TABAGISMUL

Lectura capitolului 8 – “TABAGISMUL” - din manualul “Sănătate mintală” de

Letiţia Dobranici este un semnal de alarmă. Chiar dacă am auzit că fumatul este

dăunător, dar pentru că atâţi oameni în jurul meu fumează am început şi eu să fumez,

conform acelui principiu că “mie nu mi se poate întâmpla nimic”.

Parcurgând lectura acestui capitol aflu că “fumatul este responsabil pentru:

90 % din cazurile de cancer pulmonar;

75 % din cazurile de bronşită cronică şi emfizem;

25 % de cazurile de cardiopatie ischemică;

…”

şi aş putea să continui cu multe alte tragedii.

Am mai aflat din lectura acestui capitol că o singură ţigară, în general, conţine

6-11 mg de nicotină, din care sunt absorbite 1-3 mg. Există o apreciere a timpului

plasmatic de absorbţie al acestei substanţe de aproximativ 2 ore. Aceasta reprezintă

nevoia pe care o resimte un fumător de a fuma pentru a obţine efectul pe care şi-l

doreşte.

În familia mea în momentul de faţă nu se fumează, însă tatăl meu, când trăia,

fuma.

Este pentru prima oară când citesc un material documentat despre “tabagism”,

şi îmi dau seama că inscripţionarea pachetelor de ţigări cu mesaje de atenţionare

aproape că nu are efect ! M-aş bucura dacă ar exista o campanie extinsă în şcoli,

facultăţi, la locurile de muncă, care să ofere informaţii reale despre consecinţele acestui

obicei atât de străvechi, care îşi are originea în Mexic şi era un ritual religios. Spaniolii

l-au introdus în Europa şi din 1560 francezii au început să fumeze, dar fumatul a luat

amploare în Europa abia după cel de-al doilea Război Mondial.

Interesant şi alarmant mi se pare şi subcapitolul “Femeile şi tabagismul”

(pag. 90). Apar complicaţii la femeile care iau anticoncepţionale în combinaţie cu

nicotina. Din păcate medicul ginecolog care prescrie anticoncepţionale sau farmacistul

care le eliberează nu avertizează femeia de riscul combinaţiei tutun-anticoncepţionale.

Mamele care fumează riscă să aibe probleme la naştere sau copiii lor să prezinte

Page 1 of 2

anumite complicaţii. Îmi doresc copii şi poate timpul şi înţelepciunea mă vor ajuta să

iau o hotărâre corectă pentru sănătatea mea şi pentru cea a copiilor mei.

Îmi dau seama, parcurgând acest material, că fumatul este dăunător celui care

fumează dar şi celor din jurul lor. Fumatul pasiv (chiar dacă fumătorul încearcă să

fumeze în locuri izolate din casă – bucătărie, balcon) are un impact asupra celorlalţi prin

puterea fumului de a se strecura peste tot.

Sunt interesată să aflu că există posibilitatea de a apela la persoane de

specialitate – psihologi – şi cu ajutorul lor, prin intermediul unor terapii specializate

să-mi rezolv problema fumatului (“Teoria cognitiv-comportamentala” pentru

renunţarea la fumat).

O componentă importantă a procesului de renunţare o reprezintă voinţa, prin

conştientizarea tuturor aspectelor negative ale acestui comportament, chiar dacă există

anumite “Efecte ale nicotinei:

stimulare cerebrală cu creşterea serotoninei;

stimulează centrul recompensei din creier prin căile dopaminergice din

centrul mezolimbic;

îmbunătăţeşte atenţia şi învăţarea;

reduce emoţiile negative;

…”

Este interesant de analizat şi verificat că şi cei care nu fumează beneficiază de

aceste “calităţi” oferite de nicotină.

A fuma este o atitudine. Este important să alegi: să fii “toxic” pentru tine şi

ceilalţi sau să fii “benefic” pentru tine şi ceilalţi.

Ianuarie 2013

BIBLIOGRAFIE

Dobranici, Letiţia – "SĂNATATE MINTALĂ" – Bucureşti, Editura Fundaţiei

România de Mâine, 2008.

Page 2 of 2