Suport de Curs Lingvistica autor- lector dr. Nina Aurora Bălan

7/23/2019 Suport de Curs Lingvistica autor- lector dr. Nina Aurora Bălan

http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-lingvistica-autor-lector-dr-nina-aurora-balan 1/54

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

SPECIALIZAREA: ROMÂNĂ / LIMBĂ STRĂINĂ

INVATAMANT LA DISTANTA

SUPORT DE CURS

DISCIPLINA: Lingvistică gn!"#ă

Anul I Semestrul I

TITULARUL DISCIPLINEI: #ct$! %!& Nin" A'!$!" Bă#"n

I. PREZENTAREA CURSULUI

Cursul cuprinde 14 teme si reprezint ! intr!ducere in lin"#istic "enerl prin

prezentre c$t!r# dintre temele %undmentle &!rdte de cest disciplin

'$!igin" #i()"*'#'i+ ,!$cs'# % c$('nic"!+ s(n'# #ingvistic+ -'nctii# #i()ii+

(t$%$#$gi+ c#"si-ic"!" #i()i#$!+ ,!$g!s'# in #i()"(. Din necesitte restr$n"erii

impuse de durt cursului 'd!r un semestru() selectre temticii tinut c!nt de

criteriul utilittii imedite pentru studentii din nul I) ne%milirizti cu n!tiuni de

lin"#istic.

II CURSUL

.& ORIINEA LIMBA0ULUI

Prin #!r&ire se intele"e pr!cesul prin cre !mul inceput s "ndesc si s*si

e+prime "ndurile prin lim&, rticult.

Desi c!nsidert de unii ! pr!&lem mi curnd %il!z!%iei 'S!ciette de lin"#istic

de l Pris) in%iintt in 1-) inscris in sttutele ei interdicti de discut !ri"ine #!r&irii()

t!tusi lin"#istii u incerct s suplinesc di%iculttile si lips de mteril in cee ce pri#este

lim& primil!r !meni prin cercetre lim&il!r un!r tri&uri sl&tice ctule. Acest cle nu

p!te %i %!l!sit dect in mic msur) de!rece t!te lim&ile cre e+ist stzi u ! ist!rie

indelun"t si sunt %!rte deprte de stre initil.

1



Nu se p!te p!rni nici de l cu#intele ind!*eur!pene rec!nstituite cu ,ut!rul met!dei

c!mprti#*ist!rice) pentru c intre ep!c pritiei lim&,ului rticult si ind!*eur!pen este

! peri!d de sute de mii de ni pe cre nu ! cun!stem.

Alti cercett!ri u lut c &z de studiu lim&,ul c!piil!r) c!nsidernd c e#!luti

%elului de #!r&i l c!piil!r repr!duce in rezumt etpele prin cre trecut) de l priti lui)

lim&,ul !menesc/ cest este ! %irmtie intr*! !recre msur de#rt) cu cte#

mendmente: lim&,ul c!piil!r se dez#!lt in c!nditii specile: c!piii in#t de l cei din ,ur

! lim& "t %!rmt) pe cnd primii !meni creu sin"uri lim&,ul) ei nu &ene%iciu de !

e+perient indelun"t/ p!i) c!piii u de l nstere un prt #!cl cp&il de emite sunete

rticulte si un creier dez#!ltt) pe cnd prtul #!cl l primil!r !meni de*&i tunci se

deprinde treptt s rticuleze un sunet dup ltul) ir creierul l!r nu er tt de dez#!ltt.

T$!ii "s',!" $!iginii v$!)i!ii

P!p!rele u cret di%erite mituri despre lim& primil!r !meni.Lim& er c!nsidert

un dr l lui Dumnezeu su ! in#entie celui mi intelept !m.

O!igin" %ivin" " #i()"*'#'i. Dumnezeu cret in tcere) ir !mul numit p!i

t!te lucrurile crete de cest dt!rit inzestrrii di#ine cu p!si&ilitte de #!r&i

'c$(,tnt" #ingvistic"+ m zice stzi(.

T$!i" v$#'ti$nist") sustinut de deptii te!riei lui Dr0in) c!nsider c !mul si*

dez#!ltt lim&,ul in pr!cesul desprinderii din mimut dt!rit necesittil!r crete de munc

in "rup.

ndit!rii ntici s*u interest tt de ntur lim&ii 'este un dar divin sau o creatie

omeneasca2/ limba este un fenomen individual sau social 2() ct si de !ri"ine numel!r

!&iectel!r) de crcterul le"turii dintre nume si !&iectul denumit.

Rspunsurile dte l ceste intre&ri u re%lectt cele d!u c!nceptii %il!z!%ice

%undmentle: ce ("t!i"#ist" 'st!icii) de e+emplu c!nsideru c !menii u cret #!r&ire(

si ce i%"#ist" 'lim&,ul re un crcter di#in(.

In pri#int crcterului primel!r cu#inte s*u re%lectt de semene d!u c!nceptii:

Adeptii t$!ii n"t'!"# sustineu c numele !&iectel!r decur" din ntuir l!r) c

%iecre cu#nt este ! !"lindire) ! im"ine lucrului pe cre il denumeste 'printre ei se numr

1!"c#it pentru cre cu#intele sunt 3um&re3 le lucruril!r) im"ini le l!r) semnt!re cu

im"inile r&!ril!r si muntil!r re%lectte intr*un ru(.

T$!i" c$nt!"ct'"#" 'su c!n#entiei( sustine) dimp!tri#) c numele !&iectel!r u%!st st&ilite de !meni printr*! c!n#entie. D($c!it 'sec. i.5r.( dus imp!tri# ideii c

6



numele r %i dte de l ntur urmt!rele r"umente: unele lucruri de!se&ite intre ele sunt

numite cu celsi cu#nt '!m!nime() ir celsi !&iect p!te %i denumit prin cu#inte di%erite

'sin!nime(/ numele unui !&iect p!te %i inl!cuit dup un timp cu ltul) !r cest lucru nu r %i

p!si&il dc numele r %i determint de crcteristicile !&iectului.

Pentru Arist!tel cu#intele sunt sim&!luri) semne le lucruril!r. Dt!rit c!n#entiei

dintre !meni) cu#intele sunt) dup prere s) ec7i#lentele lucruril!r) im"inile l!r

e#!ct!re.

Cele d!u te!rii supr !ri"inii #!r&irii u %!st c!ntinute) cu unele #rinte) pn in

zilele n!stre.

In incercre de rspunde l intre&re "care au fost primele cuvinte cu care

oamenii au inceput sa vorbeasca") deptii te!riei nturle u ,uns l d!u c!ncluzii:

* primele cu#inte u %!st imittii le sunetel!r emise de %iinte si !&iecte) ir ceste

cu#inte imitti#e u rms c denumiri pentru %iintele si lucrurile respecti#e 't$!i"

$n$("t$,#$!(/

* primele cu#inte u prut pe &z un!r sunete emise in#!luntr) cre e+primu

di%erite stri su%letesti si impresii le !mului/ ulteri!r ceste stri"te in#!luntre u de#enit

denumiri le relittil!r cre u pr!#!ct strile su%letesti) impresiile etc. 't$!i"

int!*ctii#$!(.

8il!z!%ii u ridict si pr!&lem nturii s!cile lim&,ului. Ast%el) Di$%$! %in Sici#i"

'sec!lul I i.5r.( inteles !ri"in s!cil lim&ii) "sit e+plicti pritiei #!r&irii in

necesitte !menil!r de c!munic intre ei '3s*u strns in "rupuri de %ric %irel!r si u

in#tt s se ,ute unii pe ltii3(.

Pentru L'c!ti' ' Despre natura lucrurilor 2 lim& prut in s!ciette/ cpcitte

nturl !menil!r de emite sunete rticulte %!st %!l!sit pentru stis%cere ne#!il!r de

c!municre.

Peri!d medie#l rei te!ri !ri"inii di#ine lim&,ului) %r duce ce# n!u.

In sec!lul l 9II*le se re%irm cele d!u teze %undmentle supr !ri"inii

#!r&irii: ce s!cil si ce indi#idul. De semene se #!r&este din n!u despre crcterul

imitti# su inter,ecti!nl l primel!r cu#inte.

8il!z!%ii mterilisti en"lezi 'T&1$))s si 0&L$c3( isi e+prim c!n#in"ere c numi

ne#!i de c!munic i* %cut pe !meni s #!r&esc.

In sec!lul 9III) &0&R$'ss"' sustine !ri"ine #!r&irii in necesitte s!cil: !mul

primiti# p!sed un stri"t nturl) pr!dus l instinctului) de cre se ser#e in cz de prime,die/ trecere l lim&,ul rticult s*r %i %cut pe &z 3c!ntrctului s!cil3.

;



< lt te!rie prut in sec!lul l 9I9*le sustine te!ri 3lim&ii3 mnule su

"esturil!r si numi dup ce ideile s*u inmultit s* simtit ne#!i s se in#enteze lte semne.

Lin"#istul dnez 0"s,!sn crede c !mul mi inti cntt si &i p!i inceput s

#!r&esc.

In ciud di%iculttii de st&ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte r!stite de

!meni) putem %irm c lim& este pr!dusul dez#!ltrii ist!rice s!ciettii/ e prut)

impreun cu "esturile) in c!lecti#itte !menil!r primiti#i !dt cu "ndire) din necesitte

c!municrii recipr!ce.

BIBLIORAFIE OBLIATORIE:

= = = INTRODUCERE IN LINVISTICA > 1?@6) ucuresti) p.6?*;.

BIBLIORAFIE FACULTATIVA:

RAUR+ A#4"n%!' > 1?@1) Scrieri de ieri si de azi) ucuresti.

L5ONS+ 0$6n > 1??B) Introducere in lingvistica teoretica) ucuresti.

MARTINET+ An%!7 > 1?@) Elemente de lingvistica generala) trducere si dptre l lim&

r!m$n de Pul iclu) ucuresti.

SAUSSURE+ F!%in"n% % > 6) Curs de lingvistica generala) Cri!#.

VRACIU+ A!it$n > 1?-) Lingvistica generala si comparata) ucuresti.

8ALD+ L'ci"9 SLAVE+ E#n" > 1?-) Ce limbi se vorbesc pe glob) ucuresti.

8ALD+ L'ci" > 1??) Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului) ucuresti.

Intrebari de verificare.

- Cre sunt principlele te!rii prin cre se incerc s e+plice priti lim&,ului2

- In ce c!nst di%icultte de st&ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte2

& FUNCTIUNILE LIMBA0ULUI

1. Esentil este -'ncti'n" % (i*#$c % c$('nic"! intre mem&rii unei s!cietti. Acest

%unctiune este strns le"t de ntur s!cil lim&ii. Ne#!i de c!municre "u#ernez

priti) dez#!ltre si per%ecti!nre lim&,ului.

6. F'ncti'n" %n$(in"tiv". Pentru e+ercitre ei #!r&it!rii u l disp!zitie un in#entr de

semne. Aceste semne denumesc perceptiile "ndirii n!stre) perceptii cre ! dt cecpt nume de#in mi st&ile) "ndire putnd s le mne#reze cu mi mult usurint.

4



Lim& %uncti!nez sdr c inst!'(nt "# g"n%i!ii. Prin lim&, relitte isi p!te

prelun"i e+istent in "ndire) in c!nstiint n!str. Prin cu#nt) relitte e 3l

indemn3 medittiei) re%lectiei n!stre. Lim&,ul permite "ndirii s %i+eze dtele

cptte prin senztii si perceptii. De cee %unctiune den!minti# mi este numit si

c$nstit'tiv" su (nt"#".

;. < lt %unctiune lim&,ului este ce 4,!siv". Printr*un mes, !recre #!r&it!rul

c!munic nu numi ! idee) un "nd) ci si nume in%!rmtii cu pri#ire l pr!pri pers!n:

se+ul) #rst) stre su%letesc su c7ir titudine %t de mes,ul trnsmis. i,l!cele

e+presi#ittii lin"#istice sunt %elurite. Cel mi intre&uintt mi,l!c este int!nti. Ale"ere

unui numit cu#nt din mi multe sin!nime este le"t de semene de pers!n

#!r&it!rului. Si pr!cedee m!r%!sintctice stu l disp!ziti e+presi#ittii lin"#istice 'de

e+. timpurile #er&le(. Dintre pr!cedeele sintctice !rdine cu#intel!r este ce mi le"t

de e+presi#itte.

4. F'ncti'n" ,$tic" nu tre&uie c!n%undt cu %unctiune e+presi#. Dt!rit %unctiunii

p!etice mes,ele lin"#istice p!t pr!#!c em!tii rtistice) lim&,ul de#enind %!rm de

e+presie rtei literre.

Acest!r %unctiuni #ingvist'# R$("n 0"3$)s$n le* du"t lte d!u:

B. F'ncti" -"tic" este %uncti prin cre #!r&it!rul se si"ur de c!ntctul pemnent cu

destintrul mes,ului. In numite m!mente cest le"tur p!te %i %ectt de z"!m!te)

!&!sel etc. Prin %unctiune %tic lim&,ul si"ur ! relure c!municrii.

. Cnd !&iectul mes,ului este inssi lim&) %unctiune cre se utilizez p!rt denumire

de -'ncti (t"#ing'"#" su (t"#ingvistic". De e+emplu) un enunt de tipul 3elevul este

un su&stnti# rticult3 se c!nstituie intr*un metlim&, pentru c lim& este si

instrumentul mes,ului si !&iectul cestui.

R!mn !&s!n c!nsider c studiul %unctiunil!r lim&ii necesit ! scurt trecere in

re#ist %ct!ril!r c!nstituti#i in !rice ct de #!r&ire) in !rice c!municre #er&l. Cel cre

se dresez 't!"ns(it"t$!'#( trimite un mes, destintrului '!c,t$!'#(. Pentru c mes,ul

s*si indeplinesc %unctiune el re ne#!ie:

* de 'n c$nt4t l cre se re%er) pe cre destintrul s*l p!t pricepe si cre s %ie su

#er&l su cp&il de %i #er&lizt/

* de 'n c$% intru t!tul su cel putin prtil c!mun tt trnsmitt!rului ct sidestintrului/

B



* de 'n c$nt"ct cu destintrul) c!nduct mteril su le"tur psi7!l!"ic dintre cei d!i

cre le d p!si&ilitte s st&ilesc si s mentin c!municre.

It reprezentre unui pr!ces de c!municre 'ct #er&l( si %unctiunil!r

c!respunzt!re elementel!r lui c!nstituti#e in c!ncepti lui R!mn !&s!n:

C!nte+t '%. re%erentil(

es, '%.p!etic(

Trnsmitt!r Destintr '%. c!nti#(

'%. em!ti#(

C!ntct '%. %tic(

C!d '%.metlin"ul

ILI<RA8IE <LIAT<RIE:

= = = TRATAT DE LINVISTICA ENERALA * 1?@1) ucuresti) p.1B*1?.










Intrebari de verificare:

* E+plicti %uncti den!minti# lim&,ului.

* E+plicti %uncti p!etric lim&,ului.* Cre sunt %unctiile lim&,ului in ccepti lin"#istului R!mn !&s!n2



;& PROCESUL DE COMUNICARE

Relizre %unctiunii de c!municre lim&ii prut in %t "ndit!ril!r c un

%en!men de!se&it de interesnt.

Inc din ntic7itte "rec %il!z!%ii incdrti in di#erse curente u #zut destul de

&ine nu numi imp!rtnt c!municrii ci c7ir si mecnismul cestei.

Ast%el) st$icii u inteles r!lul creierului c !r"n de c!mnd si l ner#il!r cre

c!nduc cu#ntul pn l !r"nul #!r&irii.

E,ic'!ii %irm p!si&ilitte c!municrii &zt pe cun!stere lim&ii de intre"

s!ciette 'e recun!scut deci e+istent unui unic mi,l!c de intele"ere) ! lim& c!mun su un

dilect pentru t!ti mem&rii unei c!lecti#itti(/ de semene) in %il!z!%i epicureic se discut

c!nditiile pe cre tre&uie s le indeplinesc ! c!municre pentru c intele"ere s se p!t

reliz: sunetele) cu#intele se pr!p" in sptiu/ dc distnt de l #!r&it!r l dscultt!r e

mic) #!ce 'mes,ul( isi pstrez %!rm initil si sensul cu#ntului e lesne de inteles/ dc

ins distnt este mi mre) sunetul se tul&ur 'z"!m!t de %!nd m zice zi() #!r&ele se

mestec in drum) ir sensul de#ine c!n%uz 'Lucretiu) De rerum natura(.

Dtele stiinti%ice s*u cumult ins lent. Cun!stintele in d!meniul neur!%izi!l!"iei se

%undmentez &i in sec!lul l 9I9*le.

Prin ,!$c!s'# % c$('nic"! int#g( (it!" si ,!i(i!" % (s"* int!

(()!ii 'ni c$#ctivit"ti c"! -$#$ssc "c#"si (i*#$c % int#g! <!s,ctiv "c"si

#i()"2&

Aspectele pr!cesului de c!municre p!t %i $!"# su sc!is. Acti#itte de c!municre

!cup un l!c %!rte mre in #it %iecrui indi#id) t!t!dt mem&ru l s!ciettii/ @F din

timp 'in stre de #e"7e( este tri&uit c!municrii lin"#istice) reprtizt in:

* 4BF udiere

* ;F #!r&ire

* 1F citire

* ?F scriere

Un r!l uris in e+plicre pr!cesului de c!municre l* ,uct el&!rre te!riei re%le+ului

c!nditi!nt. In cdrul cestei te!rii prut de%inire cu#ntului c" s(n"# "# s(n"##$! sic element l celui de*l d!ile sist( % s(n"#i="! 'lim& si "ndire( * crcteristic d!r

@



!mului/ primul sistem de semnlizre) c!mun !mului si nimlel!r) se relizez prin

perceptii) senztii si reprezentri.

Ideile de &z le neur!%izi!l!"iei si neur!ci&erneticei sunt: neur!nul cu di%eritele lui

prelun"iri este cp&il s primesc in%!rmti) s ! st!c7eze) s ! prelucreze si s !

trnsmit. Pn l @ de ni un !m n!rml inre"istrez in mem!rie 1B milirde de milirde

de in%!rmtii. Neur!nul este t!t tt de c!mple+ c un clcult!r 'c!rte+ul re 1 milirde de

neur!ni(.

Pr!cesul de c!municre presupune %uncti!nre n!rml tt sc!rtei cere&rle ct si

prtului #!r&irii) prtului uditi#) prtului #izul. Numi c!nlucrre tutur!r cest!r

elemente si"ur tt emitere ct si receptre mes,el!r.

.& E(it!" (s"*'#'i

Pentru emite) v$!)it$!'# %is,'n % 'n n'("! -init % !g'#i c' c"! ,$"t ,!$%'c

si int#g 'n n'("! in-init % n'nt'!i/ este cee ce se c7em c$(,tnt" #ingvistic")

dt in linii mri prin ereditte si dez#!ltt) r%int) prin eductie.

C","cit"t" v$!)it$!i#$! % " ,!$%'c -ctiv 'n n'("! %"t % n'nt'!i se numeste

,!-$!("nt" #ingvistic".

Din punct de #edere lin"#istic !perti de emitere mes,ului insemn ! c!di%icre

elementel!r sle cre sunt ! su&multime din multime lctuit de c!dul lin"#istic. Acest se

prezint c un in#entr de elemente '% $n() ($!-(( im&inte c!n%!rm numit!r re"uli.

In urm unui stimul) #!r&it!rul selecti!nez din in#entr elementele c!respunzt!re

mes,ului pe cre #re s*l trnsmit. Pe ceste le !r"nizez intr*un enunt cre # %i

rticult in semnle succesi#e.

De pild) pentru rticul enuntul St'%nt'# vin #" -"c'#t"t #!r&it!rul selectez:

* st'%nt'#) cre este lut din cmpul cu#intel!r desemnnd pe 3cei ce in#t intr*!

institutie pu&lic 'student) ele# etc.(3/

* vin) selectt din cmpul #er&el!r cre rt 3! ctiune de deplsre3/

* #") les din "rupul prep!zitiil!r cre rt directi/

* -"c'#t"t) selectt din cmpul su&stnti#el!r cre indic 3l!clurile de in#tmnt

pu&lic3.

Prlel cu selectiile de mi sus) dic le"ere elementel!r cerute) se plic re"ulile de

determinre si de im&inre cest!r:

* st'%nt'# este rticult in n!minti#

-



* vin cpt mrc de pers!n III* sin"ulr si re prep!ziti #" cre) impreun cu

-"c'#t"t) lctuiesc c!mplementul circumstntil de l!c.

Enuntul cuprinde trei prti mri) c!respunzt!re cel!r trei unitti din mes,:

St'%nt'# / vin / #" -"c'#t"t.

8iecre prte c!mp!nent enuntului este lctuit din semne elementre:

* st'%nt>'#

* vin>

* #" -"c'#t"t>

T!te ceste semne sunt inzestrte cu semni%ictii 'ele sunt numite m!r%eme(.

& T!"ns(it!" (s"*'#'i

In%!rmti cu ,ut!rul lim&,ului se p!te) deci) trnsmite !rl 'direct) prin tele%!n) rdi!

etc.( su in scris 'p!st) tipr) tele"r%) e*mil(.

<rice trnsmitere de in%!rmtii se relizez cu ,ut!rul semnlel!r s!n!re su "r%ice.

Aceste semnle sunt purtt!rele mterile le in%!rmtiei.

Str&tnd c"n"#'# % t!"ns(isi 'sptiul cupriuns intre emitt!r si recept!r) %ie cest

erul su %irul de tele%!n() semnlul p!te %i ltert) denturt. In m!d !&isnuit mes,ele scrise

sunt mi rezistente l pertur&ri. es,ul s!n!r este cel mi suspus ctiunii mi mult su mi

putin n!ci#e pentru in%!rmtii z"!m!tel!r '!rice %el de lterri le mes,ului prute pe

cnlul de trnsmisie() %ie c distnt de l emitt!r l recept!r e pre mre) %ie c emitere s*

%cut pre sl&) %ie c semnlul este &ruit pe prcurs de lte surse s!n!re.

Denturri 'mi mri su mi mici( le mes,ului pr !ricum. Dr lim& isi ,!c si in

cest cz r!lul de mi,l!c de c!municre si mes,ul ,un"e l destintie 'lterre su

distru"ere #!clel!r nu %ce imp!si&il c!municre(. O!ic ,"!t " s(n"#'#'i c"! ,$"t

-i g6icit"+ !c$nstit'it" 's$! st !%'n%"nt"&

R%'n%"nt" reprezint) sdr) cpcitte de rec!nstituire unei prti lterte din

mes, si %uncti!nez in t!te lim&ile dr mni%estre di%er de l ! lim& l lt.

Redundnt nu %uncti!nez dect dc mi,l!cul de c!municre este &ine cun!scut.

In %r elementel!r %!nemtice) in pr!cesul de c!municre inter#in s*zisii ins!tit!ri

permnenti i #!r&irii/ unii lin"#istici 'int!nti) ccentul() ltii e+trlin"#istici '"esturile)

mimic(.

;& Rc,ti$n"!" (s"*'#'i

?



es,ul ,uns l destintr. Pe cle senztiil!r uditi#e su #izule ner#ii trnsp!rt

in%lu+ul pn l c!rte+ unde nlizt!rii c!rticli intr in ctiune. Acum re l!c

desc!mpunere mes,ului primit) respecti# %c$%i-ic"!": in urm nlizei l cre e supus

mes,ul) se retine in%!rmti purtt de semnl) c!ntinutul cestui. A&i cum) pe &z

mem!riei) st!cului de cun!stinte #ec7i) in%!rmti n!u e ",!ci"t"+ sist("ti="t"+

i!"!6i="t"+ intr*un cu#nt ,!#'c!"t". In urm cestui pr!ces se p!te spune c mes,ul

recepti!nt %!st inteles.


= = = INTRODUCERE IN LINVISTICA > 1?@6) ucuresti.

= = = TRATAT DE LINVISTICA ENERALA * 1?@1) ucuresti) p.1@*1-;.










- Cre sunt principlele curente %il!s!%ice pri#it!re l des%surre pr!cesului de

c!municre2

* Cre sunt principlele cti#itti de c!municre2

* Ce este c$%'# #ingvistic si in ce c!nst emitere mes,ului2

* E+plicti termenii de c$(,tnt" #ingvistic" si ,!-$!("nt" #ingvistic"&

?& SEMNUL LINVISTIC

1



Inc din ntic7itte cu#intele u %!st percepute c s(n) dr cel crui lin"#istic ii

dt!rez ! n!u &!rdre lim&,ului este lin"#istul el#etin F!%in"n% % S"'ss'!. In

cele&rul su C'!s % #ingvistic" gn!"#" cest dez#!lt te!ri semnului lin"#istic.

1. Acc,tii# s(n'#'i #ingvistic

( Semnul este numi c!mple+ul s!n!r l cu#intel!r 'similr semnel!r de circultie(.

Cu#intele su& %!rm l!r s!n!r su "r%ic sunt semne pentru intelesurile pe cre le

#ec7iculez. In cest cz semnul este 'ni#"t!"#.

Acest cceptie este sustinut in primul rnd de cei specilisti cre #d in lim&, un

pr!ces de semnlizre de "rdul II 'primul sistem de semnlizre este c!mun !mului si

nimlel!r si este lctuit din senztii) perceptii si reprezentri * c%. d!ctrinei lui I.P.P#l!#

pri#it!re l cele d!u sisteme de semnlizre(.

&( In nsm&lul l!r cu#intele sunt semne. Cu#ntul c semn re d!u lturi denumite cu

termeni specili) st&iliti de 8erdinnd de Sussure si de#eniti p!i cele&ri. Ltur custic

este numit 3 signifiant 3 s(ni-ic"nt) ir ltur de inteles) c!nceptul e numit 3 signifi3

s(ni-ic"t.

De %pt) l Sussure semnul este reprezentt de reunire cest!r d!u lturi le

cu#ntului 'unittile lim&ii inzestrte cu inteles sunt semne din d!u lturi/ sunetele lute

iz!lt nu sunt semne(.

Semnul pr!priu structurii lim&ii este deci lctuit din d!u lturi. Se spune c el este

)i#"t!"#&

Crcterul &ilterl l semnului este lut in c!nsiderre si cercett mi les de

lin"#istii structurlisti eur!peni) cre sunt ne#!iti s i in c!nsiderre) din insesi necesittile

met!dei) m&ele lturi le semnului&

c( L un ni#el &strct de cercetre) semnul p!te %i c!nceput c ! simpl reltie

st&ilit intre semni%icnt si semni%ict. 8!rmul prin cre este redt cest cceptie este

urmt!re: 4R@ '4 este in reltie cu @( * unde +Gsemni%icntul) HGsemni%ictul) RGrelti

dintre cele d!u lturi. Aici nu interesez ce e+prim 4 su @) tre&uie st&ilit d!r c rp!rtul

dintre cele d!u elemente este ! reltie s(i$tic".

Acest cceptie) numit !#"ti$n"#") este pr!prie disciplinel!r %!rmle c mtemtic

si l!"ic sim&!lic si este pr!m!#t de cei cre isi c!nscr e%!rturile pr!cesului de

%!rmlizre lim&ii) %!l!sind in cest sc!p pr!cedeele l!"ice su mtemtice.

Cele trei cceptii le semnului lin"#istic nu se e+clud. Ele sunt !recumc!mplementre.

11



C$nc#'=ii: Semnele lin"#istice sunt 'nit"ti s(ni-ic"tiv 'inzestrte cu inteles(

de!se&ite de %!neme cre sunt 'nit"ti %istinctiv.

C unitti de &z le lim&ii) semnele se mni%est in cdrul ,!i(i "!tic'#"!i) cee

c!n%!rm crei !rice %pt de e+perient) !rice ne#!i pe cre d!rim s le %cem cun!scute

ltui sunt nlizte intr*un sir de unitti inzestrte %iecre cu $ -$!(" v$c"#" si 'n int#s *

c!n%!rm lin"#istului An%!7 M"!tint. Unittile minimle sunt numite ($!-( '($n( l

A.rtinet(. Ast%el) in enuntul:

N'/ (" /si(t/ )in/

numrul m!r%emel!r este e"l cu cel l cu#intel!r. Dr e+ist si semne c!mple+e in cre

numrul cu#intel!r este di%erit de cel l m!r%emel!r:

E#v/'# cit/st /!$("n/'#&

L rndul ei) %!rm #!cl este nlizt intr*un sir de unitti * -$n( * %iecre

c!ntri&uind l relizre distinctiil!r: )"! se de!se&este de ,"!) c"!) -"!) %"! prin %uncti de

di%erentiere relizt de %!nemele )) ,) c) - ) respecti# %& In cest c!nst ce de* d!u

rticulre lim&,ului.

6. T!"s"t'!i# -'n%"(nt"# "# s(n'#'i #ingvistic

( Semnul lin"#istic este #in"!. Semnele lim&ii se des%s!r s'ccsiv in #!r&ire)

unittile din cdrul ceieli de* d!u rticulri nu se mni%est dect succesi#.

Dc semni%icntul cun!ste ! mni%estre strict liner) nu celsi lucru se p!te

spune despre semni%ict/ cest este neliner. E+ist deci ! simetrie cre crcterizez in

"enere rp!rtul dintre cele d!u lturi le lim&,ului: 4,!si" si c$ntin't'# 'c!respunzt!re

cel!r d!u lturi le semnului) s(ni-ic"nt si s(ni-ic"t(.

&( T!"s"t'!" in-$!("ti$n"#". Lim&,ul este lctuit din d!u lturi: 4,!si si

c$ntin't) din cre prim se#este l e+primre celei de* d!u. Cu#intele sunt semne) deci u

! ltur de s(ni-ic"nt si ! ltur de s(ni-ic"t numi pentru c ele u c sc!p trnsmitere

unui mes,. Acest c!municre se %ce prin mni%estre semnel!r su& %!rm de semnle

linere) custice su "r%ice.

c( Le"tur dintre cele d!u lturi le lim&,ului) e+presi si c!ntinutul) p!te %i pus

in lumin si de ! lt trstur semi!tic) de s numitul "!)it!"! "# s(n'#'i #ingvistic&

8!rm #!cl cu#intel!r este intmplt!re in rp!rt cu intelesul cest!r. Dr le"tur

dintre cele d!u lturi le lim&,ului re un crcter ncs"! si $)ictiv. Acest necesitte

ins se mni%est %ie prin s(n "!)it!"! <n($tiv"t2 * m,!ritre in !rice lim& * %ie prin s(n c$(,#4+ ($tiv"t.

16



?& M$tiv"!" s(n'#'i #ingvistic

Intre semnul lin"#istic si c!ntinutul denumit de el e+ist ! le"tur necesr) unul nu

p!te e+ist %r ltul.

( M$tiv"!" ")s$#'t" cuprinde ce cte"!rie de cu#inte cr!r %!rm s!n!r

repr!duce unele trsturi le c!ntinutului denumit. Aici intr:

* int!*ctii#: A6 O6 V"i sunt le"te in m!d sp!ntn de numite stri %ecti#e/

* $n$("t$,# repr!duc sunete si z"!m!te din mediul inc!n,urt!r: c'c'!ig'+ c'c'+

t!$sc+ =%!$nc/ ele u insusire de trezi im"ine c!ncret unui lucru su %en!men/

* c'vint# c' si()$#is( -$ntic c!ntin numi unele sunete cre mintesc de

crcteristicile !&iectului: " ing6iti+ " s'g6it"+ " (i$!#"i e#!c prtil %en!menele

denumite/ ele sunt mi %rec#ente dect inter,ectiile si !n!mt!peele si cuprind si cu#inte

ce u primit) din cuz un!r im&inri de sunete * <"2!#) <"2!t * c!nsiderte 3inestetice3

pentru #!r&it!rii de lim& r!mn) sensuri pei!rti#e: sc"-"!#i+ t$,"!#"n+ ("!t$"g" etc.

&( M$tiv"!" !#"tiv" nu cuprinde semne cre s e#!ce prin structur l!r %!netic

numite !&iecte su %en!mene. Este #!r& de cu#inte cr!r %!rm p!te %i e+plict prin lte

semne. Despre st%el de cu#inte cre mintesc prin structur l!r de lte cu#inte 'c spect

s!n!r su inteles( se spune c u %!rm intern. In cest cte"!rie intr:

* c'vint %!iv"t de l lte cu#inte cu ,ut!rul pre%i+el!r su su%i+el!r: g6i$c# g6i$c

'#ezi si %r. ,!c>nig 3strpun"e zpd3) en"l. sn$%!$, 3pictur de zpd3(/

* c'vint c$(,'s ce se &zez) de !&icei) pe ! c!mprtie su ! met%!r: ci')$tic">

c'c'#'i+ (i!">'!s'#'i+ en"l. %$>n$t6ing+ r!m. ,i!%>v"!" etc./ ceste cu#inte sunt

e+trem de numer!se in lim&i cre %!l!sesc curent c!mpunere) c "ermn) m"7ir

su rus.

BIBLIORAFIE OBLIATORIE:= = = INTRODUCERE IN LINVISTICA > 1?@6) ucuresti) p.4;*B1.

= = = TRATAT DE LINVISTICA ENERALA * 1?@1) ucuresti) p.1-;*611.





r!m$n de Pul iclu) ucuresti.SAUSSURE+ F!%in"n% % > 6) Curs de lingvistica generala) Cri!#.

1;




• = = ELEMENTE DE LINVISTICA STRUCTURALA > 1?@) ucuresti.


- Cre sunt cceptiile semnului lin"#istic2* E+plicti ccepti &ilterl semnului lin"#istic.

* In ce c!nst d!u rticulre lim&,ului2

* Cre sunt trsturile %undmentle le semnului lin"#istic2 E+plicti r&itrriul semnului

lin"#istic.

* Dti e+emple de cu#inte m!ti#te &s!lut si de cu#inte m!ti#te relti#.

* Cre sunt cuzele pierderii m!ti#rii2

& METODA COMPARATIVA>ISTORICA

1. Ist$!ic. Lin"#istic stiinti%ic pr!priu*zis %!st cret l inceputul sec!lului l

9I9*le. Cle spre crere lin"i#sticii %!st desc7is prin desc!perire de ctre %il!l!"ii

eur!peni lim&ii snscrite 'lim& literr #ec7il!r indieni cu te+te scrise in primul mileniu

i.5r.) dr cre circulu !rl/ ceste te+te sunt nteri!re te+tel!r "recesti din d!u ,umtte

celuis imileniu(.

Ast%el) in 1@@ 8i##i"( 0$ns sustine) intr*! c!muncre tinut l Clcutt) c

snscrit prezint ! semnre tt de mre cu ltin si "rec inct tre&uie s credem c ele

pr!#in dintr*un iz#!r c!mun) cre pr!&&il nu mi e+ist.

In 1-1 "ermnul F!"n= B$,, pu&lict prim lucrre de "rmtic c!mprti#

mi mult!r lim&i inrudite 'snscrit) "rec) ltin) lim&ile "ermnice(.

Dnezul R"s('s R"s3 si "ermnul 0"3$) !i(( pun &zele ist!riei lim&il!r

"ermnice) ir rusul A#4"n%! 1!istt$-$!$vici V$st$3$v pune &zele ist!riei lim&il!r sl#e.

A&i in 1-; "ermnul F!i%!ic6 Di= plict met!d l studiul lim&il!r r!mnice.

et!d c!mprti#*ist!ric rms pn stzi principlul pr!cedeu de studiere

ist!riei lim&il!r.

6. Sc$,'# (t$%i

et!d c!mprti#*ist!ric reprezint 'n "ns"()#' % ,!$c% c"! ,!(it c"+

,!in c$(,"!"!" v$#'tii 'n$! #i()i in!'%it+ s" s t!"g" c$nc#'=ii ,"!ivit$"! #"

,!i$"%# ,nt!' c"! n' 4ist" t4t.

14



Cu ,ut!rul cestei met!de se p!te rec!nstitui #i()">)"=" <lim& cre st l &z

unui "rup de lim&i inrudite() in czul in cre e nu %!st testt 'de e+emplu "ermn

c!mun) sl# c!mun su ind!*eur!pen( su se p!t rec!nstitui unele unitti le ei cre nu

s*u pstrt in te+te.

et!d c!mprti#*ist!ric !%er dtele necesre relizrii unei clsi%icri

"enel!"ice.

;& P!inci,ii# (t$%i

et!d c!mprti#*ist!ric re drept mteril lim&ile inrudite) pentru c numi in

czul lim&il!r pr!#enind din celsi iz#!r %!rmele sunt c!mpr&ile in detliile l!r) ir

semnrile u #l!re ist!ric.

F$!(" ("t!i"#" % ("ni-st"! " in!'%i!ii st "s("n"!") cu tt mi mre cu

ct lim&ile s*u desprins de mi putin #reme din lim&*&z. Nu este #!r& de ! semnre

"enerl) ci de semnri de detliu) in %!rm s!n!r si in sensul rdcinil!r si l %i+el!r.

Asemnre cu#intel!r si %!rmel!r "rmticle este un indiciu l !ri"inii c!mune

mi mult!r lim&i dt!rit unei trsturi speci%ice lim&ii) si nume c"!"ct!'# "!)it!"! "#

-$!(i s$n$! in !",$!t c' sns'# 4,!i("t. Este #!r& de %ptul c in lim&i di%erite) si

c7ir in ceesi lim&) celsi c!ncept p!te #e denumiri di%erite. Dc in lim& nu r

d!min cest principiu) t!te lim&ile s*r semn intre ele. In c!nditiile r&itrrului semnului

lin"#istic) cnd te!retic e p!si&il c lim&ile s di%ere un de lt) c!incidentele de %!rm si

sens se e+plic prin !ri"ine c!mun lim&il!r.

De e+emplu: semnre cu#ntului r!mnesc -$c cu it. -'$c$) sp.-'g$) %r. -' se

e+plic prin inrudire cest!r lim&i.

De l pr!cedeul c!mprrrii %!rmel!r semnt!re se e+cud int!*ctii#+

$n$("t$,#+ c'vint# in-"nti# 'ceste sunt cu#inte m!ti#te( si i(,!'('t'!i#.

Imp!rtnte sunt semnrile din nucleul %!ndului principl le+icl si l %!rmele

"rmticle. Cel mi imp!rtnt r"ument il reprezint semnre %!rmel!r nere"ulte '%!rte

#ec7i prin inssi nere"ulritte l!r( l cu#inte dintre cele mi uzule. Ast%el) nici 7zrdul)

nici imprumutul ci numi !ri"ine c!mun p!te e+plic prezent in lim&ile ind!*eur!pene

#ec7i un!r %!rme c:

sr. 'snscrit( "sti) lt. st) "!t. '"!tic( ist) #.sl. '#ec7e sl#( isti 3este3

sr. s"nti) lt. s'nt) "!t. sin%) #.sl. s"nt" 3sunt3

Pe &z semnril!r l cu#inte din %!ndul principl si l %i+e "rmticle se p!tst&ili "rupele de lim&i inrudite. Acest este ! %z cre preced plicre met!dei

1B



c!mprti#*ist!rice. In etp urmt!re se delimitez %!ndul c!mun de elemente pr!#enite si

trnsmise din lim&*&z.

St&ilire c!rect etim!l!"iei este ,utt de %ptul c m!di%icrile pr!duse in ltur

s!n!r lim&ii u crcter re"ult si p!t %i %!rmulte c #gi -$ntic. Acest principiu l

met!dei p!te %i enuntt st%el: dt!rit !g'#"!it"ti#$! sc6i()"!i#$! -$ntic) intr*un "rup

de lim&i inrudite cu#intele pr!#enite din celsi ti($n 'cu#ntul din lim&*&z( prezint

c!resp!ndente %!netice cre se repet l sunete identice. Urmt!rul e+emplu se &zez pe

elementul ltin din lim&ile r!mnice.

lt. $ct$ r!m.$,t) it.$tt$) %r.6'it) sp.$c6$

#"ct r!m.#",t) it.#"tt) %r.#"it) sp.#c6

n$ct r!m.n$",t) it.n$tt) %r.n'it) sp.n$c6

C!n%!rm cestui e+emplu) putem st&ili ! serie de c$!s,$n%nt -$ntic intre "rupurile de

sunete pr!#enite din lt. ct: r!m. ,t ii c!respunde "rupul it. tt) %r. it) sp. c6.

Intruct le"ile %!netice sunt limitte in timp) elementele imprumutte nu mi su%er

in%luent cel!rsi trns%!rmri 'de e+emplu ne!l!"ismele n$ct'!n) #"ct"t) $ct"v" etc.

pstrez "rupul ct din ltin pentru c ele nu u %!st m!stenite) deci nu se supun le"ii

%!netice enuntte(.

?& Rc$nst!'cti"

Rc$nst!'cti" este ,!$c%'# ,!in c"! s ,$"t !c$nstit'i #i()">)"=" s"' 'nit"ti

"# i c"! n' s'nt "tst"t. Acest pr!cedeu d rezultte cu tt mi #l!r!se cu ct

peri!d de timp cre sepr ep!c di#ersi%icrii lim&ii c!mune de primele testri le

lim&il!r cre pr!#in din e este mi scurt.

Pentru rec!nstructi etim!nului din lim& &z se le" %!rmele cele mi #ec7i din

lim&ile inrudite/ se c!mpr in#elisurile %!netice * %!nem cu %!nem *) se tine sem de le"ile

%!netice le %iecrei lim&i precum si de unele le"i %!netice cu crcter mi "enerl.

E4(,#' % !c$nst!'cti " n'(!"#'#'i zece: sunt t!te m!ti#ele s se cred c

numerlele * mi les cele simple * reprezint in %iecre lim& unele din cele mi #ec7i %!rme

"rmticle. In celsi timp) mterilul de %!rme testte si semnt!re intre ele este

su%icient de &!"t. Ast%el) =c re urmt!rele %!rme in cte# dintre lim&ile ind!*eur!pene

#ec7i:

"r. %3") lt. %c() "!t. t"i6'n) sr. %"s"

Se p!te st&ili c prim liter in cu#ntul ce desemn numerlului =c in ind!*eur!pener %+ tinndu*se c!nt de %ptul c in lim&ile "ermnice t pr!#ine din %/ l d!ile sunet este

1



peste t!t '"i in "!tic se cite ) ir in snscrit " pr!#ene t!t din (/ urmt!rul sunet este 3

'in "!tic 6 pr!#ine din 3 ) ir in ltin se cite %3((. Pr!&leme mi mri pr in le"tur

cu ultimul sunet. Se stie din ist!ri %iecrei lim&i in prte c) in numite c!nte+te %!netice)

c!ns!n ( %#!rizez priti unei #!cle/ st%el) in snscrit si in "rec ( dez#!lt

#!cl ") in "!tic 'n) ir in ltin <(2. Stiind ceste s* presupus c ultimul sunet este (.

Rec!nstructi numerlului din ind!*eur!pen de#ine st%el =%3( 'steriscul tr"e tenti

c este #!r& de ! %!rm rec!nstruit(.

Pr!cedeul rec!nstructiei se %!l!seste de mi &ine de un sec!l/ rezulttele s*u c!rectt

mereu pe msur ce s*u el&!rt "rmtici ist!rice le %iecrei lim&i ind!*eur!pene) s*u

desc!perit te+te in lim&i ind!*eur!pene necun!scute 't!7ric) 7itit() s*u desci%rt te+tele

cretn!*miceniene) ir "e!"r%i lin"#istic permis ! cr!n!l!"ie mi e+ct %!rmel!r din

%iecre lim&.

Principl pr!&lem rec!nstructiei ! reprezint relitte %!rmel!r !&tinute. Se p!te

dmite c %!rm rec!nstruit pr!+imez in mi mre msur %!rm rel dc e s*

relizt pe &z unui mteril mi &!"t.

Cu mi mult e+ctitte p!te %i rec!nstruit sist('# -$ntic) de!rece ici se

!perez cu unitti m!n!plne) in numr redus 'cte# zeci( si cre s*u trns%!rmt in

%iecre lim& in m!d re"ult) dup numite le"i.

reutti numer!se pr in determinre sns'!i#$! !"%"cini#$!. Nu se p!t st&ili

c!resp!ndente semntice stricte/ nu se p!t %!rmul le"i le e#!lutiei semntice) sensurile n!i

c!e+ist #reme indelun"t cu cele #ec7i. Se p!te crede c in multe czuri e#!luti

semntic s* pr!dus de l sensuri c!ncrete l sensuri mi &strcte. Putem s ne im"inm

lim& ind!*eur!pen) spune A. eillet) c pe un idi!m in cre pred!min termenii cu sens

c!ncret si cre n!tu detlii le !&iectel!r uzule) dr src in termeni cu sens "eneric.

In cee ce pri#este ($!-$#$gi") cest este un sect!r st&il si %!rte putin penetr&il)

s inct !%er un mteril #l!r!s pentru st&ilire inrudirii. Dr in cursul ist!riei dispr

unele desinente su su%i+e) de cee m!r%!l!"i unei lim&i nu p!te %i rec!nstruit in t!te

detliile ei.

Cele mi mri "reutti pr in sint"4". In primul rnd mterilele sintctice nu sunt

de ,ut!r in st&ilire inrudirii dintre lim&i de!rece im&inre de cu#inte este m!ti#t l!"ic

si) c tre) %!rmtii sintctice identice p!t pre in m!d indepenedent.

et!d c!mprti#*ist!ric nu p!te) prin urmre) rec!nstitui lim& ind!*eur!pen

s cum %!st e #!r&it/ e p!te st&ili numi un sistem de c!resp!ndente intre lim&ile crederi# din e.

1@




= = = INTRODUCERE IN LINVISTICA > 1?@6) ucuresti) p.16*66.

= = = TRATAT DE LINVISTICA ENERALA * 1?@1) ucuresti) p.@;*16.



RAUR+ A#4"n%!' > 1?@@) Scurt istoric al lingvisticii) ucuresti.






• = = ELEMENTE DE LINVISTICA STRUCTURALA > 1?@) ucuresti.


- Cre sunt %il!l!"ii cre u pus &zele met!dei c!mprti#*ist!rice2

* Cre sunt principiile met!dei2

* Ce este rec!nstructi2 Dti e+emple.

* Este p!si&il rec!nstructi unei lim&i 'de e+emplu lim& ind!*eur!pen(2 Cre sunt

limitele met!dei2

& DIVERSITATEA LIMBILOR

Cee ce %rpez in primul rnd in studiul lim&il!r este di#ersitte l!r) di%erentele

lin"#istice cre pr de l ! tr l lt su c7ir de l ! re"iune l lte. Ast%el di#ersitte

"e!"r%ic %!st prim c!nsttre %cut in lin"#istic) e determint %!rm initil

cercetrii stiinti%ice #nd c !&iect lim& inc in reci ntic 'este de#rt ins c "recii s*

u limitt l #riette dilectel!r elenice(.

Delt%el) in ntic7itte %iecre p!p!r crede in superi!ritte pr!priului idi!m. Nu

intmplt!r "recii) de e+emplu) ii numeu pe !menii de lt lim& )"!)"!$s) indi#izi cre

3&!l&!r!sesc3.

1-



ult #reme 'si situti cest nu disprut t!tl nici stzi( mem&rii unei

c!lecti#itti umne u trit cu impresi c numi lim& l!r mtern e 3n!rml3) celellte

%iind %!rme &ernte.

Recun!stere e"littii in drepturi tutur!r lim&il!r) indi%erent de tipul l!r structurl

si de ni#elul dez#!ltrii l!r) indreptt tenti lin"#istil!r in directi cercetrii %!rmel!r su&

cre se mni%est di#ersitte lim&il!r si cuzel!r cre i*u dt nstere.

Lim&ile se de!se&esc intre ele prin t!te lturilr l!r: %!netic) le+ic) "rmtic) c si

prin le"ile interne de e#!lutie. Se stie c) in %r un!r le"i cu t!tul "enerle decur"nd din

trsturile lim&,ului) le"ile lin"#istice di%er de l ! %milie l lt) de l lim& l lim& si

c7ir in cursul ist!riei celeisi lim&i. 8iecre lim& trns%!rm intr*un m!d pr!priu

mterilul trnsmis din lim&*&z.

1. riette ctul lim&il!r de pe "l!& se e+plic prin mi multi %ct!ri:

descendent din lim&i*&z di%erite) speci%icul dez#!ltrii ist!rice c!lecti#el!r de #!r&it!ri

etc. S* %!rmult ip!tez c lim&,ul prut pe "l!& intr*un sin"ur punct/ %ptul c

ntr!p!l!"ii u "sit urmele !mului primiti#) in di%erite etpe le e+istentei lui) in mi multe

re"iuni rt c pr!cesul %!rmrii lim&,ului durt ! #reme %!rte indelun"t.

Si in t!t cest timp "rupurile s*u scindt mereu. A%lte l mri distente intre ele)

c!lecti#ele umne si*u %urit mi,l!ce de c!municre s!n!re speci%ice.

In lun" peri!d c!munei primiti#e pr!cesele de di#ersi%icre u #ut ! de!se&it

intensitte. In cest ep!c u lut nstere mrile %milii de lim&i de pe "l!&.

<dt cu %!rmre sttel!r) di%erentiere lin"#istic scde in intensitte) %r incet

ins. Unele %milii de lim&i * c ce r!mnic * iu nstere in ep!c ist!ric) l s%rsitul

ntic7ittii. In s!ciettile tri&le seprre lim&il!r in dilecte si trns%!rmre cest!r in

idi!muri de sine sttt!re se pr!duc pn in ultimele sec!le) dup cum se c!nstt din

studiul lim&il!r merindiene.

6. Lim&ile cre pr!#in din celsi iz#!r u trsturi c!mune) dr e#!luez in directie

centri%u" dt!rit c!nditiil!r speci%ice le ist!riei l!r: sunt di%ertite) de l cz l cz)

su&strtul) superstrtul) !cuptiile #!r&it!ril!r etc.

In e+plicre speci%icului lin"#istic s* %cut dese pel l c!nditiile nturle si

spiritule de #it le c!lecti#ittil!r umne. Pr!&lem %!st pus in discutie inc din sec!lul

l 9II*le) cnd se intr!duce c!nceptul de gni' "# #i()ii) intele"ndu*se prin cest

%!rmul prte din "rmtic unei lim&i cre nu se incdr in sistemul l!"ic uni#ersl. In

sec!lul urmt!r cest pr!&lem %!st nlizt de C!ndillc) pentru cre # g7ni % #"#"ng' insemn) intr*! interpretre mi lin"#istic) un sistem prticulr de reprezentre

1?



semntic rp!rturil!r l!"ice si "n!se!l!"ice dintre idei. eniul lim&ii este pentru el un

pr!dus l "eniului p!p!rului si se mni%est mi les in !r"nizre semntic: 3t!ute

c!n%irme d!nc Jue c7Jue ln"ue e+prime le crctKre du peuple Jui l prle3 'pud TL) n!t

B) p. 44@(.

In ermni) 5erder cut se e+plice di#ersitte %!netic lim&il!r prin c!nditiile

nturle de #it le p!p!rului) menti!nnd in%luent climei) 7rnei) &uturii supr !r"nel!r

rticult!rii.

8!rmul 3t7e "enius !% ln"u"e3 e intlnit si in lucrrile iluministil!r en"lezi: "eniul

su spiriul lim&ii c!respunde spiritului nti!nl. Acest prlelism dus pn l identi%icre

%!st prelut de intre" directie idelist*r!mntic in lin"#istic) dez#!ltt in specil in

ermni. El !cup un l!c centrl in lucrrile lui il7elm #!n 5um&!ldt) cre rele#t

rp!rtul dintre lim&, * c %!rm "enerl de cti#itte umn * si #riette lim&il!r

c!ncrete) dintre unitte lturii de c!ntinut tutur!r lim&il!r 'mni%estre unei %!rte unice

indreptt spre celsi sc!p( si speci%icul lturii s!n!re si sensului 'pr!dus l spiritului

%iecrei ntiuni(.

C %!rme de mni%estre lim&,ului) lim&ile u %unctiuni si sc!puri c!mune) pe cre

ins le relizez in %!rme di%erite. ultitudine lim&il!r rt m!dul #rit in cre %iecre

c!lecti#itte percepe celesi !&iecte le relittii.

Speci%icul nti!nl se mni%est) dup 5um&!ldt) in %!rm intern lim&ii) cre e

lctuit din nsm&lul sensuril!r le+icle si "rmticle. Di%erentele in %!rm intern se

e+plic) pe de ! prte) prin %ptul c %!rt cret!re lim&,ului se mni%est in "rde di%erite)

pe de lt prte) prin inter#enti sentimentel!r si %nteziei. Cu#intele nu reprezint im"ini

le !&iectel!r) ci impresiile pr!duse de !&iecte supr spiritului %iecrei c!lecti#itti. Dr) mi

mult dect prin ltur intern lim&ile se de!se&esc intre ele prin ltur l!r %!netic) ir ici

im&inrile s!n!re p!t #ri l in%init.

C!ncluzi lin"#istului "ermn er cee c) intruct di%erentele in %!rm intern nu

sunt destul de mri) ir cele din ltur s!n!r sunt pre mri) sin"urul criteriu p!tri#it pentru

clsi%icre lim&il!r rmne cel pr!pus de 8r. Sc7le"el * -#4i'n".

;. Di%erentele dintre lim&i se mni%est) dup cum m rtt) din ep!cile cele mi

#ec7i. Ele s*u ccentut in numite peri!de si s*u tenut in ltele. Ep!c m!dern se

crcterizez prin tendint spre uni%icre lin"#istic nu numi pe pln nti!nl) dr si

internti!nl. Este #izi&il pr!cesul de %!rmre unui #!c&ulr internti!nl dt!rit reltiil!r

t!t mi strnse intre p!p!re si rspndirii rpide * prin mi,l!cele de in%!rmre m!derne * un!r n!tiuni si termenil!r c!respunzt!ri. Pstrnd in scris 'pr!pe( ceesi %!rm)

6



semene cu#inte se identi%ic us!r si in #!r&ire) c7ir dc se pr!nunt di%erit de l !

c!lecti#itte l lt.

In cee ce pri#este m!r%!l!"i) s* semnlt tendint c!mun spre nlitism lim&il!r

ind!*eur!pene) rspndite stzi pe t!te c!ntinentele.

4. re #riette lim&il!r de pe "l!& scunde ins in sine ! du&l unitte * de

st!'ct'!" si de $!igin.

* Unitte de structur pentru c) indi%erent de "rdul l!r de dez#!ltre) lim&ile tre&uie

s indeplinesc celesi %unctiuni) s e+prime celesi pr!cese l!"ice le "ndirii. Tinnd

sem de %unctiunile lim&ii in s!ciette) E. Spir su&lini c) din punctul de #edere l

structurii) nu e+ist di%erente trnsnte intre ! lim& de ci#iliztie si ! lim& primiti#)

intruct si un si cellt p!sed insusirile esentile le lim&,ului: sistem %!netic) s!ciere

elementel!r s!n!re cu un c!ncept) cpcitte de e+prim %!rml rp!rturi.

Intr*de#r) se !&ser# c #riette lin"#istic c!mp!rt "rde di%erite) in %unctie de

ni#elul de &strctizre. E se mni%est cel mi mult l ni#elul #!r&iril!r indi#idule su l

uzului si mult mi putin l ni#elul &strct l sistemului.

* Unitte de !ri"ine pentru c e neind!ielnic c lim&ile ctule deri# dintr*un numr

redus de lim&i primre) prtinnd primel!r c!munitti umne.

<&ser#re semnril!r 'mi les din sec!lele 9II*9III( dus l primele "rupri

le lim&il!r) cre s*u trns%!rmt ulteri!r in principlele clsi%icri lin"#istice * ce

ti,$#$gic" 'm!r%!l!"ic( si ce gn"#$gic".

& CLASIFICAREA LIMBILOR

riette lim&il!r %!st un %pt c!nsttt din cele mi #ec7i timpuri) de l primele

c!ntcte intre c!lecti#ittile umne. Ast%el) !menii s*u l!#it de c!nsecintele prctice le

di#ersittii lin"#istice * imp!si&ilitte intele"erii prin lim&, s!n!r.

Dr) dup ce u !&ser#t c d!u idi!muri sunt di%erite) !menii u %!st tentti *

pr!pe instincti# * s desc!pere nl!"iile dintre ceste. Trnii isi c!mpr "riul cu cel

din stul #ecin/ pers!nele cre #!r&esc mi multe lim&i remrc trsturile c!mune cest!r.

Lucru curi!s) ins) stiint lst s trec un timp destul de indelun"t pn l utilizre

cest!r c!nsttri. recii) de e+emplu) desi !&ser#ser semnrile intre #!c&ulrul ltin si

#!c&ulrul lim&ii l!r mterne) nu u trs din ceste nici ! c!ncluzie lin"#istic.

C!mprre lim&il!r si clsi%icre l!r u pre!cupt pe in#tti l inceput in m!dsp!rdic si intmplt!r. Acest se e+plic prin cee c numrul lim&il!r studite er) c7ir

61



cu numi cu cte# sec!le in urm) restrns) ir czurile in cre un si ceesi pers!n se

indeletnice cu cercetre mi mult!r lim&i eru e+trem de rre.

C!mprre lim&il!r presupune st&ilire tt elementel!r identice) ct si cel!r

di%erite * su& numite rp!rturi * din d!u su mi multe lim&i) pentru se pute tr"e

c!ncluzii cu pri#ire l "rdul de %initte l!r. Studiul c!mprti# lim&il!r * pre c !

c!ntinure %iresc si necesr cercetrii m!n!"r%ice %iecrei lim&i in prte.

E+ist d!u criterii principle cre p!t %i puse l &z c!mprrii lim&il!r: "-init"t"

gntic" <("t!i"#"2 si "-init"t" st!'ct'!"#" <-$!("#"2. Intruct dintre ceste primul er

mi us!r de sesizt) incercrile de cli%icre lim&il!r %cute ininte de sec!lul trecut se

&zez in "enerl pe inrudire mteril*"enetic lim&il!r) ir ut!rii cest!r p!t %i

c!nsiderti precurs!ri i lin"#isticii c!mprti#e*ist!rice.

A. CLASIFICAREA ENEALOICA

Prim incercre mi ri"ur!s de st&ilire unui "rup de lim&i inrudite prut in

sec!lul l 9I*le/ cest prtine lui I. Scli"er cre) in lucrre Di"t!i)" %

E'!$,"$!'( #ing'is) rt c e+ist 11 lim&i de &z 'pud TL) p. 4-(.

T!t in sec!lul l 9III*le 'in d!u ,umtte() pr!&lem inrudirii lim&il!r ind!*

eur!pene se pr!pie in ce mi mre msur de de#rul stiinti%ic) cnd . !nes) studiind

mnuscrisele snscrite i c!mprndu*le cu lim&ile indiene c!ntemp!rne) rtt pr!piere

dintre s"nsc!it"+ g!"c"+ #"tin"+ #i()i# g!("nic+ c#tic+ i!"nin.

Dr numi in sec!lul l 9I9*le) prin el&!rre met!dei c!mprti#e*ist!rice) s*u

st&ilit reltiile de inrudire intre lim&ile eur!pene. Prim lucrre de "rmtic c!mprt

prtine "ermnului 8r. !pp. Ap!i) independent unii de ltii) "ermnul . rimm) dnezul R.

Rs si rusul A. 5. !st!!# u pu&lict si ei lucrri imp!rtnte de "rmtic c!mprt.

< &un clsi%icre "enel!"ic nu este p!si&il %r c in prel&il s #em ! descriere

stiinti%ic lim&il!r lute in c!nsiderre. Lim&ile inrudite pr!#in dintr*un iz#!r c!mun) din

cre u m!stenit ! serie de trsturi in structur l!r "rmticl si in le+icul %undmentl)

%!l!sit l e+primre n!tiunil!r elementre. In nsm&lul l!r ceste lim&i lctuiesc ! -"(i#i.

Ele u prut in urm di%erentierii dilectel!r terit!rile le unei si celeisi lim&i) numite

#i()" c$('n"+ ,!$t$#i()"+ #i()" % $!igin+ #i()" ,!i("!" 'G ,!i(itiv"( su #i()">)"=".

66



Di%erentiere lim&ii depinde in intre"ime de c!nditiile s!cile) ec!n!mice/ e este

rezulttul e+pnsiunii si iz!lrii un!r prti c!mp!nente le c!munittii cre #!r&este !

numit lim&. Dilectele) pirznd le"tur dintre ele si prcur"nd c!nditii s!cile di%erite)

in urm unui pr!ces de e#!lutie indelun"t si treptt) sunt supuse trns%!rmril!r) de#enind

cu #reme lim&i de sine sttt!re) dr inrudite intre ele.

8iecre %milie de lim&i se su&imprte in unitti mi mici numite g!','!i su

!"('!i) termeni imprumutti din stiintele nturii. It principlele -"(i#ii % #i()i si

!"('!i# cest!r.

I. Familia limbilor indo-europene

Acest este %mili cu numrul cel mi mre de #!r&it!ri din lume: pr!+imti#

,umtte din p!pulti "l!&ului. E cuprinde m,!ritte lim&il!r #!r&ite in Eur!p) multe

lim&i din Asi/ s* e+tins in Americ si Austrli.

Lim& c!mun este netestt si %!st numit c!n#enti!nl in%$>'!$,"n". Nu se

cun!ste nici ptri p!pultiil!r ind!*eur!pene si nici peri!d in cre din ind!*eur!pen s*

u %!rmt lim&ile e+istente in ep!c ist!ric. Tinnd sem c) l dt cel!r mi #ec7i

testri) lim&ile ind!*eur!pene sunt mult de!se&ite un de lt si stiind c m!di%icrile

lin"#istice se pr!duc %!rte lent) se p!te deduce c peri!d c!munittii ind!*eur!pene se

plsez in urm cu multe mii de ni) in c!mun primiti#.

Dilectele lim&ii ind!*eur!pene s*u rspndit pe un terit!riu %!rte #st si ulteri!r s*

u trns%!rmt in lim&i inrudite. Printre ceste unele prezint semnri mi mri si de cee

sunt "rupte in rmuri. Dimp!tri#) lte lim&i !cup ! p!zitie iz!lt.

1. Ramura limbilor indo-iraniene

.&. !','# #i()i#$! in%in

Lim&ile indiene sunt testte in trei %ze le e#!lutiei l!r: indin #ec7e) indin

medie si lim&ile indiene m!derne.

In%i"n" vc6 este cun!scut su& d!u %!rme di%erite c timp si &z dilectl:v%ic" si s"nsc!it"&

6;



V%ic" este lim& cel!r mi cun!scute te+te indiene) imnuril!r reli"i!se V%#

'v%" 3stiint3(.

S"nsc!it"+ lim& literr !perel!r cu crcter lic 's"(s3!t" 3prelucrt rtistic3(:

M"6")6"!"t"+ R"("@"n" si !perele lui GH#i%H&

In%i"n" (%i e reprezentt de lim&i c!mune cre s*u dez#!ltt prlel cu snscrit

literr. Aceste sunt denumite cu termenul de ,!H3!it ',!"3!t 3nturl3 3p!pulr3(.

In peri!d meie u e+istt si lim&i reli"i!se dintre cre cele&r este ,H#i) %!l!sit si

stzi in unele tri c lim& &udismului.

Lim&ile in%in ($%!n) %!rmte prin ,urul nului 1 e.n. sunt #!r&ite de

pr!+imti# 4 de mili!ne 'in 1?1(.

Ce mi rspndit lim& ne!indin este 6in%'st"n" cu d!u %!rme literre: 6in%i *

din 1?4@ lim& de stt Uniunii Indiene si '!%'.

Alte lim&i indiene m!derne: )ng"#i+ )i6"!i+ ,"n*")i+ "s"(i+ g'*$!"ti+ sin%6i+

3"s6(i!i.

T!t lim& indin este si lim& tig"n"sc" 'lim& r!mil!r( cre s* seprt de restul

lim&il!r indiene din sec!lul l *le.

.&& !','# #i()i#$! i!"nin 'persne(

Lim&ile irniene sunt %!rte pr!pite de cele indiene) indrepttind idee c ele s*u

%!rmt din dilectele unei lim&i unice * din ind!*irnin de &z.

Li()i# vc6i irniene sunt cun!scute din d!cumente iz!lte. Primele te+te de lim&

irnin sunt scrise in vc6" ,!s"n") cun!scut prin inscriptii cunei%!rme din #reme

re"il!r A7emenizi 'sec!lele *4 i.e.n.(.

Avstic" este lim& un!r te+te le reli"iei mzdeice) cret de mrele re%!rmt!r

Zrt7ustr.

Li()i# i!"nin (%ii se e+tind pe peri!d dintre sec!lele 4*; i.e.n. si sec!lele -*?

e.n. si cuprind "rupul !ccidentl si "rupul !rientl. In "rupul !ccidentl intr s$g%i"n"+ s"3"+

6$!=(ic"& Din "rupul !rientl se cun!ste lim& ,"!t" si ,!s"n" (%i.

Li()i# i!"nin ($%!n 'din sec!lul ?(:

P!s"n" este ce mi imp!rtnt dintre lim&ile #!r&ite stzi/ este lim& !%icil in

Irn) dr %!l!sit c lim& mtern de 1 mili!ne de #!r&it!ri. Primele d!cumente de lim&

m!dern dtez din sec!lul l I9*le. In sec!lul l 9*le lim& literr este ilustrt prin!per mrelui p!et 8irdusi) cre scris C"!t" !gi#$! si lui <mr M7Hm.

64



In sud*estul Irnului si in eluscistn se %!l!seste lim& )#'ci"n".

Alte lim&i irniene ctule: t"%*i3"+ "-g6"n"+ $st"+ 3'!%".

2. Ramura limbilor italice

Cuprinde d!u "rupuri: #"tin$>-"#isc si $sc$>'()!i"n.

Li()" #"tin") #!r&it l inceput pe un terit!iru restrns in ,urul R!mei) inlturt cu

#reme celellte lim&i de pe terit!irul Itliei '$sc"+ '()!i"n"+ -"#isc"+ t!'sc"( si s* e+tins

!dt cu crestere puterii r!mne) pe un terit!riu imens) c lim& !%icil Imperiului R!mn

si c mi,l!c internti!nl de intele"ere.

Cel mi #ec7i te+t ltin este ! scurt inscriptie pe ! %i&ul de ur de pe l nul

i.e.n. Asupr peri!del!r ist!riei ltinei 'in c!reltie cu cele le literturii si le #ietii s!ci!*

p!litice( nu e+ist c!rd unnim. Se p!t pr!pune urmt!rele 'ELIR) p. 1@4*1@B(:

* #"tin" "!6"ic" 'sec. i.e.n. * s%rsitul sec. ; i.e.n.(/

* #"tin" ,!c#"sic" 's%rsitul sec. ; i.e.n. * sec. 1 i.e.n.( crcterizt prin c!nstituire

lim&ii literre n!rmte/

* #"tin" c#"sic" 'mi,l!cul sec. 1 i.e.n. * sec. 1 e.n.() ep!c p!"eului lim&ii literre)

%t de cre lim& #!r&it cun!ste ! e#!lutie di#er"ent rpid/

* #"tin" ,!c#"sic" 'sec. 1. e.n. * cc 6 e.n.() ep!c di%erentierii crescnde dintre

lim& literr si lim& #!r&it/

* #"tin" t"!=i 'cc 6/ pentru lim& scris pn in -/ pentru spectul #!r&it *

pn in ) dt cre mrc7ez c!n#enti!nl inceputul di#ersi%icrii r!mnice(/

crestinismul d nstere unei n!i #rinte) #"tin" c!stin") dez#!ltt prlel cu lim& literr

trditi!nl/

* #"tin" (%iv"#" dup -) pn in sec!lul 9 * &zt pe ! incercre de

re#i"!rre n!rmel!r ltinei clsice %!l!sit c lim& de cultur/

* n$>#"tin" * incepnd din Renstere) se dez#!lt prlel 'nu %r inter%erente( cu

prelun"irile ltinei medie#le.

3. Ramura limbilor romanice

Lim&ile r!mnice !cup ! mre intindere) din Peninsul I&eric pn l re

Ne"r. Ele sunt descendente din #"tin") %!rmte prin di#ersi%icre si e#!luti neintreupt

ltinei #!r&ite) s*numit #"tin" v'#g"!") in ce mi mre prte terit!riil!r pr!#incil!r

r!mnizte le Imperiului R!mn.

6B



In cdrul %miliei ind!*eur!pene) lim&ile r!mnice u) dt!rit e+tinderii l!r in

re"iunile din %r c!ntinentului eur!pen) cel mi mre numr de #!r&it!ri * cc -

mili!ne) c lim& mtern si secund.

Clsi%icre lim&il!r r!mnice c!nstituit si c!nstituie un dintre pre!cuprile

centrle le r!mnistil!r. Nu e+ist nici pn stzi ! clsi%icre unnim cceptt. Astzi

sunt "enerl recun!scute c lim&i r!mnice !$("n"+ %"#("t" '"rupul !rientl() it"#i"n"+

s"!%"+ $ccit"n"+ -!"nc="+ c"t"#"n"+ s,"ni$#"+ ,$!t'g6=+ !t$>!$("n" '"rupul

!ccidentl(.

Li()" !$("n") lim& r!mnic !rientl '"rupul &lcn!r!mnic * dup unii

cercett!ri "r. Apenin!*&lcnic) itl!*&lcnic) trc!*ilir!r!mnic(.

Este #!r&it de peste 6B mili!ne de #!r&it!ri 'c lim& mtern( in R!mni)

!ld!#) Ucrin) ul"ri) Iu"!sl#i) Un"ri) Al&ni) reci si) de ctre emi"rnti) in

Cnd) SUA) Americ Ltin) Austrli) Isrel) Turci etc. Este lim& !%icil in R!mni si

Repu&lic !ld!#.

Prim testre d!cumentr dtez din 1B61. Are ptru dilecte: unul n!rd*dunren

'dc!*r!mn( cu cre se c!n%und lim& r!mn in sens restrns si trei sud*dunrene

'me"len!r!mn) istr!r!mn) r!r!mn(. r!mnizre %!st rpid si intens) in ciud durtei

mi mici stpnirii r!mne si p!zitiei peri%erice in R!mni. Ep!c de %!rmre su de

c!nstituire identittii r!mnice este c!ntr!#erst: sec!lele B*@-. se dmite c punct de

reper inceputul in%luentei e%ecti#e lim&ii sl#e.

D"#("t") lim& r!mnic !rient disprut l s%rsitul sec!lului 1?) #!r&it pe

c!st Dlmtiei 'zi in Cr!ti) !sni si 5erte"!#in(.

8!rmre dlmtei este c!nsecint lin"#istic cuceririi de ctre r!mni tri&uril!r

ind!*eur!pene le iliril!r cre l!cuiu re"iune din mileniul I i.e.n. Ultimul #!r&it!r) Tu!ne

Udin 'm!rt in 1-?-() reprezentt principl surs de cun!stere dlmtei.

It"#i"n"+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul itl!*r!mnic/ pr!+imti# mili!ne

de #!r&it!ri. Este lim& !%icil in Itli) Sn rin!) ticn) El#eti. Lim& uzul in

8rnt 'C!rsic) Alpi) C!st Dlmt() !nc!) Ar"entin) rzili) Cnd) SUA) Eti!pi)

Li&i) S!mli. Este lim& de cultur in lt.

Are trei "rupuri dilectle mri: septentri!nl) t!scn si centr!*meridi!nl. Cel mi

#ec7i d!cument de lim& itlin dtez din ?. Dilectul t!scn este cel ce stt l &z%!rmrii lim&ii itliene literre.

6



S"!%") lim& r!mnic din "rupul itl!r!mnic/ pr!+imti# un mili!n de #!r&it!ri)

in ce mi mre prte &ilin"#i 'itlin(. Este #!r&it in Itli) in insul Srdini.

<cup ! p!zitie prte intre R!mni !rientl si R!mni !ccidentl. Se prezint

stzi su& %!rm unui c!n"l!mert de "riuri. Nu tins stdiul de lim& stndrd) este !

lim& p!pulr nescris/ unii ! c!nsider dilect itlin.

Occit"n" '#"ng' %$c+ ,!$vns"#"() lim& r!mnic !ccidentl) "rupul

"l!r!mnic/ pr!+imti# - mili!ne #!r&it!ri 'dintre cre e#entul 1*6 mili!ne cti#i ins

#rstnici in z!ne rurle( * nici un m!n!lin"# 'm,!ritte %rncez(. Este #!r&it in sudul

8rntei 'G idi) z!ne din !nc!) N*E Spniei(. Are) dup unii cercett!ri p!zitie

intermedir intre "rupul "l!r!mnic si i&er!r!mnic.

F!"nc=") lim& r!mnic !ccidentl/ "rupul "l!r!mnic/ 11B mili!ne de

#!r&it!ri. Lim& !%icil in 8rnt) And!rr 'lturi de s,"ni$#" si c"t"#"n"() el"i 'lturi

de %lmnd() El#eti 'lturi de "ermn) it"#i"n"+ !t$>!$("n"() Itli 'pr!#inci lle

dOA!st * lturi de it"#i"n"() Lu+em&ur" 'lturi de lu+em&ur"7ez() re ritnie 'in

Insulele N!rmnde * in insul erseH lturi de en"lez) uzul in celellte() !nc!.

In Americ: lim& !%icil in Cnd 'lturi de en"lez( si 5iti/ lim& uzul in

r&d!s si SUA. In A%ric: lim& !%icil in enin) urin * 8ss!) ermude) Cmerun)

C!n"!) &!n) d"scr) Ni"er) Sene"l) T"!) Zir etc/ lim& uzul in Al"eri) r!c)

Tunisi.

In Asi: lim& uzul in L!s) Li&n. Este lim& !%icil l <NU.

Cel mi #ec7i te+t de lim& %rncez dtez din -46. Dilecte: n!rmnd) picrd)

#l!n) c7mpen!is) l!ren) p!te#in) "ll!) n"e#in.

In ist!ri lim&ii %rnceze se distin" mi multe etpe: %rncez #ec7e '-46 * sec. 14(/

%rncez medie 'sec. 14 * sec. 1(/ %rncez m!dern '%rncez clsic * din sec. 1@ *

peri!d de %i+re structuril!r lin"#istice(.

Lim& %rncez literr s* %!rmt pe &z dilectului #!r&it in re"iune lle de 8rnce

'cpitl Pris(.

C"t"#"n"+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul i&er!r!mnic/ pr!+. - mili!ne

#!r&it!ri din estul Spniei 'in Ctl!ni * cpitl l rcel!n() in insulele lere) in sudul

6@



8rntei. In Itli este lim& !%icil in And!rr 'lturi de -!"nc=" si s,"ni$#"(. !r&it de

pr!+. 6F din p!pulti Spniei.

Primele te+te dtez din sec!lul 16. Este c!nsidert 3lim& punte3 intre "rupul

i&er!r!mnic si "l!r!mnic.

S,"ni$#"+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul i&er!r!mnic) pr!+. ; mili!nede

#!r&it!ri. Este lim& r!mnic ce mi &ine reprezentt din punctul de #edere l numrului

de #!r&it!ri si l e+pnsiunii terit!rile '!cup l!cul 4 in lume dup c6in="+ ng#="+ 6in%i(.

Lim& spni!l este lim& !%icil in Spni) And!rr) Ar"entin) !li#i) C7ile)

C!lum&i) C!st Ric) Cu&) Ecud!r) uteml) uinee ecut!ril) 5!ndurs) e+ic)

Nicr"u) Pnm) Pr"uH) Peru) Repu&lic D!minicn) Sl#d!r) SUA 'sttele Ne0

e+ic! si Puert! Ric! * lturi de en"lez() Uru"uH) enezuel. Este lim& !%icil l

<NU.

Are trei dilecte primre ctule 'r"!nez) stur!le!nez) cstilin( si unul disprut

'm!zr&(. Cele mi #ec7i d!cumente de lim& spni!l 'printre cre p!emul epic Ci%'#(

dtez de pe l ,umtte sec!lului 16. lim& spni!l literr s* %!rmt pe &z dilectului

cstilin.

P$!t'g6="+ lim& r!mnic !ccidentl) "rupul i&er!r!mnic/ peste 1- mili!ne

#!r&it!ri. Este lim& !%icil in p!rtu"li si in di%erite stte cre u %cut prte din %!stul

imperiu c!l!nil p!rtu"7ez: rzili) An"!l) !zm&ic) uinee*issu) Cpul erde etc.

se mi #!r&este in Spni si) de ctre emi"rnti) in SUA) Cnd) in %!ste c!l!nii p!rtu"7eze

din Asi.

Are d!u dilecte initile) dintre cre unul disprut. Primul d!cument de lim&

p!rtu"7ez dtez de l s%rsitul sec!lului 16. cel mi #estit m!nument literr de lim&

p!rtu"7ez * L'si"%# de Cm!ens.

Rt$>!$("n" * nume dt un!r "rupuri de dilecte r!mnice) cr!r unitte %!st

sustinut prim dt de . I. Asc!li) dr cre %!st si este dese c!ntestt de multi lin"#isti.

este #!r&it in El#eti) Itli 'in n!rd( de cc -; de #!r&it!ri.

Alte "rupuri de dilecte: !ccidentl '!$("ns"() centrl 'retic centrl( si !rientl

'%riuln(. Din 1?;- !$("ns" este recun!scut c lim& nti!nl in El#eti 'cnt!nul

ru&Qnden(.

6-



eu #* p!#esti c$te ce# despreș #i()"*)* e#ident) c' ("!# !isc de de#eni plictisit!re*

despre necesitte pri ieiț c$('nică!ii c s ne dm sem c$t de pu in pr!&&il r %i sț

e+iste #re! le"tur c$t de mic ntre*

.. %elul n cre #!r&im 'n!i) !menii) n "enerl) nu neprt r!m$nii( "c'( i %!rm pe creș

! #eu cu#intele n stre l!r ini ilț

. ntre cu#intele lim&ii r!m$ne i le !ricrui dilect l lim&ii cel il!r ș ț

Din punctul de #edere l lin"#i til!r) lim& r!m$n %ce prte dintr*! rmur di%erit deș

rmur lim&il!r celtice cre sunt #!r&ite in insulele din #estul Eur!pei de descendentii

#ec7il!r celti.

Lim&ile celtice nt$lnite n prezent sunt*

irlndez) sc! in) "lez) &ret!n i lim& mn+ cre e pe cle de dispri ie. Crede i cț ș ț ț

#reun din ceste lim&i r #e n c!n inutul ei #reun cu#$nt cre s semene cu #reun cu#$ntț

l lim&ii r!m$ne2 Sincer) eu m nd!iesc.

4. Ramura limbilor celtice

Lim&ile celtice sunt #!r&ite in insulele din #estul Eur!pei de descendentii #ec7il!r

celti. In mileniul I i.e.n. cesti !cupu t!t centrul Eur!pei. Impinsi in prte de #est

c!ntinentului) p!i in insulele &rutnice) in cele din urm celtii u %!st &s!r&iti de r!mni.

Sin"ur lim& celtic de pe c!ntinent in #reme cuceririi r!mne 'sec!lul I i.e.n.( er g"#ic")

cu te+te dtnd din primele sec!le i.e.n. "#ic" %!st prsit treptt !dt cu cucerire

liei de ctre r!mni) lsnd urme in le+icul lim&ii %rnceze) mi les in t!p!nimie.

In prezent e+ist urmt!rele lim&i celtice:

I!#"n%=") #!r&it de cc 1 mili!n de !meni/ primele te+te sunt niste inscriptii din

sec!lele B si . !cupre insulei de ctre en"lezi timp de - sec!le 'sec. 16*6( dus l

inl!cuire trptt irlndezei cu en"lez. Astzi in Repu&lic Irlnd in#tre irlndezei

este !&li"t!rie.

Sc$ti"n" este #!r&it de pr!+. 1; de !meni) m,!ritte &ilin"#i. E este

lim& unei p!pultii irlndeze cre #enit in Sc!ti in sec!lul B e.n. E#!lund independent de

irlndez timp de cte# sec!le) lim& cptt ! %izi!n!mie prte/ nu e testt ins ininte

de sec!lul 1.

6?



Li()" ("n4) pe cle de dispritie) e #!r&it de cte# sute de l!cuit!ri i insulei

n. E pre mi di%erit de irlndez dect sc!tin.

"#=" #!r&it in Tr lil!r de circ @ de !meni. Este idi!mul celtic cel

mi &!"t si mi e#!lut. Primele m!numente literre dtez din sec!lul 16) dr c!mpunere

l!r %!st nteri!r.

B!t$n" e #!r&it de urmsii celtil!r cre) su& presiune n"l!*s+!nil!r) s*u instlt

in sec!lele B*@ in re"iune %rncez ret"ne. Din cei pr!+imti# 1 B de #!r&it!ri)

mre m,!ritte este &ilin"#) cun!scnd si %rncez.

5. Ramura limbilor ermanice

Lim&ile "ermnice sunt rspndite in prte de pus si de n!rd c!ntinentului

eur!pen. Lim& "ermnic c!mun nu este testt in scris. Din ce mi #ec7e %z

cun!scut 'sec!lele ;*4 e.n.( lim&ile "ermnice %!rmez tei "rupuri distincte:

!.". #rupul de rasarit este reprezentt de g$tic") lim& un!r p!pultii #enite din

prtile istulei.

$tic" este cun!scut prin cte# %r"mente din i&li trdus de misi!nrul crestin

ul%il in sec!lul 4. Acest cret l%&etul "!tic lctuit din 6@ de litere) &zt pe cel "rec si

c!mplett cu semne imprumutte din l%&etul ltin si cel runic. Din lim& "!tic s*u pstrt

#re! - de cu#inte.

!.$. #rupul de nord sau scandinav

Pn in sec!lul -) cnd in ist!ri p!p!rel!r n!rdice incepe peri!d cn!scut su&

numele de 3ep!c #iin"il!r3 'sec. ?*11() in t!t Scndin#i se #!r&e ! lim& unic.

Primele te+te in cest lim&) numit vc6" n$!%ic" * ce mi #ec7e lim& "ermnic

testt * dtez din sec!lul ; e.n. si ele sunt reprezentte de inscriptii in crctere runice.

Unitte lim&ii #ec7i n!rdice tine pn in sec!lul ?) cnd di%erentierile dilectle se

ccentuez) %pt cre dus treptt l %!rmre cel!r ptru lim&i: l #est * is#"n%=" si

n$!vgi"n" si l est * %"n=" si s'%=".

Is#"n%=" re pr!+imti# 1B de #!r&it!ri. Este ce mi r7ic dintre lim&ilescndin#e. 8iind iz!lt in insul 'Islnd %!st p!pult l s%rsitul sec!lului ? cu c!l!nisti

;



dusi din #estul N!r#e"iei() e s* mentinut %r sc7im&ri esentile pn stzi. In e#ul

mediu islndez s* &ucurt de cel mi mre presti"iu intre lim&ile literre. Litertur

islndez) incepnd cu sec!lul 1) %!st reprezentt de !pere rtistice #l!r!se) cum este

c!lecti de le"ende E%%".

N$!vgi"n" este #!r&it de pr!+imti# 4 B de !meni. Stpnire N!r#e"iei

de ctre Dnemrc timp de trei sec!le impus dnez c lim& !%icil/ n!r#e"in n* mi

e+istt c lim& literr ci d!r c un "rup de dilecte l!cle pn in sec!lul 1-. Dnez

literr din N!r#e"i) in%luentt de dilectele n!r#e"iene) de#enit cu #reme ! lim& n!u)

de!se&it de ce dnez. Acest %!st numit %"n$>n$!vgi"n" su) pur si simplu)

n$!vgi"n" si e %!l!sit pn zi c lim& !%icil.

D"n=" re B mili!ne de #!r&it!ri.

Cele mi #ec7i d!cumente in dnez sunt inscriptii cu crctere runice) dtnd din

sec!lul l 9I*le. Primele te+te literre u crcter dilectl. In sec!lul l 9I*le)

rspndire crtil!r tiprite si Re%!rm u c!ntri&uit in mre msur l st&ilire n!rmel!r

lim&ii literre. Astzi) dnez este %!l!sit) in %r Dnemrcei) in reltiile !%icile in

Islnd) in insulele 8er!erne) in r!enlnd 'lturi de esc7im!s(.

S'%=" este ce mi rspndit lim& scndin#. E este #!r&it de circ ? mili!ne

de !meni. Primele d!cumente in lim& suedez) in l%&et ltin) sunt reprezentte de te+te de

le"i din sec!lul l 9I*le.

!.% #rupul de vest

Este cel mi numer!s si) spre de!se&ire de cel &!rdic) si* pierdut unitte initil) s

inct stzi di%erentele intre lim&ile cre prtin cestui "rup sunt mult mi mri dect intre

lim&ile n!rdice.

Din cest "rup %c prte:

!("n" % s's su g!("n" ,!$,!i'>=is") cu pr!+. 1 mili!ne #!r&it!ri 'c

lim& mtern(. Este lim& !%icil in ermni) Austri) El#eti) Liec7tenstein. Se mi

#!r&este in 8rnt 'Alsci si L!ren() Itli Alt! Adi"e() Dnemrc) Lu+em&ur") Rusi) e+*

Iu"!sl#i) Ce7i) R!mni.

Unul dintre cele mi #ec7i d!cumente este p!emul er!ic C"ntc'# #'i 1i#%)!"n%din sec!lul I9. Cel mi imp!rtnt m!nument de lim& de l inceputul peri!dei "ermne

;1



m!derne este trducere i&liei de ctre Lut7er. Cun!ste mri di%erentieri dilectle de

cee #!r&it!rii de dilecte di%erite nu se p!t intele"e dect cu ,ut!rul lim&ii literre.

T!t de "ermn de sus tine lim& i%is) pr!#enit dintr*un dilect l "ermnei medii

#!r&it de ! pupultie e#reisc ne#!it s emi"reze din ermni in sec!lul 9I. Numrul

#!r&it!ril!r de idis este nesi"ur si di%er de l ! susr l lt. Astzi) ci%r se estimez de l 1

mili!n 'c lim& mtern( l B mili!ne.

Din "ermn de ,!s s*u %!rmt $#"n%=" si -#"("n%" si #i()" "-!i3""ns 'Glim&

&uril!r(.

O#"n%=" re peste 11 mili!ne de #!r&it!ri. Din sec!lul l 9I*le se dez#!lt !

litertur &!"t si #rit.

F#"("n%" este #!r&it de pr!+. 4 mili!ne de !meni in el"i si 6 in 8rnt.

Este pr!pit de !lndez si este lim& !%icil in el"i.

A-!i3""ns este lim& !lndez dus de ! p!pultie de !lndezi) 7u"7en!ti %rncezi si

"ermni in %ric in sec!lul l 9II*le. Este lim& !%icil 'lturi de en"lez( in repu&lic

Sud*A%ricn.

F!i=$n" re circ 4 de #!r&it!ri 'in <lnd) n!rd*#estul ermniei si ! prte

din Dnemrc(. Are trei "rupuri dilectle.

Eng#=" se &ucur de cel mi mre presti"iu intre lim&ile "ermnice. E "reu de

st&ilit numrul e+ct l #!r&it!ril!r de lim& en"lez/ intre 6B*; mili!ne c lim&

m!dern) dr sttisticile en"leze du ! ci%r de @ mili!ne de #!r&it!ri) inclusi# c lim&

secundr.

En"lez %!st dus pe terit!riul An"liei intre sec!lele *I de ctre unele tri&uri din

n!rdul ermniei 'n"l!*s+!nii(. Ininte #enirii l!r) pe terit!riul An"liei se #!r&eu lim&i

celtice. Cele mi #ec7i te+te dtez din sec!lul II 'B$'#- (. Lim& literr se &zez pe

dilectul l!nd!nez.

Este lim& !%icil su principl in: re ritnie) Irlnd) SUA) Cnd) Austrli)

N!u Zeelnd) Indi) 8ilipine) mic) lte z!ne din Asi si A%ric) este lim& !%icil l

<NU si !cup l!cul d!i in lume c numr de #!r&it!ri.

;6



!.Ramura limbilor slave

In c!mprtie cu lim&ile "ermnice cele r!mnice) lim&ile sl#e u un crcter mi

r7ic) mi c!nser#t!r. Lim&ile sl#e u l &z ! lim& c!mun) numit c!n#enti!nl s#"v"

c$('n") netestt. Ce mi #ec7e %!rm testt este s#"v" vc6 'su sl# &isericesc()

lim& #ec7e literr sl#il!r) in cre clu"rii C7iril si et!diu u trdus 'in sec. I9( te+te

reli"i!se din "receste) intr*un l%&et cret de ei pe &z celui "recesc. Lim&ile sl#e se

imprt in trei "rupuri:

&.". #rupul de est cuprinde !'s"+ 'c!"in"n"+ )i#$!'s"&

Cel mi imp!rtnt m!nument l lim&ii sl#e de rsrit este C"ntc'# %s,! $"st"

#'i Ig$! 'sec. 9II(. Cele trei rmi%ictii s*u c!nstituit c lim&i independente &i in sec!lul l

9I*le su l 9*le.

R's" este ce mi rspndit lim& sl# 'si din m!ti#e p!litice(. e este #!r&it de

16 mili!ne de !meni 'c lim& mtern() dr este cun!scut de peste 6B mili!ne. Este

lim& !%icil l <NU.

Uc!"in"n" <!'t"n"2 re ;B*;@ mili!ne de #!r&it!ri 'surse di%erite(. Lim& literr

s* %!rmt in sec!lul l 9III*le.

Bi#$!'s" este #!r&it de -*1 mili!ne de !meni 'surse di%erite( in elrus si

P!l!ni. S* c!nstituit c lim& literr in sec!lul l 9I9*le.

&.$. #rupul de vest cuprinde ,$#$n"+ c6"+ s#$v"c") ,$#")" <disprut() s$!")"+

c"s')".

Lim&ile sl#e de #est sunt mi putin unitre dect cele de sud si est. Sunt testte din

sec!lul l 9II*le * ce7) sec!lul l 9III*le * p!l!n.

&.%. #rupul de sud : )'#g"!"+ ("c%$n"n"+ s"!)"+ c!$"t"+ s#$vn".

Are cele mi #ec7i te+te sl#e 'sec!lul I9(.

. Din limbile baltice 'cre sunt %!rte pr!pite de cele sl#e l %!netic) "rmtic)

deri#re si #!c&ulr( %c prte: #it'"ni"n" si #t$n") cu m!numente literre din sec. l 9I*

le. Ni s*u mi pstrt te+te din sec!lul l 9*le * l 9II*le in lim& ,!'si"n" vc6)

similt c!mplet) spre s%rsitul sec. 9II) de nemurile "ermnice. De!se&it de imp!rtnt

pentru "rmtic c!mprt lim&il!r ind!*eur!pene este litunin 'prin crcterul r7ic lstructurii m!r%!l!"ice si l %!neticii(.

;;



Intre lim&ile sl#e) &ltice si "ermnice e+ist un numr destul de mre de %initti

lin"#istice 'in primul rnd) m!r%!l!"ice si le+icle(. Aceste reltii le intrec) su& rp!rt

cntitti# si clitti#) pe cele pr!prii lim&il!r &lt!*sl#e si ind!*irniene. De semene) in

sl#) &ltic si 7itit e+ist un numr de elemente c!mune 'in sistemul %!netic) in tipul de

%!rmre cu#intel!r si in le+ic() cre c!nstituie) dese!ri) is!"l!se speci%ice.

=

Pn cum m #!r&it despre rmurile %miliei ind!*eur!pene reprezentte prin mi

mult de ! lim&. E+ist ins si lte "rupuri ind!*eur!pene) c!nstituite) %iecre) din cte !

sin"ur lim&. Acest este czul lim&il!r g!"c"+ "!("n"+ "#)"n="+ 6itit" si t$6"!ic".

#. $imba reaca

Lim& "rec #ec7e 'sec. l 9*le * l *le i.e.n.( er scindt intr*! multime de

dilecte) le"te) t!tusi) intre ele) %iecre #nd ! numit %!rm literr. 'Pn in sec. l I*le

i.e.n. in reci nu e+istt ! lim& unic(. Dintre dilectele literre) cele mi imp!rtnte u

%!st dilectul i$nic) dilectul "tic) dilectul %$!ic si dilectul $#ic.

Dilectul i$nic se #!r&e in c!l!niile "recesti din n!rd*#estul Asiei ici '16 !rse(. In

cest dilect u %!st lctuite ep!peile lui 5!mer 'I#i"%" si O%is"() p!emele lui 7esi!d si

!per ist!ricului 5er!d!t.

Dilectul "tic 'dilectul Atenei( er indepr!pe inrudit cu cel i!nic. In "enerl) lim&

tr"ediei este dilectul tic 'Esc7il) S!%!cle si Euripide() lim& c!mediil!r lui Arist!%n)

ist!ricil!r Tucidide si 9en!%!n) %il!z!%ului plt!n si renumitului !rt!r Dem!stene.

Din "rupul $#ic %c prte dilectele: ts"#ic+ )$tic si #s)ic 'pe insul Les&!s(. In

sec!lul l II*le * l I*le) in dilectul les&ic se creez ! &!"t litertur. In cest

dilect scriu p!etii Alceu si Spp7!. In !dele l!r se resimte ins si in%luent lim&ii p!emel!r

7!merice.

Dilectele din "rupul %$!ic eru rspndite l Epir/ L!crid) Lc!ni) C!rint) pe

insul Cret) in Sicili si Itli. In cest dilect u scris cc7ilide) Pindr si T7e!crit. Si

pr!z Lui Ar7imede este redctt t!t in d!ric.

;4



!"c" ($%!n" <n$g!"c"2 c!ntinu g!"c" vc6 <#in"2. De!se&irile dintre ele

sunt ins %!rte mri.

Ist!ri lim&ii "recesti cun!ste trei peri!de. Prim) l cre ne*m re%erit si mi sus) !

%!rmez g!"c" vc6 . P!tri#it desc!periril!r recente) e dtez din d!u ,umtte

celui de*l II*le mileniu i.e.n. Este lim& culturii c!t$>(icnin 'su (in$ic() cun!scut

din inscriptii in linir A si . Dup distru"ere cestei culturi 'sec. l 9II*le i.e.n.( urmez !

peri!d !&scur 'e tine pn in sec. l III*le i.e.n.(. In sec. l III*le incepe mre

c!l!nizre "recil!r) cre #e s creeze c!nditiile ce u dt nstere reciei clsice. In cte#

sec!le) lim& "rec se e+tinde in intre"ul &zin mediternen pn in i&rltr) ir in n!rd

pn l trmurile rii Ne"re.

Dt!rit presti"iului p!litic si culturl l Atenei) in sec. l *le i.e.n. cest dilect

incepe s se impun si in lte z!ne. Su%erind ins ! puternic in%luent i!nic in le+ic.

Acest %!rm n!u dilectului tic p!rt numele de 3$in7 3lim& c!mun3. Apriti ei

dus l ni#elre prticulrittil!r dilectle. Lim& "rec c!mun incepe s csti"e teren in

ep!c elenistic. E #e s e+iste pn in sec. l I*le i.e.n.) cnd incepe peri!d

&izntin) crcterizt pe pln lin"#istic prin d!u tendinte c!ntrre: un c!nser#tui#) cre

incerc s mentin trditiile lim&ii c!mune si le dilectului tic/ cest tendint de#ine

pred!minnt in litertur/ lt) p!pulr) cre dus l scindre lim&ii c!mune '3$in7(

#!r&ite in dilecte terit!rile. Am&ele tendinte se c!ntinu in peri!d n$g!"c"

'pr!+imti# din sec!lul l 9II*le e.n.(. Din 3$in7 pr!#ine si "rec m!dern. Pn in ultim

#reme) in d!meniul m!r%!l!"iei 'si prtil l sint+ei( lim&ii ne!"recesti) c7ir in te+tele

dintr*! sin"ur crte) in p"inile unei re#iste su zir se intlneu d!u stiluri di%erite *

6"t6"!v's" si %i($ti3i) numit si #i()" ,'!") er intre&uintt pentru e+punere stiinti%ic

su p!litic. L &z ei stt #ec7iul dilect tic de pe #remee lui Ale+ndru cel re ';B*

;6; i.e.n.() er) de %pt) stilul r7ic) li#resc) ! pr!piere rti%icil lim&ii "recesti m!derne

de "rec #ec7e) s cum %usese e %i+t in pr!z tic. Mt7re#us nu er inteles de

pturile de ,!s le p!pultiei. In sc7im&) %i($ti3i re%lect lim& #!r&it zi in reci) lim&

inteles de cei multi. Recent '1??@() "u#ernul "rec declrt dim!tii) #!r&it si culti#t de

p!eti) c lim& !&li"t!rie in sc!li) uni#ersitti si institutii pu&lice.

%. $imba armeana

Cele mi #ec7i m!numente literre le cestei lim&i dtez din sec. l *le e.n.

Li()" "!("n" c#"sic" 'vc6() numit g!")"!) se de!se&este esentil de rmenc!ntemp!rn) crei i se spune "s6"!")"!. Pe lim& l!r) rmenii isi zic 6"@<32) ir

;B



Armeniei * 1"@"st"n. Trsturile lim&ii rmene m!derne u inceput s se c!ntureze in sec.

l 9I*le. ult #reme rmen %!st c!nsidert * in m!d "resit * c %cnd prte din

"rupul lim&il!r ind!*irniene. In relitte ins) rmen imprumutt d!r numer!se

cu#inte din prt si persn. L!cul lim&ii rmene in rndul cel!rllte lim&i ind!*eur!pene

%!st st&ilit pentru prim !r de 5. 5Q&sc7mnn) l s%rsitul sec. l 9I9*le 'mi precis) in

nul 1-@B(.

Armenii sunt inruditi cu trc!*%ri"ienii si u l!cuit cnd# 'de l inceputul celui de*l

II*le mileniu i.e.n. pn in sec. l 9II*le i.e.n.( in Peninsul lcnic) de unde u mi"rt)

mi inti in Asi ic) ir p!i in Armeni. Aici) "riul l!r su%erit in%luent lim&il!r s*

zise "n"t$#in 'lim&i de su&strt( '7itit 7ier!"li%ic si 7itit cunei%!rm(. In #!c&ulr)

rmen re mi multe semnri cu "rec) #ec7e indin) lim&ile "ermnice) &ltice)

sl#e) cu ltin) lim&ile irniene) cu celtic) l&nez) t!7ric) %i"in) trc) ilir si 7itit)

dect cu restul lim&il!r ind!*eur!pene.

1&. $imba albaneza

Cele mi #ec7i te+te dtez din sec. l 9*le. Al&nez este imprtit in d!u

dilecte: de n!rd 'g6g( si de sud <el&sn() cre) ins) prin prticulrittile sle se de!se&este

pre putin de "7e". udecnd dup terit!riul pe cre*l !cup) s*r pute %irm c l&nez

c!ntinu ilir) ip!tez sustinut de . eHer) P. Mretsc7mer) 8. S!mmer) A. T7um&) <.

5!%%mnn) <. Densusinu) I. l!ri) Al. P7ilippide) EJ. &e,) A. . Desic, s..) dr

numite prticulritti %!netice #!r&esc in %#!re !ri"inii ei trce 'C. Puli) 5. 5irt) .

ei"nd) 5. Pedersen( su dc!*m!esiene 'I. e!r"eie#(. Ip!tezele cete sunt imprtsite

de lin"#isti si stzi. in nul 1?B6) D. Dece# cutt s dem!nstreze c l&nez r c!ntinu

trc) nu ilir. Aut!rul ,un"e l cest c!ncluzie in urm nlizei m!di%icril!r pe cre le*u

si%erit cu#intele ltine in l&nez. Sc7im&rile sunt semnt!re cu cele din lim& r!mn)

cre s* %!rmt) c lim& r!mnic) pe su&strt trc!*dc*"et.

In e#ul mediu) c lim&i literre s*u %!l!sit) in Al&ni) ltin si "rec.

Dt!rit numer!sel!r trns%!rmri) sistemul %!netic si structur "rmticl lim&ii

l&neze u de#it mult 'in rp!rt cu lte idi!muri ind!*eur!pene(. Le+icul &und in

elemente r!mntice) "recesti si sl#e. Din m!mentul cuceririi Iliriei de ctre r!mni 'sec. l

II*le i.e.n.( dtez primele elemente ltinesti) urmte p!i de in%luent itlin 'inde!se&i

#enetin( si r!mn.

11. $imba to'arica

;



Acest termen r&itrr si ine+ct este %!l!sit pentru denumire d!u lim&i inrudite

intre ele. Te+tele t!7rice) scrise cu crctere indiene si dtnd din sec. l I*le * l II*le

e.n.) u %!st desc!perite l inceputul sec. l 99*le) in Turestnul c7inez. Dup l!cul unde

u %!st "site te+tele) lim&ile se imprt in t'!-"n" 'su t!7ric A( si 3'c"n" 'su t!7ric

() indepr!pe inrudite. Desc!perire te+tel!r t!7rice c!nstituit un e#eniment

e+tr!rdinr in lin"#istic c!mprti#*ist!ric. Lim&ile t!7rice u lctuit ! "rup ind!*

eur!pen n!u) despre cre nteri!r nu se sti nimic. Nu cun!stem nici timpul) nici cuzele

dispritiei cel!r d!u idi!muri.

Desi te+tele t!7rice test sc7im&ri esentile in lim& l!r '%t de ind!*eur!pen

c!mun() t!tusi ele u c!nser#t unele trsturi ind!*eur!pene r7ice.

Lim&ile t!7rice mni%est semnri cu "rupurile itlic) celtic) sl#) cu "rec)

rmen si %ri"in. Delt%el) de%inind p!zitie t!7ricei intre celellte lim&i ind!*eur!pene) A.

eillet su&lini c e se situez intre itl!*celtic) pe de ! prte) sl# si rmern) pe de

lt. A#nd in #edere c in t!7ric e+ist elemente de su&strt %in!*u"rin) se p!te dimite

c ptri primiti# #!r&it!ril!r ei s* %lt intre Nipru si Url. Nu este e+clus c) intr*!

ep!c %!rte indeprtt) strm!sii p!p!rel!r "ermnice) i &lt!*sl#il!r si t!7rienil!r s %i

lctuit "rupul ind!*eur!pen de n!rd) seprt destul de timpuriu de ind!*eur!pen. i

trziu 'pr!&&il in mileniile l I*le * l III*le i.e.n.() "rupul cest s* scindt in

"ermnic) &lt!sl# si t!7ric.

12. $imba 'itita (sau nesita)

1itit" %!st rspndit in Asi ic si ne* pr#enit in te+te cunei%!rme incepnd cu

mileniul l II*le i.e.n. 'peste 1B de t&lite de r"il(. !numentele 7ititei cunei%!rme

sunt %!rte numer!se si #rite in cee ce pri#este c!ntinutul. Acest lim& %!st desci%rt

de siri!l!"ul ce7 . 5r!znH in nul 1?1B. Desci%rre si interpretre te+tel!r 7itite u

c!ntri&uit intr*! lr" msur l re#izuire un!r pr!&leme de "rmtic c!mprt lim&il!r

ind!*eur!pene.

Tre&uie spus c te+tele 7itite nu re%lect inte"rl sistemul cestei lim&i) cci dese!ri

cu#intele pr!prii sunt inl!cuite prin c!resp!ndente ccdiene su redte prin ide!"rme)

cr!r pr!nuntre nu se cun!ste.

Imp!rtnt lim&ii 7itite pentru "rmtic c!mprt se e+plic nu numi prin

crcterul r7ic l te+tel!r) ci si prin prezent in sistemul %!n!l!"ic si "rmticl l 7ititei

un!r de!se&iri %t de restul lim&il!r ind!*eur!pene 'de e+emplu) e+istent lrin"lel!r) d!u "enuri) in l!c de trei) &sent dulului) desinent c!mun pentru "enit. si dt. l!c. pl. si

;@



"enit. s". etc.(. In unele m!numente 7itite s*u "sit interp!lri in lu#in si plit) lim&i

indepr!pe inrudite cu 7itit. In Siri de N!rd si in estul Asiei ici) u %!st desc!perite si

inscriptii 7ier!"li%ice. Ele n!tez ! lim& pr!pit de 7itit cunei%!rm. Lim& l!r este

7itit 7ier!"li%ic. Impreun cu #@ci"n") #@%i"n" si c"!i"n") lim&ile ceste c!nstituie "rupul

"n"t$#i"n <6itit$>#'vi"n2.

In %r de ceste rmuri ind!*eur!pene) &ine cun!scute prin d!cumente) s*u pstrt

dte %r"mentre cu pri#ire l ! serie intre" de lim&i le un!r tri&uri si p!pultii cre u

l!cuit in #ec7ime in re"iunile din Eur!p de sud*est si mediternen. Anliz cest!r lim&i

ne permite s %irmm cu certitudine c prtin %miliei lin"#istice ind!*eur!pene. Este #!r&

despre: t!"c$>%"c"+ i#i!"+ -!igi"n" etc.

II. Familia limbilor fino-uriene

(sau uro-finice)

8mili lim&il!r u"r!*%inice se imprte in d!u rmuri: rmur 'g!ic" si rmur

-inic". Din rmur 'g!ic" %c prte lim&ile ("g6i"!"+ ("nsi <!g'#"2 si 6"nti.

Din rmur %inic menti!nm lim&ile: -in#"n%=" <s'$(i2+ st$n"+ s"(" <#",$n"2+

v,s" si is'!i+ v$%" si #v$n") lim&ile 3$(i>,!(i"n" si 3$(i>si!i"n") lim&ile ($!%vin

<!s" si ($3s"2) lim& ("!i !"s"!it"n" % c"(,i+ ("!i % ('nt si '%('!t".

Rp!rturile dintre di%eritele "rupuri le lim&il!r %in!*u"riene sunt e+trem de

c!mple+e. Cu t!te succesele !&tinute in d!meniul "rmticii l!r c!mprte) multe

pr!&eleme le"te de %!rmre cest!r lim&i inrudite rmn t!tusi inc &erez!l#te. In prezent)

lim&ile u"r!*%inice se de!se&esc simtit!r in structur l!r %!netic) "rmticl si le+icl.

III. Familia limbilor turcice

Pr!&lem clsi%icrii "enel!"ice lim&il!r turcice nu %!st s!luti!nt de%initi#. Dr)

spre de!se&ire de %mili lim&il!r %in!*u"riene) lim&ile turcice semn mult un cu lt)

cee ce usurez studiul reltiil!r "enetice e+istente intre ele.

Din cest %milie %c prte: t'!c"+ t"t"!"+ "=!)"i%*"n"+ '=)3"+ t'!c(n"+

ci'v"s"+ )"s3i!"+ 'ig'!" si g"g"'=".

Din lim&ile turcice cre u disprut menti!nm: $!6$n" * lim& puternicului stt dinsec. l II*le * l III*le e.n. in !n"!li de n!rd) pe rul <r7!n/ c'("n" * lim& unei

;-



p!pultii n!mde de step 'sec. l 9I*le * l 9I*le e.n.(/ lim& vc6 'ig'!" * lim&

mrelui stt din Asi centrl 'sec. l I9*le * l 9I*le e.n.( si lim& 6"="!".

I*. Familia limbilor ibero

(basco)-caucaziene

Termenul de lim&i cucziene re in #edere numi rspndire "e!"r%ic lim&il!r

cuprinse su& cest nume. Stiint nu dt inc un rspuns stis%ct!r intre&rii dc lim&ile

cucziene %!rmez su nu ! sin"ur %milie.

( !'," $cci%nt"#" lim&il!r cucziene cuprinde ")6"="+ ")"="+ lim& "%ig6+

3")"!%in" si ')i6"/

&( "rup vin"6" <)"t)i3$>3istin"2) din cre %c prte lim&ile ccn"+ ing's"+

)"t)i3" si 3istin"/ termenul vin"6 insemn 3p!p!rul n!stru3/

c( "rup c"'c"=i"n" % s'% <c"!tv#"2 include lim&ile g!'=in" 'numit si

g$!gi"n"() (ng!#"+ c"n"+ ="n"+ ir in Peninsul I&eric * )"sc".

*. Familia limbilor semito-'amitice

V&. R"('!" #i()i#$! s(it

Lim&ile semite se imprt in ; "rupuri: stic"+ n$!%ic" si s'%ic":

( rup estic e reprezentt de lim& m!rt sir!*&&il!nen) numit si

"cc"%i"n") cre se #!r&e in Asiri si &il!n. !numentele 'scrise cu crctere cunei%!rme(

dtez din nul 6B i.e.n. si mer" pn in sec. l *le e.n.

&( Rmur n$!%ic" cuprinde lim&ile #ec7i c"n"n"n"+ )!"ic"+ -nici"n"+ "!"(ic"+($")it"+ ("n%ic" si lim& #ie "is$!". E)!"ic" este lim& cel!r mi #ec7i prti din Bi)#i.

E e+istt intre sec. l 9*le si l III*le i.e.n. L s%rsitul sec!lului trecut) se initiz !

cmpnie de rein#iere lim&ii e&rice) pentru pute %i utilizt in scris si in #!r&ire.

Scriere %!l!sit este ce #ec7e) ir #!c&ulrul cuprinde) pe de ! prte) termeni r7ici)

dptti l necesittile #ietii m!derne) pe de lt) imprumuturi din lim&ile eur!pene.

Lim& "!"(ic" este lim& un!r crti de cult) dr cre s* #!r&it in Siri) Asiri si

&il!n din primul mileniu i.e.n. pn in cele dinti sec!le e.n. c lim& <rientului pr!pit

;?



'pr!+imti# din sec!lul l III*le i.e.n. si pn in sec. l I*le e.n.() ulteri!r rmeic %!st

inl!cuit treptt de r&/ stzi e e %!l!sit 3intr*! msur destul de restrns3.

Ais$!" este ! c!ntinure lim&ii rmeice.

c( Rmur sudic cuprinde "!")" si ti$,i"n".

Lim& "!")" dispune de ! &!"t litertur. Cele mi #ec7i te+te sunt reprezentte de

i!nscriptii) dintre cre: un din nul ;6- e.n.) lt * din B16 si) in %ine) ! trei * din B-.

m,!ritte scrieril!r literre le #em incepnd din sec. l I*le si l II*le. In r& #ec7e

u %!st redctte numer!se !pere %il!z!%ice) mtemtice si %il!l!"ice. <dt cu rspndire

islmului) r!lul lim&ii r&e in <rient creste c!nsider&il. De %pt) in #it culturl

p!p!rel!r din <rientul Apr!pit r& ,uct celsi r!l c ltin in Eur!p de pus.

Inrudire dintre lim&ile semite %!st st&ilit de !rientlisti inc din sec. l 9II*le)

dic ininte de delimitre reltiil!r "enetice in cdrul lim&il!r ind!*eur!pene) cu lte

cu#inte) ininte de priti met!dei c!mprti#e*ist!rice. C!n%runtre cest!r lim&i %!st

inlesnit si dus l rezultte p!ziti#e numi "rtie pr!pierii lim&il!r semite intre ele) lim&i

cre mentin pn zi numer!se trsturi c!mune.

V&& R"('!" #i()i#$! 6"(it

Din cest rmur %c prte: vc6" gi,t"n"+ c$,t"+ lim&ile )!)! le ture"il!r

si &ilil!r din A%ric de n!rd) lim&ile 3'sit 'in Eti!pi( si 3"'s" '#!r&it in Ni"eri) Sudn)

enin) T!"!) Cmerun etc.(.

Egi,t"n" vc6 este lim& inscriptiil!r 7ier!"li%ice cre ni s*u pstrt din mileniul

l I*le i.e.n. pn in sec. l III*le e.n. !numentele scrieri 7ier!"li%ice e"iptene u %!st

desci%rte de s#ntul %rncez 8rn!is C7mp!lli!n in nul 1-66 pe &z unei inscriptii

trilin"#e.

Li()" c$,t" reprezint ! %z ulteri!r e"iptenei 'sec. l III*le) ep!c medie#l)

pn in sec. l 9II*le e.n.(. Scriere c!pt se &zez pe l%&etul "recesc.

Lin"#istic c!ntemp!rn recun!ste inrudire "enetic pr!pit dintre lim&ile

semite si cele 7mite. Acest c!munitte #ut l!c cu pr!+imti# B de ni i.e.n.

*I. Familia limbilor bantu

Lim&ile &ntu sunt #!r&ite de p!p!rele cre l!cuiesc in A%ric centrl si

meridi!nl) l sud de Sudn. B"nt' este ! n!tiune pur lin"#istic 'nu ntr!p!l!"ic() t!telim&ile din cest %milie %!rmez ! unitte in cee ce pri#este structur "rmticl si

4



le+icl. Ele sunt %!rte pr!pite un de lt 'c rmur lim&il!r r!mnice !ri sl#e(. Un

dintre prticulrittile lim&il!r &ntu ! c!nstituie e+istent s*numitel!r c#"s s(in"#.

T!te su&stnti#ele u ici pre%i+e specile 'su&stnti#ele cre denumesc !meni) %iinte)

lucruri etc.(.

Lim&ile &ntu sunt #!r&ite de pr!+imti# B de mili!ne de !meni. Dintre lim&ile

&ntu) ce mi imp!rtnt e s'"6i#i) #!r&it de - mili!ne de !meni si rspndit pe lit!rlul

<cenului Indin.

Litertur in lim& su7ili dtez din sec. l 9I*le si c!ntine cr!nici ist!rice si

p!eme.

*II. Familia limbilor monolice

Acest %milie cuprinde lim&ile: ($ng$#"+ )'!i"t>($ng$#"+ 6"#6"s"+ ci!"t" si

3"#(i3". <recum de!se&ite de ceste sunt lim&ile ($ng$#" 'in A%"nistn() %"g'!" 'in

nciuri( si ($ng'!" 'in Ti&et(.

*III. $imbile tunuso-manciuriene

Aceste se imprt in d!u su&"rupe: 1( n$!%ic" su t'ng's") cu lim&ile: vn3i+

vn"+ ng6i%"#" si s$#$n" si 6( s'%ic" su ("nci'!i"n") cu lim&ile: ("nci'!i"n"+

n"n"ic"+ '#cic" si $!$cn. Ele sunt rspndite in E+tremul <rient.

I+.$limbile paleosiberiene

Lim&ile ple!si&eriene se su&imprt in: 1( rmur de st <ci'3$t" su #'$!"vt#"n"+

sc6i($s"+ 3$!i"3"+ 3"(ci"%"#"+ i'3"g6i!"+ ci'v"nt" si g6i#i"3"( si 6( de vst 'lim&i

inisic: 3t" su $sti"3" %in Inisi+ "ss"n" si lim&ile disprute: "!in" * in sec. l 9III*

le) si 3$t" * in sec. l 9I9*le(.

+. $imbile samoede

41



Se #!r&esc in n!rdul indeprtt l %!stei U.R.S.S. Din ceste %c prte: i'!"3

<nntii2+ inisi <ntii2+ tvgi <ng"n"ss"n2 in "rupul de n!rd) s#3', si 3"("s in "rupul de

sud.

+I. Familia limbilor dravidiene

Lim&ile dr#idiene sunt rspndite pe un sptiu imens l sudul si sud*estul

5industnului si) prtil) in Indi centrl. Numrul #!r&it!ril!r se ridic l - de mili!ne de

!meni. L &z clsi%icrii stiinti%ice lim&il!r dr#idiene u stt cercetrile %il!l!"il!r din

Indi medie#l.

Lim&ile dr#idiene se imprt in d!u "rupe: "n%6!" si %!"vi%". Din prim "rup %ce

prte lim& t#'g') ir din d!u: t"(i#"+ 3"n"!"+ ("#@"#"(+ 3$t!" si t'#'. N* %!st

st&ilit inc prtenent cel!rllte lim&i mi putin studite l nici un din "rupele

menti!nte: cest este czul lim&il!r: 3$%"g'+ t$%"+ )6i#+ $!"$n+ lim& )!"g'i s..

Su&strtul dr#idin #ut ! mre in%luent supr lim&ii indiene #ec7i) determinnd c!l!

priti c!ns!nel!r cere&rle. In pri#int structurii %!netice) lim&ile dr#idiene semn

intruct# cu cele din "rup ('n%" 'de e+emplu) lim& 36"!i() #!r&ite t!t in Indi) c7ir

ininte cel!r dr#idiene.

+II. Familia limbilor malaio-polineziene

Se su&di#ide in: 1( !"('!" ("#"=" 'su in%$n=i"n"( si 6( !"('!" ,$#in=i"n".

Dintre ceste lim&i) cele mi studite sunt lim&ile din prim "rup) din cre %c prte:

in%$n=i"n" 'lim& de stt Repu&licii Ind!nezi() %*""n="+ s'n%"+ ("#"="+ )"#i+

("%'!"+ t$!"*"+ )'gi+ t"g"#$s+ ("#g"s" 'in d"scr( etc.

Din rmur p!linezin %c prte lim&ile 6""i"n"+ s"($"n"+ ("$!i s..

Dintre lim&ile #!r&ite in Sumter ')"t$3+ #')'+ "c3+ g"v$+ in%$n=i"n" etc.() ce

mi insemnt este in%$n=i"n"+ c!ntinut!re) intr*un nume sens) lim&ii ("#"=

clsice. In mlez sunt numer!se imprumuturi din snscrit si) inde!se&i) r&. < numit

in%luent u e+ercitt*! si 7industn) persn) d,0nez si c7inez) ir dintre lim&ileeur!pene: p!rtu"7ez) !lndez si en"lez. In sec. l 9I*le) mlezii u d!ptt scriere

46



r&. In prezent) ind!nezienii %!l!secs l%&etul ltin. Primele inscriptii in lim& mlez u

%!st desc!perite in centrul 0ei 'dtte: -6@ si -;6(. Lim& ind!nezin ctul este

rezulttul e#!lutiei si %!rmrii rpide lim&ii mleze) im&!"tit pe sem mult!r lim&i si

dilecte ut!7t!ne. Din nul 1?4B mlez s* impus c lim& !%icil sttului si cptt

numele de ind!nezin '#"6"s" in%$nsi"(. De %pt) l 6- !ct!m&rie 1?6-) cu prile,ul unui

C!n"res l tineretului) cre s* tinut l rt) s* %!l!sit) pentru prim !r) termenul de

#i()" in%$n=i"n" > )"6"s" in%$nsi" * 3lim& ind!nezin m!dern3 * cre de#enit)

cu timpul) sim&!lul unittii nti!nle.

Desi in%$n=i"n" c!ntinu #i()" ("#"=") intre ele nu tre&uie s punem semnul

identittii. Lim& ind!nezin di%er de mlez prin unele trsturi) le"te de e#!luti ei in

ep!c m!dern 'intre ltele) prin prezent in #!c&ulr unui mre numr de cu#inte pentru

n!tiuni &strcte) imprumutte in specil din !lndez su %!rmte din elemente ut!7t!ne) c

si prin unele prticulritti m!r%!sintctice. Cu t!te ceste) cine cun!ste lim& ind!nezin

p!te lesne citi !pere literre in mlez clsic.

Nu putem s nu mintim si de lim& 3"i) #ec7e lim& literr d,0nezil!r) cre

e+istt de l inceputul erei n!stre si cre) in cee ce pri#este structur "rmticl) %ce

prte din cte"!ri lim&il!r mli!*p!lineziene. Le+icul ei este ins imprumutt mi les din

snscrit si &li) de!rece litertur in lim& 0i sunt trduceri si prelucrri) mi mult su

mi putin e+cte) le !perel!r literre 'epice si drmtice( su reli"i!se '&udiste( din Indi.

De %!rte mult #reme lim& 0i Htrs tenti s#ntil!r 'incepnd cu . !n 5um&!ldt(

si este un dintre cele mi studite lim&i din cest prte lumii.

+III. $imbile c'ino-tibetane

Se imprt in d!u mri rmuri: 1( t6"i>c6in=" <c6in$>si"(="2) cre cuprinde lim&

c6in=" si "rupul lim&il!r t6"i 'lim& t6"i ,!$,!i'>=is" su t6"i>si"(=") p!i lim&ile #"$+#'i+ 3'in+ vitn"(=") numit) nteri!r) "n"(it" s..( si 6( ti)t$>)i!("n" 'lim& ti)t"n"+

lim&ile 6i("#"ic ,!$n$(in"#i="t) lim&ile 6i("#"ic n,!$n$(in"#i="t) lim& )i!("n"

s..(.

+I*. $imbile indiene (amerindiene)

4;



Se clsi%ic in trei mri "rupe: 1( lim&ile din Cnd si S.U.A. ' sc6i($s"+ "#'t"+

%mili "t6","sc" si "#g$nJ'in" etc.(/ 6( lim&ile din me+ic si din Americ centrl 'ce mi

imp!rtnt este) ici) ("@") lim& m!rt) #!r&it de indienii din VuctWn si n!rdul sttului

Cmpec7e(/ ;(lim&ile din Americ de Sud si Antile 'J'c6'"+ "@("!"+ t',i+ g'"!"ni etc.(.

Cu pri#ire l l!cul #i()ii c$!n in clsi%icre "enel!"ic u %!st emise d!u

ip!teze. Dup un dintre ele) c!reen r %!rm impreun cu lim&ile dr#idiene din sudul

Itliei ! %milie prte) e+plictie necceptt din lips de r"umente c!n#in"t!re. ult mi

pluzi&il este cellt ip!tez) cre sustine inrudire dintre c!reen si lim&ile mnciurin

si m!n"!l. Dup prere lin"#istil!r cre u r"umentt cel de*l d!ile punct de #edere)

c!reen %ce prte din %mili lim&il!r ltice 'dic este inrudit cu lim&ile turcice)

m!n"!le si tun"us!*mnciuriene(.


* Ce criterii stu l &z clsi%icrii "enel!"ice2

* Cre sunt principlele %milii de lim&i2

* Cre sunt principlele rmuri le %miliei ind!eur!pene2

* Enumerti lim&ile r!mnice.

. CLASIFICAREA TIPOLOICA

Ist$!ic'# ,!$)#(i

Spre de!se&ire de clsi%icre "enel!"ic) clsi%icre tip!l!"ic lim&il!r) prut cm

in celsi timp 'dic l s%rsitul sec. l 9II*le si inceputul celui de*l 9I9*le() se

intemeiz pe lte principii. Intr*de#r) ici nu ne mi interesez inrudire m!r%emel!r si

nici) implicit) %iliti lin"#istic) ci tipul lim&ii) cu lte cu#inte) semnrile si de!se&irile ce

se mni%est in structur "rmticl lim&il!r) indi%erent de !ri"ine l!r.

Idee de se studi tipul lim&ii ! intlnim) pentru prim !r) l r!mntici) dup cre)

su%letul %iecrui p!p!r se mni%est in %!lcl!r) in rt) litertur si lim&. De ici c!ncluzi)

nturl) c prin lim& putem cun!ste spiritul etnic. C!ncepti cest ! "sim %!rmult incele&r lucrre lui 8riederic7 #!n Sc7le"el) se%ul r!mnticil!r "ermni) K)! %i s,!"c6

44



'n% 8is6it %! In%i!) menti!nt mi sus. Pe &z c!mprrii lim&il!r) intreprins inc

de en"lezul . !nes) 8r. Sc7le"el c!n%runt snscrit cu "rec) ltin) lim&ile turcice si

c!nc7ide c:

1( lim&ile p!t %i imprtite in d!u tipuri) si nume in #i()i -#4i$n"! 'cu %le+iune

intern( si #i()i c' "-i4 'cre dispun de pre%i+e si su%i+e(/

6( %iecre lim& se nste si rmne in celsi tip lin"#istic/

;( lim&ile %le+i!nre sunt mi &!"te) mi st&ile si mi dur&ile dect cel %i+le)

cre) dimp!tri#) r %i srce) rti%icile si nu s*r dez#!lt !r"nic. In lti termeni) 8r.

Sc7le"el c!nsider c lim&ile %le+i!nre r %i sin"urele idele si le !pune tutur!r cel!rllte.

Dup prere lui) reprezentnt clsic lim&il!r %le+i!nre ! c!nstituie snscrit.

Zece ni mi trziu) %rtele lui 8riederic7 Sc7le"el) Au"ust il7elm #!n Sc7le"el

'1@@*1-4B) in lucrre O)s!v"ti$ns s'! #" #"ng' t #" #itt7!"t'! %s t!$')"%$'!s

'1-1-() pr!pune clsi%icre tutur!r lim&il!r in trei tipuri principle:

1( #i()i in c"! c'vint# s'nt inv"!i")i#) ir rp!rturile dintre el/e p!t %i e+primte

numi prin t!pic/

6( #i()i c' "-i4) in cre rp!rturile "rmticle sunt desemnte cu ,ut!rul

pre%i+el!r) su%i+el!r si l desinentel!r/

;( #i()i -#4i$n"!) in cre) in %r de %ie) mi e+ist si %le+iune intern. L rndul

l!r) ceste p!t %i di#izte) pe &z criteriului sintctic) in #i()i sinttic si #i()i "n"#itic.

< n!u etp in e#!luti c!nceptiil!r pri#ind clsi%icre tip!l!"ic lim&il!r este

mrct de cercetrile lui il7elm #!n 5um&!ldt. Cee ce este n!u in clsi%icre pr!pus de

5um&!ldt c!nst in %ptul c el du" celei %cute de A. Sc7le"el l ptrule tip lin"#istic si

d denumire primel!r d!u.

1( Primul tip lin"#istic 'l lui A. Sc7le"el( 5um&!ldt il numeste i=$#"nt.

6(Al d!ile este denumit "g#'tin"nt/ lim&ile cre il c!mpun se crcterizez prin

%i+e) dr in structur l!r m!r%!l!"ic pre%i+ele) su%i+ele si desinentele nu sunt sudte cu

rdcin cu#ntului.

;(Al treile tip il c!nstituie #i()i# -#4i$n"!. Ele se crcterizez) spre de!se&ire

de cele "lutinnte) printr*! c!eziune per%ect tt intre %i+e) ct si intre ceste si rdcin.

Speci%ic cest!r lim&i este si -#4i'n" int!n".

4(Spre de!se&ire de in#ttii de pn l el) 5um&!ldt mi distin"e un tip lin"#istic) si

nume tipul #i()i#$! inc$!,$!"nt 'lim&ile un!r indieni din Americ de N!rd) precum si

unele din lim&ile din e+tremitte de n!rd*est Si&eriei/ ciu!t su lu!r#etln(. In!p!zitie cu idi!murile in cre e+ist prti secundre de pr!p!zitie dependente de #er&ul*

4B



predict) in lim&ile inc!rp!rnte sunt utilizte) cu cest %unctiune) %i+ele) cre %c c!rp

c!mun cu #er&ul*predict. In lim&ile inc!rp!rnte) pr!p!zitie nu este ins lctuit numi

din #er&e X %i+e) ci si din #er&e si nume reduse %!netic.

Desi c!ncepti "enerl lui . #!n 5um&!ldt c!ntine unele elemente dilectice)

t!tusi te!riile lui pri#it!re l e#!luti tipului lin"#istic sunt ideliste) in%luentte mult de

Mnt) Sc7ellin" si 8ic7te. Lin"#istul "ermn c!nsider c principlele tipuri m!r%!l!"ice r

reprezent etpe di%erite le unui pr!ces de e#!lutie unic) incepnd cu lim&ile iz!lnte. Cele

mi des#rsite sunt) dup el) lim&ile %le+i!nre) ir snscrit c!nstituie) desi"ur) tipul idel.

Au"ust Sc7leic7er re#ine l clsi%icre tip!l!"ic %rtil!r Sc7le"el) dr cu !

r"umentre si detlii n!i. C discip!l l lui 5e"el) Sc7leic7er er c!n#ins c t!t cee ce

e+ist trece prin trei etpe 'trid(: tez) ntitez si sintez. In c!nsecint) # tre&ui s

delimitm trei tipuri de lim&i in trei peri!de. Acest interpretre) d!"mtic si %!rml)

%il!z!%iei 7e"eliene %!st c!m&int de Sc7leic7er cu ideile lui C7. Dr0in despre e#!luti

speciil!r &i!l!"ice. In m!d l!"ic) Sc7leic7er #e s ,un" l c!ncluzi c lim&) c !rice

!r"nism nturl) se nste) creste 'nu se dez#!lt( si m!re. Clsi%icre tip!l!"ic lui

Sc7leic7er nu pre#ede lim&ile inc!rp!rnte) ci indic trei tipuri lin"#istice in d!u #rinte:

#i()i sinttic si #i()i "n"#itic.

1. primul tip il c!nstituie #i()i# i=$#"nt:

( R * rdcin pur 'de e+emplu) c6in="(/

&( R X r * rdcin X cu#ntul u+ilir 'de e+emplu) )i!("n"(/

6. Li()i# "g#'tin"nt:

Ti,'# sinttic:

( R*tipul su%i+l 'de e+emplu) lim&ile t'!cic si -inic(/

&( R*tipul pre%i+l 'de e+emplu) lim&ile )"nt'(/

c( R*tipul in%i+l 'de e+emplu) lim& )"t)i3"(

Ti,'# "n"#itic:d( R 'R( X r G rdcin %i+t X cu#ntul u+ilir 'de e+emplu) lim&

ti)t"n"(/

;. Li()i -#4i$n"!

Ti,'# sinttic:

( R * %le+iune intern pur 'de e+emplu) lim&ile semite(/

&( RY 'RY( X r: rdcin %lectnt 'cu %le+iune( si %i+t X cu#ntul u+ilir

'de e+emplu) lim&ile !$("nic+ ng#="(.

4



Lim&ile iz!lnte su m!r%e sunt c!nsiderte de Sc7leic7er c specii r7ice) cele

"lutinnte) c specii intermedire) lim&ile %le+i!nre '#ec7i ind!*eur!pene( r c!incide cu

ep!c de in%l!rire) reprezentnd) deci) speciile cele mi e#!lute) in timp de lim&ile

%le+i!nre n!i 'nlitice( r prtine ep!cii de de"rdre. In #it lim&il!r) A. Sc7leic7er

distin"e) deci) d!u peri!de) dintre cre un s*zis ,!ist$!ic" su c!"t$"! si lt

ist$!ic" su % %g!"%"!. In cest peri!d nu se mi creez %!rme n!i) ci) dimp!tri#)

t!tul se dezinte"rez.

In celsi timp cu Sc7leic7er) el&!rt ! clsi%icre m!r%!l!"ic 5. Steint7l. El

p!rneste de l tezele principle le lui e#!n 5um&!ldt) dr interpretez ideile cestui pe

pln psi7!l!"ic. T!te lim&ile sunt imprtite de Steint7l in #i()i c' -$!(" si #i()i -"!"

-$!(" <"($!-2. Prin -$!(" el intele"e tt %!rm cu#ntului) ct si %!rm pr!p!zitiei.

Lim&ile in cre %le+iune lipseste u %!st numite de Steint7l "g!g"t/ ele dse su&imprt in:

lim&i de tipul #ietnmezei 'cre este pr!pe t!tl lipsit de %!rme( si lim& c7inez 'cre nu

este c!mplet m!r%: in c7inez e+ist nu numi %i+e le+icle) ci si %i+e "rmticle(/

lim&ile cu %le+iune) Steint7l le* numit lim&i v"!i")i#.

A& F"!" -$!(":

* cu ,ut!rul reduplicrii si l pre%i+el!r 'lim&ile ,$#in=in(/

* cu ,ut!rul su%i+el!r 'lim&ile t'!cic+ ($ng$# si -in$>'g!in(/

* prin intermediul inc!rp!rrii 'lim&ile "(!in%in(/

B& Li()i v"!i")i#+ c' -$!(" <$!g"ni="t2:

* prin du"re elementel!r 'gi,t"n"(/

* cu ,ut!rul %le+iunii interne 'lim&ile s(it(/

* cu ,ut!rul su%i+el!r #erit&ile 'lim&ile in%$>'!$,n(.

Acest clsi%icre) c) delt%el) si cele cre i*u %!rmt) ! c!mpletez cu mnunte

pe ce lui . !n 5um&!ldt) in czul de %t cu ! intele"ere de!se&it n!tiunii de -$!(".

Clsi%icre lui 5. Steint7l %!st re#izuit de 8r. isteli) cre re meritul de %i

delimitt #i()i# c" !"%"cini i=$#"nt 'c7inez( de cele cre i=$#"=" t(# 'de e+emplu)

mlez(.

N. 8inc pune l &z clsi%icrii) pe de ! prte) principiul de !r"nizre pr!p!zitiei

'3msi#itte3) c in lim&ile inc!rp!rnte) su 3crcterul se"mentrii su l %r"mentrii3) c

in lim&ile semite si ind!*eur!pene() ir pe de lt) crcterul reltiil!r dintre prtile

pr!p!zitiei) in specil tipul c!rdului. In %elul cest) ! lim& "lutinnt cu c!rd deplin 'de

e+emplu) su&i din "rupul zm&ezi l %miliei &ntu() ir lt) t!t "lutinnt) dr cu c!rd prtil 'turc() !cup in clsi%icre lui 8inc) l!curi di%erite. Drept urmre) ut!rul distin"e -

4@



tipuri m!r%!l!"ice: 1( tipul c7inez/ 6( tipul "r!enlndez/ ;( tipul su&i/ 4( tipul turc/ B( tipul

sm!n 'speci%ic si lt!r lim&i p!lineziene(/ ( tipul r& 'c!mun si cel!rllte lim&i semite(/

@( tipul "rec 'crcteristic si lt!r lim&i ind!*eur!pene( si -( tipul "ruzin.

In clsi%icre m!r%!l!"ic lui 8r. si A. Sc7le"el) . #!n 5um&!ldt) A. Sc7leic7er)

5. Steint7l si 8r. isteli) c) delt%el) in inssi c!ncepti l!r lin"#istic) lim&ile

ind!eur!pene reprezint tipul cel mi e#!lut si se crcterizez printr*! structur

"rmticl idel) puncte de #edere ce nu p!t %i ins cceptte.

Lin"#istul rus 8. 8. 8!rtunt!# '1-4-*1?14( rei) cu unele m!di%icri) sistemul de

clsi%icre l lui . #!n 5um&!ldt) pe cre*l c!mpletez cu un tip ce !cup ! p!zitie

intermedir intre lim&ile "lutinnte si cele %le+i!nre. 8!rtunt!# denumeste cest tip

-#4i$n"!>"g#'tin"nt si include ici lim&ile semite) pe cre lin"#istii le c!nsideru %le+i!nre)

desi in structur l!r "rmticl ele se de!se&esc mult de lim&ile ind!*eur!pene. Clsi%icre

tip!l!"ic lui 8!rtunt!# este %!rte l!"ic) dr insu%icient in pri#int numrului lim&il!r.

El i c punct de plecre structur %!rmei cu#ntului si c!relti dintre elementele

m!r%!l!"ice le cestui din urm. zndu*se pe criteriile mintite) lin"#istul rus distin"e 4

tipuri de lim&i:

1( "g#'tin"nt 'turcice) %in!*u"rice m!n"!le() in cre %!rmele cu#intel!r se

!r"nizez prin seprre temel!r si %i+el!r/

6( -#4i$n"!>"g#'tin"nt 'lim&ile semite() in cre %!rmele cu#intel!r se !r"nizez

prin seprre temel!r) deci ici rp!rtul dintre tem si %i+ este identic cu cel din lim&ile

"lutinnte/

;( -#4i$n"! 'lim&ile ind!*eur!pene() in cre e+ist ! %le+iune temtic ' temel!r( in

%!rme !r"nizte de %i+e/

4( !"%ic"# 'c7inez) &irmn() in cre nu e+ist %!rme le cu#intel!r iz!lte)

dets&ile) rdcinile c!nstituind nu prti le cu#ntului) ci c7ir cu#inte.

Din clsi%icre lui 8!rtunt!# lipsesc lim&ile inc!rp!rnte) in e nu p!t %i incluse

"ruzin) "r!enlndez) lim&ile mli!*p!lineziene) dr %!rte su&til este ilustrt di%erent

dintre %!rmre cu#intel!r in lim&ile ind!*eur!pene si semite) !pertie pe cre nteri!r

lin"#istii de !&icei nu ! %ceu.

< c!mpletre su&stntil sc7emei clsi%icrii tip!l!"ice trditi!nle ii prtine

lin"#istului mericn E. Spir. L &z clsi%icrii) cest pune trei criterii: 1( g!"%'# %

sint="/ 6( t6nic" sint=i/ ;( c"!"ct!'# c$nc,t#$! 'dic l semni%ictiil!r ce p!t %i

e+primte in cdrul cu#ntului(. Dup primul criteriu) lim&ile sunt di#izte in: "n"#itic'c7inez) en"lez) %rncez() sinttic 'ltin) r&) %inlndez( si ,$#isinttic. In

4-



c!n%!rmitte cu cel de*l d!ile criteriu) lim&ile se imprt in i=$#"nt+ "g#'tin"nt+

-'=i$n"nt si si()$#i="nt. In %ine) p!tri#it celui de*l treile criteriu) tipurile de n!tiuni

e+primte de lim& p!t %i: A. L4ic"# '1.c$nc,t #4ic"# % )"=" si c$nc,t

%!iv"tiv( si . !"("tic"# ';.c$nc,t !#"ti$n"# c$nc!t: de pild) "enul si

numrul/ 4.c$nc,t !#"ti$n"# ,'!: de e+.) cte"!ri "rmticl czului(.

C!nsiderte in nsm&lu) cercetrile c!nscrte clsi%icrii tip!l!"ice u sc!s l i#el

%ptul c in %iecre lim& pred!min numite pr!cedee de e+primre c!ntinutului

"rmticl) in sc7im&) ltele lipsesc su sunt %!l!site %!rte rr. In %!nd) s prut

clsi%icre tip!l!"ic. E se spri,in pe structur lim&ii si este de%init prin mi,l!cele

"remticle de e+presie) esentile in %iecre cz in prte. Ast%el) l e+primre rp!rturil!r

dintre cu#inte) lim& r!mn utilizez mi,l!ce ($!-$#$gic '%le+iune() sint"ctic

',!nctiune) ,u+tpunere) prt+) t!pic( si -$ntic 'int!nti) puz(. Dimp!tri#)

c7inez recur"e mi les l t!n) t!pic si cu#inte u+ilire.

CLASIFICAREA TIPOLOICA TRADITIONALA

Lin"#istic "enerl ctul ccept) in principiu) clsi%icre tip!l!"ic lui

5um&!ldt si c!mpletrile %cute de lti in#tti tt in sec. l 9I9*le) ct si in ep!c n!str.

Se recun!ste) de %pt) e+istent ptru tipuri principle de lim&i) si nume: 1( tipul i=$#"nt

su "($!- / 6( tipul "g#'tin"nt/ ;( tipul -#4i$n"!/ 4( tipul ,$#isinttic.

1. $imbile izolante sau amorfe 'li se mi spune si radicale(

Din cest cte"!rie %c prte: c7inez) #ietnmez) ti&etn) &irmn) simez) lim&ile

sudneze 'in prte) si en"lez(. Lim&ile p!menite se crcterizez prin urmt!rele trsturi

principle:

( in#ri&ilitte cu#intel!r. A%i+ele "rmticle) de !&icei lipsesc) cu#intele nu se

declin si nu se c!n,u". E+ist numi prticule) cre indeplinesc r!lul cu#intel!r u+ilire) si

%i+e le+icle. Lim&ile se numesc i=$#"nt) pentru c %!rmele cu#intel!r nu e+prim rp!rturi

sintctice in pr!p!zitie: %!rml cu#intele sunt 3iz!lte3. Ele p!t c!nst in unele lim&i numi

din rdcini) in timp ce in ltele 'cre iz!lez temele( "sim %i+e le+icle. Pr!p!ziti

reprezint) in lim&ile iz!lnte) un sir de rdcini su teme in#ri&ile.

&( In lim&ile m!r%e nu e+ist elemente %!rmle pentru di%erenti prtile de #!r&ire)

desi sensul l!r este perceput c tre si in pln m!r%!l!"ic. Cu#intHele ce desemnez

!&iecte) pr!prietti su ctiuni) din punct de #edere structurl nu se de!se&esc prin nimic

unele de ltele. Une!ri) unul si celsi cu#nt p!te indic si !&iectul) si pr!priette) sictiune 'cest depinde) &ineinteles) de c!nte+t(. De ici p!lisemi rdiclil!r su

4?



temel!r. Acelesi rdcini u) dese!ri) intelesuri %!rte #rite 'de e+emplu) in c7inez(. Cu

lte cu#inte) in c7inez e+ist multi rdicli !m!nimici. De pild) t"$ p!te insemn: 3 rpi)

tin"e) c!peri) ste" '%lmur() "ru) duce) drum3/ #i' * 3 int!rce) crut) pitr

preti!s) r!u) &te %ierul) drum3. Aceste c!mple+e s!n!re) identice din punct de #edere

%!netic se"mentl) sunt di%erentite prin int!ntie '!rl( si prin ide!"rme 'in scris(.

c( Rp!rturile sintctice p!t %i e+primte prin t!pic) int!ntie si cu#inte*rdcini)

cre isi pierd in c!nte+t #l!re l!r de &z si cpt r!lul cu#intel!r u+ilire 'insrtumente

"rmticle prin e+celent: prep!zitii su c!n,unctii(. De e+emplu) su&iectul se %l

int!tdeun l inceputul pr!p!zitiei) !&iectul direct st su imedit dup cu#ntul cre

mrc7ez ctiune su este indict prin intermediul unui cu#nt*rdcin.3eniti#ul3 'cee

ce intele"em n!i prin cest cz( se e+prim in c7inez prin plsre cu#ntului ininte celui

cre tre&uie de%init: t"ni ts 3%iul cerului3 'se p!te spune ins si: t"ni>ti>ts(. In lim&

c7inez) in %r de cu#intele rdcini) cre p!rt ! numit #l!re le+icl) mi e+ist si

cu#inte*rdcini cu %unctie u+ilir. 'Studiul cestei lim&i se reduce l stidiul rdiclil!r de

di%erite tiputi) precum si l t!picii(. Destinti cel!r d!u %eluri de rdcini %!st !&ser#t de

mult #reme de lin"#istii c7inezi) cre le*u imprtit in c'vint ,#in si c'vint g$"# <vi%2.

In c!nc!rdnt cu cest delimitre) se dde si de%initi "rmticii: rt %!rte util) cre

ne in#t s de!se&im cu#intele pline de cele "!le.

2. $imbile alutinante

In cest cte"!rie se incdrez m,!ritte lim&il!r din Asi) A%ric si <ceni: lim&ile

turcice) m!n"!lice) tun"us!*mnciuriene) sm!edice) &ntu) %in!*u"riene) dr#idiene)

"ruzin) ,p!nez) rmen de zi 'cre p!sed ins si unele trsturi) speci%ice tipului

%le+i!nr( s.. Ele se crcterizez prin %i+e le+icle si "rmticle) dr) spre de!se&ire de

tipul %le+i!nr) le"tur dintre m!r%eme nu prezint ! c!eziune per%ect) de unde si numele de

"g#'tin"nt.

( In ceste lim&i) structur m!r%!l!"ic cu#ntului este e+trem de clr.

&( Indi%erent de ntur l!r) m!r%emele se prezint su& celsi spect 'nu e+ist

%le+iune intern) lipsesc lternntele(. Rdcin cu#ntului nu se m!di%ic nici!dt. T!te

elementele sunt lipite) tste. De e+emplu) in turc: # 3mn3) #/i( 3in mn me3)

#/i(/% 3in mn me3 'l!c.() #/i(/%/3i/ 3cre se %l im mn me3) #/i(/%/3i/n '"en.

s"( 3 celui ' cee( ce se %l in mn me3/ plicre %i+ului l rdcin 'cre p!rt sensul

le+icl %undmentl( se %ce p!rnind de l elementul mi "enerl) mi &strct) spre cel mi

c!ncret) mi prticulr) dic mi inti se tsez %i+ul cre rt cte"!ri ce micuprinzt!re) urmt de %i+ul cte"!riei mi restrnse/

B



c( A%i+ele cre e+prim di%erite #l!ri "rmticle se crcterizez prin d!u

trsturi %undmentle: %iecre %i+ indeplineste numi ! sin"ur %unctiune/ %iecre #l!re

"rmticl este e+primt int!tdeun prin unul si celsi %i+ '%i+e stndrd(. De e+emplu)

in turc: $%" 3cmer) !die3) $%"/%" 3in cmer3 'l!c.() $%"/#"! 'n!m.pl() ir $%"#"!/%"

'l!c. pl.(/ in ttr 3'# 3mn3 * n!minti#ul sin"ulr este mrct ici de %i+ul 'desinent(

zer!/ 3'#/#"! 3mini3 * %i+ul *lr e+prim numi plurlul) nu si n!minti#ul/ in lim&ile

%le+i!nre 'snscrit) "rec) ltin) r!mn) "ermn) rus etc.() ! desinent p!te indic 'si

indic( mi multe %unctiuni. Ast%el) in lt. 6$!ti+ >i mrc7ez in celsi timp si n!minti#ul

si plurlul/ in s,: desemnez d!u %unctiuni "rmticle: &lti#ul si sin"ulrul/

d( A!($ni" v$c"#" <sin"!($nis('#2 reprezint ! cerint de rm!niz[ #!cl

%i+el!r cu #!cl din interi!rul! cu#ntului.

e( Pe ln" %ptul c %i+ele indeplinesc ! sin"ur %unctiune "rmticl) lim&ile

"lutinnte se crcterizez) dup cum m mi remrct) printr*! sl& c!eziune

m!r%emel!r 'ceste se lipesc in m!d mecnic l rdcin su de lt %i+(/

%( Pr!cedeele m!r%!l!"ice cele mi rspndite sunt su%i+re si pre%i+re. In lim&ile

"lutinnte pred!min) de re"ul) unul dintre ele. Ast%el) in lim&ile turcice si %in!*u"riene

e+ist numi su%i+e) in timp ce in lim&ile &ntu) pred!min pre%i+ele.

3. $imbile fle,ionare

Aceste lim&i se crcterizez prin urmt!rele trsturi %undmentle:

( p!si&ilitte #ritiei %!nemtice structurii m!r%emel!r '-#4i'n int!n"2. Acest

m!di%icre ser#este l %!rmre de n!i cu#inte su di%erite %!rme le unui si celuisi cu#nt

'c%.en"l. s". -$$t 3pici!r3 * pl. -t9 "erm. 8"#% 3pdure3 * pl. 8"#%!/ 1"n%# 3ne"!t3 * pl.

1n%#9

"erm. F"ngn 3 prinde3) -ngt 'prez.) pers. III* s".() -ing 'imper%.) pers. III* s".(/

&( %iecre %i+ p!te %i purtt!rul mi mult!r %unctiuni "rmticle/ c%. in rus/ desinent * v

<in %!v*v%!v$ 3c!pc3) e+prim cte"!ri numrului 'pl.( "enului 'n.( si czului

'"en.(/

c( ! c!eziune per%ect m!r%emel!r '%uzi!nre l!r(.

Intr*de#r) in lim&ile %le+i!nre) %i+re di%er de %i+re din lim&ile "lutinnte prin

%ptul c su%i+ele si pre%i+ele sunt le"te !r"nic de rdcin su tem) dese!ri) e+ist

cu#inte cre nu p!t %i %!l!site %r su%i+ 'c%. in r. s(/*"+ %!v/$() dup cum sunt si czuri

cnd su%i+ul este zer! 'c%. t!t in rus/ st$# scun n!m. c. s".) st'# 3ms3 * n!m. c. s".)

s",$g 3"7et3* n!m. c. s". "en. pl.) s$#%"t * n!m. s".) "en. c. pl.(.

B1



Lim&ile %le+i!nre se imprt) l rndul l!r) in lim&i sinttic si "n"#itic. Lim&i

sintetice prin e+celent: lim&ile ind!*eur!pene #ec7i 'snscrit) "rec) ltin) "!tic)

rmen #ec7e) sl# #ec7e si ltele( ir dintre lim&ile ind!*eur!pene ctule: litun)

"ermn) rus si unele lim&i sl#e 'ele u ins si elemente de nlitism(. Lim&i nlitice:

m,!ritte lim&il!r ind!*eur!pene c!ntemp!rne 'lim&ile r!mnice) ne!indiene) en"lez)

dnez) ne!"rec) &ul"r s../tre&uie spus ins c e#!luti lim&ii r!mne de l sintetism l

nlitism nu este unidirecti!nl si &s!lut) cci se !&ser#) in prte) si un %en!men in#ers)

de crere %!rmel!r sintetice(.

In #i()i# sinttic) cte"!riile si r!p!rturile "rmticle se e+prim in interi!rul

cu#ntului) in timp ce lim&ile nlitice recur" l mi,l!ce e+terne 'cu#inte u+ilire) t!pic)

int!ntie(. In lim&ile cu structur sintetic) cu#ntul isi mentine crcteristic s "rmticl)

c7ir dcl e+tr"em din pr!p!zitie. De e+emplu) lt. -i#i'( ne indic prin %!rm s c: (

#em in %t un su&stnti#) &( l numrul sin"ulr) c( in czul cuzti#) d( cu %uncti sintetic

de c!mplement direct. In #i()i# "n"#itic ins) cu#ntul) sc!s din pr!p!zitie) re numi

#l!re le+icl) p!si&ilitte de numi '-'ncti" %n$(in"tiv"2. De e+emplu) in en"lez

!$'n% 3cerc3 ) c!nsidert in %r pr!p!zitiei) re numi #l!re le+icl) %r indictii de

ntur "rmticl.

Structur nlitic este mi rspndit in prdi"m numelui '#ezi) de e+emplu)

%rncez) en"lez) &ul"r) persn n!u etc.(. In sistemul #er&l) ins) lturi de c!nstructii

nlitice) "sim si ! &!"t #riette de %!rme sintetice) utilizte pentru desemnre

cte"!riil!r "rmticle pr!prii cestei prti de #!r&ire 'timpul) m!dul s..(. Elementele

sintetice pr si in cdrul deri#rii %!l!site in lim&ile nlitice.

1. $imbile polisintetice (incorporante).

Prticulrittile cestui tip m!r%!l!"ic c!nst in cee c di%eritele !&iecte le ctiunii

'direct) indirect( precum si circumstntilele nu sunt e+primte prin prti secundre de

pr!p!zitie ci prin di%erite %i+e cre intr in cp!mp!nent %!rmei #er&le ce ser#este de

predict in pr!p!zitie. Une!ri in c!mp!nent predictului se inlcude si su&iectul. Putem

spune) st%el) c in lim&ile p!lisintetice cu#ntul c!respunde unei intre"i pr!p!zitii din lte

lim&i.

Din lim&ile p!lisintetice %c prte multe #i()i "# in%ini#$! %in A(!ic") unele #i()i

"-!ic"n si lim&ile un!r p!p!re din Asi.

Pentru intele"e cum %uncti!nez ceste lim&i) prezentm un e+emplu dintr*! lim&indin din Americ de N!rd) sttul <re"!n > #i()" c6in$$3 . Pr!p!zitiei n!stre Am #enit

B6



s*i du ei st[ ii c!respunde in c7in!! ini"#'%"(& In cest pr!p!zitie sunt inc!rp!rte

!&iecte pr!n!minle: rdcin #er&ului d[ este reprezentt prin c!ns!n %) pre%i+ul i>

e+prim un trecut imedit/ n desemnez pers!n I s"./ l d!ile *i> !&iectul pr!n!minl

'st[) cest[) cest lucru3(/ *"> l d!ile !&iect pr!n!minl > ei[ > 'c!mplement

indirect(/ *#* %i+ cre indic #l!re de c!mplement indirect pr!numelui precedent/ * '*

rt c ctiune este indreptt spre e+teri!r si p!rneste de l su&iectul #!r&it!r 'dic el d

cui# ce# si nu i de l nimeni nimic[(/ in %ine > "( este un su%i+ cre e+prim ! n!tiune

suplimentr cu un numit sc!p.

Tipul p!lisintetic il determinm in primul r$nd dup criteriul sintctic. Este "resit s se

%irme c in lim&ile p!lisintetice nu e+ist cu#inte) ci numi cu#inte*pr!p!zitii. In lim&ile

p!lisintetice e+ist prlel si %!rme independente si %!rme inc!rp!rnte.


= = = INTRODUCERE IN LINVISTICA > 1?@6) ucuresti) p.66-*61.

= = = TRATAT DE LINVISTICA ENERALA * 1?@1) ucuresti) p.4B6*4?6.




= = LIMBILE LUMII 'ic encicl!pedie( 'LL( > 1?-1) ucuresti.

= = ENICLOPEDIA LIMBILOR ROMANICE 'ELIR( > 1?-?) ucuresti.


* Cre sunt criteriile cre stu l &z clsi%icrii tip!l!"ice2

* Enumerti principlele tipuri de lim&i.

* Cre sunt de!se&irile dintre tipul "lutinnt si cel %le+i!nr2

* Dti e+emple de lim&i din %iecre cte"!rie tip!l!"ic 'iz!lnt) "lutinnt) %le+i!nr si

p!lisintetic(.

III. TESTE) RILE) E9ERCITII DE AUT<EALUARE 8INALA

- Cre sunt principlele te!rii prin cre se incerc s e+plice priti lim&,ului2

- In ce c!nst di%icultte de st&ili !ri"ine #!r&irii si primel!r cu#inte2

- E+plicti %uncti den!minti# lim&,ului.

- E+plicti %uncti p!etric lim&,ului.

- Cre sunt %unctiile lim&,ului in ccepti lin"#istului R!mn !&s!n2

B;



- Cre sunt principlele curente %il!s!%ice pri#it!re l des%surre pr!cesului de

c!municre2

- Cre sunt principlele cti#itti de c!municre2

- Ce este c$%'# #ingvistic si in ce c!nst emitere mes,ului2

- Cre sunt cceptiile semnului lin"#istic2

- E+plicti ccepti &ilterl semnului lin"#istic.

- In ce c!nst d!u rticulre lim&,ului2

- Cre sunt trsturile %undmentle le semnului lin"#istic2 E+plicti r&itrriul semnului

lin"#istic.

- Dti e+emple de cu#inte m!ti#te &s!lut si de cu#inte m!ti#te relti#.

- Cre sunt cuzele pierderii m!ti#rii2

- Cre sunt %il!l!"ii cre u pus &zele met!dei c!mprti#*ist!rice2

- Cre sunt principiile met!dei2

- Ce este rec!nstructi2 Dti e+emple.

- Este p!si&il rec!nstructi unei lim&i 'de e+emplu lim& ind!*eur!pen(2 Cre sunt

limitele met!dei2

* Cre sunt met!dele m!derne in lin"# istic2

* Ce este nliz in c!nstituenti imediti2

* Ce este c!mutre2

* Ce criterii stu l &z clsi%icrii "enel!"ice2

- Cre sunt principlele %milii de lim&i2

- Cre sunt principlele rmuri le %miliei ind!eur!pene2

- Enumerti lim&ile r!mnice.

* Cre sunt criteriile cre stu l &z clsi%icrii tip!l!"ice2

* Enumerti principlele tipuri de lim&i.

* Cre sunt de!se&irile dintre tipul "lutinnt si cel %le+i!nr2

* Dti e+emple de lim&i din %iecre cte"!rie tip!l!"ic 'iz!lnt) "lutinnt) %le+i!nr si

p!lisintetic(.

* Cre sunt elementele de pr!"res in lim& in %!netic) m!r%!l!"ie) sint+ si le+ic2

Suport de Curs Lingvistica autor- lector dr. Nina Aurora Bălan

Documents

Transcript of Suport de Curs Lingvistica autor- lector dr. Nina Aurora Bălan