil stint desjugati, carale trase Tanga sant

Nu-si

* *

-

www.dacoromanica.ro

10 --

pand ce zorile rasarind amintesc terani!or camai sunt multe poVe pans sd ajungd la tinta...

Can ploud, praful se face noroiu ; druathl seface atunci numai o apa !

Romania nu e o tara de colori lari. E o ciu--data unitate in zarile -i largi, in drumurile-i pra-foase, in teranii ei imbracati in alb, in cardle eiaspre de lemn. Pana Si boii caii par a se ficontopit in cenu§iu sau in coloare murga, a§aincat sa se facd una cu acel soiu de visatoarenegurA ce zace asupra tuturor lucrurilor.

Numai apusurile prefac toate aceste nuantede umbra inteo nea§teptata minune de coloare,revarsand asupra pamantului i cerurilor valuride our minunat. Am vazut cldi de ffin schim-bandu-se in piramide aprinse, rauri in panglicide foc §i fete sarbede, obosite aprinzandu-se cade o miraculoasa strdlucire.

Un ceas fugar, ceasul acesta at apusului, dartotieauna el ndvale§te asupra-mi ca ofdgadu:ald trimeasd de Dumnezeu din ceruri.

Poate ca, iarna i toamna, aceste apusuri suntmai glorioase, cand pdmantul e obosit, cand muncalui de un an e isprAvita sau cand el doarme suptstralucitoru -i giulgiu de zapada, pazind in sanulsau recolta ce va sd vie.

Cu totul altfel decal satcle de la camp suntcele din munte.

CAsutele sunt mai putin saracacioase, nu a§ade midi, coperiurile de stub stint inlocuite cucele de table, care stralucesc ca arginti:1 in soare.

ti

vepica

* *

www.dacoromanica.ro

- it -

Mai bogate si mai felurite sunt vesmintele tera-nilor ; colcrile sunt mai vii, si adesea ogradi-

plina de flori Incunjura casa.Toamna e vremea potrivita ca sa cercetezi

aceste sate din muncele ; toanina, and copaciisunt o inflacaratl .stralucire, and anul ce t.agede moarte arunca o ultima shirt& de frumusetainnainte sä-1 inv:nga frigid si zapada.

De multe on am fost primita din inirn'A inaceste satucene, teranii iesindu-mi innaintemanile pline de flori. La cel d'intaiti seen deapropiere a trasurii mete, cete de calaretiyin in goana ca ma intampine, saltand grO.bitpe calutii for zburliti, purtand stegulete on ra-muri inflorite si chiuind de bucurie. Se tin hojmade trasura, ridicand nori de prat. Ca si stapaniitor, caii marunti sunt nebuni de aprinsi ; totale zvon, coloare, miscare ; salbatec alearga bu-curia pe pamant.

Clopotele satului sung, glasurile for sunt pikede voiosie ; si ele-ti striga bine-ai venit ! Cetede feme. imbricate vesel si de copii se revarsadin case, dupa ce pradat gradinile ca sasamene flori in calca Reginei tor.

Biserica se afld 'n de ob§te in mijlocul satului;acolo Doamna trebuie lase trasura, si, In-cunjurata de o multime lute, fericita, e cuss spresfantul Ideas, unde preotul o pr mete la usa cucrucea In mana.

Ori incotro se duce, multimea o intovaraseste;nu e stangacie, nu e sfiala, dar nu e nici imbul-zeala on strivire. Teranii romani Taman plini dedemnitate ; rare oil ei stint gal agiosi in bucuria

cu

rtEtticisl

.

:

salt

nita

www.dacoromanica.ro

- 12 -

lor. Li trebuie sA se uite la cineva, yd-1 atingd,sd-i auda glasul : dar nu aratA mirare si curiosi-tate, numai puling. De cele mai multe on expresiafetei lor rdmane serioasa, si copiii lor se uitAlung la om, cu fete grave §i ochi mari plini deexpresie.

Numai caldretii aceia in goana ajung a facezgomot in voio§ia lor.

* *Sunt curioase datini la terani, eresuri ciudate.

Romania fiind o tall de secetd, e noroc sa ajungicu ploaie e semn de bielsug, de rodnicie, enadejde de bunA recolta, bogatie.

Une ori, cand mergeam prin sate, terancelepuneau donite mari pline de apd innaintea' pra-gului ; un vas plin e semn de noroc. Ele varsachiar apd Innaintea piciorului cuiva, tot din pri-cina acestui straniu eres, cA apa e bielsug, §i,cand vine fata lutninatd Intre ei, trebuie sa i sefacd cinste in tot felul.

Am vazut fete innalte, frumoase, ie§ind dincasele lor ca sa ma intampine cu cofe plineochi pe cap ; la apropierea mea, stateau pe loc,stropii lunecandu-li pe fata ca sa ardte bine cavasele sunt cu adevarat pline.

E bine sa Intalne§ti un car plin de gran saude fan care-ti iese 'n cale ; dar un car desert esemn sigur de nenoroc.

De multe ori, pe unde am fost, !ocuitorii s'austrans In jurul mieu, sdrutandu-mi manile, mar-genea hainei mele, cdzand in genunchi parcd arfi voit sa-mi sdrute piciorul, si mai mult decatodata ei mi-au adus pe copiii lor Wean

:

cari-§i

www.dacoromanica.ro

13

cruce innaintea mea ca si cum as fi fost o icoanainteo biserica.

La inceput era greu sa primesti fara a to In-rosi asa un omagiu, dar pe incetul m'am deprinscu aceste manifestatii loaiale ; pe jumatate umi-lita, pe jumatate mandra, innaintam printre ei,fericita ca ma aflu in mijlocul lor.

***

Ar fi cu neputinta sa va descriu tot ce amvazut, auzit on simtit pe cale intre acest poporsimplu, cu inima calda atatea privelisti vii,atatea scene miscatoare au Minas intiparite ininima mea. Am ratacit prin sate pierdute in lo-curl uitate, pe §esuri fierbinti ; m'am catarat pandla umile casute Cuibarite laolalta pe coaste demunti. Am ajuns la placute salasuri marunte as-cunse Intre brazi uriasi. Pe termuri de Marepierdute am descoperit satucene uncle Turd lo-cuiau in singurateca razletire ; langa Dunarea largaam ratacit printre targuri putintele, locuite de ,

pescari ru§i, al caror tip se deosebeste .asa demutt de at teranului roman. De la intaia vedererecuno§ti neamul for : uriasi innalti, cu barbifrumoase §i ochi albastri, cu camasile ro§ii ce sevad cat de colo.

Mai ales in Dobrogea aceste natii felurite seimbulzesc : pe langa Romani, Turci, Tatari, Ru§i,pe alocurea si Nemti, traiesc panic unii Tanga altii.

Am fost Intr'un sat din Dobrogea, care era inparte romanesc, in parte rusesc, in parte nem-tesc, in parte turcesc. Am mers de la un capat

;

www.dacoromanica.ro

14

la altul, cercetand atatea casute, intrand in fie-care biserica, ispravindu-mi incunjurul la micamoschee rustica, tapisata cu covoare vestejite,§i acolo, late° multime de Turci de rand, amascultat slujba lor ciudata, din care n'am intelesnimic. 0 femeie care nu e voalata n'are dreptsa intre in sfanta Incinta ; dar un nume regaldeschide atatea usi, si atatea regule severe secaleb in bucuria de a primi un oaspete asa deneobi§nuit.

Tate° arzAtoare zi de vara am venit intr'un°rase( locuit aproape numai de Turci. impartiambani mArunti intre saraci gi fara sprijin §ima purtam de ici colo. Era acuma randul popo-ratiei musulmane ; de aceia cercetain locurile celemai nenorocite, cu manile pline de bani.

li-a fost de mire bucuria la venirea mea,?neat scopul cel adevArat al visitei mele a fostaproape uitat. M'am gasit incunjurata de un roiude femei aprinse, in Mine ciudate, ciripind olimba neinteleasa mie.

hni ziceau : Sultana, si fiecare-si simtia nevoiade a ma pipai ; puneau degetele pe hainele mele,ma atingcau pe spate, ba o bahadrca batranam'a apucat de barbie. MA 'duceau din coliba 'ncoliba, din curte 'n curte. M'am gAsit despartitade tovarasii mici, ratacind int,.'o borne pe caren'o mai cunoscusm pana atunci. MA tarau cuele printr'un labirint de mici colibe cladite dinlot, de gradini ridicul de mici, de ogragioaredosite, facandu-ma sa intro In locuintole lor, sapun 'ulna pe copiii lor, sa ma asez pe scauneletor. Ca un zbor de cioare se certau §1 se bateau

cei

Asa

www.dacoromanica.ro

15

dupa mine, puindu-mi intrebari, cople§indu-maen bune urari, la care nu puteam raspuad- decatcu o mi§care din umere §i cu zambete.

Femeile musulmane mai sarace nu sunt de faptvoalate. Ele poarta largi nadragi de bumbac §ipeste dan§ii un fel de mantle pe care §i-o tottin supt nas. Croiala acestor mantii ii da acealinie indescriptibila, ap de placuta ochiului §icare apartine numai Rasa'rltului_ Si colorile cealeg ele sunt totdeauna armonioase ; aiara deaceasta, ele sunt in concordanta cu imprejurimeafor de scale si praf. Femeile acestea poarta ciu-date colori albastre-,terse mauve, -- chiar §inegrul hainelor for nu e cu adevarat negru, cia luat nuance ruginii, care se amesteca placut cumediul in floarea noroiului in care locuiesc.

Cand se imbraca pentru drumuri mai lungi,portul for e in de ob§te negru, cu o panza albaca zapada pe capetele lor, a§a fel InfavrataIncat ascunde toata fata afara de oclii.

Nespus de pitoresce §i de tainice sunt acesteintunecate cand yin catre tine, atingandu§or paretii §i purtand In de ob§te un bat greuIn mini ; este In ele ceva biblic, ceva care ducepe oin Indarat spre vremuri foarte departate.

In acea calda dimineata de vara de care vor-besc, am cautat sa scap o clips de navalitoarelemele din cale-afara de prietenoase, a§a Meat sama pot furi§a Intro coliba mica a carii u§a eralarg deschisa.

Ispitita irezistibil de umbra-i tainica, am stra-batut in tainita de lut, gasiudu-ma aproape

A-

si

figuri

www.dacoromanica.ro

16

desavar§it intunerec. La capatul cellalt o feres-tuica lasa sa strabata o slabd rata de lumina.

Bojbaindu-mi drumul, daduiu de un patuceande zdrente §i pe acest culcq al miseriei desco-periiu o femeie batrana-batrana, a§a de ba-trana, Incat ar fi putut sa fi trait pe vremea zi-nelor Si a vrajitoarelor, vremi ce nu mai au aface cu vAlma§agul §i zvonul de astszi.

Aplecandu-ma asupra ei, m'am uitat In fata-ibotita, §i toate pove§tile tineretii mele paruraca-mi rasar innainte, toate istoriile pe care, incopildrie, Incantata, le ascultasem, istorii pe carenu le uiti niciodatd...

De-asupra-i, atarnand de un cuiu ruginit laindemana ei, era o oala de lut neagra, de oforma ciudata. Toate In jurul bahadarcei acesteiaerau In floarea pamantului : fata ei, locuinta ei,zdrentele care o acoperiau, locul pe care sta.Singura pats de lumina in aceasta tainita eraun miel alb, culcat lard supere cineva lapicioarele patului.

Puind ceva banuti intre carligatele-i degeteosoase, am lasat pe aceasta ciudata fiinta ba-trana in sama tovaraplui ei alb ca zapada, §i,intorcandu-ma la lumina soarelui, avuiu simtulca, o clipa, mi-a fost dat sa ratAcesc prin vea-curi fara numar spre zilele de odinioara.

* *

De la inceput Romania a fost o lard supusaUn stapan tiranic dupa altul §i-a pus

manlle grele asupra acestui popor ; el a fost de-pans a fi stapanit, apasat, maltratat. Rare on

sA-1

navalirilor.

www.dacoromanica.ro

17

i-a fost ingaduit sa se afirme, sA-§i ridice capul,sd fie neatarnat, fericit on liber; totqi, In ciudaluptelor si a robiei, n'a fost un neam sortit sapiara. A biruit orice asprime a sortii, a Infruntatorice miserie, a biruit orice subjugare, §i n'aputut fi strivit pana la moarte ; dar de aici aiesit ca poporul romAnesc nu e vesel.

\Cantecele for sunt triste, incete danturile lor,petrecerile for rare on aprinse, rar se and tareglasurile lor. In zilele de serbatoare imbracdhainele cele mai vesele Si, stilt* laolaltd Inpraful drumului, ei dantuiesc in grupe sau incercuri largi, neobositi, ceasuri intregi ; dar niciatunci nu sunt voio§i sau galagiosi, ci solemni§i plini de demnitate, parand a-§i face chefulcumpatat, fara patima, fara graba.

Cantecele for sunt plangeri Indelungi ; ariilece canta pe fluierele for plang fara sfar§it as-piratia for si dorul care se pare a ramaneanic nemultamit, a nu cuprinde nici nadejde, niciindeplinire.

***

Tot pentru aceia stint putine case foarte vechi:abia de este vre-un castel on vre-un mare mo-nument ramas din trecut. De ce nevoie sa secladeasca frumoase case dacd In fiecare zi du§-manul putea sa navaleasca asupra terii §i saardd totul pAnd la pamant !

Una on cloud ciudate vechi clAdiri s'au pas-trat din acele vremuri de nAvAlire : solide, In-nalte zidiri cu un cerdac deschis, tocmai In varfalcatuit din puternici stalpi scull, §i, ici colo

.

vq-

2

www.dacoromanica.ro

18

In imensa anticline a zidurilor, ferestuici culocuri de panda. Cetati primitive, pe jumatateturnuri, pe jumatate case terane§ti, ele stau deobiceiu cam razlete §1 nu samara cu nimic dince am vazut in alte

Am trait Intr'una din aceste ciudate case. Cer-dacul, care fusese odinioara o intaritura, s'a pre-facut acum intr'un simplu balcon, §i din mijlo-cul stalpilor starciti o placuta vedere se puteacapata asupra dealurilor §i §esului. OM le dededesupt erau mici, joase, neregulate, cu zidurimarl groase ; o scary de lemn dreapta ca unade funie ducea la aceste Incased.

Si pe din afara §i pe din launtru zidirea eradata cu var, §i atat de primitive -i era construc-tia, incat capatase Incantatoarea infati§are ca arfi fost modelata cu degetul unui olar. Nu erauunghiuri taioase, ci ceva rotunzit §i neegal lacolturi pe care nicio easy nu-I poate avea. To-tal era incununat de un acoperi§ lat de §indila,cenu§iu, cu lumini de argint.

Dar innainte de toate vec:hile manastiri aleacestei teri au pastrat comori din trecut.

Chiar de la inceput, aceste colturi razlete defrumuseta m'au atra§ mai mutt decat orice ; ne-descriptibil e farmecul pe care-I arunca asu-pra-mi, aproape neinteleasa desfatarea cu care-miumplu sufletul !

Ca §i in mite alte teri, calugarii §i maiceledin Romania §tiu cum sa aleaga cele mai in-cantatoare locuri pentru laca§urile for de pace.

Am calatorit de la unul din ele la altul, des-_

teri.

N

www.dacoromanica.ro

19 -

coperind multe tesaure ascunse, cercetand pecele mai bogate §1 pe cele mai sarace, pe celede un acces u§or §i pe cele ascunse departe invai de munte, uncle piciorul calatortilui numaiarare on ratace§te.

La unele am putut ajunge numai Ware, ur-candu-ma peste dealuri §i vai, peste pasuri pie-troase, urmata de cete de terani in vesmintealbe, pe caluti zburliti, ciufuliti, dar avatid pi-ciorul sigur ca al caprei de munte.

()data intr'amurg, dupa ce o zi intreaga cala-risem peste munti, daduiu pe nea§teptate pesteunul din aceste departate laca§uri, cu paretiialbi, de un pitoresc straniu, pe jumatate ascunsintre brazi §i venerabili fagi cu trunchiurile cauria§i de-odata uria§i cari in cel dinurma al for spasm de agonie i§i frang manilein zadarnica desperare.

La apropierea mea clopotcie incepura sa suite,glasurile for Clare §i rasunatoare proclamandulibucuria catre ceruri.

Trecuiu pe supt portalul scope :t in curteaincunjurata de ziduri. Innainte de a fi putut sama cobor, am fost incunjurata de un negru roiude maice schitand smerite gesturi de salutare,facanduli cruce, cazand in genunchi §i apasan-

fruntile de pietrele de jos, apucandu-mimanile on parti din imbracamintea mea, pe carele sarutau, pe cand strigau Si murmurau, §optindvre-o rugaciune.

Uimita de a§a o Intampinare, am fost luata desuptioara de maica starita, o venerabili batrana

"-

du-si

www.dacoromanica.ro

20

trenturandd, a carii fats era asa de Incretitd devrasta ca un camp brdzdat de plug.

Pe jumatate ducandu-ma, pe jumatate acdtan-du-se de sprijinul mien, ma conduse prin usadeschisd a bisericii. Din vreme in vreme-mi sa-ruta pe furls umdrul si inteun fel de smerit ex-tas apasa batrana, batrand, de a mea.

Tbate celelalte maice se Ingramadiau dupanot ca un stol de pasdri cu penele negre, valu-rile lor intunecate plutind in vant, iar clopotelesunand intr'una, In zvon de bucurie.

In Idcasul =brit facliile aprinse erau ca ro-itiri de musti luminoase intr'o padure intune-catd. Calugaritele se asezard de-a lungul zidu-rilor, vesmintele lor negre facandu-se una cuumbra, asa incat numai fetele lor reiesiau, fa-cute si mai eterate prin tremuratoarea lumina acandelei.

Cantau, bucuros as spune ca era frumoscantecul lor, insa n'ar fi tocmai adevdrat. Nu cain Rusia, cantarea in bisericile romAnesti e de-parte de a fi melodioasa : ele bazaiau pe nascantari traganate, adesea repetate, de loc armo-nioase si care nu par sa alba cuvant de-a a -.junge vre-odatd la capat.

Dar, oarecum, in seara aceia, in pierduta ma-nAstire de munte, departe de casele oamenilor,acolo, in paraclisul cu tavanul jos, plin de a-ceste figuri imbricate 'n doliu, ale cdror fetesevere erau Ingere§ti in mistica lumina, sunetelestranii care se ridicau spre bolts nu erau ne lalocal lor. Era ceva batranesc in ele, ceva ar-haic, primitiv, In legatura cu zugravelile si icoa-

fata-i

www.dacoromanica.ro

- 21 -

nele oarecum barbare, ceva care parea ca a rl-tacit, venind din vremi trecute, pAnd in lumeamai zbuciumata de astazi...

Mai pompoase erau primirile de care m'amInvrednicit in manastirile mai marl.

Acolo toll calugarii veniau In alaiu sa ma in-tampine : o procesiune de fiinti cu vesminte ne-gre si barb! lungi, de apareflta austerd, Intune-cati la fata.

Luandu-ma de brat parintele staret ma duceasolemn prin biserica bogat Impodobita, pe cando suma de copilasi aruncau flori cum treceam.

Nu sunt peste masura de aspre regulele ma-nastiresti In Romania. U§ile manastirilor sunt des-chise visitatorilor ; in zilele mai demult erau casede adapost pentru drumetii ce calatoriau din locIn loc.

Sfintele ziduri dadeau gAzduire de trei zilecelor ce treceau pe acolo; aceasta era vecheadatina ; si acuma in multe locuri calugarii simaicele au vole sa-si inchirieze casutele la ceice simt nevoie de odihna pe o vara. AceastaIrma e cu putinta numai unde mAnAstirile suntadevarate mici sate, unde, mai mult sau maiputin, fiecare locuitor are casuta lui !

***

Sunt doua feluri de manastiri in aceasta lard ;on o mare zidire, uncle calugarii si maicele suntuniti supt acelasi coperis, on o suma de casemici adunate pe un spatiu larg in jurul biseri-cii centrale.

Numai cele d'intaiu sunt interesante din punct

www.dacoromanica.ro

- 2 -de vedere al arhitecturii, §i uncle din cele pecare 1:;-am cercetat sunt de o perfectie aleasa inproportie §1 forma.

Mai presus de toate celelalte una din acestemanastiri ma atrage sere sine, caci cu adevarate de neinvins farmecul ei.

0 manastire, alba, singurateca, ascunsa de-parte, in regiuni de padure mai verzi §i maidulci ea oricare altele in tara. Perfecta e formabisericii sale, albe ea zapada randurile de stalpicare-i Incunjura lini§tita curte. Un farmec §i otaina o infa§ura, cum n'am mai simtit aiurea.Sobre-i suit sculpturile, dar o armonie de ne-descris ii face liniile frumoase, §i o pace ca a-ceia strabate local, incat aici am simtit de pareca as fi gas it cu adevarat casa odihnei...

Oriunde merg, acolo calugaritele ma primesccu o mi§catoare bucurie, pe jumatate mirate capoate cinova care e a§a de sus sa se ingrijeascade un loc a§a de simplu. Ma due adesea acolo,oricand pot, caci a aruncat un straniu farmec a-supra-mi, §i adesea trebuie sa ma intorc iara§ila paretii ei albi.

Cladirea alcatuie§te un dreptunghiu in jurulbisericii, trei laturi din care, aunt alcatuite de oindoita colonada, un rand peste altul, cel de susformand un cerdac deschis mergand de jur Im-prejurul Intregului. In dosul acestor stalpi suntchiliile maicelor : mici bolti, odai mid, date cuvar, umile §i tacute...

Large e biserica, nobila in linii, bogata insculpture, avand in frunte un vast pridvor aco-

rr"

,

www.dacoromanica.ro

- 23 -

peril care se sprijina pe stalpi de piatra bogatsculptati. Ca §i interiorul cladirii, acest pridvore Impodobit intreg cu fresce, de o conceptiefara arta, de un desemn arhaic, §i armonioase,coloarea fiind Imblanzita de mina vremii.

In launtru, biserica e innalta, Intunec:oasa, mis-;zugravita intreaga cu sfinti ciudati la fata,

can se uita fix la tine ca §i cum s'ar mira casunt tulburati din singurateca lor tacere si pace.

Multe comori zac intre aceste ziduri : vechiicoane, lespezi de mormant in ruina, o catape-teasind minunat sapata, aurita §i zugravila cu oneasamanata indemanare, toate colorile fiind ve§-tejite tii armonisate 'de me§terul tuturor artelor,Timpul.

In colturi de umbra candele greu batute cuciocanul, atarnand de lanturi de sus, raspandesco lumina tainica asupra icoanelor imbricate cuargint pe care le-au lustruit atatea evlavioasesarutari. De fapt un slant Ideas, indemnand su-fletul sa se ridice mai presus de lucrurile pa-mantului acestuia...

Ultima lature a patratului e inchisa de un zidinnalt, cu o usd la mijloc, care se deschide a-supra unei inguste carari ce duce spre o a douabiserica, mai mica, tot aka de perfecta in formaca si zidirea mai mare din curtea interioara. Aicise ingroapa maicele : un colt idilic, incunjuratde ziduri zguduite, pe care be tin laolalta, culungile lor brate spinoase, tufe de trandafiri sal-bateci, acoperiti cu ginga§e flo :i. Crucile de lemncu ciudate forme care Inseamna mormintele stauin mijlocul innaltei lerbi invalurate §i a venera-

tica,

www.dacoromanica.ro

24 --

bililor meri pe cari vrasta pare sA-i apiece mi-los catre cele ce dorm supt brazda la picioa-rele lor.

De jur imprejur, paduri de fag pe dealurijoase, unduland ; ca fond la acestea, muntii :

innegurati, cu neputintd de atins, alca-tuind o barierA impotriva lumii din afara...

Un loc de frumuseta, un loc de odihna, un locde pace... Multe rituri de frumuseta rasar inna-intea ochilor mici cand ma gandesc la aceste as-cunse case de rugAciune. Nenumarate stint ace-lea pe care le-am cercetat in cele patru colturiale terii, §i iarasi imi intorc pasul spre ele onde cate on pot.

Ar fi greu de spus care sunt cele mai inte-resaiite: comunitatile monahale sau ma'nAstirile ;si uncle §1 altele sunt de o potriva de intere-sante, de o potriva de gingase.

imi aduc aminte de o manAstioara cuibarita lapicioarele unui munte amenintator, incunjuratade pAduri de brad, intunecoase si tainice. Dru-mul intr'acolo era intortochiat, pietros, greu de:acct, dar local el lust* era tin mic rain de li-niste, incunjurat de livezi, verde si odihnitor catin vis de pace.

Ciudati calugari batrani it locuiau : 'pustnicitacuti, ingropati departe de lume, stafii de um-brA, aproape sinistri in rAzletirea lor, cu ochiilor cari au luat cautatura locuitorilor de padurinedeprin§i sA se mai uite in ochii oamenilor.

Fara zgomot ei ma urmau oriunde mergeam,cu capetele plecate, dar tirmArindu-ma cu privi-rea de supt sprincent le stufoase, manile fiindu-li

albastri,

www.dacoromanica.ro

25 -

ascunse in largile maneci ce atarnau : pare atumbre Intunecate imi pandiau fiece pas.

M'am intors de am privit in fetele lor ob-scure : cat de departe pareau a fi Cine erauei ? Care li era povestea? Care fusese copilarialor, sperantele lor, iubirile lor ? In cea mai mareparte, cred eu, erau numai fiinti umile, igno-rante, fara ideale mai vaste, fara visiuni Inde-partate de mai innalte lucruri. Unii erau a§a debatrani, a§a r de garbovi, incat nu-si mai puteauridica fruntile sa priveasca sus spre cer ; barbilelor lungi, sure, luasera infatiprea mu§chilor cecresc pe copacii cazuti.

Dar until era printre ei, innalt Si drept, cufata panda, uscata ca a unui sfant. Nu §tiamnumele lui, nimic din trecutul lui, dar avea ofata nobila, §i mi s'a parut ca in ochii lui pu-team ceti visuri care nu erau numai visurile a-cestui pamant.

Nu pot vorbi, vai ! de toate manastirile ce amvazut, dar de una trebuie sa pomenesc, caci inadevar e un rar _coltivr de lume.

Ascunsa In gura unei pe§teri, pierduta in ceamai salbateca regiune de munte, este o biseri-cuta ciudata, asa de mica, dar asa de mica, In-cat trebuie sa-ti pleci capul ca sa-i treci pragul ;pare sa fie o jucarie, lasata sa cada acolo devre-o mama de uria§ §i uitata. E numai un pa-raclis de lemn, mic, suite!, pazit de putini albicalugari batrani, finite 4a de vechi §i de gar-bove, Incat par a fi prins mu§chiu ca pietrelece zac totdeauna In acelasi loc...

Niciun drum nu duce la acest laca§ ; trebuie

ti

!

www.dacoromanica.ro

- 2r -

sa -ti cacti calea pana acolo pe jos sau calare,paste pripastii de munte Yi peste stand piezie.Acolo zace, la intrarea intunecoasa a pesterii,singurateca,- sura §i veche, ca o taina ascunsace asteapta a fi descoperita.

Dincolo de bisericuta prapastia se Ninety,intunecata §i intortochiata, mergand in misterio-sul Intunerec, drept in inima pamantului. Candajungi la capat, se aude un galgait de apa : unizvor, rece ca ghiata, iese aici bolborosind dinadanc, carat Si racoritor ca. izvoarele din gradi-nile

Am aflat de indragostiti cu palima cari via safie cununati in aceasta biserica, in ciuda aspri-milor drumului, in ciuda barierelor posomorate,a§a bloat sa fie uniti pe viata in acest loc de-partat undo multimile nu se pot aduna.

Pe calea la aceastii biserica, nu departe degura pesterii, sta un mic ci:nitir singuratec, plinde crud de tarn. Aici calugarii cari si-au is-pravit viata singurateca sunt apzati in sfar§itspre ve§nica odihna. Intunecate sunt aceste crud,stand ca 'specIri in potriva stancii goale. Soa-rele verilor be coje§te, vanturile toamnei le batsi adesea zapezile iernii le dau la pamant. Dar,pritnavara, viorelele timpurii §i dediteii ginga§ise aduna iu iurul lor, gra:nadindu-se mirosi-toare manunche la picioare.

ivli se pare ca, in ciuda singuratatii, n'ar figist sa fii ingropat intr'un loc ca acesta.,.

Edenului.

In

.0

www.dacoromanica.ro

27

°data calariam prin zapada ce se topia. Ca-lea ce urmani, ca toate drumurile romanesti, era

lunga, nesfarsit de lunga, pierzandu-se indepartare, facandu-se una cu bolta fArd co-loare.

Era o zi de depresiune, o zi de desghet, endlumea e cum ii mai rau.

Jur imprejtirul mieu campiile netede se intin-deau asteptand ceva care nu venia. Peisagiul pa-rea sa fie fart orizont, sa n'aiba margeni ; totulera monoton uniform, fara viola, fart lumina,fart veselie. Tacere apasa asupra pamantului,tacere si trista odilma.

Cu fraul lasat in vole si capul plecat innotamcu calul mieu prin noroiu. Nu mergeam nicairlanum2 ; un fel de toropeala sau nepasare veniseasupra noastra, consunanta cu melancolia zilci.

0 ceata urneda atarna ca un val vested chiarde-asupra pamantului ; nu era o ceata deasa, ciflutura ca un abur.

Deodata auziiti un sunet jalnic venind spremine din departare, ceva cum nu mai auziseminnainte.

TrA'gilnd fraul, statuiu pc loc la margeneamirandu-ma ce o sa vad.

De fapt nea§teptata era procesia care, ca unvis straniu, venia spre mine din ceata.

innotand prin zapada in topire innaintau doiMeta* purtand intre ei o tava rotunda suptirepe care se afla o coliva; dupl ci venia un preotbatran cu crucea in mane, ImbrIcat pompos inpodoabe vestede de our si albastre. Vq-mantu-i greu era tot stropit i murdArit, pang

lunga,

i t

dot--mului,

:

-

ro§ii,

www.dacoromanica.ro

-25lui cel lung si barba nepieptAnata erau de uncenusiu murdar, ca si drumul pe care mergea.Un batran trist, neavand altd expresie decat amiseriei pe palida-i fats cazutd.

Indata dupd el urma un car aspru de lemn,tras de boi ale cdror nasuri atingeau aproapepdmantul ; rdsuflarea for facea nourasi in jurulcapetelor, prin cari ochii luciau cu o rabdatoareneliniste.

Din acest car se auzise sunetul cel trist. Ceputea sd fie ? Atunci de-odatd am inteles!

Un sicriu neted era pus in mijlocul carului ;in juru-i stAtea un numAr de batrane, gemand siplangand, ridicandu-si glasurile inteun cantectrist, care rasuna ca o bocire prin aier. PArulfor alb era zburlit si valurile for negre fluturauin jur ca smocuri de fum.

Dupd car mergeau Ratru Tigani batrani, can-tand arii jalnice pe vioarele for tipAtoare, pecand glasurile femeilor luau refrenul pe altdscars. NiciodatA n'am auzit un bocet mai trist,nici un zgomot mai lugubru. indata dupa Tiganivenia o ceata de rude desculle, tiind lumanariaprinse in mani. Flacdrile subrede pAreau a-proape rusinate ca and asa de slab in melan-colica lumina a zilei.

Trecand, aceste fiinti obosite ridicard fete pa-lide, privindu-ma cu ochi jalnici cari nu ardtaunicio mirare. Prin ceata Intunecoasd pareau a fitot atatea stafii, venite de nicairi, mergand sprenu stim ce tinta. Ca umbra trecurd si se pier-durd. Dar, prin ceata ce se stransese, bocetulse intorcea sd ma urmareasca, statornic, in chip

,

www.dacoromanica.ro

29

ciudat, ca si cum mortal ar fi strigat, din sicria-sul lui, dupa ajutor...

Mult timp dupa ce aceasta stranie vedeniedisparuse, am stat privind la . drumul unde ur-mele picioarelor for ramasesera intiparite pe za-pada topita. Fusese totul numai o halucinatie,creata de melancolia zilei ?

La intorsul calului mi se infatisa o umbra ra-sarind mare la o distanta scurta pe drum. Ceputea sa fie ? Era o zi de triste aparitii ?

Nu fall greutate facuiu sa se apropie calul deacel loc ; zau cred ca une on caii vad stafii !...

Apropiindu-ma, am bagat de sama ca aceiace inspaimantase calul mieu nu era decat o In-nalta cruce de piatra. Monumentala, acoperita demu§chiu §i misterioasa, statea singurica, aseme-nea cu un strajer ce tine vepica paza asupradrumului. De pe bratele-i rastignite picaturi marlcadeau pe pamant ca lacrimi grele...

Plangea oare crucea batrana, plangea pentruca o singurateca ingropare tre,cuse pe acestdrum ?...

* *

Trebuie sa vorbesc putin de aceste ciudatecruci vechi pe care, pe toate drumurile ce le-amstrabatut, le-am intalnit, In orice parte a terii.

PAnd acum n'am dat bine de rostul lor, darmi-s dragi : ele par a§a de bine in consunantacu caracterul intru catva melancolic al- terii !

In de obVe ele stau la margenea drumului,une on in singuratate impunatoare, une on ingrupe ; une on stint din piatra ciudat sapata ;

-7,

-

1.4www.dacoromanica.ro

30

tine on sent de lemn, crud zugravite cu figuride slit* arhaici.

Para aceste pioase monumente au fostinuiltate ca insemne locurile uncle s'a petre-cut ceva poate moartea vre-unui erou sau nu-mai scrotal unui singuratec calator care nu eramenit sa ajunga la capatul drumului sau...

De cele mai multe on stau langa puturi, pur-thud numele acelora cari, gandindu-se la drumetiisetoff, au ridicat aceste mijloace de adapat inlocuri departate.

Ciuiate la faptura, ele atrag ochiul de de-parte ; teranul isi descopere fruntea innaintea lor,soptind o rugaciune pentru morti.

La rascruci, am dat une on peste danselestranse cate zece supt un coperis: cand se aflain asa de mare numar, sunt cioplite din lemn.Formele §i marimea for stint felurite: unele, suntgrozav de lanalte si de zdravene, acoperite ori-ginal cu sindila ; adesea desemnul for e Incurcat,si mai multe cruci, iesind una din alta, fac oalcatuhe c..rioasA, zugravita peste tot cu colo-rile cele mai tari, pe care soarele si ploaia rA-pede le indulcesc spre o placuta armonie.

Ocrotite de tovarasele for mai mari, multe cru-cilite se gramadesc alaturi: cruci rotunde §i crucipatrate, cruci care sunt suptirele si drepte, crucicare par a se pleca sirerit spre pamant...

Pe drurnuri singuratece aceste dovezi rusticede credit* au tin farmec ciudat. Te miri ce do-rinti s'au ridicat cand ele an fost puse acolo demani evlavicase si de inimi care credeau...

Dar, mai presus de toate, crucile de plata sa-

indoialasA

:

www.dacoromanica.ro

31

path -ma ispitesc. Le-am descoperit in tot felulde locuri : unele sunt de o .rard frumusctl, aco-perite cu inscriptii care §erpuies'c in ininunatedesemnuri,

Am dat de ele pe campii pustii, pe margenide drumuri prafoase, la capatul pridurilor latchnecate, pc snguratece cline de munte. 1..e7aaraflat pe ape pierdute langa Mare, uncle poruti-bell valurilor se rotiau in jurul lor, cksmicrdan-du-le user cu varful aripilor.

Multe leghi de cale am calarit ca sd am altpunct, de vedere asupra acestor simbole iniste-rioase, pentru ca ele-mi umplu sufIctul totdea-una cu o puternica dorinta de linilte ; ele sunta§a de solemn impresionante, ap de tricute, a§ade

Una mai ales mi-a fost scUmpa Statcasingurd singurica intr'o singuratate demnd,tiff camp gol, privind amenintdtor la un smocde scai suciau tulpinele spinoase in um-bra bratelor ei.

Nu-i §tiam povestea, nici de ce pazia la unloc a§a de singuratec ; pare ca fusese acolo dela insu§i faptul vremii. Obosita de zAdarnica ye-ghere, se apleca u§or lute() parte, §i in amurgumbra-i samana straniu cu umbra unui oar.

**Nimic nu e mai mi§cator pitoresc decat chni-

tirele de sate ; cu cat cunt mai umile, cu atatmai mult desfAteazd ochiul artistului.

Adesea sunt puse Imprejurul tasericii de sat,dar une on se and chiar de-o parte. Totcleauna

lin4tite...iniinii.

pe.

cari-§i

www.dacoromanica.ro

32

le taut, placandu-mi sa ratacesc prin poetica fordesolatie, simtindu-ma asa de departe, asa dedeparte de zvonul si graba !Limit noastre zgo-motoase.

De sigur ca aceste mici locuri de inmorman-tare nu sunt pazite si ingrijite ca in Jeri cu maibuna randuiala. Gropile sunt imprdstiate intre bu-ruieni si urzici, tine on scai cresc asa de desTanga cruci, ca le ascund pe jumatate vederii. Dar,primavara, pAnd nu e nalta iarba, am gasit peunele din ele aproape ingropate in papadii sistanjinei alergand nebuneste peste tot locul. Cru-cile umbroase se uita de sus la toata aceastabogatie de colori, parca s'ar mira ca poate Dum-nezeu Insusi a Impodobit gropile for parasite.

Teranul roman e protivnic oricarii silinti farafolos. Ce trebuie sa se intample, se Intampla, cetrebuie sa cadd, cade. Deci, data o cruce se rupe,de ce sa catam a o ridica, las'o sa zacdiarba o va acoperi, florile se vor gramadi in locul ei.

In dimineata de Vinerea Mare rataciam prin-tr'unul din aceste cimitire de sat. Spre mirareamea gasiiti ca aproape fiecare mormant era lu-niinat cu o suptire faclioara, a card flacara ar-dea palid, incapabild de a se Intrece cu luminasoarelui. Langa aceste luminite spectrale erau bu-cati de oala pline cu cenu§a Inca putintel a-prinsa, care trimetea rotocoale fine de fum al-bastru in lini§titul aier de primavara. In aceastaii de jale, cei vii vin sa facd onoare monitorlor, dupa datind, in consunanta cu Legea Tor.

Ciudata priveliste, de fapt, toate aceste mici

,.

www.dacoromanica.ro

. 33

flacari nesigure intre mormintele ruin. Ade-sea gAsiam o candela Infipta in locul unde oricerarna§ita a mormantului Insu§i fusese cu totul§fearsa; dar statea acolo arzand viteje§te, amin-tindu-ti ca supt chiar acest deget de pamant oinima a fost puss spre odihna.

0 batrana o gasiiu in dimineata aceia standlocului langa una din a_ cele faclii, o facile a§ade umila §i de suptire cA abia putea sa ramaiedreapta ; dar mama batrana o pazia cu brateleIncrucipte parca ar fi indeplinit in tacere vre-un rit.

Apropiindu-ma de dansa, m'am uitat sa vadcat de mare era mormantul ce pazia, dar nu pu-tuiu descoperi niciun fel de mormant. Galbenaluminita sta umil langa un manunchiu de dedi-tei. Tot ceia ce fusese candva un mormant fu-sese de mult facut una cu pamantul.

Panza din jurul capului batrenei era alba, albaca infloritii cire§i cari dadeau veselie acesteigradiniti a lui Dumnezeu ; a!be erau §i florilecare cre§teau langa prinosul de dragoste al ba-tranei.

Cine e Ingropat aici ?", intrebAiu.Unul diutre ai miei", raspunse ea. Era

fetita fetei mele ; acum se odihne§te."De ce nu se mai vede mormantul.?", mi-a

fost intaia intrebare.Drept orice raspuns dadu din umeri, §i ochii

iniunecati se uitara in ai miei ; o desavar§itaresignare era ceia ce cetiam In adancurile lor.

De ce sa mai tii un mormant curat dacdpreotul satului da voie boilor lui sa pasca In-tre morminte ?

'n

www.dacoromanica.ro

- 34

Ma uitaiu la ea cu mirare. Nu se poate oprio neoranduiald ca aceasta ?"

Iard§i dadu din, umeri. Uncle e omul care sapoata opri o neoranduiald ca aceasta?"

lard§i dadu din umeri. Uncle e omul care sapoata opri ? Vita trebuie sa aiba unde sa pastaci ea."

Vazuiu ca socoate aceasta ca un lucru firesc§i ca acela ce zacea supt pamant putea fi cuadevarat nepasator la aceste copite care treceausus, atata vreme cat de Vinerea Mare este tinesd-§i aducd aminte Si sa aprinda o facile asu-pra inimii sale

In noaptea de Vinerea Mare, se fac lungislujbe In orice biserica sau paraclis din lard.

Pline de farmec mistic sunt §i aceste adundride terani in jurul umilelor case de rugaciuneale lor. Barbati, femei §i copii se string laolalta,fiecare purtand o faclie. Cei ce nu afld loc In-nauntru stau afard, in multimi rabdatoare.

Cu adevarat o frumoasd priveli§te.Din fiecare fereastra de biserica lumina se re-

varsa, pe cand triste cantece plutesc catre ceice a§teaptd dincolo de ziduri. In fruntea Idea-§ului slant sute de mici flacari bdtute de vant,care lumineazd fetele celor ce, in extas, ascultasunetele slujbei ce se savar§e§te inlauntru.

Datina cere ca in noptile de Vinerea Mareflori sa fie aduse de inchinatori, flori care se a-§eazd cu evlavie pe o icoana brodata a lui Hris-

los rastignitul, ce sta pe o masa in mijlocul bi-sericii.

Fiecare credincios aduce ce poate : un ma-

1

,

www.dacoromanica.ro

35

nunchiu de verdeatd, o ramurd de flori, o manyde zambile fdcand noaptea dulce de mireazmalor, sau numai cateva simple viorele stranse lamarginea drumului, cei d'intdiu dragi soli ai

and siujba s'a sfars-,;it, in lungi siruri inchi-natorii se intorc pe acasa, fiecare §i toti laolaltdferindu-§i cu grija fAcliile, pentru ca e cu norocsd le aducd aprinse innapoi acasa.

Nu mai strAluce§te acum luminA din fere§tilebisericii ; totul e cufundat in lntuneric, bisericaIns4i se desface ca o uria§d massy de umbrade-asupra boltii.

Dar cimitirul de aldturi e o grAdind de lu-mini ! Au cazut oare toate stelele din ceruri casd mangaie pe cei ce zac supt brazdd ? Ori santnumai luminitele care ard viteje§te, ard necon-tenit pentru cei morti ?...

***

Sant unele minunate biserici vechi In tara, hn-pundtoare clddiri, bogate §i venerabile, pline decomori cu ingrijire pdstrate din trecut.

Le-am visitat pe toate bisericile acelea, cerce-tand asupra istoriei lor, admirand proportiile lorperfecte, examin.and de aproape scumpele lorbroderii, sculpturile lor, candelele lor de argint,crucile lor smaltuite, Evangheliile lor legate 'n aur.

Dar, in ciuda frumusetei lor, niciuna din zidi-rile mai mari nu ma atrage a§a de puternic caaceste biserlcute de sat pe care le-am vizitatpand §i in cele mai depdrtate colturi ale terii.

0 parte din lard e mai ales bogatd In aceste

pri-maverii,

_

www.dacoromanica.ro

36

gingase mici cladiri ; e o parte care-mi e foartedraga. Nicio cale ferata nu profaneaza vaile eilinistite, nicio imbunatatire modernd n'a distrussimplul ei farmec. Aici mina civilisatiei n'a stri-cat nicio frumuseta originala4 niciun pictor bi-nevoitor n'a atins vestejitele fresce de pe vechiipareti. Un colt de pamant §i-a pastrat persona-litatea ; fiind greu de atins, a rams neschimbat,nedespoiat.

Securea n'a dat jos glorioasele-1 pAduri, spe-culatorul intreprinzator n'a cladit Made oteluri,nici locuri de distractie ; nicio instiintare mon-struoasa nu desfigureaza verzile-i livezi, cline-le-i roditoare.

De aceia si cele mai marmite bisericute aufost pastrate. Stau raspandite in locuri cu totulde neasteptat : catarate pe varfuri de dealuriprapastuite, ascunse in vai impadurite, adeseaoglindindu-si gingasele siluete in rauri ce curgla basa lor.

Innalti brazi, ce se vad de departe, infipti castraji Innaintea pridvoarelor, sant semnele cearata locurile unde stau. Bisericutele din tirmafor sant asa de mititele, incat din departare sevad numai copacii.

Acesti brazi pareau ca -mi fac semn fagaduindca voiu gasi comori ascunse la picioarele lor;ei se desfac lamurit, intunecati, din peisagiu,pentru ca e un Tinut unde padurile sant de fag,nu de brad.

Adesea am calatorit leghi ca sa ajung la ele,peste carari pietroase, peste terenuri de mocirla,prin raulete pline de zvon si peste povarnisuri

.

-

www.dacoromanica.ro

37

WA de capat, si niciodatd n'am fost inselatA ;intunecatele straji nu m'au chemat niciodatA Inzadar. Cele mai drAgute mid ziduri le-am des-coperit in aceste locuri cu totul rdzlete.

Unele erau total de lemn, de o coloare caldd,ca panea neagrd de curand scoasd din cuptor,coperisurile for enortne dandu-li infatisarea deuriase musinoaie crescand in Natant rodnic.

In de obste este o clopotnitA de-asupra, darla uncle clopotnita sta de sine in fruntea bise-ricii, si e de cele mai multe on de o fdpturddelicios de gingasd.

De nedescris e coloarea pe care o iea lemnulvechiu. E totdeauna in armonie cu fondul, cuimprejurimile; fie pe o livadd verde, ori in fataunor brazi intuneco§i, fie primdvara, pe jumd-tate ascunsd dupd meri in plind inflorire, fietoamna, cand copacii cari o incunjurd sant totinumai our si rugind si rosu.

PAdurea e adanc intunecatd, cu lumini surecare sant une ori ca argintul. Muschiu verde cap-tuse§te adesea deschizAturile dintre ramuri, dandintregului o moale InfAtisare de catifea care mul-tameste ochiul.

Inlauntru, aceste lacasuri rustice sunt cOpii cao jucarie a modelelor mai marl ; toate sant ma-runte, dar oranduite in acelasi chip. La biseri-cile ortodoxe altarul e despArtit de restul cid-dirii printr'un parete sdpat si zugravit careatinge aproape acoperisul si e in de obste in-oununat cu o cruce enormd. La partea de jos aacestor despartiri sant chipurile sfintilor celormai venerati. Sant trei unite in acesti pdreti ; in

www.dacoromanica.ro

38

vremea unei Orli din slujba aceste u§i ramaninchise.

Femeile n'au dreptul sa patrunda in SfantaSfintelor dincolo de catapeteasma.

*

Frumoase icoane am gasit eu adesea in acestebisericuti vechi, aduse aici fara indoiala din al-tele mai marl, cand a§a-numite imbunatatiri iz-goniau dintre zidurile innoite comorile vechimii,care erau privite de acum innainte ca prea sd-racacioase on prea §terse.

Imi aduc bine aminte CUM inteo seard, dupace m'am suit pe un drum fard capat, am ajunsIn sfar§it la piciorul,brazilor cari-mi faceau semnde departe §i cum am atins u§a deschisd a sfan-tului idea§ in clipa chiar cand soarele scapata.

Ziva fusese umeda, dar acest ceas din urrridinnaintea intunerecului i§i incerca frumuseta casa rdscumpere pentru posomorari mai tirnpurii.

Satenii, gacindu-mi gandul, trimisesera un te-ran batran sa deschidd biserica. La apropiereamea, sunetul unui clopot ma ajunse, zvonin-du-§i salutarea in aierul de seard.

Ultimele raze ale soarelui atingeau auriidirea and fuiu la u§a. Ca ni§te flacari ce joaca,ele strabatusera innauntru, raspandind glorinasafor lumina asupra umilului cuprins, incunjurandchipurile sfintilor cu luminoase aureole.

Era o priveli§te minunatd!Pe prag statea un teran batran, tot in alb, cu

smile pline de ramuri de cire§ inflorite, pe care

1,)

cla-

www.dacoromanica.ro

39

mi le intinse cand se plecd sa sarute margenearochiei mele.

Inlauntru, degetele iubitoare ale batranului a-prinsesera multe lumini, §i acelea§i flori fusesera puse pins in jurul celei mai sfinte din icoane,aceia pe care orice credincios trebuie s'o saruteintrand in biserica.

Lumina soarelui biruia lumanarile, dar ele pa-reau sa fagaduiasca a-§i urma dupa putinta glo-ria cand marele parinte se va fi dus spre

Stand intean colt de umbra, lasaiu mi-nunata pace a laca§ului sd-mi strabata sufletul,lasaiu farmecul sfintei case sä ma incunjure caun val de odihna.

Soarele dispdruse ; acum luminitele reie§iau,tari puncte de lumina Impotriva navalitoruluiIntunerec.

Greu imi era cu adevarat sa ma smulg deacolo ; dar timpul, care nu respecta emotiile o-mene§ti, mergea innainte

Afara, langa u§a, o cruce de piatra enormasta ca o stafie, cu capul pierdut lntre ramurilede zapadd ale unui porn in plind floare. Cruceaera aproape a§a de Innaltd cat §i biserica...

** *Felurite de fapt sant formele acestor biserici

terane§ti. Cand nu sunt de lemn, ca acelea pecare tocmai le-am descris, ele sant mai molt datecu var, linia for de capetenie fiind solizii stalpicari sprijina, in fata, pridvorul. Abia de va fi obiserica romaneasca fard acest pridvor ; el dacaracter intregului, e izvorul de capetenie al Im-

!

o-dihna...

www.dacoromanica.ro

40

podobirii. Une on stalpii au frumoase capitelesapate ; une on sunt numai zdraveni sprijinitori,dati Cu var ca si restul bisericii.

Gingase cu adevarat sunt clAdirile pe carevre-un mester cu inima smerita le-a zugrdvit desus !Ana jos cu sfinti slabi la fata, in stralucitevesminte. Am vazut cele mai ciudate podoabede acest fel : Intregi procesiuni de figuri arhaicein atitudini tapene, ilustrand intamplari din sfin-tele for vieti. Atunci Si stalpii din fata sunt zu-graviti, adesea cu dragute desemnuri, samanandde aproape cu 5roderii persane, in vechi colorialbastre si rosii si brune.

Coperisurile sunt totdeauna de sifidila, cu largistresini ce Innainteaza, de cea mai caracteristicaforma.

Am vazut o biserica in mijlocul unui camp deporumb. Coperisul cazuse Inlauntru, paretii eraucrapati, pe alocurea cazand in ruina, InnaltA floa-rea soarelui se itiia la ferestile-i fara cercevelesi facuserd cuiburile Intre grinzileboltilor ei daramate. Era de plans, cu adevarat,sa privesti a§a o desolare ; dar niciodata n'amvazut o mai magica priveliste.

Paretii erau Inca acoperiti cu fresce, colorilefiind aproape nevatamate ; catapeteasma bogatsapata arata Inca semne de auritura ; abia eraustricate multelei chipuri de sfinti. Zdravenii stalpicari despartiau o parte de alta stateau tart sineatinsi, afara numai ca pe alocuri Inveli§ul lorde tencuiala cazuse.

Unic in adevar era farmecul acestei !Lane. Al-bastra bolts de de-asupra-i era cope r4, si so-

:

www.dacoromanica.ro

- 41

lemnii sfintl se uitau de sus de pe ziduri ca §icum ei ar fi intrebat de ce nu s'a ridicat vre-omans prietenoasa ca sa ocroteasca frageda forfrumuseta, de vifor §i ploaie.

Nu §tiu de ce o comoarl ca aceasta a fostlasata sa cadd in bucati, poate ca nu e vre-me sa se caute de vechi mine Intr'o Cara undea§a de mult e de fAcut ! In adevar, biserica erade o rara putere de fascinatie, expusa astfel lu-minii zilei, dar suparator era' gandul ca, de nuva fi rapede acoperita, dragutele fresce vor cd-dea cu totul.

Era un chip al Maicei Domnului care in deo-sebi mi-a atras atentia ; se uita la mine din fon-dul ei de our cu ochi mari, patetici. Pe genunchiiei statea Pruncul Isus, tapan ridicat, cu o [lianaIntinsd spre binecuvantare ; copilul era sldbut,cu o ciudata fata panda ci ochii cu mult preamari pentru aceasta fata.

Nu ma puteam smulge din acest loc de in-chinare parasit iarasi Si iarasi o cercetam dejur imprejur, sorbind in sufletul mieu icoana ei.

La urma am lasat-o, dar de multe on m'am.intors ca sa prind o ultima priveli§te.

Floarea soarelui statea in grupe Innalte, cu ca-petele plecate spre biserica de parca void sase uite Innauntru ; un zbor de porumbei albi cazapada se rotiau in juru-i, aripile for fara patascanteind in lumina. Aceasta am vazut-o la ur-ma ; zidurile ruinate Si, plutind asupra lor, a-ce§ti porumbei albi ca zapada.

-

:

F

s**

www.dacoromanica.ro

42 -

Mi-ar placea mai mult sa vorbesc despre a-ceste bisericute. Pentru mine acest subject eplin de nesfarsit farmec ; dar stint multe lucruride care trebule sa mai spun, asa Meat cu pa-rere de rau ma intorc la alte scene.

Cei mai singurateci locuitori ai Romaniei santciobanii, mai singurateci si decat calugariichiliile lor, caci calugarii se string in congre-gatii, pe cand`ciobanii petrec luni intregi singurinumai cu canii lor pe pustii varfuri de munte.

Adesea ratacind calare pe culmi am dat deacesti paznici tacuti, sprijiniti pe batele lor, asade linistiti de ar fi putut sa fie chipuri cioplitein piatra.

Marea boltd albastra era a lor, si minunatavedere asupra zarilor fara de margeni ; ai lornorii schimbatori plutind une on peste capetelelor, alte on ridicandu-se ca un abur din pra-pastille de la picioarele lor : ale lor erau si ta-cerea si apusurile, rasaritul si floricelele demunte cu minunatele lor nuante. Dar tot a lorera si furtuna, si ploaia, si zilele de neptit: unsaceata ; a lor era singuratatea fara cuvinte, ne-mangaiata de glas omenesc.

Acesti singurateci locuitori ai muntelui ajungaproape de o coloare cu stancile si cu paman-tul de care sunt incunjurati.

Poarta mantii enorme, facute din pieile oi-lor turmei, cazute pe cale. Aceste vesminte bu-hoase li dau o Infatisare salbateca, ce nu sa-mana cu nimic din ce-am vazut vre-odata ; sibaietasii poarta aceste extraordinare vesminte ,

care-i acopar de sus OA jos, ferindu-i de ploaie

In

-

www.dacoromanica.ro

43

si de vant §i chiar de prea arzatoarele raze alesoarelui. Singurul lor adapost sant bordeie, pejumatate supt pamant, ale cdror acoperisuri santfacute din brazde, asa incat la o distanta micaabia de le poti deosebi. Aici, in tovarasia du-lailor lor, ei petrec lungile luni de vara, panace frigul toamnei ii trimete pe dansii si turmelelor innapoi la camp.

Sunt fapturi cu aspre cautaturi acesti ciobani,aproape tot asa de nepieptanati ca si dulaii lor.Singuratatea pare sa li fi patruns In ochi, carito privesc fard simpatie, ca si cum ei ar fi pier-dut obiceiul de a-i opri asupra fetei oamenilor.

Grea primejdie pentru drumeti sant acesti du-lai salbateci, si adesea stapanii lor fie uita lanavala ce dau nenorocitului intrus, Fara sa misteun deget intru apararea lui.

De sigur ca adesea un suflet de pret se poategasi /titre acesti strajeri ai muntelui Innalt. El vapovesti atunci lucruri vrednice de auzit, cad na-tura va fi lost Invatatoarea lui, glasurile salba-taciunilor vor fi Intrat in inima lui.

Mai putin nesociabil e pastorul care- si maneturma pe pasuni mai verzi.

Nu e atata de singuratec ; chiar cand nu trA-ieste cu un tovaras, el primeste vizitele trecato-rilor ; expresia lui e mai putin posomorata, ochiimai putin aspri, si ariile ce canta din fluier auo note mai dulce.

Aici cojocul e inlaturat, dar atitudinea cioba-nului e pretutindeni aceiasi : on pe varfuri pus-tii de munte, ori pe grase pa§uni langi limpede

www.dacoromanica.ro

44

on pe arzatoarele sesuri ale Dobrogii, undecale de mai multe leghi imprejur nu se cede nici-un copac, ciobanul sta, une on ceasuri Intregi, cuamandoua manile supt barbie, razimat in bata.Nu tine mina de vreme, se uita tinta innaintealui, si ceasurile trec incet peste capul lui.

Odata am avut o curioasa impresie. Calariampe niste dune fa-1.A sfarsit langa Mare. Nimic numa putea incanta decat peisagiul ce se Intindeainnaintea mea : Marea era de o liniste moarta,samanand cu o oglinda de albastru stropit depuncte luminoase ; nisipul termului era alb siscanteietor ; valuri de caldura se ridicau din pa-mant, arzandu-mi fata ; lumea Intreaga parea cagafaie. Eu singura ma miscam pe aceasta imen-sitate : ale mete erau bolta, Marea si nisipul.

Cu toata caldura Innabusitoare, calul mieusalta voios, fericit ca simte nisipul moale suptcopite. Aveam simtul ca merg printr'un pustiu.

De-odata calul se Impotrivi, sforai din narilelargite ; it simtiiu ca tremura supt mine ; su-doarea-i rasari pe tot trupul ; se opri subitinvartindu-se pe neasteptate imprejur, nu maivoi sa innainteze. Nu se putea vedea nimic de-cat un sir de movile de nisip joase, Incovoin-du-se, si ici si colo avand un smoc de iarba,tare on o radacina de levent maritim plecat suptcovarsitoarea caldura. Dar si eu aveam un simtnestapanit, ciudata impresie ca era un lucru caresufla, ca si cum pamantul insusi s'ar fi sbatutsupt piciorul nostr]. Oarecum Impartasiam te-merea calului. Ce putea sa fie ?

rau,

§i,

'or

www.dacoromanica.ro

45 -

in ciuda impotrivirii calului, porniiu innainte,tiind straits fraul, cand la fiecare clipd incercasd se Intoarcd imprejur.

Atunci vazuiu aparand in zare ceva straniu : olinie :z:iisterioasd care unduia peste una din mo-vile, ceva care avea viatd. Avuiu neteda percep-tie ca sufla, ba chiar ca -si tragea suflarea.

De-odata un om rdsdri de undeva si stAtu, opatd neagra, in fata caldurii boltilor ce pareaua cloci lumea. Omul acela era un cioban. Atuncipricepuiu si rostul acelei linii ce se mica asade ciudat : era turma lui.

Coplesite de caldura toropitoare, oile se stran-seserd laolaltd, cu capetele intoarse Inlauntru,cautand adapost una de la alta. Neafland usu-rare, gafaiau suferinta for tacutd.

Ciobanul statu nemiscat, privindu-ma drept,cu o nepdsare impietritd.

Cred ca niciodata pand atunci §i niciodatadupd aceia n'am avut un mai patrunzAtor simtde nesuferita caldurd...

***

Oriunde i-am pe munti on In campie,pe pdsuni verzi on in pustiuri sterpe, acestitacuti pdstori mi s'au parut a fi adevdrata in-trupare a singuratatii, a tainei, a lucrurilor nes-puse.

Prin singuratecele for veghi intre salbatAciu-nile fard rost, der sigur ca ei s'au intors la omai de aproape intelegere a naturii ; poate ca audescoperit stranii taine, pe care nimeni din notnu le §tie !

-

intalnit,

www.dacoromanica.ro

46

Toamna si la inceputul primaverii, pAstorii Isimama turmele innapoi la munte. Ii afli caznindu-seincet pe drumurile marl: o masa tacuta cu unconducator batut de vifore in frunte, omul sioaia de aceiasi coloare de praf obositi la mers,stor§i, supusi, stiind ca drumul for nu este Incala capat.

Trecatoare vedenii ale salbataciei, timbre in-toarse din singuratati, despre care nu stint nimic.Oamenii cu fetele duse pe ganduri si ochi cevad departe, oile cu capetele plecate yin catretine de departe, tree, se departeaza §i au dispa-rut, lasand in urma for pe cale mii si mii deurme marunte pe care vantul sau ploaia rapedele sterge...

Este un neam ratacitor, cunoscut in orice tarn,tin neam Incunjurat de taint, a carui obar§ien'a fost niciodata stability limpede, tin neam caresi in zilele noastre e nomad, miscandu-se necon-tenit, miscandu-se din loc in loc. Oriunde rata-cesc, Tiganii stint priviti cu neincredere §i ba-nuiala ; sunt stiuti ca hoti ; fetele for negre §idintii scanteietori atrag si rasping totdeodata.Este tin farmec fara nurse in ei, §i totusi strainisunt oriunde merg. Myna oricui este asupra for ;nicairi nu sunt bineveniti, neincetat trebuie sa semi§te de colo, colo, fara cast, despretuiti, neo-dihniti calatori, de fapt, pe fata parnantului.

Totu§i sunt locuri in Romania unde acestiTigani s'au asezat in margenea sateler on tar-gurilor.

-

.

--

***

www.dacoromanica.ro

"47

Aici, In mijlocul murddriei de nedescris §i aneoranduielii,- ei sant adunati laolaltd in colibeBata sa cad §i in bordeie, pe jumatate goi, in-cunjurati de copii ce se ciorovAiesc §i de duldisalbateci. Tainitele for sant acoperite cu ce auputut prinde : tinichele vechi, scanduri rupte,zdrente, bulzi de pamant, bucdti rupte de scoarte ;nu sant cuvinte pentru a infatia murdaria ce-iincunjurd, abjecta miserie in care roiesc.

Niciodata n'am putut descoperi dacd totdeaunaaceia§i Tigani trdiesc in aceste locuri on dacd,dupd un timp, unii se duc, lasand tainitele for faranume altor drumeti, cari se apazd pe o vreme

apoi pleaca, facand loc celor ce vor sa mai vie.Sant aplecatd a crede ca une on aceste sala-

§uri sant locuri de adapost, unde hordele rata-citoare cautd ocrotire iarna, cand viscole §i ge-ruri aspre fac sd nu se mai poata merge pe dru-murile mari. Dar §i vara am vazut familii prd-sindu-se prin aceste mahalale sordide.

Nesfar§it mai pitoresce sunt taberele de Tigani.Acest neam ciudat I§i infige corturile in tot felulde locuri. Pe campii intinse intrebuintate ca pa-

pe malul raurilor, adesea pe ostroave Inmijlocul albiei apelor sau in margenea padurilor.

Pe cale yin, nu in trasuri acoperite, cum iivedem in teri mai blande, ci in card stricate,trase de cai slabi, pe jumatate morti de foame,une on de catari on de rabdatori magari cenu§ii.

Pe aceste care, in mijlocul unui amestec ne-descriptibil de prajini, de scoarte, de acoperi§uride cort, de oale, de tigai Si de alte multe, In-tregi familii /§i afld locul ; mame §i copii, bunice

.

-§i

tune,

www.dacoromanica.ro

48

§i mo§negi, bdieta§i §i tineri mai de vrastd, lardpese de nenorocitele dobitoace care mai

ca-§i-dau sufletul de atata povard.Se opresc uncle pot, une on uncle Ii se im-

pune, cad multe locuri sant oprite, §i nimeni nudore§te sA alba pe punga§ii ace§tia prea aproapede casa.

Pentru mine aceste tabere au fost totdeaunaun nesfar§it izvor de interes. Oricand am zaritde departe siluetele corturilor tigane§ti, n'amlipsit sd merg acolo, §i am cules impresii fardnumar Intre ace§ti straini vagabonzi. Adesea ama§teptat sd se descarce cardle ; cu mult zgomot§i multd galceavd, parii de cort sunt Infipti Inpamant, zdrente descolorate de tot felul sant In-tinse asupra lor, fiecare familie ridicand cope-ri§ul supt care va ocroti o clipa ve§nica-i ne-odihnd.

De atatea §i atatea on am rAtAcit printre cor-turile acestor horde flecare §i certarete de cer-§itori, asediata de sutele de mani oache§e carecereau gologani, incunjurata de fete intunecatecu ochii strdlucitori §i dinti albi ca zapada. Pejumatate umili, pe jumatate aroganti, ei calicescbani, razand intre acestea §i dand din umeri,scormonindu-mi hainele, strecuranduli manile Inbuzunarele mele ; une on mi se 'Area aproapeca m'a navAlit un roiu de albine.

Cand eram cdlare, mai ca ma dadeau jos depe cal, cople§indu-ma cu stranii blnecuvantdri,care adesea sunau ca blAstame sau imprecatii.

Dar o dorinta pe care o strigau dupd mineera totdeauna primita recunoscator de inima mea:

sa li

www.dacoromanica.ro

49

era dorinta de noroc bun" pentru cal. Hindnomazi, ei pretuiesc valoarea unui cal bun,de oare ce totdeanna calul mieu mi-a fost prie-ten, o astfel de invocatie nu ma putea lasa ne-mi§cata ; In zilele acelea gologanii ce i-am sa-manat printre ei erau dati cu o mans mai bu-curoasa.

Cele mai frumoase tipuri le-am descoperit inmijlocul acestui popor ; la orice vrasta ei suntneinchipuit de pitoresci, ba chiar a§a de multMeat une on pareau ca s'au pregatit cti gandulla efect.'

Am vazut bahadarce culcate in corturile lor,plecate asupra oalelor in fierbere, mestecandmancari misterioase cu bucati de bete rupte.Nicio vrajitoare batrana din povetile de zincale lui Andersen _ori din Noptile arabe" nupoate sta la intrecere cu aceste ciudate fapturibatrane Infa§urate in zdrente vestede care odataau fost stralucitoare, dar care acum erau tot a§ade murdare Si de vechi ca §i fiintele batrane pecare numai pe jumatate le acoperiau.

Falnlce fa§ii de stofa erau rasucite ca turbanein jurul capetelor for §i de supt ele §uvite depar sur atarnau in nepieptAriata neoranduialapeste ochi. In de ob§te o lulea de lut alb eraInfipta In coltul gurii tor, caci Si barbati §i f e-mei fumeaza ; de fapt, fumul strabate atmosferaIn jurul tor, mirosul tabacului amestecandu-secu acela mai strabatator al focurilor aprinse cate tabara de mare.

Aceste batrane vrajitoare sunt membrii res-pectati ai triburilor. Blistamurile ce strigA fac

4.

§i,

www.dacoromanica.ro

50

rAnduiala intre tineri, arunca or oarecare teamsintre copiii ce se cearta galagios, cari aleargaaproape goi, cer§ind cu zgomot, facand tumbe inpraf, rostogolindu-se in picioarele trecatorului.Ace§ti punga§i sant o grea incercare pentru rab-darea cuiva, dar In acela§i timp un izvor de ne-sfar§ita desfatare pentru ochi, caci neobi§nuit defrumo§i sant unii din ace§ti mid salbateci, jim-ball, urlatori, in floarea pamantului ; mici statuide bronz cu capete crete, buhoase, cu ochiimari Incunjuratl de §uvite indescriptibile, uneon a§a de lungi Si de carliontate, de par a fipene negre la pleoapele lor.

Intamplator, o caina§a rupta ii acopere preaputin, on bratele lor sunt bAgate in haine cumult prea largi, manecile fluturand infirm pe ma-nile lor, dandu-li infati§area unor momai che-mate la viata. Niciodata nu sunt mai in,..,antAtoridecat cand sar in sus cum i-a facut Dumnezeu,avarid ca singura podoaba un §ir de margelestrAlucitoare la gat.

Ace§ti mici vagabonzi in floarea pamantuluivor alerga po§te intregi dupa trAsura sau calulcuiva, calicind banuti Cu palmele intinse, tan-guinduli necontenit aceia§i plangere.

Foarte frumoase sunt mai ales fetele tinere :drepte, de o statura deplina, cu §olduri stramte§i ginga§e mani §i picioare. Orice zdreanta-§isucesc In jurul trupului plin de gratie se pre-face Intr'o podoaba care be prinde. Se vor aco-peri cu orice lucru de pret discalificit pe care-Ivor culege pe drum. Une on pretioase vechibucati de broderie I§i vor isprAvi zilele pe tru-

.

www.dacoromanica.ro

51

purile acestor atragatoare fiinti, crescandu-lifarmecul, dandu-li Infati§area unor regine cer-sitoare. Cingatori stralucitoare ce se invert injurul soldurilor si boiului lor tin laolaltd toateaceste zdrente," dand purtatoarei lor InfatisareaEgiptenelor asa cnm le vedem zugravite in fres-cele de pe paretii templelor.

Supt falnicele carpe pe care be leagd de ca-petele lor atarnA suvite de par de amandouapartite fetei, suvite care sunt Impodobite cutot felul de bani, cu bucatele de sticld coloratasi de metal on cu farmece de o ciudata Infati-sare sau cu medalii sfinte care se ciocnesc lamiscarile lor. In jurul gatului lor atarna lungisiruri de stralucltoare margele care scanteie silucesc pe pieile for de coloarea bronzului.

Fete le acestea arata putind sfiala. Sunt zgo-motoase si IndrAznete, nerusinate cer§itoare, cd-rora putin li pasa dace prin cama§ile lor ruptegat §1 san iese pe jumatate goale la razele soa-relui.

Cu dinti albi stralucitori ele rad la tine, cumanile 'n §olduri, cu capul rasturnat, o luleaalba Infipta IndrAznet In coltul gurii.

Nedescris de gratioase sunt fetele acestea candyin la tabard seara, ducand marl cote de lemnpe cap. Ele /nnainteaza de departe, drepte, cupasi saltati si leganate, pe cand apa aruncastropi marl pe obrazul lor. Soarele apuind laspatele lor li da infAti§area de umbre ce vin defoarte departe din pustiu, unde cararile n'aunici inceput, nici sfarsit...

**

www.dacoromanica.ro

52

BArbatii nu sunt mai putin pitoresci decat fe-meile sunt acoperiti cu zdrente murdare, Si maiadesea desculti. Dar am intalnit triburi mai pu-tin sordide, In care barbatii purtau cizme in-nalte, bernevici Infoiati Si carnAli cu manecilelargi atarnand. Ei apartineau semintiilor mai pros-pere, oamenii avand o buna infati§are deose-bita, cu pArul lung In carlionti atarnand de a-mandoua laturile fetei fApturi cu cautaturi urate,de sigur, dar neinchipuit de frumo§i totti§i.

Multi Tigani sunt caldarari de me§te§ug, dardin instinct stint hoti. LAsandu-0 femeile sacaute de corturi, barbatii vor porni cAtre sate,pentru a spoi oale Si tigai ; dese orl ii luta Meshpe mai multi in Sir purtand strAlucitoare vasede arama 'n spate. Se stramba la tine Si nuuita niciodata a intlnde o mana cer§itoare.

Altii au studiat datinele, morala" Si drumu-rile Tiganilor ; eu m'am uitat la ei numai cu unochiu de artist, Si in acest chip ei sunt un ne-sfar§it izvor de bucurie.

De neinchipuit e harmalaia Si zvonul cand ta-bara se ridica. Parii corturilor sant smul§i dinpamant, pAcato§ii cai cari au cautat ceva bransin iarba vesteda din margenea drumului, suntprin§i de copii zgomoto§i, cari au munca ward,caci nenorocitele vietati stint impiedecate Si nupot scApa. Cu resignare ei se lasa legati decard ; parii corturilor, scoartele, oalele Si tigAilesunt Inca °data mutate de pe pamant In vehi-culele care le vor duce in alt loc, Si astfel totinnainte, fara sfar§it...

Babele sunt asezate In fatA, supt tot buclucul

:

:

www.dacoromanica.ro

53

acesta, si cu dansele copiii prea mici ca sameargA, bdtranii slabi, nevolnicii si cei prea o-bositi ca sd se tarasca pe drumul greu.

Am vazut odata o incantatoare priveliste. Pespatele unui rabdator magar fuseserd legati nu-merosi pari de corturi : cum putea sa-i duca undobitoc asa de mic, ramane- pentru mine o tai-nd. Intre acesti pari se fixasera cativa copilasigoi, ai caror ochi negri se uitau la thine uimitide supt smocurile de carlionti creti, nepiepta-nati.

Magarul se misca din loc in loc, pascand, pa-rii grei se ciocniau unul de altul, atingand, pa-mantul si starnind mici nori de praf ca fumul.

Nick) grija nu se putea ceti pe fata micuti-lor ; nest mijloc de transport era fard indoialalucru obisnuit. Pareau mici maimute oachese a-duse din clime mai calde...

Am intalnit adesea parechi de batrani mer-gand Iaolalta, barbati si femei garboviti de vras-ta, obositi, prafosi, coperiti de zdrente, cu lu-lelele in gura ; pacatosi vagabonzi, dar totdea-una perfect pitoresci. Fara indoiala, mergeau saspoiasca in vre-un sat, caci barbatii purtau inspate neaparatele oale de amnia, pe cand ba-

-hadarcele aveau saci grei prinsi de umeri si unbat gros in mand. De-a lungul obrajilor lor decoloarea pamantului atarnau moale suviti cenu-§ii, care se miscau in mersul lor. Mi se pareaa le-a§ mai fi vazut adesea mai nainte; mi separea ca recunosc ochii lor, privirea lor obo-sita, ba pAna si ghiocul, semnul gacitorului, pe

.

www.dacoromanica.ro

54

care femeile-1 purtau atarnand de o sfoara lacingatorile for ; dar de sigur nu erau decat exem-plare din numarul cel mare al calatorilor dinacest neam cari, fara adapost si obositi de mers,ratacesc necontenit pe pamant...

* *Mai ales un me§tesug e al Tiganilor. Sunt mu-

zicanti nascuti, si vioara e instrumentul lor; sicel mai mic copil e in stare s'o faca a canta.Unii sunt lautari de profesie. in grupe de trei §ipatru merg din sat In sat, totdeauna unde e mu-zica- de nevoie, cantand rabdator, neobosit, cea-suri intregi, In soare sau in ploaie, noapte §1 zi,la nunti, la Ingropari on la serbatori.

Cand sunt cu taraful, acesti trubaduri rataci-tori au §i alte instrumente pe langa vioara. A-Mute de o forma ciudata, bine cunoscute la Ro-mani supt numele de cobza, si un flaut alcatuitdin mai multe guri, flautul clasic Intrebuintat invremi trecute de tata Pan cel batran.

De cele mai multe ori, batrani vagabonzi cuochii melancolici si spinarile garbove, cari suntdeprinsi a se umili si ale caror slabe mani oa-che§e au obiceiul de a cersi. Lasandu-si zdren-tele pitoresci, acesti lautari ratacitori au adoptathidoase haine vechi, pe care altii le-au aruncat.Sunt nesfar§it mai putin arato§i In acest ve§-mant ; au pierdut acel farmec nedefinit care-iincunjura de obiceiu ; nu mai sunt decat bietibatrani imbracati in zdrente urate §i nu mai al-catuiesc o desfatare pentru ochi. Totusi suntbine vazuti, caci muzica for e dulce si melan-

www.dacoromanica.ro

55

coked, stridenta sAlbatecd ; e un dor straniuIn fiecare nota si, cu cat sant strunele mai ve-sele, cu atat mai malt esti aplecat sA plangi !

Un neexplicabil strigat de patima care cere,zace in melodia for : e oare o amintire a unorteri clepartate, care °data erau ale for si pe carenu le-au vAzul niciodata ? Ori numai expresiavesnicei nostalgii care-i mana fard odihna dinloc in loc ?

Intr'o sears de vara am intalnit un tank Ti-gan care venia cAtre mine din praful drumului.Asezat cu picioarete goale bAlAbanind pe spina-rea unui magar, cu vioara supt barbie, fail a-tentie pentru orice alta, el canta; , canta boltiide sus, stelelor care veniau una cate una, ui-tandu-se cu o palidA mirare la acest singuratecvagabond, al cui era tot drumul... Canta pentruca era firea lui sa cante, canta inimii lui careInca nu se trezise, canta sufletului lui pe carenu-1 putea pAtrunde.

* *In orase, Tiganii sant Intrebtrintati ca zidari.

Ii gasesti In grupe oriunde se face o casA : bar-bati, femei si copii aducand cu ei neoranduialafor farA nume sl pitoresca for murddrie.

Seara, cand, dupa ce si-au implinit lucrul, Isigdtesc cina, stand in jurul oalei care abureste,zdrentele for de colori felurite ajung strAluci-toare supt razele soarelui apuind.

Adesea un magar MI-Altos e legat nu departe,Intr'un paner, intre vase de metal amestecate,

--

'

.§i,

pi

www.dacoromanica.ro

de toate marimile, formele, zace un copil a-dormit Infasurat in ceva carpe rupte.

Magarul I§i poarta povara rabdator, gonind=stele cu coada lui puling.

In luna crinilor, frumoase Tigancuse trier peuliti, ducand vase de lemn pline de tlorile

pe`lbe

ca zapada, puritatea crinilor fiind in straniu con-trast cu fetele for arse de soare. In lungi, miro-sitoare manunche vand aceste flori tre'catorilor.,La fiecare colt aflir, sau culcate in atitudini pi-'toresti pe pamant, sau stand drepte supt urn-brosul unghiu al unui coperis, frumoase fap-turi cu fetele oachese bucuros deschizandu-se inzambete care fac ca ochii for negri sa luceascasi dintii albi sä fulgere.

Figuri pline de o mandrie inconscienta, fete lacare trebuie sa te uiti si Inca sa te mai uiti,caci ele cuprind toata taina atator drumuri pecare picioarele for le-au lasat In urtna!

***

Vremea secerisului arata Romania in toata glo-ria ei, acea vreme cand munca omului aflarasplath, cand, dupa ce pamantul a dat ce poatemai mutt, barbat. femeie si copil merg sa adunebogatia care face Cara ce este.

Une ori, de fapi, e un ceas de desilusie, caciploaia, grindina ori seceta stria adesea operagrea a omului. Une ori pamantul n'a raspunscelor mai scumpe sperante ale lui, n'a fost instare sa dea roada lui,

Am cunoscut ani cand, luni intregi, n'a cazut

56 -

si

Its

I§i

www.dacoromanica.ro

, 57

o picatura de ploaie, cand, ca acei din vechime,cercetam indelung cerul -cu aprinsa nadejde canorul mare cat mana omului se va intinde seva revarsa in ploaia a§a de stra§nic necesara,dar norul trecea §i nu da ploaia ce fagaduise ;ani cand tot ce fusese incredintat adancurilorparnantului se vestejia §i usca pentru ca delaApril la Septembre nu cazuse o picatura,That gramezi de nenorocite vite periau de lipsa

pe care sa pasca.Grozave luni de Incordata nelinl§te, de a§tep-

tare fara speranta, care parea sa-ti usuce san-gele in vine, precum pamantul era uscat de ne-voia ploii.

Raurile nu mai aveau apa ; tara biel§uguluiajunsese o lard de suspine, praful acoperind, pare-ca, toate cu un giulgiu de lipsa...

Dar marl sant, de fapt, anii de Imbiel§ugare,cand silinta omului rode§te.

In oceane -de our copt sta graul supt imensafata a soarelui, mandru de bogatia lui, glorioasasperanta indeplinita.

Si, din aceasta vasta campie de rodnicie, manaomului e aceia care culege spicele coapte, careleaga snopii, care strange grauntele. An de an,a trebuit sa ma minunez de rabdarea muncii o-mului, sa ma minunez de extraordinara-i cuce-rire asupra pamanlului.

In cete, teranii lucreaza din zori pana'n apus,fara sa li pese de caldura ce se zbate cazand a-supra capetelor lor. Cdmd§ile 'ca zapada ale bar-batilor contrasteaza cu §orturile colorate ale fe-meilor, care pateazA campla arsa cu vii petece

§i

a§a

pa§unii

www.dacoromanica.ro

58

de albastru, rosu §i portocaliu, pentru ca la vre-mea seceri§ului nimeni nu ramane faracei foarte batrani singuri §i nedestoinici fiind la-sati In urma spre a pazi casa.

Din ceas In ceas neincetat muncesc, pana ceamiaza-i aduna in jurul caralor, pentru frugalahrana de matnaliga. §i ceapa. Priveli§ti de mun-ca, de sanatoasa sfortare, de simpla multamire !Cat de adese on n'am privit, cu emotie, dan-du-mi sama ce scumpa a ajuns a fi inimii meleaceasta Cara !

Dulai veghetori pazesc casele §i pe aceia din-\ tre copii cari sant prea' mici ca sä lucreze ; in

umbra acestor vehicule plugarii isi ieau o scurtaodihna de un ceas, langa boulenii for cenu§ii,cari in placida multamire rumega, pe cand ra-zele soarelui se rasfrang in coarnele for enorme.Lene§i ei isi mists cozile de la o lature la alta,indepartand mu§tele care, prea mult in treaba,se aduna pe coastele for slabe on Tanga ochiifor marl, visatori. Cu ware intoarceri ale ca-petelor lor, ei urmaresc mi§cArile stapanilor,§tiind bine ca §i silinta for va trebui sä fie re-luata, la ceasul apusului, cand plugarii mergacasa.

Numai pe mosii bogate se intrebuinteaza ma-§inele, §i atunci mai mult pentru batutul grau-lui ; aproape tot seceri§ul e facut cu mina. Midgrupe de plugari activi se adund in jurul mon-strului de fier, al carui glas zbarnaitor se poateauzi de departe, §i necontenit se ridica gramadade grail pana ce sta, o piramid& de our ars,supt marea bolts albastra.

-

-

:1www.dacoromanica.ro

..031,1 T504

(-114Maio! UL -

Inteamurg teranii b ife acasa, cu se-cerile pe umar, mergand langa carale for plinevarf cu stralucitoare paie balane. De-a lunguldrumului scartie carele acestea, intro ceata depraf. In serile fara vant praful ramane atarnatin aier, acoperind lumea cu un u§or inveli§ detaina, care plute§te peste oameni Si vite, cura-tind zarea, imblanzind toate colorile, Indulcindorice contururi.

Adesea soarele apuind aprinde aceasta ceata ;atunci atmosfera se face straniu de luminoasa,ca si cum un foc grozav ar fi arzand undeva indosul valurilor de fum. E de nedescris ceasulacela : plin de frumuseta, plin de pace, plin denesfarsita multamire a operei credincios indepli-nite, ceasul sand pa§ii tuturora se intorc sprecash", se intorc spre odihna.

In fir fara de capat se urmeaza carale trasede acei boi cenu§ii cu minunatele coarne ; vinde-ajungul drumului pared s'ar ini§ca Intr'un viscare trece Incet Intr'un nor de praf Si dispare.Dar praful ramane atarnat ca un val tras asu-pra unei vedenii care nu mai este.

Recolta porumbului vine mai tarziu ; une onin Octombre teranii tot mai aduna rodul copt.Zilele sant scurte, Si, seara, umezeala se ridicadin campia intinsa §1 atarna ca fumul supt boltaluminoasa. 0 melancolie de nedescris plute§teasupra luminii : melancolia lucrurilor care au a-juns la capat. 0 mare sfortare pare Indeplinita,Si acum anul nu mai are ce face decat sa a-doarma incet..,

Dar nimic nu e mai glorios decat toamna ro-

4s: 0c -o

'

-

www.dacoromanica.ro

60

maneasca. Natura vrea sa se imbrace /rite° ul-tima mantle de frumuseta Inainte de a se mar-turisi invinsa de innaintarea iernii.

Bolta se face adanc albastra ; tot ce se ridicaspre dansa pare sl capete o noua valoare. Co-pacii se imbraca colori minunate, une on caaurul, alte on ca rugina, cate °data rosii ca fo-cul. lntre porumbul nalt cat omul, uriasa floarea soarelui sta plecandu-si capul, apasata degreutatea roatei cu seminte ; ca niste stele pro-digioase, petalele-i ca sofranul stralucesc pefundul boltii de azur.

Am vazut campii intregi cu aceste plante u-riase, adevarate ostiri de flori in chipul soare-lui, triumfator galbene supt razele marii luminipe care Indraznesc s'o imite. Dar adesea mi separe call Intorc fata rusinata, cu trista con-stiinta ca nu sant decat o biata copie a aceluiacaruia-i poarta numele. Se face uleiu din se-mintele acestor flori ; de aceia teranii le cultivaasa de mutt.

Adesea in umbra acestor uriasi am vazut te-rani asezati in cerc imprejurul gramezilor deporumb, at carat fruct it curata de frunze. Inpiramide pitice portocalii, grauntele coapte zacrisipite in largul campilor vesteji, si coloareafor glorioasa atrage ochiul de departe. Adeseanaframile femeilor sant de aceiasi coloare.

Imi plat aceste pete infocate de coloare inmijlocul imensitatilor aride ale campilor culesi ;cu dragoste ochiul artistului se opreste sa lepriveasca si numai fara vole se Intoarce dela ele.

in

www.dacoromanica.ro

61

0 priveli§te frumoasa e §i aceia a §ezAtori-lor terane§ti, sau In §uri largi on curti, pentrua desface grauntele porumb-ului din §tiulete. Suntprilejuri de mare bucurie, cand tinerii se aduna,cand ras §i munca se amestecA voios, cand sepovestesc lungi pove§ti §i se cantd cantece dedragoste. Babe le stau la un loc, torcand sau te-sand, cu capetele tremuratoare asupra sfaturilortacute, cu ochiul asupra flacailor §i fetelor, cari,imbracati cu ce au mai bun, cu o floare o-chioasa dupa ureche, se privesc pe supt ascuns,Si glumesc, §i se saruta, §i sant fericiti.

Batranul lautar tigan sau trubadur vagabondnu lipse§te niciodata de la aceste intalniri. Deunde-o fi, e sigur ca vine, §ontacaind, perpelit,despretuit, o figura sordida, cu vioara sau cobzalui subtioara. Dar muzica lui e minunata §i faceca toate inimile sa rada, on sa joace, on saplanga.

**

AS evoca prea multe scene ; prea multe ve-denii rasar Innaintea mintii mete. N'am nicivreme, nici talent. Deci trebuie sa ma departezcu parere de rau §i sa las acest popor simplula munca lui §i la jocul lui, la bucuriile §1 lanacazurile lui, la sperantele §i la temerile lui.Ii las la casele lor, pa§nice °data, un vAl depraf apasand asupra lor.

-

V

www.dacoromanica.ro

II.

,

Nu departe de locul unde traiam eu era unmare camp gol, unde soldatii faceau exercitiu,§i aproape zilnic mergeam calare sa-i vad lalucru.

0 curioasa legatura de simpatie m'a prins dela inceput chiar de aceasta viteaza oaste mica,ajunsa acum a fi a mea. Avuiu simtul puternicca niciodatd n'am fost pentru osta§ii miei o stra-ina, ca ei tineau la mine; §i cu voie buna cala-riam printre randurile lor, de-a lungul regimen-telor, bucuroasa ca sunt cu ei, bucuroasa ca tincalul in frau, bucuroasa ca este viata In mine !Ma purtam lard sfiala In mijlocul for ; n'aveamnevoie nici de vorbe, nici de lamuriri ; zimbiamla ei, §i ochii for ma urmariau cu priviri de prie-teneasca multamire, dintii albi fulgerandu-li in-tre buze cand aclamau.

Am fost In mijlocul for cand soarele strAluciain toata puterea lui asupra campilor uscati §iparliti ; prin ploaie §i furtuna am fost in mijloculfor §i supt zapada ce eadea ; multe leghi de cale

o

EU

www.dacoromanica.ro

64

am calarit in flancul for prin valuri de noroiufara nume...

I-am auzit cate-odatd razand, §i i-am vazut §icum joacd. Dupa obositoare mar§uri m'am uitatla ei Indelung cum se intorceau intr'amurg, can-tand laolaltd, cu flori ve§tede la ureche.

Adesea mi-am oprit calul in margenea dru-mului, ca sa-i vad trecand, §1 praful ce-I ridi-cau picioarele for ma Invaluia uude stam.

Un fel de magnetism trecea de la mine la ei :ma /ntelegeau pe mine §i pe dan§ii intele-geam eu.

In de ob§te, soldatii sunt dresati la automa-tism, ca ni§tc 1344 care trebuie sa se uite, sasimta, sa lucreze Intocmai a§a... Dar pentru mineei erau oameni, oameni aveau casele §imaicutele lor ; fiecare-§i avea sperantele lui, a-vea un lucru pe care i-1 cerea inima,un lucrude care doria ; lucrul acela it simtiam eu, §i deaceia, cand treceam printre dan§ii, aclamatiilefor mergeau dupa mine, care-i Intelegeam caoameni, §i pricepeam ca faceau a§a pentru ca tineaula mine, nu pentru ca li se daduse porunca safaca a§a.

Multe a§ avea eu de spus despre osta§ii miei ;mult am avut a face cu dan§ii §i mai mult de-cat un prieten am numarat in randurile lor.

Cand eram tanara de tot, batranul Rege m'afAcut colonel onorific al unui regiment de ro§iori,cinste la care am fost foarte simtitoare §i caremi-a dat unele din ceasurile cele mai placute alevietii.

-

Ii

cari-§i

www.dacoromanica.ro

-65in atatea marsuri mi-am urmarit regimentul,

in atatea manevre 1-am cautat peste dealuri sivai, calarind leghi Intregi pand 1-am gasit, un-deva, Intr'o positie ascunsa, si, cum dadeau cuochii de mine, soldatii miei ma salutau cu stri-gate bucuroase. Putine sensatii in viata mi-auumplut sufletul de o emotie asa de adevarata caurarile Indreptate spre mine de rosiorii mieiviteji.

Niciodala nu m'am simtit mai mandra on maifericita decal cAlarind prin randurile lor, ascul-

aclamatiile lor, simtind ca au simtire ren-tru mine, ca eram una cu ei, gata si, de aceiaca, la o intamplare, sa Impart viata lor aspra,riscurile lor, primejdiile lor. Si o stiau si ei, ointuitie oarecare li-o spunea, si de aceia treceaintre not ceva puternic si adevarat, ceva maimutt decal omagiul conventional ce se datoriaDoamnei lor, Reginei lor.

Dintr'o foarte departata tall am venit eu! Daram stiut cum sa-i iubesc si Inteleg pe os-tasi. Eram mandra sa cAlAresc In fruntea lor ;pared aveam o convingere puternica in inimamea ca as fi in stare sa-i si conduc la datorie,ca putea insufla curaj, ambitie, si ca dupamine si la moarte s'ar duce...

Nu ma sfiesc sa marturisesc aprinsa multamirece mi-o da acest sentiment de putere, de putereamestecata cu bucuria de a fi tandra si voinicasi sandtoasd !

Cei ce n'au incercat asa ceva nu pot cunoasteaceasta mandra sensatie. Bucuria de a-ti._ simtisoarele de-asupra capului, de a-ti sti un cal bun

hind

1i -as

a

-i

www.dacoromanica.ro

ca sprijin, unita cu constiinta ca Coate inimile seintorc spre tine, fiinda ai tinereta §i viatalumea ti-i drags !

Nu vreau sA spun ca numai fiindca puteamcAlAri ca un osta§ simtiam inima barba-teasca batand puternic in piept, firea mea nuera gata sA Indeplineasca datoriile femeii.

Am cunoscut si cellalt curaj, care e de nevoiela cApAtaile celor ce mor ; am avut prilej sa do-vedesc ca pot impartasi cu altii §i zile de boala§i nacaz, intre scene In care doar iubirea §i miiasA-§i aibA locul.

Nu-mi erau dragi osta§ii miei numai in zilede parazi si steaguri desfasurate 'n \rant, In zileand imi umpleau inima de mandrie §i plAcere,ci si in zilele de intunerec si de grea incercare,cand atipa mortii flutura asupra lor §i and sicei mai viteji §tiau ce este jertfa...

* *

Da, am fost cu osta§ii miei cand o cruda in-cercare a lnduplecat vigoarea lor, energia lor §isperantele lor. Am fost cu ei cand erau stransilaolalta, ca o turmA Intr'un !agar, unde holera-sifAcea de cap, smulgand vietile lor tinere a§a cumo furtuna smulge puternicii stejari.

Am Impartit cu ei aceste zile de surgun, andei erau despArtiti de oamenii ceilalti ca printr'odunga de foc pe care putini cutezau s'o tread.Am mers la ei pentru ca multi se feriau de dansii,am mers la ei pentru ca multi se temeau...

Erau inchi§i, ca ni§te prisonieri, ca sA nu pollintinde o molima fatalA terii celeilalte.

§i

§i-mi-

.

www.dacoromanica.ro

67

intelegand groaza numelui de holera §i pentruInimi le cele mai viteze, dandy -mi same de rpi-seria, de singuratatea, de chinul §i suferinta os-ta§ilor miei si de cat de putini erau aceia carisa voiasca a ramanea cu dan§ii, m'am crezutdatoare sa flu eu aceia care sa raman §i antsimlit ca acuma sosise vremea sa li dovedesciubirea mea, sa-mi chem un curaj care §tiantbine ca nu-mi va lipsi niciodata tend ceasulprimejdiei va fi batut.

Frica mie ? 0, nu, nu ! Nu-mi era frica, si deaceia-mi era mai usor decat cum li se pareaaltora In ce-i prive§te, dar, fiind sanatoasa §iNina de viata, deprinsa cu lucruri frumoase §icurate In jurul mieu, carnea §i sangele mi secutremurau instinctiv la gandul ca trebuie säintru In atingere cu o boala a§a de groaznica

i sa vad lucruri a§a de triste la privire.Oarecare ajutor am putut sa li aduc, pentru

ca pans la venirea mea lipsia. Nimeni nu fusesepregatit pentru acest crud biciu al Iui Dumnezeupe care osta§ii miei /I adusesera cu ei din taradusmana. Totul se tinuse gata pentru rani siaccidetite, dar, daca lumea-§i aduce aminte, Ro-manii no§tri n'au Intalnit la 1913 o impotrivireinnarmata, ci au fost atacati de spectrala boatscare dadea jos omul in cateva ceasuri, baganiigroaza in randuri Si oroare !titre cei can trebu-iau sa Ii poarte grija. Molima s'a /ntins cu o asade inspaimantatoare iuteala, Incat multi, prin*ide panics, fugisera.

Am strans langa mine medici §-i surori decordate; cum era firesc, presenta mea at**

- -

Iwww.dacoromanica.ro

unde infectia era mai mare nil -a dat increderesi a dovedit ca primejdia nu putea sa fie asade mare. indata am fost Incunjurata de inimicredincioase, gata de orice jertfa, lupta ceam purtat a fost o lupta bung, de si piedecileimpotriva noastra erau marl.

Ma asezasem intro tabard Tanga Dunare, pecalea ce trebdia s'o ieie oastea area intorcandu-se din tara dusmand.

Era numai un camp gol, unde se ridicaseralungi baratci de lemn, fora niciun contort, unalanga alta.

intunecate erau acele colibi de lemn, joase sipustii, cladite pe pamantul gol, cu o carat-upca un Sant la mijloc, si, cum ploua din bielsug,cararusele se faceau noroiu si de pe asprele co-perisuri de lemn apa cdrgea in paraie, udandpaiele pe care ostasii miei erau intro i. UnulTanga altul stateau murind, murind vitejii mieiostasi tineri, cari asa de veseli se dusesera, cusperanta in inimile for.

La Inceput orisice lipsia, si ploua Inlauntrudin toate partite. Dar in curand avura paturi sicearsafuri si medici din destul, si cateva devo-tate surori de caritate, care pas cu pas se lup-tau cu boala crud& care stateau in umila jertfirezi si noapte langa paturile celor in suferinta.

Intre altii, cativa medici indieni isi oferiseramarinimos ajutorul. Veil:sera din Turcia, undefacusera, si acolo, isprava bung. Deprinsi cuastfel de epidemic, asistenta for era foarte pre-tioasa, pentru ca multi puteau fi salvati daca lise (Mica indata o ingrij3re necontenita si neo-

s68.

si

.

o

-

.

10.

www.dacoromanica.ro

69

bosita. Asa de rapede e cursul acestei boll, in-cat e esential s'o combati chiar la cel d'intaiusemn at ei. Acesti tnedici indieni an !limas cunoi cat timp am avut nevoie de dansii, si ni a-ducem aminte recunoscatori de ajutorul ce ni-audat cu neobosita energie pand ce am biruit.Afard de aceasta era pentru mine in deosebimiscator sa pot vorbi englezeste intr'un loc asade neasteptat

Solul mieu, care avea comanda asi'pra tuturortrupelor, venia inspecteze ce faceam noi.Presenta lui ni-a fost o mare incurajare, si totibolnavii nostri salutau sosirea lui ca un semnca nu s'a lasat la o parte nimic din ce putea sali fie de folos. Si fiul mieu era cu mine, fiul miencel mai mare ; el mi-a fost mina dreapta, tova-1.4111 de munca, energia lui tanara intrand inactiune unde zimbetele mete nu ajungeau.

Multe zile am Mums In mijlocul soldatilor miei,si Dumnezeu mi-a Ingdduit sa pot fi de vre-umajutor ; zile de strasnica truda, zile de Intunerec,cand ce vedeam erau lucruri pe care niciodatanu voiu mai putea sä le uit.

In vremea aceasta m'am apropiat foarte muttde inimile ostasilor miei. Ei stiau cA nu m'antferit de ei cand multi se temeau ; ei stiau ca antramas cu ei asa incat sa nu se simta parasiti,sa nu fie tratati ca niste lepadaturi, cand asa decruda li-a fost partea.

Pe deplin fuiu in stare atunci sa li dovedescca straina nu mai era straina, ci, cu toata initna

i sufletul intreg, dintre ai for una0, bielii miei ostasi tined ! I-am vazut ca urn-

7

.

!

zilnic sa

www.dacoromanica.ro

71

latele fete vinete, cu ochii cazuti in cap, sangerati, spectrali, i-am vazut in spasme groaznice,cand orice ajutor omenesc li lipsia, i-am vazuttapeni muti cand I§i sfar§isera ultima lupta ; antstat langa paturile chinului lor, rugandu-ma tacutpentru umilele lor vieti fragede. Cele d'intaiuzimbete ale lor eu le-am cules, cand, dupa zilede torturA, ei se strecurau iara§i pe Incetul spreeviata.

Nici in mormintele lor ei nu se puteauastfel, uitati. Am ingenunchiat langa ele, acolounde ar fi ingenunchiat mainele lor, sotiiie, copiiilor, Si pe fiecare movilita pustie am samanat floritie mireasma, ca §i florile ce cresc in jurul caselor pe care nu be vor mai vedea. Noi n'amvrut sa lasam ca ei sa fie aruncati in groapacomuna, ci am dorit ca fiecare din tinerele lortrupuri sa fie Insemnat cu crucea lui.

Zilnic cercetam de jur jrriprejur colibele mete,.°data, de doua, de trei ori, cum cerea nevoia.

Une ori soarele ardea de nesuferit de-asupracapetelor noastre, prefacand adaposturile de lemnin sobe incalzite peste masura, din care iqiau,desgustatoare duhori de boala, amestecate cumirosul antisepticelor, in aburi pe cari cu grewputeai infrunti.

Dar §i mai rele au fost zilele de ploaierztantul nostru romanesc fiind bogat, tot lagaruls'a prefacut Inteun rau de noroiu curgator ! Princoperi§urile crapate ale colibelor noastre picuraureci paraiap In paturile celor In suferinta ; pantla genunchi innotam prin noroiu. in zilele acestea

si

simp,

sa-i: pa-

www.dacoromanica.ro

/- 71

de depresiune trebuia sa-mi indoiesc silintilezimbetele...

Simtiam lamurit cum cadea curajul fiecaruiaodata cu caderea barometrului. Cu cat mai greaaparea sarcina noastra ; cu cat mai imposibilasperanta ; cu cat se facea mai desperate luptacu moartea ! Caci cu adevarat cruda boala pareaca turba cu cresterea umezelii Si murdariei.

In zilele aceStea aveam grija sa-mi fie manilede doua on mai pline, sa fie florile ce aduceamcele mai frumoase ce puteam gasi. Miscatoareera placerea betegilor miei Si pentru cea maiumila crengula ; fetele for nenorocite se luminauca prin minune, i cei ce erau prea slabi ca sa-siridice capetele isi intindeau spre mine tremurt-toarele degete, nerabdatori sa primeasca i celmai mic dar.

Li aduceam lama' si bomboane acrisoare,'caci nestinsa li era setea, parca foc li-ar fi arsin gatlej. N'o sa uit niciodata cum sugeau !Amalieacelea, intinzand manile ca sa mai aiba !

Celor ce erau mai bine acuma ni era ingaduita Ii da yin,. si mare bucurie era cand apareamIi prag cu bratele pline de sticle, altele fiindaduse in urma mea de aceia cari cu credinta maintovarasiau in (date aceste drumuri. De sigurca eram binevenita, caci cu manile goale nu ye-niam niciodata.

Dar era una din aceste colibe uncle zaceaugemand cei mai greu bolnavi dintre toti Si ca-reia ii ziceam gura iadului" : a Infra intre pa-retii ei de lemn era pared ai fi patruns In tic-prinsul vre-unui vis grozay.

L_

§i

i

www.dacoromanica.ro

72

De fapt aici r.0 puteam face alta decat sa staucu manile incrucisate, ridicandu-mi cugetul infierbinte rugAciune catre Dumnezeu !

intunecate scene de miserie a noastra, murito-rii, care si acum ratacesc prin mintea mea, ve-denii de moarte si de spectrala suferinta, Ia carenici iubirea nici stiinta n'ajuta Ia nimic.

Dar am si alte amintiri din aceste zile, amin-tiri de o speta mai putin jalnica.

Am vazut multe regimente intorcandu-se dintara strains, nebune de bucurie cand piciorul a-tingea din nou pamantul de nastere.

Veniau peste Dunare, pe poduri de luntri.Stateam pe termul care era pentru dansii acasd"'si am fost cei d'intaiu sa primim bucuria for ceamare, chiotele lor, nebuna for desfatare. I-amvazut trantindu-se jos, rostogolindu-se In praf,cad §i praful acela tot tara for era, Cara inimii lor':

Crunti erau si obositi de cale, unii din ei inzdrente, dar toll cantau ; rasunau cerurile decantecele bucuriei lor.

Inima mea raspundea acestor manifestatii deentusiasm, cand veniau in cete Tanga mine, asade bucurosi, parca-mi era fiecare un prieten almieu de aproape.

N'a fost dat la multe princese si regine sa fieintro atingere asa de apropiata cu °Vile lor, dar,tocmai pentru ca aceasta e o tara mica, §i ceide pe tron ieau parte la fapta cea adevarata.Poate ca este In firea mea ceva care ma face sapot fi de ajutor cand se cere neaparat curaj §i

*

www.dacoromanica.ro

73

energie ; atunci puterile mele pare ca stint decloud on pe atatea si fortele mele nu se ispra-vesc niciodata. Cat vor fi fost ele de grozave,binecuvintez acele zile de mama deslantuita,cad m'au dus mai aproape de cum putea faceonce alta de inima poporului mien. Lor li se_prea ca sa yin eu la dansii la tin ceas ca acelaera o silinta dincolo de ce se poate asteptala o princesa!

Ce stiau ei pana atunci de cata dragoste stinteu in stare, de cat ajunsesem a fi una cu ei ininima si in suflet...

***

Asa de decorativ nu e soldatul roman, dar ehotarat, e gata sä ajute, e cumpatat, ba e sivesel la locul lui.

N'are nevoie de mult confort ; poate merge multin caldurd si in frig. Multamit cu putin, se poatehrani cu o bucata de mamaliga si poate dormicu capu 'n manta la tin colt de sant.

Oachesi terani marunti, cu ochii negri, nu asade aratosi, nu prea bine randuiti la imbracdminte,nu prea cocheti ; dar, iata, eu sunt sigura ca nie tars cu mai buni osteni decat Romania. Sol-datul e aici neobosit, e rabdator, e c. edincios ;el merge pana cade ; 'Tara lui, Regele lui, cape-tenia lui se pot razima pe el, siguri ca nu valipsi de la datoria lui.

Cu mandrie scriu aceste cuvinte, si mandrasunt aducandu-mi aminte ca, din ziva lntaia avenirii mele intre ei, prietena li-am fest !

do

*

www.dacoromanica.ro

74

Be hare ce aceste pagini au fost scrise cascene vazute de ochii Reginei lor, bucurossfarsi cu o vedenie a ostasilor miei pe care mi-oaduc aminte intr'un amurg.

Tot in vremea aceia de holera. Doud saptd-niani be petrecusem intre ei, si fusesem chemataIntr'un sat departe, unde locuitorii aveau nevoiede ajutor.

Soarele apunea pe Dunare ; cer si apd erauaprinse de un rosuinfocat. Multe regimente can-tonasera pe malul raului si Inca mai multe deceia parte a drumului, pe carnpul gol. Din causamolimei trupele acestea fusesera tinute In bivua-curi, grea Incercare pentru oamenii nerabda-tori de a se gasi iarasi la casele lor.

Drumul imi era intre cele cloud* tabere. Ca pi-ramide pitice, corturile se desfaceau pe bolta in-ilacarata ; o liniste ca de minune se asternuseasupra lumii cum Innainta vehiculul mieu spresoarele apuind.

Ziva fusese calda, apriga lupta cu moartea ;eram obosita, cam deprimata ; si de aceia slavacerului era ca o minunata vadire dupa atateaprivelisti dureroase. De departe Insa ostasii m'auvazut ca ma apropiiu ; din amandoua laturile eialergau spre mine, chiuind, aruncandu-si bone-tele In sus, inbuizindu-mi calea cum treceam.

Eram Imbracata ca sora de caritate, numai inalb. Ridicandu-ma in picioare, li facuiu cu manaca raspuns la salutare.

Nu li puteam vedea fetele, caci soarele-mi erain ochi, dar li auziam chiotele,strigAtele de bund

le -ass

www.dacoromanica.ro

75

venire ; stiam ca li pare bine ca ma-vad, ca simt-prietenia mea pentru

Asa trecuiu prin mijlocul lor, motorul mieuducandu-ma departe de vederea lor, spre altedrumuri de suferinta, spre alte suspine si lacrami,dar sunetul de glasuri ale ostasilor miei nu maparasia, si el mi-a ramas totdeauna ca o bine-cuvantare ce pastrez in adancul insu§i al inirnii-mete !...

18 August 1916.,BL10TEC4

UNICIPIULUI -

ticuRe

-

dan§ii...

www.dacoromanica.ro

Pretul : 11 L e u

--__ -

www.dacoromanica.ro