Intrebari frecvente

I. SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE

REFERITOR LA SECURITATE SI SNTATE N MUNC

1. INSTITUII EUROPENE

1.1 Uniunea European i instituiile saleUniunea European constituie rezultatul unui proces de cooperare i integrare care a nceput n 1951, ntre ase ri europene (Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg i Olanda).Uniunea European numr astzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007).Consiliul EuropeanConsiliul Uniunii Europene- format din minitrii celor 27 state europene,fiecare ar din Uniune deine preedinia pe o perioad de 6 luni.

Parlamentul European Comisia European

Curtea de Justiie a Comunitilor Europene Consiliul Europei i instituiile sale Consiliul Europei este o organizaie politic creat n 1949 de zece ri europene in scopul promovrii unei mai strnse uniti ntre membrii si. n prezent Consiliul Europei reunete 45 de state i are sediul la Strasbourg. Romnia este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993.

Adunarea Parlamentar

Curtea European a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCIEI UNIUNII EUROPENE

Principalele etape instituionale ale acestei construcii au fost:

TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului( CECA);TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunitii Economice Europene (CEE). Art.100 i art.118 conin unele prevederi referitoare la domeniul securitii i sntii n munc. Tot n 1957 s-a constituit Comunitatea European de energie atomic(EUROATOM).Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmtoarele tratate ulterioare :

n 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixnd data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securitii i sntii n munc, respectiv prin introducerea art.100A i art.118A; n 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre deciznd crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamental. Comunitatea Economic European(CEE) este redenumit Comunitatea European(CE) ; n 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai Uniunii creai prin Tratatul de la Maastricht: Comunitile Europene (primul pilon), securitatea comun (al doilea pilon), cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne (al treilea pilon); n 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevzut reformarea instituiilor Uniunii Europene n vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENESistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept:

- Tratatele europene expuse anterior i Principiile generale ale Dreptului, care sunt

reglementri cunoscute sub denumirea de legislaie primar;

- Acordurile internaionale ale UE;

- Reglementrile, Directivele, Recomandrile i Deciziile generale/individuale, care sunt reglementri cunoscute sub denumirea de legislaie secundar ;

- Principiile generale de drept administrativ;

- Conveniile ncheiate ntre Statele Membre.

Legislaia primar, Acordurile internaionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementrile , Directivele i Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE.

Recomandrile nu constituie documente obligatorii.

4. REGLEMENTRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE I SNTATE N MUNC N UNIUNEA EUROPEAN

4.1 Evoluia reglementrilor legislative referitoare la securitate i sntate n munc

n Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunitii Economice Europene, erau incluse dou articole art.100 i art.118 care se refereau la promovarea mbuntirii condiiilor de via i de munc ale lucrtorilor i la protecia mpotriva accidentelor, n special prin colaborri ntre Statele membre, ca urmare a diferenelor existente ntre msurile de asigurare a securitii i sntii ale fiecrui Stat membru. Ele s-au concretizat n final cu diverse avize, studii sau consultaii.

n 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igien i protecia sntii care a avut un rol major n elaborarea primului program de aciune al Comisiei europene n domeniul securitii i sntii n munc care s-a desfurat n perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de aciune al Comisiei n domeniul securitii i sntii n munc s-a desfurat ntre anii 1983-1987 . n anul 1986 s-a adoptat Rezoluia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nou abordare n materie de armonizare tehnic i standardizare .Conform acestui document:

- armonizarea tehnic este limitat la adoptarea cerinelor eseniale pe care trebuie s le respecte produsele dac ele vor s beneficieze de circulaie liber pe piaa comunitar;

- cerinele eseniale pe care trebuie s le respecte produsele se stabilesc prin Directive;

cerinele eseniale pe care trebuie s le respecte produsele se detaliaz prin specificaii tehnice n standarde armonizate;

produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiaz de prezumia de conformitate cu cerinele eseniale;

standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, productorul poate aplica alte specificaii tehnice pentru ca produsul s respecte cerinele eseniale;

productorul poate alege ntre diverse proceduri de evaluare a conformitii prevzute n Directiva aplicabil.

n anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. n domeniul securitii i sntii n munc s-au introdus dou noi articole art.100A i art.118A prin care, pentru prima oar, securitatea i sntatea n munc a fost menionat ca o clauz direct:

Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat c:

- produsele care circul fr bariere comerciale intr-o pia unic a Comunitii trebuie s prezinte un nivel de protecie ridicat;

- Comisia va adopta msurile necesare de armonizare a legislaiilor naionale pentru stabilirea i funcionarea pieei unice (prin Directive).

Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat c:

Statele membre se vor angaja s promoveze, n special, mbuntirea mediului de munc, pentru a proteja securitatea i sntatea lucrtorilor avnd ca obiectiv armonizarea progresiv a condiiilor existente;

Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerine minime n Directive, aplicabile progresiv.

Al treilea program de aciune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaie i a avut n vedere respectarea a trei cerine: necesitatea de a se promova n toate domeniile mbuntirea securitii i sntii lucrtorilor, obligaia de a asigura c lucrtorii dispun de protecie adecvat fa de riscurile de accidentare i mbolnvire profesional i necesitatea de a asigura c presiunile generate de concurena existent n piaa unic nu vor afecta securitatea i sntatea lucrtorilor.

Programul de aciune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordri i al aplicrii prevederilor art.100A i art.118A al Tratatului de la Roma dintre care trebuie menionat principala Directiv derivat din art.118A, Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de msuri pentru ncurajarea mbuntirilor n domeniul securitii i sntii n munc ( 89 / 391 / CEE) Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igien i sntate la locul de munc.

Tot n 1992 se semneaz Tratatul de la Maastricht de nfiinare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse n acest document este i cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea n aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrtorilor, adoptat deja n 1989. Aceast cart conine un capitol referitor la realizarea securitii i sntii la locul de munc.

n 1993 Consiliul a dispus infiinarea Ageniei europene pentru securitate i sntate n munc avnd drept sarcin inventarierea i diseminarea enormei cantiti de cunotine i informaii regionale n materie de securitate i sntate n munc, n special n ceea ce privete msurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securitii i sntii n munc.

Programul Comunitii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, n:

- elaborarea unor standarde de securitate i sntate mai eficiente care vor conduce la creterea competivitii;

- supravegherea transpunerii corecte i la timp a Directivelor de ctre Statele membre;

- evidenierea noilor riscuri asociate noii dezvoltri economice i elaborarea de noi reglementri legislative;

- promovarea n continuare a dialogului social pentru asigurarea reuitei aciunilor de securitate i sntate n munc.

n aceast perioad a fost elaborat o cantitate considerabil de standarde de securitate i sntate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinelor eseniale de securitate i sntate enunate n Directive.

n martie 2002 a fost stabilit strategia Comisiei n domeniul securitii i sntii n munc pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcii importante:1. mbuntirea continu a strii de confort n munc, att cea fizic, ct i cea moral i social ;

2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor;

3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbuntire a securitii i sntii n munc i realizarea de parteneriate;

4.Pregtirea extinderii;5.Dezvoltarea cooperrii internaionale. 4.2 Directive referitoare la securitate i sntate n munc

Directivele sunt reglementri obligatorii pentru Statele membre.Directivele referitoare la securitate i sntate n munc sunt elaborate, fie n baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie n baza art.118A a aceluiai Tratat.Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat, art.100A devenind art.95 iar art.118A devenind art.138.

n TABELUL NR. 1, expus n continuare se prezint exemple de Directive elaborate n baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam.

Directivele elaborate pe baza art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) i realizarea de produse care s prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare i sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor.TABELUL NR.1

DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE l SNTATE N MUNC elaborate n baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple)

Categoria

de produse

An apariie /Nr.DirectivDomeniu de aplicare

Produse

(n general)92/59/CEEProduse de consum noi, folosite sau recondiionate (cu excepia antichitilor) pentru care nu exist reglementri comunitare

Produse pentru construcii

89/106/CEE

93/68/CEEProduse pentru introducerea permanent pe antierele industriale sau de construcii civile cu caracteristici care influeneaz rezistena mecanic i stabilitatea de siguran i n caz de incendiu, mediu ambiant sau izolarea termic/acustic a construciei

Ascensoare84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEEAscensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix n imobile permanente i componentele de securitate ale acestora

Vehicule cu motor68 directive

cu amenda-

menteVehicule cu motor i remorcile acestora precum i componentele i dispozitivele care condiioneaz securitatea acestora. Se exclud tractoarele din agricultur i silvicultur

Tractoare26 directive

cu amenda-

menteTractoare din agricultur i silvicultur, caracteristici generale i principalele lor dispozitive de protecie

Maini98/37/CE

98/79/CEMaini n general, cu excepia celor acionate de fora uman, a celor concepute pentru uz nuclear, medical sau militar i a celor le care fac obiectul directivelor specifice

Utilaje de antier

- compresoare- macarale turn-grupuri electrogene de sudur- ciocane de spart beton i pickhamere- maini de tuns iarba79/113/CEE

85/405/ CEE 84/533/CEE

85/406/ CEE

84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE

85/407/ CEE84/537/CEE

85/409/ CEE88/180/CEE 88/181 /CEESe stabilesc limitele de emisiune sonor (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot, la locul operatorului

Recipiente simple sub presiune87/404/CEE 90/488/CEE

93/68/CEERecipiente sudate pentru a conine aer sau azot la presiune de peste 50 bar

Aparate cu gaz90/396/CEEAparate pentru coacere, nclzire i producerea apei calde i dispozitivele i componentele acestora care se comercializeaz separat

Echipament

electric pentrujoas tensiune73/23/CEE

93/68/CEEEchipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominal cuprins ntre 50 V i1000 Vca. i ntre 75 V i 1500 Vcc.

Echipament electric utilizabil natmosfer exploziv76/117CEE 79/196/CEE 84/47/CEE 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEEEchipament electric conceput a fi utilizat n atmosfer exploziv i prevzut cu anumite sisteme de protecie, cu excepia celui conceput pentru utilizare n mine cu pericol de grizu

Echipament electric utilizabil n atmosfer exploziv cu pericol de grizu82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEEEchipament electric conceput a fi utilizat la lucrri subterane sau la instalaii de suprafa unde grizu poate ajunge prin ventilaie subteran

Echipament electric pentru utilizare n atmosfer exploziv94/9/CEAparate i sisteme, electrice sau nu, concepute a fi utilizate n atmosfer exploziv.

Compatibilitate

electromag-

netic89/336/CEE 92/31/CEE

93/68/CEECerine de protecie a echipamentelor tehnice fa de perturbaiile electromagnetice

Substane periculoase: mbuteliere i marcare67/548/CEE 7 modificri i 20 de adaptri Comunicarea substanelor, evaluarea periculozitii acestora, mbuteliere, marcare

Preparate periculoase.

Clasificare,

mbuteliere i marcare88/379/CEE 89/178/CEE 90/492/CEE

93/18/CEEPreparate care conin cel puin o substan periculoas i care s fie considerate periculoase conform definiiilor din directiv

Substane i preparate periculoase, fie de securitate91/155/CEE 93/112/CEEFie cu date de securitate care trebuie aduse la cunotina utilizatorului (de specialitate) odat cu fiecare substan sau preparat

Antiduntori

(insectofungici)78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEEPreparate destinate s protejeze, s favorizeze sau s conserve plantele sau produsele vegetale, s distrug sau s evite creterea plantelor nedorite

Explozivi utilizai n scop civil93/15/CEEControlul, comercializarea i recunoaterea reciproc a omologrilor de exploziv utilizai n scop civil

Echipamente individuale de protecie89/686/CEE

93/68/CEE 93/95/CEE

96/58/CEEchipamente individuale de protecie n general, cu excepia celor destinate forelor armate sau de ordine public, de autoaprare

Directivele elaborate pe baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresiv a securitii i sntii n munc prin armonizarea legislaiilor Statelor membre.n TABELUL NR. 2, expus n continuare se prezint o situaie la zi a Directivelor derivate din art.138 al Tratatului de la Amsterdam, Directive care poart i denumirea de Directive sociale .

TABELUL NR. 2

DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE l SNTATE N MUNC elaborate n baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam

An apariie/ nr.directiv

D e n u m i r e

89/391/CEEDirectiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de msuri pentru ncurajarea mbuntirilor n domeniul securitii i sntii n munc

89/654/CEEDirectiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru locurile de munc (1-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

89/655/CEEDirectiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrtori n munc (a 2-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

89/656/CEEDirectiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecie de lucrtori n munc (a 3-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

90/269/CEEDirectiva Consiliului din 29.05.90 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor implicnd pentru lucrtori riscuri n special de afeciuni ale spatelui (a 4-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

90/270/CEEDirectiva Consiliului din 29.05.90 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind activitatea desfurat prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare (VDT) (a 5-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

90/394/CEEDirectiva Consiliului din 28.06.90 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la ageni cancerigeni n munc (a 6-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

2000/54/CEDirectiva Consiliului din 26.11.90 referitoare la protecia lucrtorilor contra riscurilor asociate expunerii la ageni biologici n munc (a 7- a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)(a 7-a directiv special n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

92/57/CEE

Directiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la implementarea cerinelor minime de securitate i sntate n antierele temporare sau mobile (a 8-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

92/58/CEEDirectiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc(a 9-a Directiv specific n sensul art.16(1) al Directivei 89/391/CEE)

92/85/CEEDirectiva Consiliului din 19.10.92 referitoare la aplicarea msurilor care s promoveze mbuntirea securitii i sntii n munc pentru lucrtoarele gravide i a lucrtoarele care au nscut de curnd sau care alpteaz (a 10-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

92/91/CEEDirectiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinele minime pentru mbuntirea condiiilor de munc ale lucrtorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

92/104/CEEDirectiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinele minime pentru mbuntirea condiiilor de munc ale lucrtorilor din industriile extractive de suprafa sau subteran (a 12-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

93/103/CEEDirectiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinele minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit (a 13-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

98/24/CEDirectiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la ageni chimici n munc (a 14-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

1999/92/CEDirectiva Parlamentului european i a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinele minime pentru mbuntirea securitii i sntii lucrtorilor potenial expui riscului atmosferelor explozive (a 15-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

2003/10/CEDirectiva Parlamentului european i a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind expunerea lucrtorilor la riscurile generate de ageni fizici (zgomot) (a 17-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

80/1107/CEE Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la ageni chimici, fizici i biologici n munc

82/605/CEEDirectiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic i compuii si ionici n munc (1-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

83/477/CEEDirectiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la azbest n munc(a 2-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

86/188/CEEDirectiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot n munc(a 3-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

88/364/CEEDirectiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecia lucrtorilor prin interzicerea anumitor ageni specifici i/sau a anumitor activiti (a 4-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

91/322/CEEDirectiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limit orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

78/610/CEEDirectiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziiilor legislative, reglementative i administrative ale Statelor membre privind protecia sntii lucrtorilor expui la monomerul clorurii de vinil

91/383/CEEDirectiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la mbuntirea condiiilor de munc pentru lucrtori cu contract de munc pe perioad determinat sau interimari

92/29/CEEDirectiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru promovarea unei mai bune asistene medicale la bordul navelor

93/104/CEEDirectiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru

94/33/CEEDirectiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecia tinerilor n munc

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS

1. Notiuni generale2. Securitatea si sanatatea n munca3. Activitatea de prevenire si protectie

4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie

5. Serviciul intern de prevenire si protectie

6. Serviciul extern de prevenire si protectie

7. Autorizarea funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc8. Cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca

9. Lucratorii desemnati

10.Organizarea i funcionarea comitetului de securitatei sntate n munc11.Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca

12.Obligatii generale ale angajatorilor13. Alte obligatii ale angajatorilor

14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea n munca

15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca

16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor,

17. Echipamentul individual de protectie (EIP)

18. Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific19. Evenimente, accidente, boli profesionale

20. Comunicarea i cercetarea accidentelor de munc

21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale

22. Electrosecuritatea23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor

24. Agenti chimici periculosi la locul de munca

25. Ghid cercetare evenimente26. Sanctiuni legea 319/200627. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie

28. Legislatie in domeniul ssm29. Bibliografie

1. NOTIUNI GENERALEEliminarea tuturor accidentelor i mbolnvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezint obiectivul general al securitii i sntii n munc. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinelor n cazul producerii accidentelor i/sau mbolnvirilor profesionale. Prevenirea trebuie s cuprind toate situaiile care afecteaz sau pot afecta integritatea sistemului de munc i continuitatea proceselor de munc.Aciunea preventiv cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice i organizatorice cu efect pozitiv n rezultatul urmtoarei ecuaii:Pericol/Risc + Imprejurri favorizante = Accident/IncidentAplicnd acestei ecuaii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina urmtoarele obiective de urmrit:- eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinelor poteniale la surs,- eliminarea sau modificarea mprejurrilor favorizante n vederea scderii probabilitii de producere, prevederea de msuri i mijloace adecvate pentru a face fa situaiilor de urgen.Aspecte privind stadiul actual al securitii i sntii n munc

Activitatea de protecie a muncii n Romnia are o istorie de peste 100 de ani i a evoluat n strns legtur cu dezvoltarea industrial care, nc de la sfritul secolului al XIX-lea, a atras dup sine primele manifestri ale acestei activiti.Anul 1874 consemneaz apariia i intrarea n vigoare a unei legi ce reglementeaz aspecte de sntate n munc, Legea sanitar, iar n 1894 intr n vigoare Regulamentul pentru industriile insalubre care poate fi considerat primul act normativ n domeniul securitii i sntii n munc deoarece cuprindea dispoziii obligatorii privind munca femeilor i tinerilor, prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale.O activitate susinut de aplicare a msurilor de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale s-a desfurat ntre anii 1920 i 1940 de ctre Serviciul de Igien Industrial, organism care a funcionat n cadrul Casei Centrale a Asigurrilor Sociale.Dup cel de al doilea rzboi mondial s-a nfiinat un sistem guvernamental de instituii cu atribuii exprese n domeniu: n 1949 s-a nfiinat Consiliul pentru Protecia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii i Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentani ai Confederaiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificrii, ai Ministerului Invmntului i responsabili cu protecia muncii.Un moment remarcabil l constituie adoptarea n 1965 a Legii nr. 5/1965 cu privire la protecia muncii care a reuit, ntr-o anumit msur ca, prin efectele ei, s se apropie n etapa respectiv de standardele europene n materie, s contureze cadrul organizatoric i legislativ necesar derulrii activitii de producie n condiii de securitate i sntate n munc.Ulterior, n 1966, a luat fiin un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecia Muncii, cu o structur organizatoric pe dou niveluri: central i teritorial, care a manifestat preocupri deosebite pentru pregtirea specialitilor n acest domeniu.Dup decembrie 1989, transformrile intervenite n viaa economic i social a Romniei i tranziia spre o economie de pia au determinat apariia unor probleme noi, ca de exemplu: creterea rapid a numrului de ageni economici, apariia sectorului privat, creterea omajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii i coninutului legislaiei privind securitatea i sntatea n munc.Astfel, nc din anul 1990 s-au ntreprins msuri pentru revizuirea reglementrilor din domeniul proteciei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al crui principiu fundamental s fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale conveniilor si recomandrilor Organizaiei Internaionale a Muncii. Tot n anul 1990 a fost reproiectat structura organizatoric i funcional a instituiei proteciei muncii, aceasta fiind integrat n cadrul Ministerului Muncii i Proteciei Sociale.Ca urmare a ratificrii, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere ntre Romnia i U.E. n vederea acceptrii ulterioare a rii noastre ca membru cu drepturi depline , s-a nceput un proces lung de armonizare a legislaiei naionale cu cea comunitar.

Reglementri legaleLa nivel european, preocuprile privind asigurarea unui mediu de munc sigur i sntos s-au concretizat n cuprinderea n acquis-ul comunitar a unui mare numr de directive europene n domeniul securitii i sntii n munc. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent n legislaia romn, determinnd modificri importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de ntreprindere.Astfel, angajatorii vor trebui s respecte noi cerine de securitate i sntate ale lucrtorilor, armonizate cu cele de la nivel european, care au ca obiectiv principal mbuntirea continu a condiiilor de munc.Legislaia privind securitatea i sntatea n munc este o component a sistemului naional de reglementri, care stabilete responsabilitile instituiilor implicate, cadrul de nfiinare i organizare a activitii n domeniu i asigur respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamental este aceea c se afl ntr-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene n domeniu.Constituia Romniei, afirmnd dreptul la protecie social, face referire i la msurile de securitate i igien a muncii, iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se refer la protecia vieii i a sntii lucrtorilor.Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) n Legea nr.90/1996 a Proteciei Muncii, republicat, i n Normele Generale de Protecie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii, precum i o serie de msuri care vizau mbuntirea securitii i sntii n munc. Legea 90/1996 i normele metodologice de aplicare a acesteia, au reglementat, pe o perioad de 10 ani, cadrul organizatoric al proteciei muncii i atribuiile organismelor statului privind coordonarea i controlul acestei activiti.Sistemul piramidal de reglementri, format din Legea nr.90/1996, Normele metodologice de aplicare ale acestei legi, Normele Generale de Protecie a Muncii i normele specifice de securitate a muncii, a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr.319/2006 a securitii i sntii n munc, ale crei prevederi au intrat n vigoare la 01 octombrie 2006.

Noul sistem de reglementri transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securitii i sntii n munc, dup cum este evideniat n tabelul de mai jos:

LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA

Nr

crtDirective Continut

Legislatia nationala

1. 83/477/CEEPrivind protectia impotriva riscurilor de imbolnvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de muncHotarare de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

2. 86/188/CEEprivind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot n timpul lucruluiHotarre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

3. 89/654/CEEprivind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Hotarrea nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc

4. 89/656/CEEreferitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru Hotarrea nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a EIP la locul de munc

5. 90/269/CEEprivind prescripiile minime de sntate i securitate pentru manipularea manual a maselor implicnd pentru lucrtori riscuri n special de afeciuni ale spatelui Hotrrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare

6. 90/270/CEEprivind prescripiile minime de securitate si sntate referitoare la activitatea desfaurat prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare Hotarrea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

7. 90/394/CEEreferitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de munc

Hotarrea nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de munc

8. 91/322/CEEprivind stabilirea valorilor limit de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni chimici, fizici i biologici n timpul lucruluiHOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

9. 92/29/CEEcu privire la prescriptiile minime de securitate i sntate pentru mbuntirea asistenei medicale la bordul navelorHotarrea nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor

10. 92/57/CEEprivind cerinele minime de securitate i sntate care se aplic pe antierele temporare sau mobileHotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

11. 92/58/CEEcu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de muncaHotrrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc

12. 92/91/CEEcu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj Hotarrea nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de foraj

13. 92/104/CEEprivind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit)Hotarrea nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de suprafa sau subteran

14. 93/103/CEprivind prescripiile minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit

Hotarrea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit

15. 98/24/CEcu privire la securitatea i protecia sntii lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de agenii chimici la locul de munc

HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

16. 1999/92/CEprivind prescripiile minime pentru ameliorarea proteciei securitii i sntii muncitorilor susceptibili a fi expui riscului datorat atmosferelor potential explozive Hotarrea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia sntii lucrtorilor care pot fi expui unui potenial risc datorat atmosferelor explozive

17. 2000/54/CEprivind protecia lucrtorilor contra riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc Hotarrea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc

18. 2002/44/CEprivind prescripiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii)Hotarare de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii

19. 2003/10/CEprivind prescripiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot)Hotarre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

20. 2004/40referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (cmpuri electromagnetice)

Hotarrea nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice

Conditiile n care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de munca, intensitatea efortului mental, volumul din ce n ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere, ntelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii.

Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.

Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a mbolnavirilor profesionale n rndul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii.

In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, n toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.

Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca, este Legea nr.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in muncaLegea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial nr.646 din 26 iulie 2006 si a intrat n vigoare incepand cu data de 01.10.2006.Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.

Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor.

Legea securitatii si sanatatii in munca stabilete principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile generale pentru implementarea acestor principii.

Conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini, n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind securitatea i sntatea n munc.

Legea securitatii si sanatatii in munca se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice, ct i private.Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplic angajatorilor, lucrtorilor i reprezentanilor lucrtorilor.Fac excepie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile n care particularitile inerente ale anumitor activiti specifice din serviciile publice, cum ar fi forele armate sau poliia, precum i cazurile de dezastre, inundaii i pentru realizarea msurilor de protecie civil, vin n contradicie cu legea securitatii si sanatatii in munca.2. SECURITATEA SI SANATATEA N MUNCA

Obiectivele securitatii si sanatatii- armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii, protectia mediului nconjurator, asigurarea vietii, securitatii si sanatatii angajatilor;- constientizarea lucratorilor n cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii n amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea n conditii de siguranta a echipamentelor de munca n scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale;- eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau mbolnavire profesionala existenti n sistemul de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de munca), informarea, consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora;- aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si mbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.

3. ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIEAngajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor n toate aspectele legate de munca.La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza avnd la baza principiile: - obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, n toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului;- obligatiile lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului;- evitarea riscurilor;- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;- combaterea riscurilor la sursa;- asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent de natura sau durata contractului de munca etc.Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, n urmatoarele moduri:a) prin asumarea de catre angajator, n conditiile art. 9 alin. (4) din Legea 319/2006, a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege:

b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie; c) prin nfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus n cadrul ntreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:

1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;

2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;

3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate n munca, tinnd seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/ntreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru;

4. propunerea atributiilor si raspunderilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza n fisa postului, cu aprobarea angajatorului;

5. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute n planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin n domeniul securitatii si sanatatii n munca, stabilite prin fisa postului;

6. ntocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca;

7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;

8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii;

9. asigurarea ntocmirii planului de actiune n caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;

10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006;

11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate n munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;

13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;

14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;

15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor n mediul de munca;

16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;

17. informarea angajatorului, n scris, asupra deficientelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie;18. ntocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarrile Guvernului emise n temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din LEGEA nr. 319/2006, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;

19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, ncercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotarrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea n munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; 20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din ntreprindere si ntocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotarrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; 21. urmarirea ntretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum si n celelalte situatii prevazute de Hotarrea Guvernului nr. 1.048/2006;

22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006; ;

23. ntocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006;

24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din ntreprindere si/sau unitate, n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 319/2006: 25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;

26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;

27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, n situatia n care mai multi angajatori si desfasoara activitatea n acelasi loc de munca;

28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare;

29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul ndeplinirii atributiilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca;

30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea n munca la ncheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori straini;

31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.4. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIEI. n cazul ntreprinderilor cu pna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii n munca, daca se ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevazute n anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006:

b) angajatorul si desfasoara activitatea profesionala n mod efectiv si cu regularitate n ntreprindere si/sau unitate; c) angajatorul ndeplineste cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006. n situatia n care nu sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din aceeasi norma , si/sau sa apeleze la servicii externe.n situatia n care sunt ndeplinite conditiile de mai sus, dar angajatorul nu realizeaza n totalitate activitatile de prevenire si protectie, pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. II. n cazul ntreprinderilor care au ntre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii n munca, daca se ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevazute n anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006; b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; c) angajatorul si desfasoara activitatea profesionala n mod efectiv si cu regularitate n ntreprindere si/sau unitate; d) angajatorul ndeplineste cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006.n situatia n care nu sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. n situatia n care sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza n totalitate activitatile de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. III. n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor ntre 50 si 149 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul ntreprinderii.n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus, care desfasoara activitati dintre cele prevazute n anexa nr. 5, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie.n cazul n care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie.n cazul n care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 5. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIEServiciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care ndeplinesc cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza n subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta. Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.

6. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIEServiciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie n domeniu. Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din Legea 319/2006Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cerinte:

a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea;

b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire n domeniul securitatii si sanatatii n munca. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care ndeplinesc cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006.n cazul n care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006. 7. AUTORIZAREA A FUNCIONRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITII I SNTII N MUNC

359/2004 HYPERLINK ""

Nu se autorizeaz, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fizice, asociaiile familiale i persoanele juridice pentru care autorizarea funcionrii, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc, se efectueaz n temeiul Legii nr. privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare.

Cererea va fi nsoit de urmtoarele acte:

IMPORTANT:

8. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE N DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII N MUNCANivelurile de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca, necesare pentru dobndirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele: a) nivel de baza; b) nivel mediu; c) nivel superior.

Cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului de baza sunt: a) studii n nvatamntul liceal filiera teoretica n profil real sau filiera tehnologica n profil tehnic; b) curs n domeniul securitatii si sanatatii n munca, cu o durata de cel putin 40 de ore.Cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului mediu sunt: a) studii n nvatamntul postliceal n profil tehnic;b) curs n domeniul securitatii si sanatatii n munca, cu o durata de cel putin 80 de ore.Cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice; b) curs n domeniul securitatii si sanatatii n munca, cu o durata de cel putin 80 de ore;c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore.Cursurile n domeniul securitatii si sanatatii n munca, prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 375/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.9. LUCRATORII DESEMNATI

Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. Angajatorul va stabili numrul de lucrtori desemnai n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii.n cazul n care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 10. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEI SNTATE N MUNC

Organizarea comitetului de securitate i sntate n munc

Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca

Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc vor fi desemnai de ctre lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, dup cum urmeaz:

Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munc vor fi alei pe o perioad de 2 ani.

IMPORTANT:

(2)Timpul alocat acestei activiti va fi considerat timp de munc i va fi de cel puin:

Funcionarea comitetului de securitate i sntate n munc

Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc

Obligaiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate i sntate n munca. b. c. d. e. f. 11. INSTRUIREA LUCRATORILOR N DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII N MUNCAInstruirea n domeniul securitatii si sanatatii n munca are ca scop nsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate n munca. Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca la nivelul ntreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza n timpul programului de lucru si este considerata timp de munca. Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca cuprinde 3 faze:a) instruirea introductiv-generala; b) instruirea la locul de munca;c) instruirea periodica.

INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALAInstruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006;b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta;c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta;d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca; sau b) lucratorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate n munca; b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate n munca: Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta. Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca. Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.319/2006 cap.VIII-Infractiuni si cap.IX-Contraventii. In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern. Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta, aceea de producere a unui accident ,soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces. Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat, dupa cum urmeaza:

Pentru angajator:- Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite, astfel:- inchisoare intre 3 luni si 3 ani;- amenzi contraventionale intre 5.000 10.000 lei.Pentru angajat:- amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei;- suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces, invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie;- pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca.Pentru ambele parti:- judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil.

c) riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice unitatii:In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt :

Factori de risc care depind de executant prin:a) actiuni gresite;b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca.

a) Actiuni gresite pot fi: executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre gresite, utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit; intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca;- efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: stationarea in zone periculoase;

alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime.b) Omisiuni pot fi: omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare

Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului: efortul prea mare al personalului operatii de lucru gresite operatii de lucru fortate ritm mare de lucru solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia

Factori de risc care depind de mijloacele de productie:

a) Factori de risc mecanic organe de masini in miscare neprotejate suprafete periculoase (intepatoare, taioase)

b) Factori de risc electric: atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate.c) Factori de risc termic: atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata.

Factori de risc care depind de mediul de munca:- temperatura ridicata a aerului - umiditatea ridicata a aerului

Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri:- cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul

securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si

executanti)- instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia- dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si

verificarea periodica a acestora din punct de vedere tehnic- dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor- realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca- organizarea primului ajutor.d) masuri la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati,sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. Caile de acces,de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta ,in orice anotimp ,libere ,practicabile si curate. Este interzisa blocarea cailor de acces ,de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. Caile de acces ,de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile,conform reglementarilor in vigoare. Lucratorii sunt obligati: -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii;

-sa verifice ,la inceperea si terminarea programului ,existenta unor eventuale surse de incendiu;-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat;-sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate;-sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu. Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri:- alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente;- anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii);- anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje;- asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor;- actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile,carosabile,hidranti,etc.)prin manevrare manuala;- evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei;- protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.); verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCAInstruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate n munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.Instruirea la locul de munca se face:a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006; b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta; c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta; d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar, inclusiv la schimbarea locului de munca n cadrul ntreprinderii si/sau al unitatii.Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, n grupe de maximum 20 de persoane.Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.

Durata instruirii la locul de munc nu va fi mai mic de 8 ore i se stabilete prin instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu:

Instruirea la locul de munc va cuprinde:a. - Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume:

- executant,

- sarcina de munca,

- mijloacele de productie

- mediul de munca.

- Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele:

A. Executant:

a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi, manevre, pozitionari, fixari, reglaje)

b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca:

- pornirea echipamentelor de munca;

- alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric);

- deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare sau dezechilibrare;

c) omisiuni:

- neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca)

B. Sarcina de munca:

a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca:

- operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului; - procedee gresite in solutionarea unei operatii; - succesiunea gresita a unor operatii

b) solicitare fizica

- pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si anume pozitia ortostatica c) solicitare psihica:

- lucrul cu banii

C. Mijloace de productie:

Factori de risc mecanic:

- suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor,accesoriilor din sticla-abajururi- manipulate in procesul de munca,etc.) Factori de risc electric:

curentul electric prin:atingere directa si atingere indirecta

Factori de risc termic:

- temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor

Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produsaccidentul ,de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).

Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori ,deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca,a celor din jur.

In toate cazurile ,obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei ,deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.

Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit ,deoarece:

-el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului;

-el este colegul de munca al victimei.

In cazul producerii unui accident ,interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei;

-protejarea victimei;

-examinarea victimei;

-anuntarea accidentului; -acordarea primului ajutor; -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate ,salvatorul trebuie:

-sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor;

-sa-si pastreze calmul;

-sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor masuri.

In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor,pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.

In cazul in care victima prezinta mai multe semne ,el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina.

In cazul existentei mai multor victime ,salvatorul va efectua triajul acestora ,pe baza unei examinari rapide.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece ,sa analizeze fiecare caz in parte ,avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor,pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer,ei insisi,ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.

Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana ,in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului.

Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii:

-unde este locul accidentului;

-ce s-a intamplat;

-cate victime sunt;

-ce tipuri de leziuni s-au produs;

-cine face apelul.

Pana la sosirea echipei de specialitate,salvatorul:

-va urmari semnele vitale ale victimei;prezenta respiratiei, a pulsului, starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat:- restabilirea respiratiei si circulatiei,- oprirea hemoragiilor,- starea pansamentelor,- imobilizarea fracturilor,- pozitia de siguranta etc.

-va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei.PLAGILE

Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor:

-oprirea hemoragiei;

-prevenirea infectiei;

-calmarea durerii;

-prevenirea socului.

Interventie la locul accidentului:

-curatirea zonei cu o compresa sterila ,de la margine spre pielea sanatoasa; -spalarea pielii din jur cu apa si sapun;

-turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini;

-dezinfectarea ranii cu cloramina,rivanol;

-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei.

FRACTURILE

Interventie la locul accidentului:

-asezarea victimei la loc sigur;

-oprirea hemoragiei si pansarea ranii;

-imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale; -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii; -anuntarea echipei medicale de interventie.

ELECTROCUTAREA

Interventie la locul accidentului: -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric;

-desfacerea hainelor la gat,piept si zona abdominala;

-verificarea respiratiei si a pulsului;

-transportarea de urgenta la spital.

ARSURILE

Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure:

-stingerea focului; -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa; -aplicarea unor comprese sterile; -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate ,cand arsura este extinsa;

-administrarea de medicamente antialgice(algocalmin,antinevralgic);

-administrarea de apa minerala sau ceai;

-transportarea de urgenta la spital.LESINUL Interventia de prim ajutor:

-se verifica daca victima respira;

-se slabeste stransoarea hainelor la gat,piept si talie;

-se aseaza victima in pozitia culcat,pe spate,cu capul mai jos,membrele inferioare

ridicate cu 15-30 cm;

-se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).

-H.G. nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca-H.G.nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H.G.nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca- Anexa 2-H.G.nr.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori ,in special de afectiuni dorsolombare-H.G. nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare-H.G.nr.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca-H.G. nr.300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

INSTRUIREA PERIODICA

12. OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILORAngajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor n toate aspectele legate de munca.

In cazul n care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale n acest domeniu.n cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;b) prevenirea riscurilor profesionale;c) informarea si instruirea lucratorilor;d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii n munca.Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:a) evitarea riscurilor;b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;c) combaterea riscurilor la sursa;d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;e) adaptarea la progresul tehnic;f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;h) adoptarea, n mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinnd seama de natura activitatilor din ntreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia: 3 500-7 000a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca; b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure mbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate n ansamblul activitatilor ntreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;c) sa ia n considerare capacitatile lucratorului n ceea ce priveste securitatea si sanatatea n munca, atunci cnd i ncredinteaza sarcini;d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora n ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au nsusit instructiunile adecvate.Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n acelasi loc de munca si desfasoara activitatea lucratori din mai multe ntreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000a) sa coopereze n vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena n munca, lund n considerare natura activitatilor;b) sa si coordoneze actiunile n vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, lund n considerare natura activitatilor;c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena n munca nu trebuie sa comporte, n nici o situatie, obligatii financiare pentru lucratori. 3 500-7 000Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori, pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere si/sau unitate, denumiti n continuare lucratori desemnati.Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. 3 500-7 000Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea ndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege.Daca n ntreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.n cazul n care angajatorul apeleaza la serviciile externe, acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice.Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, n principal, atributii privind securitatea si sanatatea n munca si, cel mult, atributii complementare.n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinnd seama de marimea ntreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora n cadrul ntreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate;c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie n numar suficient.Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu sau de servicii distincte, din interiorul sau din exteriorul ntreprinderii si/sau unitatii.In cazul micro-ntreprinderilor si al ntreprinderilor mici, n care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul si poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara n domeniu.13. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILORAngajatorul are urmatoarele obligatii:a) sa realizeze si sa fie n posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea n munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; 4 000-8 000b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat; 4 000-8 000c) sa tina evidenta accidentelor de munca, ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca; 2 000-4 000d) sa elaboreze, pentru autoritatile competente si n conformitate cu reglementarile legale, rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. 2 000-4 000n vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate n munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale n vigoare privind securitatea si sanatatea n munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de mbolnavire profesionala a lucratorilor; 4 000-8 000b) sa ntocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa l aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii; 5 000-10 000c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii n munca, nainte de nceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale; 5 000-10 000d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin n domeniul securitatii si sanatatii n munca, corespunzator functiilor exercitate; 4 000-8 000e) sa elaboreze instructiuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate n munca, tinnd seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate n esponsabilitatea lor; 4 000-8 000f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea, de catre toti lucratorii, a masurilor prevazute n planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale n domeniul securitatii si sanatatii n munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe; 4 000-8 000g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea n munca; 2 000-4 000h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii n munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare; 4 000-8 000i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica; 4 000-8 000j) sa angajeze numai persoane care, n urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, control-psihologic periodic, ulterior angajarii; 4 000-8 000k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e); 4 000-8 000l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si-a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate n desfasurarea proceselor tehnologice; 4 000 - 8 000m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca n timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor; 4 000-8 000n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor; 3000-10 000o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor; 4 000-8 000p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afara de cazurile n care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane; 5 000-10 000q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; 3500-7 000r) sa asigure echipamente individuale de protectie; 5 000-10 000s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, n cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. 3500-7 000Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori, persoanelor care lucreaza n conditii de munca ce impun acest lucru, si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 000Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre angajatori. 3 000-6 000Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora, se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 00014 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA , SANATATEA N MUNCA SI P.S.I.Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc. n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute mai sus, lucrtorii au urmtoarele obligaii:

a. s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munca i msurile de aplicare a acestorab. s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace tehnice;c. s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru pstrare;d. s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive;e. s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie;f. s aduc la cunotina conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoan;g. s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp cat este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor;h. s coopereze, att timp cat este n