Tabagismul de La Statistici La Practica Medicala Antigona TROFOR FINAL

43
4 2 5 1 0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011 Tabagismul de la statistici la practica medicală Antigona Trofor Universitatea de Medicina şi Farmacie”Gr.T.Popa” Iasi

description

fumat

Transcript of Tabagismul de La Statistici La Practica Medicala Antigona TROFOR FINAL

  • Tabagismul de la statistici la practica medical

    Antigona TroforUniversitatea de Medicina i FarmacieGr.T.Popa Iasi

  • SumarRemarci introductiveStatisticiIdentificarea problemeiSoluia problemeiPractica medicala

  • Remarci introductiveDespre fumatDespre tutunDespre tigariDespre compozitia chimica a tigarilorDespre efectele fumatului asupra sanatatii

  • Ce este de fapt fumatul?

    OBICEI? (preocupare) - deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuniA FUMA - a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse din tutun.

    OBICEIBOALAmotivatiedurata, intensitate

  • Ce stiti despre tutun? TigariPipaTrabucNarghileaTutun mestecat/prizatAltele Bidis i Kreteks

  • Ce stiti despre tigari?

  • Care este compozitia chimica a tigarii?

    Peste 4000 constituenti toxici formati prin arderea tutunului- 50 dovediti cancerigeni.Nicotina, monoxidul de carbon, compusii iritanti, gudronul.

  • Nicotina este inalt addictiva, intr-un mod similar si chiar superior addictiei drogurilor grele / puternice ca heroina si cocaina.

  • NICOTINA este un drog psihoactiv.Proprietatile addictive implica in special sistemele de recompensa(satisfactie) si memorie

  • Sistemul mesolimbic dopaminergic Nicotina actioneaza preponderent prin intermediul dopaminei.

  • Receptorii nicotinici acetilcoliniciForma cea mai raspindita este receptorul pentameric format din 4 subunitati alfa si 2 subunitati betaAlfa7- forma stabila, homomerica a nAchRLeonard & BertrandNicotine Tob Res, 2001; 3:203-22377777

  • Nivelele serice ale nicotinei in timpul fumatuluiNicotina serica creste treptat diurn si scade nocturn.Benowitz et al. Clin Pharmacol Ther, 1982; 32 : 758-764CO ppm705948342110

  • Care este compozitia chimica a tigarii?

    Monoxidul de carbon - aparitia plcilor de ateromafectiuni cardio-vasculareIritanti: bioxid de azot, fenoli, crezoli, acid cianhidricmodifica clearance-ul mucociliarinfectii respiratorii frecvente. Compusii cancerigeni:hidrocarburi aromatice policiclice,nitrosaminecancere cu diferite localizari Nicotina: vasoconstrictie, stimulare SNC

  • Care sunt efectele fumatului asupra sanatatii?Efecte pe termen scurt: Psihoactive: memoria, energia, dispoziia, emoiile, atenia, comportamentul, tulburrile de somn;Crete frecvena cardiac i presiunea arterial;Vasoconstricie periferic;Creterea frecvenei respiratoriiEfecte pe termen lung:Boli respiratorii;Boli cardiovasculare;Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare i osteoarticulare;Diferite tipuri de cancere;Scade imunitatea;Consecine negative asupra fertilitii, sarcinii i ftului.

  • Daca renunti la fumat acum :

  • Daca renunti la fumat acum :Imbunatatirea circulatieiTuse/oboseala se reducScade riscul de boli de inimaScade riscul de cancerImbunatatirea activitatii creerului 2-3 sapt.1-9 luni> 1 an10 ani15 ani

  • Statistici

  • FUMATUL IN CIFRE IN LUME o treime din populatia globului fumeaza ( 47% barbati si 12% femei )La fiecare 8 secunde un om moare datorita bolilor cauzate de fumat Aproape 50% din fumatori mor datorita unei boli cauzate de fumat si 40% mor inainte de varsta pensionarii; 22% femei si 34% barbati sunt fosti fumatori !!!

    Fumeaza mai mult cei saraci ( 800 milioane de fumatori in tarile in curs de dezvoltare )

    IN ROMANIA

    36 % dintre romni fumeaza;

    21% dintre tinerii peste 15 ani sunt fumatori zilnici

  • ADDICTIA PE GLOB- IN CIFREAlcoolul, tutunul si drogurile sunt responsabile de 8,9% din bolile de pe glob;Povara bolilor prin addictie a fost estimata la 128 milioane persoane cu speranta de viata mai mica.Costurile sociale, psihologice si materiale ale addictiei sunt mari.

  • Identificarea problemei

  • Fumatul de igarete = cea mai evitabil cauz de deces i boal Tutunul

    Obinuina de a fumaDependena de nicotinBoli cauzate de fumatEpidemia tabagismului

  • Fumatul este nocivSperana de via se scurteaz cu 5-8 ani!Dac se dezvolt boli: sperana de via se scurteaz cu 18-22 ani!!Relaie puternic doz-rspuns ntre fumatul excesiv, durata fumatului, fumatul initiat la o vrst fraged i riscurile crescute pe care le au fumtorii pentru boli grave i mortale.

  • Fumul de igar este periculos Tutunul i fumul de igar conin o mulime de poteniale toxine incluznd oxidani, compui organici, metale toxice i metale tranzitive care pot cauza inflamaie i boal pulmonar.

    S-a demonstrat c tutunul i fumul de igar conin endotoxin, un potenial mediator al inflamaiei cilor aeriene.*

    * Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.

  • Efectele complexe ale fumatului asupra sntii omuluiEfectele biologice ale componentelor chimice din fumul de igar: monoxidul de carbon, nicotina, gudron, iritaniRiscurile pentru boli Organele int (boli respiratorii, cardiovasculare)Dependena nicotinic: aspecte sociale i comportamentale, aspecte psihologice

  • FUMATUL ESTE O PROBLEMA DE SANATATE

  • Fumatul/ Consumul cronic de tutun O boal? Ce fel de boal? Cine se ocup? Care este abordarea?

  • O BOALA INREGISTRATA Cei mai multi din fumatorii de tigari obisnuite devin dependenti fizic si psihic, continua fumatul si intimpina dificultati in a renunta la fumat.Dependenta tabagica (WhO ICD 10)Dependenta nicotinica (APA DSM IV)

  • DA, Fumatul este o boal!Tabagismul cronic (denumiri echivalente - dependena de tutun sau dependena nicotinic) - o boal cronic- F 17.2Aceast afeciune trebuie recunoscut de orice medic practician care asist fumtori.

  • O boal cronic Luare n evidenUrmrire periodicTratarePrevenirea recidivelorReluarea tratamentuluiMentinerea abstinentei tabagice

  • Soluia problemei

  • Cine se ocup?Medicii de familiePneumologi, medici din alte specialitati care au absolvit module de curs de management al tabagismului.

  • Cum se abordeaza?Condiie patologic cronic cu implicaii medicale, psihologice, sociale, comportamentale, economice.Specialistul in sevraj tabagic va urma un modul de specializare multicomponenial. Abilitile de comunicare sunt utile.

  • Cum se nva?GHIDUL SPECIALISTULUI N RENUNAREA LA FUMAT ( 2008 )Ghid elaborat de grupul de lucru al Seciunii Tabacologie din Societatea Romn de Pneumologie

  • Practica medical

  • IDENTIFICAREA PACIENILOR CU TABAGISM CRONICRecomandm identificarea de rutin a fumtorilor la toate nivelele de asisten medical din Romnia i nregistrarea statusului de fumtor ca un semn vital n documentele medicale. Screeningul clinic al fumatului crete rata de succes a interveniilor pentru renunarea la fumat. ( Nivel de dovad A)

  • FISA DE DETERMINARE A STATUSULUI FUMATULUI

    STATUS FUMATOR:FUMATI?: DA/NUDA (de cel putin 6 luni) = FUMATOR- Numar pachete an (nr. de tigari/zi, nr. ani de fumat)- - Consum actual (nr. tigari/zi)- - Momentul primei tigari a zilei- - Tentative de renuntare anterioara-NU: - Niciodata (

  • DEFINIREA I FORMULAREA DIAGNOSTICULUI DE DEPENDEN NICOTINIC Medicii practicieni care acord ngrijiri persoanelor identificate ca fumtori trebuie s considere consumul de tutun o boal cronic recidivant i s recunoasc consumul de igarete ca simptom principal al bolii.

  • INTERVENIA TERAPEUTIC ESTE OBLIGATORIE PENTRU TOI PACIENIIOrice fumtor identificat prin consult medical trebuie s primeasc asisten medical adecvat n scopul opririi fumatuluiIdentificarea i sftuirea fumtorilor pentru a renuna la fumat trebuie s fie nsoit de evaluarea motivaiei pacientului de a opri fumatul la momentul respectiv (Nivel de dovad C)

  • Recomandrile grupului de lucru Tabacologie Orice fumtor care nu reuete s renune la fumat prin voin sau n urma sfatului minimal antifumat trebuie s aib acces la un cabinet de consiliere intensiv pentru renunare la fumat unde va putea fi asistat de un specialist instruit n acest domeniu. Asistare terapie farmacologica + consiliere.

  • Follow-up

    Recomandm supravegherea perioadei de terapie a dependenei nicotinice prin minimum 2-4 vizite de control i monitorizarea procesului de renunare la fumat.

  • Validarea biochimic a abstinenei Validarea statusului de fumtor printr-un test al monoxidului de carbon (CO) n aerul expirat.

  • Vindecarea = AbstinenaRezultatul final atingerea i meninerea abstinenei tabagice Raportarea de ctre pacient a unui consum ntre 0-5/ igri/ zi n cursul perioadei de 6 luni de la oprirea fumatului , mpreun cu rezultatul negativ al testului biochimic al CO definesc abstinena tabagic la vizita final a tratamentului

  • Va multumesc