Studiu de fezabilitate la SC Adela SRL.doc

CUPRINS:

INTRODUCERE................................................................................................................................1

CAPITOLUL 1: ROLUL INVESTIŢIILOR ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI DE PIAŢĂ ÎN ROMÂNIA

1.1 Definiţia şi clasificarea investiţiilor............................................….......2

1.2 Rolul investiţiilor în contextul economiei de piaţă în România.............9

1.3 Programe de finanţare promovate de Uniunea Europeană în relaţia cu

România................................................................................................. 12

1.4 Rolul studiului de fezabilitate în realizarea proiectelor de investiţii.

Diferenţa dintre un studiu de fezabilitate şi un plan de afaceri ............. 15

CAPITOLUL 2: STUDIU DE FEZABILITATE PRIVIND PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A

UNEI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE LA SC ADELA SRL

2.1 Prezentarea companiei……………………………………… ..............18

2.2 Diagnosticul general………………………………………................ ..19

2.3 Fundamentarea cheltuielilor de investiţii……………………............ ..27

2.4 Analiza în mediu cert……………………………………….. ..............28

2.5 Analiza în mediu incert……………………………………….............30

2.6 Finanţarea investiţiilor………………………………………...............38

CONCLUZII............................................................................................................................40

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................41

ANEXE....................................................................................................................................42

Studiu de fezabilitate în realizarea unui proiect de investiţii

INTRODUCERE

În contextul aderării la Uniunea Europeană, sporirii oportunităţilor de finanţare, dar şi

a ameninţărilor concurenţiale, un studiu de fezabilitate corect realizat constituie cheia

viabilităţii şi dezvoltării tuturor companiilor din România.

Studiul de fezabilitate ne arată dacă ideile noastre sunt viabile şi ne permite să

analizăm diferite alternative şi soluţii pentru a transforma aceste idei în realitate.

Lucrarea este structurată în două capitole, primul capitol cuprinde elemente teoretice,

concepte şi noţiuni privind investiţiile iar al doilea capitol va cuprinde studiul de fezabilitate

la societatea comercială SC ADELA SRL care este o societate cu răspundere limitată şi are

ca obiect de activitate prestarea serviciilor de consultanţă şi comerţul cu amănuntul al

cerealelor, seminţelor şi furajelor (Cod CAEN 5121).

În prima parte a lucrării îmi propun să realizez o prezentare a noţiunii de investiţii,

criteriile de clasificare ale acestora, precum şi riscurile care pot să apară în realizarea şi

punerea în funcţiune a unei noi capacităţi de producţie şi anume o moară şi un depozit de

cereale.

Ca urmare a constatării confuziei frecvente între un studiu de fezabilitate şi planul de

afaceri în cadrul acestei lucrări voi pune în evidenţă şi diferenţele dintre acestea. Studiul de

fezabilitate într-un proiect de investiţii este folosit ca element premergător deciziei de

investiţie pe când planul de afaceri constituie un document de fundamentare şi control al

procesului investiţional.

În cea de-a doua parte voi face o scurtă prezentare a agentului economic, continuând

cu diagnosticul general al societăţii urmând ca în final să analizez două dintre metodele

studiului de fezabilitate şi anume analiza de sensibilitate şi tehnica scenariilor. Scopul acestor

metode este de a arăta dacă proiectul de investiţii propus este fezabil sau nu.

Metodele prezentate în lucrare şi sistemul de indicatori economico-financiari puse în

practică oferă o imagine previzională a evoluţiei activităţii întreprinderii pe o perioadă de 5

ani (orizont de timp strategic).

Lucrarea poate fi utilizată pe de o parte ca bază de documentare în mediul universitar

economic, iar pe de altă parte este de un real folos conducerii întreprinderii SC ADELA SRL

în realizarea unui proiect de investiţii în industria de morărit.

1


CAPITOLUL 1: ROLUL INVESTIŢIILOR ÎN CONTEXTUL ECONOMIEI DE

PIAŢĂ ÎN ROMÂNIA

1. Definiţia şi clasificarea investiţiilor

1.1.1 Definiţia investiţiilor

Noţiunea de investiţie defineşte o categorie financiară complexă dar şi controversată în

acelaşi timp. Într-o accepţiune largă, este sinonimă cu: alocare, plasare, dotare, iar într-un sens

mai restrâns (financiar-contabil) reprezintă o cheltuială facută pentru obţinerea de bunuri

materiale cu valoare mare şi durată de folosinţă îndelungată.

Investiţia ne apare în mod concret ca o operaţiune de modificare şi de creştere a

patrimoniului iniţial. La o analiză mai profundă, investiţia este “alocarea capitalurilor

economisite în activităţi lucrative, cu caracter profitabil care să majoreze valoarea

capitalurilor iniţial acordate “1.

Investiţiile trebuie abordate în strânsă legătură cu procesul dezvoltării, al creşterii

economice. Dezvoltarea depinde de capacitatea factorilor de decizie de a formula opţiuni de

investiţii în acord cu obiectivele şi scopurile stabilite; de a ameliora strategia şi politicile de

dezvoltare în idea potenţării efectelor investiţiilor;de a selecta proiecte de investiţii care să

permită valorificarea raţională a tuturor resurselor materiale, financiare şi de muncă pentru

atingerea obiectivelor stabilite.

În sens financiar, investiţia reprezintă schimbarea unei sume de bani prezentă şi certă

în speranţa obţinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile: achiziţionarea unei

maşini pentru creşterea productivităţii muncii, construcţia unei uzine pentru creşterea

producţiei etc.

În sens contabil, aceeaşi investiţie desemnează “alocarea unei trezorerii disponibile

pentru procurarea unui activ fix”2 care va determina fluxuri financiare de venituri şi cheltuieli

de exploatare.

Literatura engleză defineşte investiţiile după trei criterii importante:3

1) În plan contabil, investiţiile constituie o imobilizare în bunuri mobile sau imobile,

corporale sau necorporale achiziţionate ori create pentru o entitate economică, durabilă,

respectiv :

- imobilizări legate de exploatare;

- imobilizări în afara exploatării.

1 Ion Stancu „ Finanţe” , Ed. Economică , Bucureşti,1997, pg 285.2 Ion Stancu „ Finanţe” , Ed. Economică , Bucuresti,1997, pg 285.3 Ion Vasilescu, Claudiu Cicea “Eficienţa şi evaluarea investiţiilor “ Ed.EfiCon Press, Bucureşti ,2004, pg.9-10.

2


2) În plan economic, investiţiile constituie sacrificiul de resurse curente în speranţa

obţinerii unor rezultate viitoare, superioare:

- sub influenţa factorului timp;

- în condiţii de eficienţă economică;

- sub spectrul riscului.

3) În plan financiar, investiţiile reprezintă ansamblul de cheltuieli care va genera

venituri/economii pe o perioadă îndelungată şi care permit rambursarea, respectiv recuperarea

cheltuielilor iniţiale.

În ceea ce priveşte piaţa financiară se vorbeşte de:

- investiţii pentru afaceri, adică cheltuieli pentru maşini, utilaje, dotări ale unei

societăţi comerciale (cotate la bursa de valori mobiliare);

- investiţii imobiliare, care includ clădiri, locuinţe, terenuri (cotate la bursa de valori imobiliare);

- investiţii în stocuri de valori materiale circulante (cotate la bursa de mărfuri).

În continuare se apreciază că în economia de piaţă, investiţia constituie plasamentul

de capital în active diverse, indiferent de durata şi scopul deţinerii lor, inclusiv în scop

speculativ.

În sens larg prin investiţie se întelege plasarea unor sume de bani în domeniul

economic, social-cultural, administrativ, militar cu scopul de a asigura baza tehnico-materială

şi forţa de muncă necesară desfăşurării şi lărgirii activităţii acestora.

P.Masse subliniază că investiţia este "o cheltuială facută pentru un viitor incert"4, din

care reiese ca investiţiei îi este inerent riscul. După Pierre Masse, investiţiile echivalează cu a

renunţa la satisfacţia imediată şi sigură, pe seama economiilor şi veniturilor de care dispunem

în prezent contra unei speranţe viitoare, al carei suport îl reprezintă tocmai bunul investit.

H.Peumans5 defineşte conceptul de investiţii astfel: în sens larg, include în investiţie

cheltuielile de mijloace financiare pentru achiziţionarea de bunuri concrete, durabile,

echipamente de producţie inclusiv cheltuielile pentru materii prime, materiale etc., deci

cheltuieli de producţie iar în sens restrâns se elimină cheltuielile de producţie.

În modelele de creştere economică se pune semnul egalităţii între investiţii şi

economii, considerându-se că investiţiile au ca resursă principală de realizare economiile.

Tot în sens larg prin investiţie se înţelege şi o condiţie a progresului social care

presupune renunţarea la consumul imediat, în favoarea unui consum ulterior.

4 Masse P.”Le choix des investissements”, Paris, Dunod, 1595, pg.15 Peumans H. „Théorie et practique des calculs d’ investissements”,Dunod,1971, pg 3.

3


Despre conceptul de investiţii I. Românu subliniază că ”a investi înseamnă a încorpora

într-un obiect sau într-o acţiune eforturile umane şi mijloacele materiale cu scopul de a obţine

un anumit rezultat “6.

În sens restrâns, investiţiile reprezintă totalitatea cheltuielilor prin care se creează sau

se achiziţionează noi mijloace fixe, productive şi neproductive, se înlocuiesc mijloace fixe

uzate, se perfecţionează sau se modernizează mijloace fixe existente, ori se fac plasamente

financiare cu scop profitabil.

Tot în sens restrâns, investiţiile în economia unei ţări au o sferă de extindere marcată

prin scop şi mijloace. Scopul evidenţiază faptul că investiţiile presupun mutaţii (înlocuire,

sporire) ale unor elemente din patrimoniu de natura mijloacelor de muncă, cu deosebire a

mijloacelor fixe. Sfera de cuprindere a conceptului de investiţie este marcată şi prin

mijloacele de realizare, de înfăptuire a lor. Principalul mijloc de realizare a oricărei investiţii

îl constituie cheltuiala unor sume băneşti.

Trăsăturile comune ale investiţiilor:

a) orice investiţie presupune transpunerea în cheltuieli a unor disponibilităţi băneşti

indiferent dacă efortul înseamnă realizarea unor obiecte, bunuri concrete, echipamente sau

dimpotrivă plasamente în acţiuni, titluri, hârtii de valoare.

b) orice investiţie înseamnă efort, sub multiple aspecte, dar în urma căruia se scontează

efecte diverse, multiplicatoare, cel mai adesea sub forma sporului de profit, a cărui realizare

rămâne incertă.

c) orice investiţie reprezintă o acumulare permanentă de capitaluri care să permită

desfăşurarea unor activităţi rentabile, superioare ratei normale de rentabilitate acoperitoare

pentru riscurile asumate.

În concluzie definirea investiţiilor trebuie să releve faptul că:

- reprezintă o plasare de fonduri băneşti într-o acţiune, într-un proiect sau operaţie

pentru a crea un spor de avuţie, atât la nivelul individului, cât şi al societăţii;

- scopul urmărit nu constă numai în obţinerea sporului de bunuri şi capacităţi de

producţie şi de folosinţă îndelungată, ci şi a unui câştig, a unui profit;

- reprezintă un flux al valorilor care au ca punct de pornire, fondurile financiare, o

parte a veniturilor şi economiilor realizate; transformarea fondurilor baneşti necesare

presupune existenţa unor materiale de construcţii, utilaje şi echipamente tehnologice;

- există un decalaj în timp, între momentul investirii şi cel al obţinerii rezultatelor şi

veniturilor scontate;

6 Citat în Lazăr M. Cristelecan “Economia,eficienţa şi finanţarea investiţiilor “, Ed. Economică , 2002, pg 16.

4


- sunt o cheltuială efectuată în prezent, certă, în scopul obţinerii unor efecte viitoare,

adesea incerte; din acest punct de vedere investiţiile constituie o resursă avansată care

comportă un risc;

- pentru a produce, în timp este necesară funcţionarea normală a întregului sistem

economic.

În continuare voi prezenta cele mai importante criterii de clasificare a investiţiilor .

1.1.2 Clasificarea investiţiilor:

În literatura de specialitate s-au identificat mai multe criteriile de clasificare ale

investiţiilor dintre care am reţinut 10 ca fiind cele mai importante. Aceste criterii sunt: natura

investiţiilor, modul de concretizare, caracterul lucrărilor de investiţii, scopul, destinaţia,

modul de realizare, modul şi sursele de finanţare, gradul de imobilizare a resurselor de

investiţii avansate, riscul investiţiilor, după complementaritatea proceselor investiţionale şi

din punctul de vedere a legăturii dintre investiţii şi obiectivul principal prevăzut în proiect.

1) Din punct de vedere al naturii investiţiilor se pot distinge:

a) Investiţii corporale, care la rândul lor pot fi: investiţii propriu-zise şi investiţii

asimilate;

b) Investiţii nemateriale;

c) Investiţii financiare.

Investiţiile corporale reflectă cheltuielile aferente realizării unor mijloace de muncă,

dotări, clădiri, utilaje şi instalaţii sub aspect constructiv, achiziţionarea şi montarea lor şi

înlocuirea celor scoase din funcţionare.

Investiţiile nemateriale (intelectuale sau necorporale)

În sfera acestora se includ:

- cheltuieli de cercetare-dezvoltare nefacturate direct de la clienţi, deci cele

efectuate în favoarea unor clienţi potenţiali, amortizabile prin succesul comercial în cel mult

cinci ani;

- cheltuieli pentru cumpărarea sau conceperea de programe informatice;

- cheltuieli aferente formării profesionale ;

- cheltuieli pentru finanţarea studiilor de perfecţionare a proceselor de producţie.

Investiţiile financiare reflectă opţiuni ale firmei de a efectua plasamente băneşti pe

termen lung, profitabile, în economia altor agenţi economici. Ele constau în utilizarea unor

resurse băneşti pentru a obţine creanţe sau titluri de valoare (cumpărarea de acţiuni,

5


obligaţiuni, titluri de stat ) emise de societăţile comerciale în scop lucrativ, bănci comerciale

sau de către stat. Efectele acestor investiţii au valenţe financiare sub forma dividendelor,

participaţiilor, dobânzilor ce revin cotă-parte investitorilor care au subscris la constituirea

capitalului. Investiţia financiară constituie orice plasament de capital efectuat de către un

investitor, persoana fizică sau juridică, într-unul din sistemele investiţionale oferite de

economie, în titlurile de valoare existente, tranzacţionate pe piaţa monetară şi de capital.

2) Din punct de vedere al modului în care se concretizează investiţiile

materiale se pot clasifica în:

- lucrări de construcţii-montaj, care cuprind lucrări de construcţii şi montaj al

utilajelor tehnologice realizate pe şantierele de construcţii;

- achiziţii de utilaje care necesită montaj (fixarea de fundaţii, pe piloni) sau

care nu necesită montaj (mijloace de transport, tractoare, utilaje independente, etc.);

- lucrări geologice pentru descoperirea de noi resurse de substanţe utile în

cadrul proceselor de producţie;

- alte cheltuieli de investiţii în care se cuprind cheltuieli de proiectare, valoarea

pieselor de schimb şi obiectele de inventar reprezentând prima dotare, cheltuieli cu obţinerea

terenului, supravegherea executării lucrărilor, conducerea obiectivelor noi de investiţii în

perioada înfăptuirii lor.

3) După caracterul lucrărilor investiţiile se pot clasifica în :

- construcţii noi, reconstrucţii (reclădiri cu modificarea profilului tehnologic) şi

refaceri (reclădiri fără modificarea profilului tehnologic), dezvoltări prin lărgiri şi completări,

reutilări cu sau fără modernizări, retehnologizări ;

- plasamente;

4) Din punct de vedere al scopului investiţiilor se pot distinge:

- investiţii de înlocuire, care presupun dezafectarea mijloacelor fixe existente

datorită uzurii fizice sau morale;

- investiţii de expansiune care impun: extinderi, dezvoltarea unor secţii

existente, crearea de obiective noi;

- investiţii de inovare şi modernizare, care se referă la acţiuni investiţionale de

promovare a progresului tehnologic, de creştere a tehnicităţii proceselor economice,

automatizarea şi informatizarea;

6


- investiţii strategice, care presupun promovarea unor proiecte ce anticipează

prevenirea riscului tehnologic, economic şi financiar prin acţiuni de investiţii. Ele implică

atât investiţii materiale, cât şi investiţii nemateriale.

5) După destinaţie investiţiile pot fi:

- productive se concretizează în mijloace fixe cu destinaţie productivă;

- neproductive sunt afectate creării, modernizării sau înlocuirii unor mijloace

fixe, destinate domeniilor social-culturale.

6) După modul şi sursa de finanţare în contextul tranziţiei la economiei de

piaţă se pot distinge:

- investiţii publice, respectiv cele care au ca scop promovarea serviciilor

publice în domenii cum sunt: infrastructură, învăţământ, sănătate, cultură şi artă, apărare,

administraţie, fiind finanţate din bugetul de stat sau din bugetele locale.

- investiţii autonome ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome, sunt după

caz, productive sau neproductive, materiale sau financiare, fiind finanţate din fondurile de

investiţii constituite de aceste unităţi din resurse proprii şi din împrumuturi bancare. În cazul

regiilor autonome pot interveni complementar subvenţiile bugetare;

- investiţii private realizate de agenţii economici cu capital privat care răspund

intereselor economice ale acestora şi sunt finanţate din fondurile proprii, constituite sau

complementar din împrumuturi bancare;

- investiţii realizate de persoane fizice, cu deosebire locuinţe, construcţii

gospodăreşti şi alte dotări, care se finanţează din resursele băneşti ale populaţiei;

- investiţii realizate cu capital străin pot fi intergrate în oricare din structurile

anterioare şi pot fi înfăptuite după caz:

a) prin participarea investitorului străin cu o cotă-parte de capital în vederea

constituirii societăţii ori la finanţarea unor proiecte;

b) prin acordarea unor împrumuturi de către organe financiar-bancare străine,

investitorilor români;

c) ca investiţii de portofoliu;

d) investiţii finanţate din fonduri externe nerambursabile.

7) După modul de realizare, investiţiile se structurează astfel:

- investiţii realizate în antrepriză, se folosesc în situaţia în care firma îşi

construieşte un sistem de parteneriat pentru realizarea acţiunilor sale;

7


- investiţii realizate în regie, deţin o pondere aflată în creştere, se realizează de

investitori cu forţe proprii.

8) În funcţie de complementaritatea proceselor investiţionale H.Peumans

structurează investiţiile după cum urmează:

- investiţii induse, a căror realizare este impusă de factori economici obiectivi

(schimbarea structurii activităţilor, modificarea preţurilor, a productivităţii muncii);

- investiţii autonome, care vizează cerinţe ale creşterii economice şi se referă la

promovarea de noi tehnologii, produse noi, implicaţii demografice.

9) În raport cu riscul, investiţiile sunt structurate în următoarele grupe:

- investiţii cu risc similar, risc normal celui ataşat activităţii economice globale

a unităţii, respectiv cele de înlocuire a echipamentelor şi utilajelor uzate;

- investiţii cu risc mediu, adică cele privind dezvoltarea, modernizarea,

înnoirea unor capacităţi ale firmei, luând în seamă o piaţă cunoscută, sigură;

- investiţii cu risc ridicat, care se referă la acţiuni de cercetare-dezvoltare şi

inovare reflectate în activităţi şi obiective noi, ale căror efecte rămân incerte;

- investiţii cu risc ”alb”, care privesc amelioararea condiţiilor de muncă şi ale

căror efecte sunt greu de estimat;

- investiţii “cu risc impus”, care sunt cerute investitorilor prin reglementări

legale şi se referă la protecţia mediului, securitate şi protecţia muncii.

10) Din punctul de vedere a legăturii dintre investiţii şi obiectivul principal

prevăzut în proiect distingem:

- investiţii directe (de bază) în care se includ construcţii, dotări cu echipamente

şi utilaje, care condiţionează realizarea şi funcţionarea obiectivului conform profitului stabilit;

- investiţii colaterale în care se cuprind acele construcţii şi dotări anexe care

favorizează funcţionalitatea obiectivului (reţele de utilităţi, drumuri interioare şi de acces,

împrejmuiri, racordări, staţii de epurare etc);

- investiţii conexe care sunt impuse de investiţia directă, dar se realizează în

alte ramuri faţă de cea de referinţă (lărgirea bazei de materii prime, a reţelei de căi de

comunicaţie).

Criteriile de clasificare a investiţiilor au un puternic caracter teoretic şi practic,

ele pot fi diversificate în funcţie de necesităţilor factorilor implicaţi, orizontul de timp şi

complexitatea fenomenelor.

În concluzie, o investiţie presupune întotdeauna, cheltuirea de resurse materiale şi

umane. Pentru a investi, e necesar să economiseşti, să acumulezi o parte din venit, deci să te

8


abţii de la a consuma întregul venit pentru nevoi personale, în speranţa obţinerii unor venituri

mai mari în viitor.

1.2 Rolul investiţiilor în contextul economiei de piaţă în România

În orice domeniu: economic, social, cultural - investiţiile sunt asociate ideii de

dezvoltare. Dezvoltarea oricărei societăţi comerciale necesită şi investiţii corespunzătoare. În

mod logic, la nivelul economiei naţionale, dezvoltarea aparatului de producţie şi lărgirea

suportului material al activităţilor social-culturale sunt în dependenţă directă de fondurile de

investiţii pe care societatea îşi permite să le aloce într-o anumită perioadă.

Dar creşterea economică nu este în funcţie numai de volumul investiţiilor. Ea este şi

urmarea modului în care fondurile baneşti disponibile sunt repartizate pe obiecte concrete, a

manierei în care aceste fonduri sunt eşalonate în timp, a felului cum sunt gestionate. Eficienţa

investiţiilor este o condiţie la fel de importantă, care apare în activitatea economică. Actul

decizional având ca obiect dezvoltarea economică trebuie, întotdeauna, să se motiveze prin

direcţionări precise reieşite din asemenea operaţii.

În economie, prin invesţitii, în sens larg, se înţelege orice cheltuială bănească facută cu

scopul de a obţine profit. În sens mai restrâns, prin investiţii se înteleg cheltuielile care

vizează construirea de clădiri, achiziţionarea de utilaje şi altele asemenea. La nivelul unei

societăţi comerciale, investiţiile vizează creşterea patrimoniului acesteia.

Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico-sociale a ţării. Prin

ele se asigură sporirea capitalului fix, creşterea randamentului tehnic şi economic al celor

existente dar şi crearea de noi locuri de muncă. În acest context, investiţiile reprezintă

elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor intensivi, calitativi şi de

eficienţă.

Investiţiile au un pronunţat caracter novator deoarece prin ele se crează condiţiile

materiale necesare promovării progresului tehnic şi a rezultatelor activităţii de cercetare

stiinţifică în toate domeniile de activitate, iar prin aceasta se asigură perfecţionarea

mijloacelor de producţie, tehnologiilor, formelor de organizare a producţiei, precum şi

înnoirea produselor.

Promovarea progresului tehnic prin investiţii trebuie privită din trei puncte de vedere:

tehnic, economic şi social. Din punct de vedere tehnic investiţiile alocate conduc la

perfecţionarea bazei tehnice a unităţii economice şi în general a societăţii; sub aspect

9


economic, investiţiile contribuie la creşterea volumului producţiei realizate şi implicit vor

duce la o creştere uneori considerabilă a indicatorilor de eficienţă economică; iar sub aspect

social prin investiţii se asigură creşterea nivelului de trai, uşurarea muncii depuse şi în

general, creşterea eficienţei sociale. Toate acestea sunt posibile ca urmare a faptului că prin

investiţii se asigură mecanizarea, automatizarea şi robotizarea proceselor de producţie,

modernizarea utilajelor existente, crearea de noi mijloace de muncă, mai perfecţionate,

elaborarea de noi tehnologii moderne, crearea şi folosirea de noi materiale mai ieftine, etc.

În dezvoltarea economiei naţionale au un rol hotărâtor în asigurarea modernizării

întregii activităţi economice ca o condiţie indispensabilă de adaptare a sistemelor tehnice şi

economice la condiţiile de trecere a economiei naţionale la o economie de piaţă, de participare

a ţării noastre la relaţiile economice internaţionale în condiţii de concurenţă şi competitivitate.

Prin investiţii se poate asigura dotarea locurilor de muncă cu utilaje performante,

perfecţionarea proceselor tehnologice, realizarea unor măsuri de natură tehnico-

organizatorică, extinderea şi generalizarea conducerii activităţii cu ajutorul mijloacelor de

prelucrare a datelor.

Prin investiţii se asigură creşterea gradului de utilizare a resurselor materiale şi de

muncă ale societăţii, având un rol deosebit de important în dezvoltarea economico-socială a

ţării, rol pe care l-a avut în toate perioadele istorice pe care le-a parcurs omenirea.

Principalul aspect care vizează deciziile în domeniul investiţiilor, în economia de

piaţă, il constituie necesitatea descentralizării acesteia. Deciziile de investiţii trebuie să fie

luate la nivelul unităţilor, adică al agenţilor economici, în funcţie de nivelul surselor de

finanţare ale acestora, precum şi de raportul existent între cerere şi ofertă la produsele

respective. În acest caz, statul are drept de decizie numai pentru investiţiile finanţate integral

sau parţial de la buget şi rol de regulator asupra deciziilor individuale prin politica de credite

pe care o promovează. De aceea, se prevede ca în următorii ani să se diminueze rolul statului

în orientarea dezvoltării economico-sociale, se va acţiona prin intermediul unor programe

elaborate în special la nivel microeconomic, care să conţină informaţii privind strategia şi

orientarea capitalurilor de investiţii, să asigure încurajarea sau descurajarea unor investiţii prin

orientarea capitalurilor, impozite diferenţiate pe tipuri de activităţi, impozite progresive sau

regresive pe cifra de afaceri sau profit.

Programe cu caracter direcţional vor exista pentru obiectivele ce se execută din

fondurile statului, pentru celelalte investiţii, ele având un caracter orientativ. Oricum, aceste

programe se vor limita la fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiilor şi vor cuprinde

un număr restrâns de indicatori. În schimb, programele microeconomice, elaborate de regiile

10


autonome, societăţile comerciale, alţi agenţi economici, se vor referi la indicatori, cum ar fi:

volumul investiţiilor, consumurile specifice de materiale, lista obiectivelor "comanda de stat",

care asigură dezvoltarea strategică a economiei naţionale. Este necesar ca programele

operative să se refere, în special, la aspecte ce vizează evoluţia probabilă a cererii pieţei

interne şi externe, la principalele grupe de produse şi servicii.

De asemenea, la nivelul agenţilor economici, se impune cunoaşterea cu exactitate a

evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor, a cererii şi ofertei la produsele ce fac obiectul propriei

activităţi, a evoluţiei eficienţei economice pe fiecare produs şi pe total activitate. Elaborarea,

la nivelul fiecarei unităţi, a unor programe privind dezvoltarea şi restructurarea unităţii

permite cunoaşterea din timp, de către salariaţi şi acţionari, a orientărilor consiliilor de

administraţie şi facilitează participarea acestora la creşterea eficienţei acţiunilor propuse.

Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie să-l capete generalizarea criteriilor

de eficienţă economică în luarea deciziilor de investiţii. Pe viitor, agenţii economici vor

urmări realizarea unor investiţii care au o eficienţă ridicată, care asigură un grad ridicat de

competitivitate pe piaţa internă şi externă. În acest scop este oportună înfiinţarea unor

colective de cercetare şi prognoză în cadrul firmelor care să prezinte informaţii reale privind

nivelul cererii la unele produse, genurile de investiţii ce urmează a se realiza - indiferent de

sursa de finanţare - pentru a se crea, în acest fel, o concurenţă loială, bazată pe o bună

cunoaştere a realităţii curente şi de perspectivă. Este de aşteptat ca într-o perioadă de circa 5-

10 ani să se formeze agenţi economici puternici capabili să-si constituie trainice colective de

cercetare, analiză şi prognoză care să proiecteze propriile strategii de dezvoltare cu orizont de

timp îndelungat şi grad de certitudine ridicat.

Un alt aspect care vizează creşterea eficienţei economice a investiţiilor îl constituie

liberalizarea finanţării acestora prin crearea posibilităţii utilizării de către agenţii economici a

oricăror surse de finanţare. În general, apreciem că acestea ar putea fi sursele proprii care se

constituie din profitul repartizat în acest sens, fondul de amortizare, emisiuni de acţiuni,

încasările obţinute în urma dezafectării sau vânzării unor utilaje şi alte surse; capitalul

particular (intern sau extern); creditele bancare (interne sau externe); alocaţii de la buget

pentru obiectivele economice "comanda de stat".

În condiţiile trecerii la economia de piaţă, fiecare agent economic îşi va face o

dimensionare strictă a numărului salariaţilor şi a fondului de salarizare. În acest context poate

să apară situaţia ca un anumit număr de salariaţi să-şi piardă locul de muncă. Ca urmare, statul

are un rol deosebit de important în asigurarea protecţiei sociale a salariaţilor. Unele măsuri de

protecţie se înfăptuiesc prin investiţii, cum sunt sprijinirea de către stat a dezvoltării

11


societăţilor comerciale mici şi mijlocii, a serviciilor şi prestărilor de servicii în vederea

atragerii persoanelor disponibile şi asigurării unor noi locuri de muncă.

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană începând cu 01.01.2007,

economia ţării noastre va suferii transformări cantitative şi calitative, ca urmare a alocării de

resurse financiare de către UE.

1.3 Programe de finanţare promovate de Uniunea Europeană

Fondurile structurale sunt fonduri post-aderare alocate de UE pentru reducerea

disparităţilor economice dintre ţările europene şi ţările nou aderate. Aceste fonduri sunt o

continuare a fondurilor de pre-aderare, care la noi în ţară s-au derulat prin intermediul

programelor PHARE, ISPA , SAPARD.

Pentru perioada 2007-2008 există 3 instrumente financiare cunoscute sub denumirea

de Fonduri Structurale, respectiv:

1) Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) care susţine dezvoltarea

economică durabilă prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea

structurilor economice în domenii precum: cercetare şi dezvoltare tehnologică,

inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului,

turism, energie;

2) Fondul Social European (FSE) care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de

muncă şi a firmelor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea

şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa

muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor

dezavantajate şi combaterea discriminării.

3) Fondul de Coeziune (FC) prin care se finanţează: proiecte în domeniul protecţiei

mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării

durabile, precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului

aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea

transportului multimondial .

Alături de aceste instrumente se mai folosesc şi alte 2 acţiuni complementare (care

continua programul SAPARD):

1) Fondul European pentru Agricultură şi Dezvolatare rurală (FEADR) care

finanţează investiţii pentru creşterea competitivităţii în agricultură şi silvicultură,

12


protecţia mediului, ameliorarea calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor

economice în spaţiul rural;

2) Fondul European pentru Pescuit (FEP) care susţine dezvoltarea rurală a

sectorului de pescuit şi a zonelor de coastă unde acest sector este predominant.

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt:

A. Obiectivul Convergenţa: promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale

regiunilor care înregistrează întârzieri în dezvoltare. Este finanţat prin FEDR,

FSE, FC.

B. Obiectivul Competitivitate Regională şi Ocuparea Forţei de Muncă: sprijină

regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţa. Este finanţat prin

FEDR şi FSE.

C. Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană: sprijină regiuni, judeţe şi zone

transnaţionale. Este finanţat de FEDR.

Domenii de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune :

1. cercetare-dezvoltare tehnologică (Cdt) inovare şi antreprenoriat;

2. societate informaţională; transport; energie;

3. protecţia mediului şi prevenirea riscurilor; turism; cultură; regenerare

urbană şi rurală;

4. creşterea adaptabilităţii lucrărilor şi firmelor , a întreprinderilor şi

antreprenorilor;

5. creşterea accesului la ocupare şi a suctenabilităţii pe piaţa muncii;

creşterea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate;

6. îmbunătăţirea capitalului uman;

7. investiţii în infrastructura socială;

8. mobilizarea pentru reforme în domeniul angajării şi incluziunii;

9. consolidarea capacităţii instituţionale la nivel naţional, regional şi local;

10. reducerea costurilor adiţionale care împiedică dezvoltarea regiunilor

extreme;

11. asistenţă tehnică.

Programele Operaţionale (PO) sunt instrumentele da management prin care se

realizează obiectivele Fondurilor Structurale:

1) Programele Operaţionale sub obiectivul “Convergenţa” :

Programul operaţional Dezvoltarea resurselor umane

Programul operaţional Creşterea competitivităţii economice;

13


Programul operaţional Transport;

Programul operaţional Mediu;

Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative;

Programul operaţional Regional;

Programul operaţional Asistenţă tehnică.

2) Programele Operaţionale sub obiectivul “Cooprerare teritorială europeană”:

Cooprerare teritorială Transnaţională;

Cooprerare teritorială Transfrontalieră;

Cooprerare teritorială Interregională.

Fondurile alocate pentru Programele Operaţionale din cadrul obiectivului

“Convergenţa”7 au o valoare de 19.212,9 mil Euro la care se adaugă 5,6 mld de euro,

reprezentând co-finanţarea naţională.

Accesarea fondurilor structurale. La fel ca şi în cazul programului SAPARD, se

operează pe principiul rambursării cheltuielilor efectuate de beneficiarii eligibili. Aceştia

trebuie să prefinanţeze proiectele, din fonduri publice sau private, urmând ca decontarea

cheltuielilor să se facă după verificarea acestora, în proporţia stabilită pentru fiecare program

operaţional în parte.

Nivelul grantului susţinut din fonduri europene variază între 30%-85% din

cheltuielile eligibile ale proiectului.

Cofinanţarea naţională se asigură din Bugetul de stat, Bugetele locale sau din

Contribuţia privată a clientului, în funcţie de program.

Eligibilitatea cheltuielilor este un aspect important care trebuie avut în vedere atunci

când se depune o cerere sau se elaborează un proiect. Cheltuielile eligibile şi măsura în care

acestea pot fi rambursate sunt definite în mod exact în cadrul fiecărei operaţiuni.

Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile: TVA-ul; dobânda la credite; cheltuieli

colaterale care intervin întru-un contract de leasing; dezafectarea centralelor nucleare;

achiziţia de echipamente, mobilă, autovehicule, infrastructură, teren şi imobile; cheltuieli

pentru locuinţe; achiziţia de echipamente second-hand; amenzi, penalităţi şi cheltuieli de

judecată; costuri pentru operarea obiectivelor de investiţii.

Forma obişnuită de finanţare prin Fondurile Structurale este grantul direct

nerambursabil (ajutor de stat) . Sprijin financiar poate fi acordat şi prin instrumente financiare

de alt tip ( garanţii, capital de risc, participare la capital).

7 Vezi anexa 1

14


În cadrul fiecărei operaţiuni, în funcţie de proiect, valoarea maximă a grantului

provenit din resurse publice (dimensiunea maximă a finanţării nerambursabile) este stabilit

conform regulilor comunitare. Valoarea grantului este calculată ca procentaj din cheltuielile

eligibile totale.

În cazul ajutoarelor pentru companii, plafoanele variază în funcţie de regulile privind

ajutorul de stat, mărimea firmei şi în unele cazuri, locaţia proiectului.

Organismele care gestionează programul (Autoritatea de Management-AM şi/sau

Organismul Intermediar-OI ) pot stabili valori ale grantului mai mici faţă de nivelul maxim

admis prin reguli aplicabile.

Solicitantul trebuie să acopere diferenţa dintre finanţarea publică şi costul proiectului

prin resurse proprii sau atrase co-finanţând astfel proiectul.

1.4 Rolul studiului de fezabilitate în realizarea proiectelor de investiţii. Diferenţa

dintre un studiu de fezabilitate şi un plan de afaceri

Studiul de fezabilitate reprezintă una dintre cele mai complexe şi relevante lucrări

pentru demararea unei afaceri.

Un studiu de fezabilitate reprezintă “analiza fezabilităţii unei ideei”8.

Toate activităţile unui studiu de fezabilitate trebuie orientate către găsirea răspunsului

real şi totodată trebuie să răspundă la întrebarea “Merită să implementăm acest proiect?”.

De cele mai multe ori întreprinzătorii sar peste etapa analizei de fezabilitate şi trec la

redactarea planului de afaceri şi mai grav la demararea afacerii.

Cele mai frecvente motivaţii utilizate de întreprinzătorii pentru a nu realiza un studiu

de fezabilitate sunt:

- sunt convins ca ideea mea este viabilă, o firmă existentă o expoatează deja;

- studiile de fezabilitate sunt doar o cale pentru consultanţi de a face bani;

- analiza de piaţă a fost deja realizată de firma care ne va vinde echipamentul;

- studiile de fezabilitate sunt doar o pierdere de timp.

Luând în considerare aceste motivaţii este foarte simplu de a înţelege de ce rata

eşecului este foarte mare (peste 50%) pentru acele firme start-up în primii 2 ani de activitate.

Rămân doar 2% din acei întreprinzători care înainte de a demara o afacere propriu-zisă, se

documentează, realizează studii de piaţă, se informează şi chiar testează pentru a afla dacă

proiectul lor este într-adevăr viabil.8 Cristian Bişa „ Elaborarea studiilor de fezabilitate şi a planurilor de afaceri”,Bmt Publishing house, 2005,pg.16

15


Studiul de fezabilitate include un rezumat al ideii de afacere, obiective, o analiză

sumară a pieţei şi analize preliminare ale costurilor, preţurilor şi ale altor cheltuieli probabile.

Studiile de fezabilitate conţin componente tehnice şi financiare. Structura exactă a

fiecărui studiu variază în funcţie de industria studiată, de factorii critici ai proiectului, de

metodele alese pentru realizarea studiului şi de buget.

Aşadar studiul de fezabilitate este documentaţia care se întocmeşte în vederea

analizării unei potenţiale investiţii din punct de vedere al utilizării eficiente a tuturor

resurselor financiare, umane şi materiale. În cadrul acestuia se analizează modul în care sunt

satisfăcute cerinţele tehnice şi economice impuse de sectorul de activitate al proiectului de

investiţii.

Diferenţa dintre un studiu de fezabilitate şi un plan de afaceri

Un studiu de fezabilitate nu este un plan de afaceri, după cum sunt frecvent asociate în mod greşit. Planul de afaceri poate fi văzut ca un rezumat concis şi cuprinzător al afacerii. El

reprezintă imaginea actuală a afacerii, obiectivele şi felul în care acestea se pot realiza,

structura sa putând varia în funcţie de natura afacerii urmărite.

Planul de afaceri este un document scris care oferă o imagine de ansamblu a

companiei, a viitorului acesteia şi a situaţiei sale financiare.

Studiul de fezabilitate este un instrument de investigaţie şi răspunde la întrebarea

“Este aceasta o afacere viabilă?”9, în timp ce planul de afaceri este un instrument de

planificare.

Un plan de afaceri este rezultatul unui studiu de fezabilitate pozitiv, evidenţiind mai

departe măsurile ce trebuie luate pentru a transforma ideea în realitate.

Studiul de fezabilitate este realizat în timpul etapei de deliberare asupra unui proiect,

înainte de o investiţie propriu-zisă în termen de bani, timp şi efort pentru a vedea dacă

afacerea este sau nu viabilă.

Dacă în urma unui studiu de fezabilitate, întreprinzătorul decide să nu implementeze

afacerea, atunci dispare şi nevoia redactării unui plan de afacerii, dacă însă antreprenorul

decide să meargă mai departe, studiul de fezabilitate oferă baza realizării planului de afaceri.

În general, planul de afaceri va conţine un singur scenariu, cel ales de antreprenor ca

fiind cel mai promiţător pe baza informaţiilor oferite de studiul de fezabilitate.

9 Cristian Bişa „ Elaborarea studiilor de fezabilitate şi a planurilor de afaceri”,Bmt Publishing house, 2005,pg.21

16


Planul de afaceri este concentrat mai mult asupra acţiunilor ce vor fi făcute în timpul şi

după implementarea proiectului.

O regulă ce nu ar trebui niciodată ignorată este că un plan de afaceri nu trebuie început

înainte de a fi realizat un studiu de fezabilitate, astfel putând fi salvate anumite resurse în

momentul în care se ştie ce trebuie făcut şi mai ales ordinea în care trebuie realizate toate

activităţile corelate cu demararea afacerii şi conducerea unei afaceri.

Studiul de fezabilitate prezintă o imagine generală, independentă asupra proiectului

deoarece de multe ori este realizat de persoane externe firmei. În opoziţie planul de afaceri

este realizat de către antreprenor sau de echipa de management, deci de persoane interne

firmei.

Un plan de afaceri conţine tot ceea ce conţine şi un studiu de fezabilitate, plus date

concrete, bugete detaliate cu previzionări, o scrisoare de intenţie pentru investitorul potenţial,

CV-uri ale managerilor-cheie, istoric, concurenţă, puncte slabe şi puncte tari şi anexe cu copii

ale documentelor cheie.

Un plan de afaceri bine redactat va arăta exact ce venituri pot fi aşteptate şi când să fie

aşteptate, ce costuri fixe şi variabile apar, ce sume trebuie plătite şi când sunt scadente. Va

arăta de asemenea, nivelurile salariilor şi ale structurii personalului împreună cu costul

angajării, nivelul vânzărilor cu trend-uri lunare şi sezoniere, costurile de înfiinţare, costurile

utilităţilor, costurile legale, de asigurare şi de contabilitate, echipamentul de birou şi o

mulţime de alte costuri şi proiecte.

Studiile de fezabilitate sunt aplicabile doar în etapa de dezvoltare a unui proiect, în

timp ce planurile de afaceri sunt folosite şi modificate şi după ce proiectul a fost implementat.

În timp ce studiul de fezabilitate analizează ideea iniţială, planul de afaceri foloseşte

informaţii din studiul de fezabilitate pentru a pregăti evoluţia proiectului într-o afacere

operaţională.

CAPITOLUL 2: STUDIUL DE FEZABILITATE PRIVIIND PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A UNEI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE LA SC ADELA SRL

2.1. Prezentarea societăţii comerciale SC ADELA SRL

17


SC ADELA SRL îşi înscrie numele în topul societăţilor comerciale cu rezultate

economico-financiare deosebite în ultimii ani. Societatea s-a înfiinţat la data de 20.03.1992

fiind înmatriculată la registrul comerţului judeţului Olt sub numărul J28/446/1992.

Societatea îşi are sediul în localitatea Slatina, Str.Prel.Piteşti nr.20, tel /fax

0249413324, Cod unic de înregistrare : RO 1509615.

Capitalul subscris şi vărsat la înmatriculare este de 100.000 lei, capital privat 100% ,

asociat unic.

A avut loc o modificare de capital la data de 27.01.1998 prin aporturi noi de la

100.000 LEI la 5.000.000 LEI de la acelaşi asociat unic.

Obiectul de activitate principal conform codului CAEN 5121: Comerţ cu ridicata al

cerealelor, seminţelor şi furajelor.

Obiectele secundare sunt:

1) Servicii pentru mecanizare, chimizarea agriculturii şi protecţia fitosanitară;

2) Servicii de îmbunătăţiri funciare;

3) Comerţ cu amănuntul de îngrăşăminte;

4) Transporturi rutiere de mărfuri;

5) Fabricarea produselor de morarit.

Din surse proprii, credite bancare şi leasinguri financiare societatea a achiziţionat

mijloace de transport (autocamioane, remorci auto, autobasculante), utilaje pentru prestări

servicii către diverşi agenţi economici (macara, buldo-excavatoare de mare capacitate), utilaje

pentru prestări servicii în agricultură (tractoare, pluguri, discuri, grape etc) şi utilaje pentru

industria de morărit.

În anul 2006 s-a accesat la Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală (SAPARD), cofinanţare asigurată prin contribuţia Uniunii Europene (75%)

şi a Guvernului (25%) şi acoperă 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului – fonduri

nerambursabile.

Valoarea proiectului a fost de 500.000 Euro şi a fost destinat achiziţionării de maşini

şi echipamente agricole noi pentru activităţi în cadrul fermei şi mijloace de transport. Acest

ajutor nerambursabil constituie pentru SC ADELA SRL un sprijin financiar .

Fiind dotată cu toată gama de utilaje pentru agricultură SC ADELA SRL a lucrat în

anul agricol 2006-2007, 635 ha în comuna Curtişoara cu contract de arendare şi 127 ha cu

contract de participaţiune la Colegiul Naţional Agricol “ Carol I “ Slatina.

18


În anul 2008 societatea va accesa fonduri structurale nerambursabile prin FEADR în

valoare de 650.000 euro destinaţi achiziţionării de maşini transport cereale, tractoare şi utilaje

agricole.

Politica societăţii în domeniul calităţii este realizată prin sistemul de management al

calităţii documentat şi implementat, compatibil cu ISO 9001:2000.

În continuare societatea îşi propune să-şi lărgească domeniul de activitate construind

astfel o moară de capacitate mare pentru producerea făinei de grâu si porumb şi un depozit

de cereale.

2.2.Diagnosticul general al societăţii comerciale ADELA SRL

Diagnosticul are drept scop descrierea funcţionării şi a tendinţelor de evoluţie a activităţii

organismului economic, luând în considerare mediul dinamic în care acesta îşi desfăşoară şi

factorii perturbatori interni şi externi10.

2 .2.1 Diagnosticul juridic

Ca formă juridică de organizare SC ADELA SRL este o societate cu răspundere limitată,

plătitoare de TVA cu capital privat 100%, asociat unic. Datorită acestui fapt nu există

posibilitatea finanţării prin emisiune de acţiuni sau obligaţiuni.

Societatea SC ADELA SRL este legal constituită, fiind înregistrată la Registrul

Comerţului din judeţul Olt, sub numărul J 28/446/1992 şi la Direcţia Finanţelor Publice Olt,

înregistrările şi modificările de capital social fiind comunicate la Registrul Comerţului.

Statutul societăţii este legal înregistrat, prin el reglementându-se următoarele: denumirea

societăţii, obiectul de activitate, capitalul social, modul de majorare şi diminuare a capitalului

social etc.

Societatea are în prezent încheiate contracte de arendare şi de participaţiune cu diverşi

beneficiari.

Pentru utilităţile necesare societatea are încheiate contracte pentru furnizarea energiei

electrice, apei potabile, telefonie, canalizare, conbustibili lichizi contracte, care se reînnoiesc

anual.

Societatea a încheiat contractul colectiv de muncă, există, de asemenea contracte

individuale încheiate cu toţi salariaţii societăţii, contracte prin care se stabilesc drepturile şi

obligaţiile celor două părţi.

10 Popescu Elena Daniela „ Diagnoza şi evaluarea întreprinderilor” Ed.Universităţii Lucian Blaga, Sibiu,2006,pg.20

19


Obligaţiile faţă de bugetul de stat, bugetul local şi bugetul asigurărilor sociale de stat şi

sănătate au fost achitate la termen de către societate.

Ca obiect principal de activitate al firmei menţionăm comerţul cu ridicata al cerealelor,

seminţelor şi furajelor ( cod caen 5121).

Din punct de vedere juridic considerăm că societatea comercială nu încalcă normele şi

reglementările legale în vigoare cu privire la: termenele de depunere a documentelor

financiare, declararea forţei de muncă, plata la timp a obligaţiilor faţă de bugetul de stat.

2. 2.2 Diagnosticul comercial:

Piaţa produselor de morărit a cunoscut un puternic asalt, cererea a crescut constant

datorită creşterii populaţiei din zona urbană şi a diversificării şi creşterii calităţii produselor.

Segmentul de clienţi căruia i se adresează societatea este vast, din acesta făcând parte:

SC AGROSEM CARACAL SA, SC SPICUL CORABIA SA, SC DUNĂREA CORABIA

SA, SC CONCIS SA, SC VLAD CONSTRUCT SA, SC DUAK SRL, SC PRYSMIAN SA,

PRIMĂRIA CURTIŞOARA , SC AGRICOLA INTERNAŢIONAL SRL, SC AGROMIHAI

SRL.

Interesul clienţilor în colaborarea cu SC ADELA SRL s-a datorat prestărilor de

servicii de calitate, promptitudinii cu care s-a răspuns la solicitările acestora şi onorarea

întocmai a contractelor economico-financiare încheiate cu aceştia. Calitatea serviciilor

constituie condiţia esenţială a tuturor succeselor obţinute până în prezent.

Furnizorii sunt firme din România care asigură aprovizionarea cu mărfuri. În prezent

societatea are în derulare contracte directe pentru aprovizionarea cu materiale, benzine, piese

de schimb şi altele cu diverse societăţi comerciale printre care: SC LUKOIL SA, SC

PETROM SA, SC DONAU CHEM SA, SC AZOMUREŞ SA , SC SEMROM OLTENIA SA,

SC SERVICE PIESE SA , SC OLTPIESS SRL, SC ROMPETROL SA.

Printre concurenţii care acţionează pe aceeaşi piaţă pentru aceiaşi cumpărători

amintim MORAVIT SLATINA şi ALUTA SA. Avantajul societăţii SC ADELA SRL constă

în a practica preţuri şi tarife la limita profitabilităţii şi în asigurarea calităţii ridicate a

serviciilor.

Calcul rate în anul 2007:

Durata de încasare creanţe clienţi = (Creante/CA)*360 = 105 zile.

Durata de plată a furnizorilor = (Furnizori/CA)*360 = 197 zile.

Rentabilitatea comercială = (Pn/CA)*100 = 3,39%.

20


2.2.3 Diagnosticul de mediu şi protecţia muncii:

Prin natura activităţii desfăşurate SC ADELA SRL nu ridică probleme ecologice

deosebite, cu modificarea semnificativă a parametrilor mediului ambiant.

Deşeurile rezultate din activitatea de producţie sunt colectate şi valorificate. Apele

uzate sunt colectate în reţeaua orăşenească de canalizare. Societatea deţine autorizaţia de

mediu de la Inspectoratul de Protecţie a Mediului din judeţul Olt pentru activitatea de

producţie având obligaţia de a se încadra în condiţiile de calitate ale aerului, limita fonică,

regimul deşeurilor impuse de reglementările în vigoare.

Referitor la protecţia muncii, personalul care lucrează în cadrul societăţii a fost instruit

primind echipament gratuit de lucru şi protecţie.Prin măsurile luate sunt minimizate şansele

apariţie accidentelor.

În final putem aprecia că societatea respectă normele de protecţie a mediului şi a

muncii.

2. 2.4 Diagnosticul tehnic

În concluzie putem aprecia că din punct de vedere tehnic societatea are o structură

normală11, în concordanţă cu specificul activităţii societăţii, cu perspectiva evoluţiei sale

economice. Faptul că aproximativ 86% din totalul valorii rămase a imobilizărilor corporale

sunt reprezentate de instalaţii tehnice şi maşini reflectă o bună capacitate managerială.

2.2.5 Diagnosticul resurselor umane

Asigurarea cu resurse umane

Din totalul personalului 33 sunt bărbaţi şi doar 2 femei. Aceasta reprezintă o situaţie12

normală, având în vedere specificul de activitate al societăţii.

Conducerea societăţii este formată din persoane care au o calificare corespunzătoare

şi cu experienţă în domeniu de minim 15 ani.

Managementul resurselor umane

Structura organizatorică este corespunzătoare activităţii desfăşurate, adică societatea

este condusă de un Director General care are un subordine 4 compartimente :

1) Financiar-Contabilitate

2) Aprovizionare-Desfacere

3) Producţie

4) Ferma vegetală-cultura plantelor cerealiere.

11 Vezi aneza 212 Vezi anexa 3

21


Particularităţile tehnice şi economice ale întreprinderii impun coordonarea de către un

singur şef de compartiment a activităţii din subordine. În acest sens se asigură un echilibru

judicios între centralizarea şi descentralizarea autorităţii decizionale.

Deciziile se iau în funcţie de atribuţiile fişei postului. Deciziile strategice sunt atribut

ale direcţiei generale cum ar fi: extinderea capacităţii de producţie, creşterea cotei de piaţă,

creşterea cifrei de afaceri cu un anumit procent. Deciziile de gestiune curentă le întâlnim la

nivelul compartimentelor şi subcompartimentelor şi se referă la fazele ciclului economic

desfăşurat de întreprindere.

Se asigură un grad superior de rapiditate în luarea deciziilor şi un control exigent al

modului de execuţie.

2.2.6 Diagnosticul financiar

Caracterizarea potenţialului şi echilibrului financiar şi analizarea rentabilităţii la SC

ADELA SRL se realizează prin folosirea datelor din bilanţul contabil 13şi din contul de profit

şi pierdere14.

Indicatorii fondului de rulment15

FR reprezintă excedentul de resurse permanente degajat în cadrul ciclului de finanţare

a investiţiilor şi rulat, utilizat sau alocat pentru finanţarea nevoilor temporare.

În cazul societăţii SC ADELA SRL s-au înregistrat în perioada analizată următoarele

valori :45.504 RON în anul 2004 , 266.451ron în anul 2005, 110.035 RON în anul 2006 şi

295.335 RON în anul 2007. Pe toţi cei 4 ani fondul de rulment a înregistrat valori pozitive,

ceea ce reflectă starea de autonomie sau independenţa financiară a întreprinderii, cu alte

cuvinte nevoile permanente sunt integral acoperite din resursele permanente.

NFR explică modul de realizare a echilibrului financiar pe termen scurt. În cazul

societăţii noastre nevoia de fond de rulment a înregistrat valori pozitive pe toată perioada

analizată ceea ce semnifică un surplus de stocuri şi creanţe în raport cu sursele temporare.

Această situaţie este considerată normală deoarece este rezultatul unei investiţii pe termen

scurt. Nevoia de fond de rulment pozitivă poate evidenţia o situaţie nefavorabilă între

lichiditatea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare ( aceasta înseamnă

că se încetinesc încasările şi se urgentează plăţile).

Trezoreria netă arată disponibilităţile băneşti nete, cash, în conturi la bancă şi în casă.

13 Vezi anexa 414 Vezi anexa 515 Vezi Anexa 6

22


Trezoreria netă negativă ilustrează un dezechilibru financiar, dublat de un deficit

monetar ce trebuie finanţat din pasivele de trezorerie. Valoarea negativă a acestui indicator

evidenţiază un deficit de trezorerie, o insuficienţă a resurselor totale pentru finanţarea nevoilor

totale.

Cashflow-ul reprezintă diferenţa dintre încasările curente şi plăţile curente ale firmei.

Cashflow-ul negativ este cauzat de necolectarea la timp a banilor de la clienţi.

În cazul societăţii analizate cashflow-ul este negativ în anul 2005 cu o valoare de -1.126.880

RON iar în anul 2006 înregistrează valoarea de -525.620 RON. Cashflow-ul pozitiv semnifică

o creştere a capacităţii reale de autofinanţare a investiţiilor, o îmbogăţire a activului real.

Întreprinderea noastră înregistrează doar în anul 2004 o valoare pozitivă a cashflow-ului de

1.107.301 RON.

Indicatorii economico-financiari16:

Lichiditatea generală exprimă analiza gradului în care o firmă poate face faţă plăţilor

determinate de activitatea sa. Acest indicator exprimă în ce proporţie datoriile curente sunt

acoperite cu activele relativ transformabile în bani.

Se observă că rata lichidităţii generale în cei patru ani analizaţi este mai mare decât

100% ceea ce demonstrează că societatea comercială a dispus de capacitatea de a-şi onora

datoriile curente la scadenţă.

Lichiditatea curentă sau imediată analizează capacitatea de plată a întreprinderii prin

considerarea celor mai lichide active, şi anume disponibilităţile şi creanţele. Nivelul

recomandat este de circa 1. Faptul că rata lichidităţii curente este apropiată de 100% în 2004

şi peste 100% în anul 2005 arată o sănătate financiară a societăţii relativ bună. Acesta este şi

un indicator de evaluare a performanţelor financiare în cazul acordării de credite.

Solvabilitate generală .Se observă o valoare mai mare decât 100% a solvabilităţii

generale ceea ce înseamnă că activele totale au crescut sau datoriile totale au scăzut.

Rata datoriilor. Se observă că ponderea datoriilor totale în total active a scăzut de la

86% în anul 2004 la 70% în anul 2007. Ponderea datoriilor în total active este foarte mare

deoarece societatea a contractat credite dorind să investească pentru a-şi lărgi domeniul de

activitate.

Ratele de rentabilitate17:

16 Vezi anexa 717 Vezi anexa 8

23


Rata de rentabilitate financiară este importantă pentru investitori deoarece ea măsoară

randamentul capitalului propriu şi implicit al plasamentului financiar realizat de acţionari.

În acest grafic se observă că rentabilitatea financiară a avut o valoare de 28,93% în

2004, aceasta scăzând în anul 2005 la 24,33% după care se observă o creştere bruscă la

31,04% în 2006, creştere datorată măririi profitului, iar în anul 2007 scade la 27,93% ceea ce

se datorează creşterii capitalului şi scăderii profitului.

Se doreşte ca rata financiară să fie mai mare decât rata dobânzii pe piaţă pentru a

pentru a asigura un nivel ridicat de siguranţă investitorilor.

Creşterea valorii ratei economice se poate explica prin faptul că profitul are o creştere

mai rapidă în raport cu activele totale, creşterea profitului se datorează achiziţiei de

imobilizări mai moderne ce duc la îmbunătăţirea calităţii produselor şi astfel întreprinderea ia

o măsură de creştere a preţurilor la produse.

În cazul de faţă rata de rentabilitate economică înregistrează valori foarte mici, cea

mai mare valoare înregistrându-se în anul 2005 de 3,87%, cea mai mică valoare având-o în

2006 de 2,8%. Rata de rentabilitate economică foarte scăzută se datorează scăderii profitului

net sau creşterii activelor totale.

Această rată de rentabilitate economică trebuie să remunereze capitalurile investite la

nivelul ratei dobândă.

Rata de rentabilitate comercială evidenţiază eficienţa funcţionării comerciale a

societăţii.

Remarcăm că în anul 2004 rentabilitatea comercială înregistrează o valoare destul de

mică 2,41%, cea mai mare valoare înregistrându-se în 2006 3,39%, aceasta se datorează în

primul rând faptului că în acest an profitul înregistrează cea mai mare valoare iar cifra de

afaceri a scăzut. Pentru a evidenţia performanţa întreprinderii ea se calculează pe baza

profitului contabil, astfel fiind influenţată de politicile şi practicile contabile utilizate de

întreprindere.Valoarea acestei rate depinde de natura activităţii, dimensiunea şi capacitatea

tehnică a acesteia dar şi de cota de piaţă. Analizând graficul 18 celor 3 rentabilităţi am

remarcat că rentabilitatea financiară este cea mai reprezentativă.

Marjele de profit:

18 Vezi anexa 9

24


Pe baza contului de profit şi pierdere voi analiza marjele succesive de acumulare

monetară ce explică etapele parcurse până la obţinerea profitului net atât în abordarea anglo-

saxonă cât şi în cea continentală.

În abordarea anglo-saxonă în cazul marjelor de profit19 se porneşte de la modelul

pragului de rentabilitate .

EBITDA reprezintă câşţigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de

amortizare şi provizione. În tabelul anexat se observă o creştere a câştigului brut astfel în anul

2005 creşte cu 58,89%, în 2006 creşte cu 143,70% ajungând în 2007 la valoarea de 1.330.494

ron adică o creştere de 37,79% faţă de 2006. Această creştere se datorează creşterii cifrei de

afaceri sau scăderii cheltuielilor din exploatare.

EBIT reprezintă câştigul înainte de plata taxelor şi impozitelor .EBIT scade în 2005

faţă de 2004 cu 10,84% după care creşte în 2006 faţă de 2007 cu 121,79 % şi în 2007 ajunge

la valoarea de 388.088 care înseamnă o creştere faţă de 2006 cu 16,14%.

PN reprezintă câştigul final obţinut din activitatea întreprinderii după acoperirea

tuturor cheltuielilor, inclusiv impozitul pe profit. PN este în creştere, în 2004 a avut o valoare

de 66.229 Ron ajungând în 2007 la 184.476 ron adică o creştere de 200% faţă de 2004.

Marjele de profit în abordarea continentală20:

Producţia exerciţiului reflectă volumul total al activităţii producătoare de

bunuri ,desfăşurate în întreprindere de a lungul exerciţiului financiar şi include valoarea

bunurilor şi serviciilor fabricate de societate pentru a fi vândute sau utilizate pentru nevoi

personale.

Producţia a crescut cel mai mult în anul 2006 cu 156,21% faţă de 2005 urmând o uşoară

scădere de 1,92% în 2007 faţă de 2006, ceea ce înseamnă că întrepriderea a vândut bunuri mai

puţin decât în 2006.

Valoarea adăugată semnifică plusul de valoarea creat de întreprindere peste valoarea

de achiziţie a materiilor prime de la terţi. În anul 2004 se observă o valoare de 1.282.008 ron

cu aproape 128,78% mai mare decât în 2005 după care a crescut în ultimii ani astfel în 2006

cu 136,58% iar în 2007 cu 18,50% faţă de 2006.

În final s-a ajuns la aceeaşi valoare a PN care este în creştere, creştere care se

datorează achiziţiei de imobilizări mai moderne ce duc la îmbunătăţirea calităţii produselor şi

astfel întreprinderea ia o măsură de creştere a preţurilor la produse.


25


În continuare voi prezenta analiza swot care este un instrument al managenentului

strategic, un instrument util în dezvoltarea strategiei de marketing a întreprinderii.

2.2.7 Analiza SWOT

Puncte tari

- societatea are o poziţie puternică pe piaţa specifică a Municipiului Slatina;

- existenţa unui potenţial uman calificat şi motivat;

- existenţa unei echipe manageriale active, cu iniţiativă;

- existenţa unei dotări tehnice care asigură nivelul necesar al producţiei;

- echilibrul financiar bun, cu tendinţă de îmbunătăţire;

- profitabilitate în creştere, influenţate de obţinerea unor rezultate pozitive, cu cifra de

afaceri în creştere;

- atât furnizorii cât şi beneficiarii societăţii sunt substituibili dând astfel un plus de

independenţă funcţională societăţii comerciale;

- societatea asigură satisfacerea cerinţelor clienţilor prin:

furnizarea de produse şi servicii de calitate;

creşterea competenţei profesionale a angajaţilor

;managementul performant la toate nivelele;

concordanţă cu nevoile şi aşteptările clienţilor;

constituirea unui parteneriat durabil şi prietenos cu clienţii.

- nu există litigii cu nici o altă societate;

- nu există litigii de muncă;

- societatea respectă legislaţia în vigoare cu privire la protecţia mediului;

- societatea are titlul de proprietate asupra terenului şi a clădirilor.

Puncte slabe:

- societatea nu poate efectua comerţul exterior;

- datorită dobânzilor foarte mari la credite societatea se confruntă cu costuri financiare

ridicate.

- întreprinderea are o rentabilitate scăzută care este cauzatăde creşterea preţului la

materiile prime precu şi a preţurilor utilajelor şi materialelor de construcţii;

Oportunităţi:

- ramura în care activează societatea este de interes major în bunul mers al

activităţilor economice şi sociale din ţară;

- diversificarea profilului societăţii, extinderea obiectului de activitate, pentru

asigurarea unei uniformităţi în realizarea veniturilor pe întreg parcursul anului;

26


- realizarea unei noi investiţii.

Riscuri:

- blocajul financiar din economie aduce frecvent pe unii clienţi în situaţia de

insolvabilitate, ceea ce reclamă o atenţie sporită din partea societăţii în selectarea clienţilor

(pentru a înlătura acest inconvenient societatea poate să propună crearea postului de credit

manager);

- reducerea puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei riscă să diminueze cererea

de produse şi servicii din oferta SC ADELA SRL.

2.3 Fundamentarea cheltuielilor de investiţii la SC ADELA SRL

În vederea extinderii domeniului de activitate societatea doreşte realizarea unei mori

de mare capacitate şi a unui depozit de cereale.

Activitatea de morărit pe care intenţionăm să o realizăm presupune achiziţionarea

grâului, transportul şi depozitarea acestuia, măcinarea şi cernerea grâului, ambalarea şi

vânzarea produselor rezultate, făina şi tărâţa.

Unităţile de morărit sunt alcătuite din secţii în care se desfăşoară operaţii distincte.

În ordinea desfăşurării procesului tehnologic acestea sunt:-silozul de cereale;-secţia de

curăţire şi condiţionare;-moara propriu-zisă;-secţia de omogenizare;-secţia de ambalare şi

depozitare;-laboratorul de analize fizico-chimice;-secţia de întreţinere şi reparaţii;

Silozul este secţia în care se primesc, se compartimentează în buncăre metalice şi se

păstrează cerealele în vederea asigurării continuităţii şi calităţii procesului de măcinare.

În secţia de curăţitorie şi condiţionare se realizează eliminarea impurităţilor şi

condiţionarea grâului.

Moara propriu-zisă este locul în care se desfăşoară operaţiile tehnice de

transformare a cerealelor în produse finite. În principiu au loc doua operaţii tehnologice:

măcinarea şi cernerea. Utilajele folosite la măcinare sunt valturile iar la cernere sitele plane.

Secţia de omogenizare

Făinurile rezultate de la compartimentele de cernere diferă cantitativ şi calitativ.

Pentru a obţine făina ca produs finit normat se procedează la amestecul total sau în anumite

proporţii a făinurilor de la aceste compartimente.

Tipurile de făinuri obţinute în moara de producţie SC TEHNOPAM SA sunt: făina de

grâu albă tip 650 –conform SP 3127-95 şi făina de grâu semialbă tip 800 şi 900 conform SP

3128-95. Se mai pot fabrica şi alte tipuri de făină semialbă cu respectarea prevederilor din SR

877.

27


Secţia de ambalare şi depozitare preia producţia de la omogenizare, ambalarea

făcându-se în saci şi pungi.

Laboratorul de analize fizico-chimice

Prin tehnologia ce se aplică trebuie să se valorifice în condiţii eficiente întreaga

cantitate de materii prime şi produse finite. Pentru realizarea acestui deziderat, în condiţii

tehnologice bune, moara trebuie să aibă la îndemână date furnizate de laborator cu privire la

însuşirile materiei prime precum şi date cu privire la calitatea produselor obţinute din

fabricaţie.

Secţia de întreţinere şi reparaţii

Această secţie trebuie dotată cu unelte, scule şi personal adecvat intervenţiei operative

în caz de defecţiuni.

Moara de cereale are o suprafaţă desfăşurată de 695,03mp. Clădirea cuprinde la subsol

silozurile pentru cereale şi o parte din elevatoare, la parter valturile şi sitele iar la etaj sunt

amplasate ventilatoarele şi finisoarele. Structura de rezistenţă este metalică din stâlpi şi grinzi,

zidărie din BCA, şarpanta metalica din ferme şi învelitoare din tablă. Fundaţia este din beton

de tip pahar pentru stâlpi şi continuă pentru zidărie conform raportului de evaluare numărul

FN 31.08.2007.

Depozitul de cereale are o suprafaţă desfaşurată de 440,26mp şi cuprinde depozitul de

produse brute adică depozitarea cerealelor necesare producerii făinei de grâu şi a mălaiului

conform raportului de evaluare numărul FN 31.08.2007.

Suprafaţa aferentă căilor de circulaţie este de 1.173,65 mp şi se constituie în platformă

betonată în grosime medie de 18 cm conform raportului de evaluare numărul FN 31.08.2007.

În urma estimărilor efectuate în devizul de cheltuieli21 investiţia propusă ajunge la

suma de 549.000 ron (aproximativ 148 000 Euro, curs 1 euro=3,7 ron).

Notă : Terenul a făcut obiectul unui aport în natură la capitalul social efectuat de asociatul

societăţii. Suprafaţa terenului se ridică la 2236.05 mp care au fost evaluaţi la un preţ mediu de

23.97 euro/mp conform raportului de evaluare numărul FN 31.08.2007.

2.4 Analiza proiectului în mediu cert

În cadrul acestui subcapitol voi evidenţia criteriile de evaluare a proiectului de

investiţii la SC ADELA SRL folosind date din contul de profit şi pierdere22 previzionat a fi

obţinut în primul an de activitate. Criteriile de evaluare a proiectului de investiţii sunt :

21 Vezi anexa 1222 Vezi Anexa 13

28


criteriul valorii actuale nete, rata internă de renatbilitate , termenul de recuperare şi indicele de

profitabilitate.

Ipoteze:

Previzionăm că odată cu trecerea timpului şi contractarea creditului, firma va continua

să îşi mărească nivelul CA cu 10% în fiecare an.

În componenţa cheltuielilor variabile intră: cheltuielile cu materii prime, cheltuielile

cu energia şi apa şi cheltuielile de transport. Acestea sunt calculate ca procent din CA

(91,22%).

Cheltuielile fixe includ cheltuielile cu salariile, cheltuielile administrative şi alte

cheltuieli fixe-administrative. Din aceste cheltuieli fixe este exclusă amortizarea. Valoarea

cheltuielilor fixe este de 288.000 RON pe care le-am considerat constante pe toată perioada

acordării creditului.

Amortizarea a fost considerată liniară pe o perioadă de 5 ani în valoare de 109.800

RON.

Durata de rotaţie a ACRnet am considerat-o de 30 zile.

Valoarea reziduală se calculează astfel:

VR=PV-τ(PV-VNC)+ =200.000 RON.

PV= preţul de vânzare a investiţiei după 5 ani care este de 236.019 RON.

VNC= valoarea netă contabilă, care în cazul nostru este egală cu 0 deoarece investiţia

se amortizează pe perioada de 5 ani.

Calculul Valorii Actualizate Nete (VAN):

Cash-Flow-ul Disponibil 23este un indicator al diferenţei dintre numerarul încasat şi cel

plătit de către societate în timpul exerciţiului financiar.

= 88.488,15 RON.

VAN>0 => proiectul de investiţii este rentabil, fiind capabil să genereze rentabilitatea cerută

de investitor, k, şi un plus faţă de acesta, VAN.

Calculul Ratei Interne de Rentabilitate(RIR):

Tabel 2.1 Calculul VAN pentru fiecare valoare a ratei de actualizare (RON):

K VAN0,25 -32.249,630,24 -20.234,17

0,23 -7.757,23

23 Vezi Anexa 14

29


0,22 5.204,492,21 18.675,70

Autor: Vişan Carmen Iuliana

Kmin = 0.22=22%

Kmax = 0.23=23%

=>RIR =22,4%

Calculul Termenului de Recuperare(TR)24:

În analiza profitabilităţii proiectului de investiţii managerul trebuie să ţină cont nu

numai de rata rentabilităţii care ilustrează câstigul sau pierderea, ci şi de perioada în care îşi

poate recupera suma investită şi anume termenul de recuperare.Termenul de recuperare este

de două feluri: termen de recuperare neactualizat şi termen de recuperare actualizat.

În acest caz termenul de recuperare actualizat nu se poate calcula, aceasta înseamnă că

investiţia nu se recuperează pe perioada de 5 ani.

Calculul Indicelui de Profitabilitate(IP):

Pentru a putea ilustra efortul investiţional realizat de întreprindere pentru realizarea

proiectului este necesar să calculăm indicele de profitabilitate întrucât acesta exprimă

câştigul net obţinut pe o unitate monetară investită.

Indicele de profitabilitate este mai mare decât 1, deci investiţia este rentabilă.

2.5 Analiza proiectului în mediul incert

2.5.1 Analiza de sensibilitate

Analiza de sensibilitate ia în considerare faptul că valoarea indicatorilor de peformanţă

ai unui proiect de investiţii este determinată de mai mulţi factori. Aceşti factori sunt

variabilele de care depinde valoarea VAN.

24 Vezi anexa 15

30


Tabelul 2.2 Scenarii considerate în analiza de sensibilitate

Variabile Scenariul optimist Scenariul pesimist

CA(A)

creşte cu 5% faţă de creşterile din scenariul de bază

(B) scade cu 5% faţă de creşterile din

scenariul de bază

CV(C)

scad cu 1% faţă de creşterile din scenariu de bază

(D)cresc cu 1% faţă de creşterile din

scenariul de bază

Amortizare (E)

accelerată-


Modificarea Cifrei de Afaceri(CA):

(A) Scenariul optimist – creşterea Cifrei de Afaceri

În acest scenariu voi analiza o creştere a CA cu 5% mai mare decât în scenariul de bază

pentru a vedea ce impact are asupra criteriilor de evaluare a proiectului de investiţii.

Calculul Valorii Actualizate Nete (VAN):

Pentru a afla VAN a trebui să calculăm CFD25.

= 145.941,06 RON.

VAN>0 => proiectul de investiţii este rentabil, şi în acest caz generează rentabilitatea cerută de investitor,k, şi un plus faţă de aceasta VAN cu o valoare mai mare decât în scenariul de bază.


Tabelul 2.3 Calculul VAN pentru fiecare valoare a ratei de actualizare( RON):

K VAN28% -20.980,0127% -9.320,5426% 2.769,1425% 15.310,0424% 28.324,34


Kmin = 26%

Kmax = 27%

=>RIR=26,22%.

Se observă că rata internă de rentabilitate în scenariul optimist este superioară ratei de

rentabilitate cerută de investitori.

25 Vezi anexa 16

31



În scenariul optimist termenul de recuperare neactualizat este mai mic decât cel din scenariul

de bază.

În scenariul optimist se observă că termenul de recuperare actualizat se poate calcula, ceea

ce înseamnă că investiţia se recuperează pe perioada de 5 ani.


Indicele de profitabilitate ramâne mai mare decât 1, deci investiţia este şi în scenariul

optimist rentabilă.

(B) Scenariul pesimist – scăderea ratei de creştere a CA

Vom analiza o creştere a CA mai mică cu 5 % decât în scenariul de bază pentru a putea

constata dacă şi în acest caz proiectul de investiţii este rentabil.

Pentru a afla VAN va trebui să calculăm CFD27.

Calculul Valorii Actualizate Nete(VAN):

=31.061,75 RON.

VAN>0 => proiectul de investiţii este rentabil, el fiind capabil să genereze rentabilitatea

cerută de investitor,k, şi un plus faţă de acesta, VAN dar cu o valoare mai scăzută decât în

scenariul de bază.


Tabelul 2.4 Calculul VAN pentru fiecare valoare a ratei de actualizare( RON):

K VAN20% -20.173,5319% -6.794,7518% 7.132,4217% 21.637,24


Kmin = 18%

Kmax = 19%


32


=> RIR=18,51%.

Se observă că rata internă de rentabilitate în scenariul pesimist este superioară ratei de

rentabilitate cerută de investitori.


Remarcăm că termenul de recuperare neactualizat este mai mare în scenariul pesimist

decât cel din scenariul de bază iar termenul de recuperare actualizat neputând fi calculat în

acest scenariu.



Modificarea Cheltuielilor Variabile

(C) Scenariul optimist – scăderea cheltuielilor variabile

În scenariul optimist al CV am analizat o scădere a acestora cu 1 % faţă de scenariul

de bază.



= 231.641,12 RON.


de investitor, k , şi un plus faţă de aceasta şi anume VAN.


Tabelul 2.5 Calculul VAN pentru fiecare valoare a ratei de actualizare(RON):

K VAN33% -12.635,7132% -1.716,4431% 9.580,8530% 21.273,58


Kmin = 31%

Kmax = 32%


33


=31,85%.


.



(D) Scenariu pesimist – creşterea cheltuielilor variabile

În sceanriul pesimist s-a înregistrat o creştere a CV cu 1% faţă de cel de bază.

Pentru a afla VAN a trebui să calculăm CFD31.


= -53.787,35 RON.

VAN<0 => proiectul de investiţii nu este rentabil, acesta nefiind capabil să genereze

rentabilitatea cerută de investitor.



K VAN14% -20.781,9713% -5.826,5012% 9.796,0811% 26.124,06


Kmin = 12%

Kmax = 13%

=>RIR=12,63%

În scenariul pesimist se observă o rată internă de rentabiliate mai mică decât rata de

rantabilitate cerută de investitor.


34



.

În scenariul pesimist termenul de recuperare actualizat nu se poate calcula ceea ce înseamnă

că investiţia nu se recuperează pe perioada de 5 ani.


Indicele de profitabilitate este mai mic decât 1, deci investiţia nu este rentabilă.

Amortizarea accelerată

(E) Scenariul optimist- amortizarea accelerată:

În acest caz am analizat care este impactul amortizării accelerate asupra criteriilor de

evaluare a investiţiilor.


Calculul Valorii Actualizate nete (VAN):

= 44.688,83 RON.


de investitor, k , şi un plus faţă de aceasta şi anume VAN.



K VAN21% -20.439,1620% -7.370,9819% 6.225,1018% 20.376,94


Kmin = 19%.

Kmax = 20%.

=19,46%.


.

32 Vezi anexa 2333 Vezi anexa 2434 Vezi anexa 25

35


În scenariul optimist termenul de recuperare actualizat nu se poate calcula ceea ce înseamnă

că investiţia nu se recuperează pe perioada de 5 ani.



Pentru a surprinde impactul modificării se calculează indicatorii de elasticitate.

Elasticitatea VAN în funcţie de CA:

o Scenariul optimist: EVAN/CA= 1,30.

Creşterea cu 1% a CA faţă de nivelul prognozat în scenariul de bază va determina

creşterea cu 1,30% a VAN.

o Scenariul pesimist: EVAN/CA= 1,30.

Scăderea cu 1% a CA faţă de nivelul prognozat în scenariul de bază va determina

scăderea cu 1,30% a VAN.

În cele două scenarii VAN-ul se modifică în acelaşi sens cu CA, modificarea fiind

elastică.

Elasticitatea RIR în funcţie de CA:

o Scenariul optimist: ERIR/CA= 0,34.

Creşterea cu 1% a CA faţă de nivelul prognozat în scenariul de bază va determina

creşterea cu 0,34% a RIR.

o Scenariul pesimist: ERIR/CA= 0,35.

Scăderea cu 1% a CA faţă de nivelul prognozat în scenariul de bază va determina

scăderea cu 0,35% a RIR.

RIR-ul se modifică în acelaşi sens cu CA, modificarea fiind elastică.

Elasticitatea VAN în funcţie de CV:

o Scenariul optimist: EVAN/CV= -147,57.

o Scenariul pesimist: EVAN/CV= -146,67.

VAN-ul se modifică în acelaşi sens cu CV, modificarea fiind inelastică.

Se observă atât în scenariul optimist cât şi în scenariul pesimist că elasticitatea este

supraunitară ceea ce semnifică o amplitudine a modificării VAN mai mare faţă de

amplitudinea modificării CV.

36


Elasticitatea RIR în funcţie de CV:

o Scenariul optimist: ERIR/CV=-38,47.

o Scenariul pesimist: ERIR/CV= -39,79.

RIR-ul se modifică în acelaşi sens cu CV, modificarea fiind inelastică atât în scenariul

pesimist cât şi în scenariul optimist .

Elasticitatea VAN în funcţie de Amortizare:

o Scenariul optimist: EVAN/AMO =1,03 (în primul an) respectiv EVAN/AMO= 0,59

( în ceilalţi ani).

o Scenariul optimist: ERIR/AMO= 26,68 (în primul an) respectiv ERIR/AMO= 15,24

( în ceilalţi ani).

Din calculul elasticităţilor se observă că atât VAN cât şi RIR sunt mai sensibili la

modificarea cheltuielile variabile.

2.5.2 Tehnica Scenariilor

Această analiză porneşte de la premisa obţinerii unor niveluri ale cifrei de afaceri

diferite de cele previzionate datorită unei evoluţii generale a preţurilor.

În scenariul pesimist se previzionează o rată a creşterii CA mai mică cu 5%

decât era aşteptat;

În scenariul optimist se previzionează o rată a creşterii CA mai mare cu 5%

decât era aşteptat.

Tabel 2.8 Distribuţia de probabilitate a VAN35

Scenariul Probabilitatea de apariţie(%) VAN aferentă scenariului( RON)

Pesimist 30% 31.061,75

Neutru 40% 88.488,15

Optimist 30% 145.941,06


Calculul valorii medii estimate pentru VAN:

E(VAN)= , Unde:

= probabilitatea de apariţie a scenariului i;=VAN asociată scenariului i;

E(VAN)=valoarea medie estimată pentru VAN ce se va înregistra.

35 Vezi anexa 26

37


E(VAN)=0,3*31.061,75+0,4*88.488,15+0,3 *145.941,06= 88.496,10 RON. Media cuantifică

tendinţa centrală a unui fenomen.

Calculul dispersiei şi abaterii medii pătratice:

(VAN)= = 1.979.588.422 RON.

= = 44.492,56 RON. Dispersia reprezintă un estimator al riscului, respectiv a incertitudinii asociate fenomenului. Cu cât dispersia este mai mare cu atât riscurile sunt mai mari.

Calculul coeficientului de variaţie:

= = = 0,5027=50,27%.

Acest coeficient trebuie să fie cât mai mic. În cazul nostru el are o valoare destul de mică

ceea ce înseamnă că riscul este controlabil de către societate.

2.6 Finanţarea investiţiilor

Investiţia necesara proiectului se ridica la suma de 148.000 EURO reprezentând 549.000

RON din care 300.000 RON reprezintă creditul solicitat de la Banca Comercială Română 36

din localitatea Slatina, iar 249.000 RON reprezintă capitalurile proprii.

Deci realizarea investiţiei urmând să se facă atât din surse atrase cât şi din surse proprii.

Tabel 2.9 Finanţarea investiţiilor37

Elemente Împrumut pe termen

lung Surse proprii TotalValoarea investiţiei (RON) 300.000 249.000 549.000Rata dobânzii( %) 20% - 20%Rata la bonurile de tezaur (%) - 12% 12%


Rata de actualizare se calculează ca un cost de oportunitate al proiectului de

investiţii. Capitalurile folosite pentru finanţarea investiţiei sunt capitaluri împrumutate şi

capitaluri proprii.

Kdat = costul datoriilor la creditul pe termen lung;

ptl = ponderea creditului pe termen lung în total credite;

Kcpr = costul capitalurilor proprii;

pbt = ponderea bonurilor de tezaur în total credite;

36 Planul de rambursare pentru suma de 300.000 ron se regaseste in anexa 2737 Vezi anexa 28

38


(1-τ) =economia de impozit.

Remunerarea şi scadenţele de rambursare :

- se vor percepe penalităţi pentru: rambursare întârziată / rambursare parţială sau totală.

- nerespectarea condiţiilor de împrumut va duce la pierderea dreptului de proprietate.

- Perioada de rambursare este de 5 ani, dobânda este de 23,81 % pe an, variabilă,

scadenţe lunare,data acordării credituli este ianuarie 2008.

Garanţii constituite:

Firma va garanta împrumutul cu investiţia efectivă care se realizează din acesta.

Având în vedere garanţiile cerute de bancă care sunt de minim 100% din valoarea

investiţiei, firma este nevoită să gireze cu contravaloarea utilajelor achiziţionate de a

lungul timpului.

Condiţii de finanţare:

Volumul creditului: se determină pe baza documentaţiei prezentate de agentul

economic şi a analizei fluxului de lichidităţi (cash-flow). Creditul se poate acorda pe o

perioadă de la 5 la 25 ani, societatea SC ADELA SRL având nevoie de credit pe o perioadă

de 5 ani. Suma maximă acordată este echivalentă în general cu maxim 80% din valoarea pe

piaţă a bunului imobil adus în garanţie, valoare stipulată în raportul de evaluare sau nota de

verificare internă a băncii.

39


Concluzii:

Elaborarea studiului de fezabilitate s-a facut prin parcurgerea etapelor următoare:

prezentarea agentului economic, diagnosticul general al întreprinderii, analiza în mediu cert şi

incert şi finanţarea investiţiilor.

Pornind de la analiza documentelor firmei am urmarit obtinerea unor strategii privind

performantele si riscurile firmei incercand identificarea problemelor existente si cautarea unor

solutii.

In aceasta lucrare am inceput analiza posibilatii finantarii proiectului pornind de la

calculul diagnosticelor firmei pentru a se putea stabili punctele tari si cele slabe ale acesteia.

Am realizat o analiza a performantelor financiare ale firmei pentru a vedea care este

capacitatea acesteia de a se autofinanta si daca exista posibilitatea contracararii unui credit, in

ce conditii si care sunt posibilitatile de rambursare la termen. Pentru aceasta, s-au calculat

anumiti indicatori de performanta si in urma unor scenarii : optimiste sau pesiminte, s-a

analizat fiecare posibilitate a proiectului de a genera profit si de rentabilitate a investitiei.

In urma tuturor scenariilor se poate constata ca investitia este destul de buna, cu un

grad scazut de risc si un grad ridicat de sensibilitate. Acest proiect de investitii este rentabil si

genereaza profit atat in urma scenariului din mediul incert, cat si in mediul incert si se va lua

in considerare adoptarea lui.

Punerea în funcţiune a investiţiei va genera 6 posturi de muncă cu impact pozitiv pe

piaţa muncii din zonă.

Studiul de fezabilitate efectuat pentru realizarea lucrării de licenţă sper să devină un

instrument de cunoaştere şi aprofundare în domeniul creditării proiectelor de investiţii.

.

40


Bibliografie:

Ion Vasilescu, Ion Romanu, Claudiu Cicea , „ Investitii” Ed.Economica, Bucuresti, 2000;

Ion Stancu „ Finante” , Ed.Economica, Bucuresti, 1997; Ion Vasilescu, Claudiu Cicea, Alexandru Gheorghe, Catalin Dobrea, „Eficienta si

evaluarea investitiilor”, Ed. EfiConPress, Bucuresti, 2004; Popescu Elena „ Diagnoza si evaluarea intreprinderii”Ed. Universitatii Lucian Blaga,

Sibiu, 2006; Cristian Bisa „ Elaborarea studiilor de fezabilitate si a planurilor de afaceri, Ed. BMT

Publishing House, Bucuresti ,2005; Lazăr M. Cristelecan “Economia,eficienţa şi finanţarea investiţiilor “, Ed. Economică,

2002; P.Masse ”Le choix des investissements”, Paris, Dunod, 1595; Peumans H. „Théorie et practique des calculs d’ investissements”,Dunod,1971; Ion Stancu Finante Volumul 3 „ Gestiunea financiara a intreprinderii”, Rd.economica,

Bucuresti, 2003; Victor Dragota, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota „management

financiar”volumul 2,” Politici financiare de intreprindere”,Ed. Economica, Bucuresti, 2003;

Bran P., Finantele Intreprinderii, Editia a-III-a, Editura Economica, Bucuresti 2003 www.finantare.ro ; www.BCr.ro ; www.adelbacau.ro.

41

http://www.BCr.ro/

http://www.finantare.ro/


Anexa 1

Fondurile alocate pentru Programele Operaţionale din cadrul obiectivului “Convergenţa”:

Programele Operaţionale Autoritatea de Management Fonduri alocate de UE (MIL EURO)

1)Creşterea competitivităţii economice

Ministerul Economiei şi Finanţelor

2.554,2

2) Transport Ministerul Transporturilor 4.565,9

3) Mediu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

4.512,5

4)Dezvoltarea resurselor umane

Ministerul Muncii , Familiei şi Egalităţii de Şanse

3476,1

5) Regional Ministerul Dezvoltării , Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

3726,0

6)Dezvoltarea capacităţii administrative

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

208,0

7) Asistenţă tehnică Ministerul Economiei şi Finanţelor

170,2

Sursă:www.adelbacău.ro

42


Anexa 2

Situaţia imobilizărilor corporale (bilanţ-2007)

Număr CategorieValoare inventar Amortizare Valoare ramasă

Valoare ramasă/Total val

ramasăCrt. (RON) (%)

1 Terenuri 5.115 0 5.115 0.12

2 Construcţii 371.263 50.611 320.652 8.48

3Instalaţii tehnice şi maşini

3.756.042 1.807.200 1.948.842 85.78

4Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 11.064 6.744 4.320 0.25

5Imobilizări în curs

235.400 0 235.400 5.38

6 Total 4.378.884 1.864.555 2.514.329 100Autor: Vişan Carmen Iuliana

43


Anexa 3

Situaţia efectivului de personal la data de 30.04.2008

Nr.crt. Grupe personalNr

angajaţi %

1 Directori 4 11.43

2 Contabili 2 5.71

3 Conducători auto 11 31.43

4 Mecanici 8 22.86

5 Electricieni 1 2.86

6 Morari 2 5.71

7 Strungari 1 2.86

8 Macaragiu 1 2.86

9 Lucrător comercial 1 2.86

10 Lăcătuş 1 2.86

11 Muncitori necalificaţi 3 8.57

12 Total 35 100.00Autor: Vişan Carmen Iuliana

44


Anexa 4

Bilanţul contabil la SC ADELA SRL

RONACTIV 2004 2005 2006 2007Imobilizari necorporale 0 0 0 0Imobilizari corporale 731.070 1.135.704 3.089.506 2.510.905Imobilizari financiare 0 0 0 0Active imobilizate - total 731.070 1.135.704 3.089.506 2.510.905Stocuri 225.423 226.991 686.759 1.541.267Creante 1.321.382 433.460 944.156 800.568Casa si conturi la banci 1.066 88.805 67.728 894.128Investitii fin. pe termen scurt 0 0 0 0

Active circulante - total 1.547.871 749.256 1.698.643 3.235.963

Cheltuieli inregistrate in avans 0 18.350 69.232 39.865

ACTIV TOTAL 2.278.941 1.903.310 4.857.381 5.786.733

PASIV Capital social 5.000 5.000 5.000 5.000Rezerve+profit reportat 223.967 297.615 433.849 618.325Rezerve din reevaluare 0 0 0 37.199Prime de capital 0 0 0 0Capitalurile proprii 228.967 302.615 438.849 660.524Datorii financiare pe termen >1an 446.717 1.010.026 1.966.571 1.092.879

Datorii non-financiare pe termen >1an 0 0 0 0Datorii pe termen lung 446.717 1.010.026 1.966.571 1.092.879Datorii financiare pe termen scurt 1.502.367 501.155 1.657.840 2.980.493Datorii comerciale 0 0 0 0Alte datorii de exploatare 0 0 0 0Datorii curente 1.502.367 501.155 1.657.840 2.980.493

Provizioane 0 0 0 0

Venituri inregistrate in avans (subventii pt investitii) 100.890 89.514 794.121 1.052.837

45


PASIV TOTAL 2.278.941 1.903.310 4.857.381 5.786.733

Anexa 5

Contul de profit şi pierdere la SC ADELA SRL

RON2004 2005 2006 2007

Productia vanduta 1.721.152 1.127.153 2.695.711 2.444.363Venituri din vanzarea marfurilor 1.027.828 1.648.015 1.071.413 2.694.416Venituri din subventii de exploatare 0 1.495 111.530 309.452Cifra de afaceri 2.748.980 2.776.663 3.878.654 5.448.231 Alte venituri din exploatare 315.208 162.230 160.355 322.136 Productia imobilizata 41.243 63.519 16.861 42.943 Variatia stocurilor -46.900 25.750 403.999 569.484

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 3.058.531 3.028.162 4.459.869 6.382.794 Cheltuieli materiale 447.986 834.364 1.702.448 1.783.805 Cheltuieli cu energia si apa 781 3.666 6.999 7.265 Costul marfurilor 1.013.548 1.466.477 1.153.842 2.390.329 Cheltuieli cu personalul 52.964 95.686 161.336 288.538 Cheltuieli cu amortizarea 80.363 245.546 631.421 935.462 Cheltuieli cu provizioane 0 0 0 6.944 Alte cheltuieli de exploatare 1.293.793 240.775 491.629 581.780

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL 2.889.435 2.886.514 4.147.675 5.994.123 Venituri din dobanzi 166 83 66 572 Alte venituri financiare 202 11.411 22.657 1.290

VENITURI FINANCIARE - TOTAL 368 11.494 22.723 1.862 Cheltuieli cu dobanzile 98.668 68.046 178.792 200.800 Alte cheltuieli financiare 472 2.483 763 2.445

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 99.140 70.529 179.555 203.245 VENITURI TOTALE 3.058.899 3.039.656 4.482.592 6.384.656 CHELTUIELI TOTALE 2.988.575 2.957.043 4.327.230 6.197.368 Rezultat brut 70.324 82.613 155.362 187.288 Impozit pe profit 4.095 8.996 19.128 2.812

PROFIT NET 66.229 73.617 136.234 184.476

46


Anexa 6

Indicatorii fondului de rulment( RON):

Indicatori 2004 2005 2006 2007

FR 45,504 266,451 110,035 295,335

NFR 1,546,805 660,451 1,630,915 2,341,835

TN -1,501,301 -394,000 -1,520,880 -2,046,500

ΔFR- 220,947 -156,416 185,300

ΔNFR- -886,354 970,464 710,920

CF=ΔTN- 1,107,301 -1,126,880 -525,620


47


Anexa 7

Indicatorii economico-financiari

Indicatori 2004 2005 2006 2007

Lichiditatea generală 1,03 1,50 1,02 1,09

Lichiditatea curentă 0,88 1,04 0,61 0,57

Solvabilitate generală 1,17 1,26 1,34 1,42

Rata datoriilor 0,86 0,79 0,75 0,70Autor: Vişan Carmen Iuliana

48


Anexa 8

Ratele de rentabilitate

Indicatori 2004 2005 2006 2007

Rentabilitatea financiară 28,93% 24,33% 31,04% 27,93%

Rentabiliatea economică 2,91% 3,87% 2,80% 3,19%

Rentabilitatea comercială 2,41% 2,65% 3,51% 3,39%Autor: Vişan Carmen Iuliana

49


Anexa 9

Graficul Rentabilităţilor

28.93%

2.91%

2.41%

24.33%

3.87%

2.65%

31.04%

2.80%

3.51%

27.93%

3.19%

3.39%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2004 2005 2006 2007

Rentabilitati

renatbilitatea comerciala

rentabilitatea economica

Rentabilitatea financiara

50


Anexa 10

Marje de profit în abordarea anglo-saxonă: ( RON)

Indicatori 2004 2005 2006 2007

EBITDA 249.355 396.205 965.575 1.330.494

EBIT 168.992 150.659 334.154 388.088

EBT 70.324 82.613 155.362 187.288

PN 66.229 73.617 136.234 184.476 Autor : Vişan Carmen Iuliana

51


Anexa 11

Marjele de profit în abordarea continentală (RON):

MARJE DE PROFIT (RON) 2004 2005 2006 2007

Producţia exerciţiului 1.715.495 1.216.422 3.116.571 3.056.790

Valoarea adaugată 1.281.008 559.930 1.324.695 1.569.807

Excedent din exploatare 1.228.044 465.739 1.274.889 1.590.721

Rezutatul din exploatare 169.096 141.648 312.194 388.671

Rezultatul curent 70.324 82.613 155.362 187.288

Profit net 66.229 73.617 136.234 184.476Autor: Vişan Carmen Iuliana

52


Anexa 12

Devizul de cheltuieli:

Obiectul investiţiei Furnizor Valoarea estimată pe baza ofertei

primite - RON

Utilaje moară grâu TEHNOPAM 296.500

Construcţii : D1, D2 +

Platforma betonată

Investiţie în regie 246.800

Instalaţii electrice conform

deviz

Electrica Oltenia 5.700

Total 549.000


53


Anexa 13

Contul de Profit şi Pierdere previzionat al proiectului de investiţii (RON)

în anul 0:


Elemente de cheltuieli Valoare

Cheltuieli cu materiile prime 4.000.000

Cheltuieli cu energia 160.000

Cheltuieli cu apa 7.500

Cheltuieli de transport 165.600

Cheltuieli cu salarii şef secţie 24.000

Cheltuieli cu salarii muncitori 90.000

Cheltuieli admnsitrative 54.000

Cheltuieli fixe de desfacere 60.000

Alte costuri fixe-administrative 60.000

Cheltuieli cu amortizarea 109.800

Total cheltuieli 4.730.900

Venituri din vânzare produselor

- făină 3.750.000

- tărâţe 1.000.000

Total venituri 4.750.000

54


Anexa 14

Calculul Cash-Flow-ului Disponibil:(RON)

Indicatori an1 an2 an3 an4 an5

CA 5.225.000,00 5.230.225,00 5.235.455,23 5.240.690,68 5.245.931,37

CV 4.766.410,00 4.771.176,41 4.775.947,59 4.780.723,53 4.785.504,26

CF 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00

EBE 170.590,00 171.048,59 171.507,64 171.967,15 172.427,11

AMORTIZARE 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00

EBIT 60.790,00 61.248,59 61.707,64 62.167,15 62.627,11

DOBÂNZI 63.790,96 49.405,75 35.119,75 20.833,75 6.547,75

EBT -3.000,96 11.842,84 26.587,89 41.333,40 56.079,36IMP PE PROFIT -480,15 1.894,85 4.254,06 6.613,34 8.972,70

PN -2.520,81 9.947,99 22.333,83 34.720,05 47.106,67

ACR NETE 435.416,67 435.852,08 436.287,94 436.724,22 437.160,95

ΔACR NETE 0,00 435,42 435,85 436,29 436,72

CFD 171.070,15 168.718,32 166.817,72 164.917,51 163.017,69Autor:Vişan Carmen Iuliana

55


Anexa 15

Calculul Termenului de Recuperare:( RON)

CFD CFD cumulat CFD actualizat CFD actualizat cumulat

171.070,15 171.070,15 147.005,37 147.005,37

168.718,32 339.788,47 124.589,14 271.594,51

166.817,72 506.606,20 105.856,88 377.451,39

164.917,51 671.523,71 89.929,60 467.380,99

163.017,69 834.541,40 76.388,78 543.769,76Autor: Vişan Carmen Iuliana

56


Anexa 16

Calculul Cash-Flow-ului disponibil (RON):


CA 5.462.500,00 5.470.693,75 5.478.899,79 5.487.118,14 5.495.348,82

CV 4.983.065,00 4.990.539,60 4.998.025,41 5.005.522,45 5.013.030,73

CF 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00

EBE 191.435,00 192.154,15 192.874,38 193.595,70 194.318,09

AMORTIZARE 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00

EBIT 81.635,00 82.354,15 83.074,38 83.795,70 84.518,09

DOBÂNZI 63.790,96 49.405,75 35.119,75 20.833,75 6.547,75

EBT 17.844,04 32.948,40 47.954,63 62.961,95 77.970,34IMP PE PROFIT 2.855,05 5.271,74 7.672,74 10.073,91 12.475,25

PN 14.989,00 27.676,66 40.281,89 52.888,03 65.495,08

ACR NETE 448.972,60 449.646,06 450.320,53 450.996,01 451.672,51

ΔACR NETE 0,00 673,46 674,47 675,48 676,49

CFD 188.579,95 186.208,95 184.527,17 182.846,30 181.166,34Autor: Vişan Carmen Iuliana

57


Anexa 17

Calculul Termenului de Recuperare(RON):

CFD CFD cumulat CFD actualizatCFD actualizat

cumulat

188.579,95 188.579,95 162.049,83 162.049,83

186.208,95 374.788,90 137.501,25 299.551,08

184.527,17 559.316,08 117.089,91 416.640,99

182.846,30 742.162,38 99.700,74 516.341,74


58


Anexa 18

Calculul Cash-Flow-ului Disponibil (RON):


CA 4.987.500,00 4.989.993,75 4.992.488,75 4.994.984,99 4.997.482,48

CV 4.549.755,00 4.552.029,88 4.554.305,89 4.556.583,05 4.558.861,34

CF 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00

EBE 149.745,00 149.963,87 150.182,85 150.401,95 150.621,15

AMORTIZARE 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00

EBIT 39.945,00 40.163,87 40.382,85 40.601,95 40.821,15

DOBANZI 63.790,96 49.405,75 35.119,75 20.833,75 6.547,75

EBT -23.845,96 -9.241,88 5.263,10 19.768,20 34.273,40IMP PE PROFIT -3.815,35 -1.478,70 842,10 3.162,91 5.483,74

PN -20.030,61 -7.763,18 4.421,01 16.605,28 28.789,65

ACR NETE 409.931,51 410.136,47 410.341,54 410.546,71 410.751,98

ΔACR NETE 0,00 204,97 205,07 205,17 205,27


59


Anexa 19


CFD CFD cumulat CFD actualizat

CFD actualizat cumulat

153.560,35 153.560,35 131.956,92 131.956,92

151.237,61 304.797,96 111.677,56 243.634,47

149.135,69 453.933,65 94.632,59 338.267,06

147.033,86 600.967,51 80.173,27 418.440,33

144.932,13 745.899,64 67.909,41 486.349,74Autor:Vişan Carmen Iuliana

60


Anexa 20

Calculul Cash-Flow-ului Disponobil (RON):


CA 5.225.000,00 5.230.225,00 5.235.455,23 5.240.690,68 5.245.931,37

CV 4.713.995,00 4.718.709,00 4.723.427,70 4.728.151,13 4.732.879,28

CF 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00

EBE 223.005,00 223.516,01 224.027,52 224.539,55 225.052,09

AMORTIZARE 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00

EBIT 113.205,00 113.716,01 114.227,52 114.739,55 115.252,09

DOBANZI 63.790,96 49.405,75 35.119,75 20.833,75 6.547,75

EBT 49.414,04 64.310,25 79.107,77 93.905,80 108.704,34IMP PE PROFIT 7.906,25 10.289,64 12.657,24 15.024,93 17.392,69

PN 41.507,80 54.020,61 66.450,53 78.880,87 91.311,64

ACR NETE 429.452,05 429.881,51 430.311,39 430.741,70 431.172,44

ΔACR NETE 0,00 429,45 429,88 430,31 430,74

CFD 215.098,75 212.796,91 210.940,40 209.084,31 207.228,65Autor:Vişan Carmen Iuliana

61


Anexa 21


CFD CFD

cumulatCFD actualizat


215.098,75 215.098,75 184.837,87 184.837,87

212.796,91 427.895,67 157.134,46 341.972,32

210.940,40 638.836,06 133.850,17 475.822,49

209.084,31 847.920,37 114.007,56 589.830,05

207.228,65 1.055.149,02 97.099,07 686.929,11Autor: Vişan Carman Iuliana

62


Anexa 22



CA 5.225.000,00 5.230.225,00 5.235.455,23 5.240.690,68 5.245.931,37

CV 4.818.495,00 4.823.313,50 4.828.136,81 4.832.964,95 4.837.797,91

CF 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00

EBE 118.505,00 118.911,51 119.318,42 119.725,73 120.133,46

AMORTIZARE 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00 109.800,00

EBIT 8.705,00 9.111,50 9.518,42 9.925,73 10.333,46

DOBÂNZI 63.790,96 49.405,75 35.119,75 20.833,75 6.547,75

EBT -55.085,96 -40.294,25 -25.601,33 -10.908,02 3.785,71IMP PE PROFIT -8.813,75 -6.447,08 -4.096,21 -1.745,28 605,71

PN -46.272,21 -33.847,17 -21.505,12 -9.162,73 3.180,00

ACR NETE 429.452,05 429.881,51 430.311,39 430.741,70 431.172,44

ΔACR NETE 0,00 429,45 429,88 430,31 430,74


63


Anexa 23

Calculul Termenului de Recuperare (RON):

CFD CFD cumulatCFD actualizat


127.318,75 127.318,75 109.407,08 109.407,08

124.929,13 252.247,89 92.250,73 201.657,81

122.984,75 375.232,63 78.038,77 279.696,58

121.040,71 496.273,34 65.999,96 345.696,54


64


Anexa 24



CA 5.225.000,00 5.230.225,00 5.235.455,23 5.240.690,68 5.245.931,37

CV 4.766.245,00 4.771.011,25 4.775.782,26 4.780.558,04 4.785.338,60

CF 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00 288.000,00

EBE 170.755,00 171.213,76 171.672,97 172.132,64 172.592,77

AMORTIZARE 54.900,00 13.725,00 13.725,00 13.725,00 13.725,00

EBIT 115.855,00 157.488,76 157.947,97 158.407,64 158.867,77

DOBÂNZI 63.790,96 49.405,75 35.119,75 20.833,75 6.547,75

EBT 52.064,04 108.083,01 122.828,22 137.573,89 152.320,02IMP PE PROFIT 8.330,25 17.293,28 19.652,52 22.011,82 24.371,20

PN 43.733,80 90.789,72 103.175,70 115.562,07 127.948,82

ACR NETE 429.452,05 429.881,51 430.311,39 430.741,70 431.172,44

ΔACR NETE 0,00 429,45 429,88 430,31 430,74


65


Anexa 25

Calculul Termenului de Recuperare (RON):

CFD CFD cumulat CFD actualizatCFD actualizat cumulat

162.424,75 162.424,75 139.574,24 139.574,24

153.491,02 315.915,78 113.341,53 252.915,77

151.590,57 467.506,35 96.190,32 349.106,09

149.690,51 617.196,86 81.621,86 430.727,94


66


Anexa 26

Distribuţia de probabilitate a VAN

0,3

0,4

0,3

0

0,1

0,2

0,3

0,4

Probabilităţi

31.061,75 88.488,15 145.941,06Valori VAN

Distribuţia de apariţie a VAN

67


Anexa 27

Planul de rambursare (RON):

Anul Luna Anuitate Dobanda

Cumul Doband

a RambursareSold

credit 1 10,953 5,953 5,953 5,000 295,000 2 10,754 5,754 11,707 5,000 290,000 3 10,655 5,655 17,361 5,000 285,000 4 10,556 5,556 22,917 5,000 280,000 5 10,456 5,456 28,374 5,000 275,0001 6 10,357 5,357 33,731 5,000 270,000 7 10,258 5,258 38,989 5,000 265,000 8 10,159 5,159 44,148 5,000 260,000 9 10,060 5,060 49,207 5,000 255,000 10 9,960 4,960 54,168 5,000 250,000 11 9,861 4,861 59,029 5,000 245,000 12 9,762 4,762 63,791 5,000 240,000 1 9,663 4,663 68,454 5,000 235,000 2 9,564 4,564 73,017 5,000 230,000 3 9,464 4,464 77,482 5,000 225,000 4 9,365 4,365 81,847 5,000 220,000 5 9,266 4,266 86,113 5,000 215,0002 6 9,167 4,167 90,280 5,000 210,000 7 9,068 4,068 94,347 5,000 205,000 8 8,968 3,968 98,315 5,000 200,000 9 8,869 3,869 102,185 5,000 195,000 10 8,770 3,770 105,955 5,000 190,000 11 8,671 3,671 109,625 5,000 185,000 12 8,572 3,572 113,197 5,000 180,000 1 8,472 3,472 116,669 5,000 175,000 2 8,373 3,373 120,042 5,000 170,000 3 8,274 3,274 123,316 5,000 165,000 4 8,175 3,175 126,491 5,000 160,000 5 8,075 3,075 129,566 5,000 155,0003 6 7,976 2,976 132,542 5,000 150,000 7 7,877 2,877 135,419 5,000 145,000 8 7,778 2,778 138,197 5,000 140,000 9 7,679 2,679 140,876 5,000 135,000 10 7,579 2,579 143,455 5,000 130,000 11 7,480 2,480 145,935 5,000 125,000 12 7,381 2,381 148,316 5,000 120,000 1 7,282 2,282 150,598 5,000 115,000

68


2 7,183 2,183 152,781 5,000 110,000 3 7,083 2,083 154,864 5,000 105,000 4 6,984 1,984 156,848 5,000 100,000 5 6,885 1,885 158,733 5,000 95,0004 6 6,786 1,786 160,519 5,000 90,000 7 6,687 1,687 162,206 5,000 85,000 8 6,587 1,587 163,793 5,000 80,000 9 6,488 1,488 165,281 5,000 75,000 10 6,389 1,389 166,670 5,000 70,000 11 6,290 1,290 167,960 5,000 65,000 12 6,191 1,191 169,150 5,000 60,000 1 6,091 1,091 170,242 5,000 55,000 2 5,992 992 171,234 5,000 50,000 3 5,893 893 172,126 5,000 45,000 4 5,794 794 172,920 5,000 40,000 5 5,694 694 173,615 5,000 35,0005 6 5,595 595 174,210 5,000 30,000 7 5,496 496 174,706 5,000 25,000 8 5,397 397 175,103 5,000 20,000 9 5,298 298 175,400 5,000 15,000 10 5,198 198 175,599 5,000 10,000 11 5,099 99 175,698 5,000 5,000 12 5,000 0 175,698 5,000 0

Anexa 28

69


Finantarea investitiilor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFinanţe,Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Finanţarea investiţiilor

împrumut pe

termen lung

55%

surse proprii

45%

Împrumut pe termen lung

surse proprii

70


Lucrare de diplomă

Coordonator:Lect.univ.doct. Delia Cataramă

Absolvent: Vişan Carmen Iulia

Bucureşti2008

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFinanţe,Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

71


Studiu de fezabilitate în realizarea unui proiect de investiţii la SC ADELA SRL

Coordonator:Lect.univ.doct. Delia Cataramă

Absolvent: Vişan Carmen Iuliana

Bucureşti2008

72

Studiu de fezabilitate la SC Adela SRL.doc

Documents

Transcript of Studiu de fezabilitate la SC Adela SRL.doc