Suport Curs Dermatologie Varianta Scurta (1)

SUPORT CURS DERMATOLOGIE

DERMATOZE PARAZITARE ANIMALICE

Definiţie:

- Afecţiuni cutanate provocate de agenţi patogeni din regnul animal dotaţi cu

mobilitate în plăgi tegumentare – epizoonoze, în profunzimea tegumentului –

dermatozoonoze.

Morbiditatea:

- cazuri izolate, endemice, epidermice

Clasificare:

- helmintoze: afecţiuni produse de viermi plathelminţi, nematod, larve

- arahnoidoze: artropode (scabia)

- entomoze: modificări cutanate provocate de insecte, larve (miaze cutanate,

larva migans,pediculoze)

SCABIA

1. Prurit nocturn, vesperal

2. Leziuni papulo-veziculoase punctiforme sau liniare (galeria acariană)

3. Contaminarea interumană sau vestimentară

Etiopatogenia:

- Sarcoptex sc. 0,2-0,3 mm, 4 perechi picioare, rostru şi un număr de spini

- galeria acariană – ouă- larve-nimfe, ciclu: 5-6 săptămâni

- contaminare: directă, sexual, prosoape, aşternut

Clinică:

1

- incubaţie: 3-6 săptămâni, leziuni papulo crustoase mici

Regiuni patogenice:

- pliul axilar, periombilical ,interdigital, la femei areola mamara,

- la bărbaţi scrotal, penian

- la copii: obrajii, plantari

Evoluţia:

suprainfecţie – eczematizare-generalizare „sc.norvegiană”

Diagnostic laborator: clinic + epidemiologic

Diagnostic diferenţial: pediculoza eczemă papulo-veziculoasă, prurigo. Înţepătură

insecte.

Tratament:

- fierberea lenjeriei + pudrare (cinci zile)

- Lindan 1 % (suf, mai rar), benzoat de benzil 20 % copii 2-4 seri consecutiv,

întreg tegumentul, Spregal

PEDICULOZA DE CAP

1. prurit occipital

2. identificarea macroscopică a parazitului sau lindinelor

3. apariţia în focar epidermic

Etiopatogeneza:

- Pediculus capitis 2 mm, un cap prevăzut cu mandibule, rostru de înţepare şi

fixare. Torace cu trei perechi de picioare şi un abdomen lat compus din opt

segmenţi.

- Femela depune ouăle pe firul de păr – 1 săptămână – se reia ciclul biologic

- Contaminarea directă interumană, obiecte de uz personal

Clinică şi evoluţie:

2

- leziuni de grataj-crute (s. De fond), eroziuni, escoriaţii – suprainfecţia

(furuncule, limfagite, adenite)

Diagnistic diferenţial: - eczema pielii păroase, streptococia scuamoasă a pielii

capului. Impetigo streptococic. Dermită seboreică. Dermită iritativă a pielii

capului.

Tratament: raderea, spălarea (apă şi săpun), acid acetic 15- 20 %. Pieptănat cu

piaptăn des, uscare, apoi Lindan, operaţia repetată de 2-3 ori pe zi.

PEDICULOZA DE CORP

- prurit: la centura pelviană şi intrerscapulo-umerală

- identificarea macroscopică a parazitului

- apariţia în focare epidemice: boala vagabonzilor – leucomelanodermie-.

Morfologie similară celui de pe cap: excoriaţii liniare paralele pe umeri,

interscapular cu evoluţie spre furuncule, ectime, impetiginizări.

Diagnostic diferenţial: scabia, prurigo acut (cronic), prurit din afecţiuni generale

Tratament: fierbere, pulverizarea insecticidelor, baie + pudră, DDT.

PEDICULOZĂ PUBIANĂ

1. prurit pubian, genital

2. evidenţierea ouălor

3. corelaţia cu un contact sexual cu 5- 10 zile anterior apariţiei pruritului

- culoare gălbuie, capul plat, gheare puternice

Depistarea cazurilor de boală

Izolarea şi tratarea acestora

Triaj epidemiologic

Control sanitar antiepidemic

3

DERMATOZE MICOTICE NEFOLICULARE

Definiţie:

- afecţini cutanate produse de paraziţi vegetali (plante inferioare) care

neputând sintetiza clorofila utilizează ca material substanţe organice ale

organismului parazital, îndeosebi keratina din tegument şi anexe

Diagnostic micologic:

- examen direct, lamă, lamelă

- însămânţarea pe medii de cultură selectivă

- inocularea la animal

- intradermoreacţii cu extracte de culturi de ciuperci

- antibiograma antifungică

- capacitatea de fermentare a zaharurilor

- teste de imunofluorescenţă

- Lampă Wood

Criterii de clasificare morfoclinice:

1. micoze cutanate propriu – zise:

1.1. epidermice:

- epidermofiţiile

- Candidozele cutaneo – mucoase

- Ptiriazul versicol

- Eritrasmă

1.2. dermo-hipodermice: actinomicoza, sporotricoza, blastomicoze

2. micoze foliculare (pilomicozele): microsporia, tricofiţia, favusul

3. micoze unghiale : hifomicetice; candidozice

EPIDERMOFITIILE INGHINALE

Sindrom de fond:

4

- prurit inghino-genital

- congestie, zemuire, veziculaţie

Etiopatologeneza: Epid. Flocosum, rar Trichophiton rubrum

Clinica: placard pruruginos, imagine de eczema marginatum (Hebra)

Diagnostic diferenţial:

- intertrigo candidozic

- intetrigo streptococic

- eritrasmă

- psoriazis inversat

- pediculoza pubiană

- eczemă perigenitală

Tratament: fierberea lenjeriei, badijonări zilnice cu Sab+W, combinaţii, tipizate

cortizonice+amicotice

EPIDERMOFIŢIA INTERDIGITALĂ

Sindrom de fond:

1. prurit de intensitate interdigitoplantar

2. macerarea albă, fisurarea, veziculaţie (spaţiul IV)

3. descuamarea lamelară

4. vezicule dishidrotice

Etiopatogeneza: agent cauzal: Epidermophiton, interdigital rar Tr.R

Clinica: prurit, zemuire, macerare intertriginoasă, descuamări lamelare, vezicule

mari în scobitură

Evoluţie: eczematizare, piodermizare, limgangită, erizipel

Diagnostic: examen direct, pe mediul Sabouroud

1. intertrigo candidozic

2. intertrigo streptococic

5

3. keratodermii plantare

4. dishidroza plantară nonmiotică

Tratament: evitarea ciorapilor sintetici, pomezi cu acid benzoic 2-4 %

PITIRIAZIS VERZICOLOR

Sindrom de fond:

1. pete cafenii lenticulare

2. descuamaţia fină ptiriazică a gratajului unghiei

3. absenţa pruritului

Diagnostic patologic: Microsporum furfur, contaminare interumană sau lenjerie de

corp

Clinica: spate, gât, umeri, pete izolate, grupate, gălbui, cafenii sau maronii

deschise, fine

Examen laborator: micologic direct lampa Wood


- vitiligo

- ptiriazis rozat Gilberet

- eczematide ptiriziforme

Tratament: fierberea lenjeriei, săpun sulf, W sol iodate 1 %, Dermianovici

CANDIDOZE CUTANEO MUCOASE

Sindrom de fond:

1. leziuni intens congestive, madidante, erozive

2. prezenţa unor depozite alb, scuamoase, brânzoase

3. prurit senzaţie de arsură

4. culturi ce se dezvoltă rapid

6

Condiţii ce cresc virulenţa candidei: D.Z., antibioterapia, tratamente orale sau

vaginale cu antitrichomoniazice, corticoterapie, leucoree, avitaminoze,

s.dispeptice

Manifestări candidozice cutanate, mucoase, unghiale:

- perlesul candidozic

- intertrigo cu levuri-pliu, plăci eritemato-erozice, zemuinde, cu depozit alb

cremos

- paronichia candidozică – hipertrofie a repliului supra şi peri unghial cu

congestie şi edem la acest nivel. La presiunea zonei apare o picătură de

puroi, gros, cremos.

- Intertrigo +perionixis: boală profesională cofetari, brutari, spălătorese

- Stomatita candidozică: infantilă, patologică, stomatologică

- Enantem intens, depozite cremoase compacte, stomatită smântânoasă

- Limba geografică: depapilări policiclice

- F. Hiperplazică (albă piloasă)

- F. Negricantă (neagră, piloasă)

- Vulvovaginită candidozică: arsuri, prurit, depozite alb lăptoase, grunjoase,

ce maschează un fond intensiv cu mici fisuri şi eroziuni la introitul vaginal

- Balanita: congestie erozivă circinată, fisuri radiare ale tecii prepuţaile

- Ano rectita candidozică

- Granulomul candidozic faţă, pielea capului, tumorete aplatizate cu cruste

gălbui albicioase (copii)

Diagnostic diferential:

- epidermofiţiile

- intertrigo microbian

- perionixis

- perionixis strepto-stafilococic

- perleş stafilococic

- tricomoniaza

7

- balanitele infecţionase nespecifice

- pruritul anal

Tratament:

-eliminarea circumstanţelor etiopatogenice, D.Z, corticot.

- sterilizarea tubului digestiv

-Antifungice, Amfotericina B

-local antiseptice, Borax 3 %, acid boric 3 %, Nistatin

DERMATOZE MICOTICE FOLICULARE (PILOMICOZELE)

Microsporia:

Sindrom de fond:

1. plăci mari scuamoase la nivelul pielii păroase

2. fire de păr rupte egal de la emergenţă, aspect îngroşat de un depozit purulent

în manşon

3. M.Audoini - parazitare ectotrix, direct fie prin obiecte folosite în comun

Clinica: plăci 2-10 cm (3, 4 la număr) rotunde, ovalare, rupte egal la 3 – 4 mm de

la emergenţă, eritem, scuamare furfuracee

Examen de laborator: Wood-fluorescenţă verzuie strălucitoare


-tricofiţia uscată

-Favusul

-Psoriazisul capului

-peladă

Tratament: local: raderea, badijonarea cu sol.sab., alcool iodat 1 %; general:

Griseofulvina 10 mg./kgcorp pt. 3 săptămâni

8

TRICOFIŢIA SUPERFICIALĂ USCATĂ

Sindrom de fond:

- plăci scuamoase în pielea capului, talie mică, numeroase

- evidenţierea dermofitului în păr şi scuame

Etiopatogeneza:

- Tr. Violaceum, Tr. Tonsurans – parazitare endotrix

Clinica: - plăci scuamoase în pielea capului, talie mică, numeroase

- fire de păr inegale, comparat cu mirişte

- inoculări unghiale, herpes circinat

Diagnostic laborator: firul parazitat endotrix


- microsporia

- favusul

- tinea amiantacee

- Eczema seboreica

- psoriazis

Forma profundă inflamatorie:

Sindrom de fond:

1. Leziuni papulo-nodulare pustuloase, inflamatorii

2. epilarea lejeră a firelor de păr

3. evidenţierea micologică

Etiopatogeneza:

- Tr. Gipseum, Verucosum-zoofili, ectotrix, folic.prof

KERION CELSI

Copii: pielea păroasă, papulo-pustule, placard inflamator

9

Supuraţie în stropitoare, limfangenite şi adenite dureroase

SICOZISUL TRICOFITIC

Noduli inflamatorii, furunculozi grupaţi la nivelul regiunii mentoniere, latero-

facial, cu tendinţă de pustulizare şi expulzarea firului de păr

FOLICULITELE CONGLOMERATE LELOIR

- leziuni pustuloase, expres

Inoculări tricofitice inflamatorii la nivelul pielii, membre, torace cu dispoziţie

circinată

Diagnostic laborator:

- ectotrix

- I.D.R. la tricofitină pozitiv

- Diagnostic diferenţial

- furuncul

- Sicozis stafilococic

- Impetigo

- Herpes

Tratament:

- epilarea firelor de păr

- incizii de degajare şi drenaj

- comprese antimicotice, septice, sol. Rivanol 1 0/00

- antimicotice, sabouraud

- tratament general – Griseofulvină

- Rx. Terapia inflamatorie

10

ONICOMICOZE

Sindrom de fond:

1. deformare şi fiabilitate unghială

2. îngălbenirea unui sector din lama unghială

3. detaşarea unghiei de pat

4. ex. Micologic

Etiopatogeneza: invad în focar primitiv sau secundar

Clinică şi evoluţie: 4 tipuri morfoclinice – după modul de invazie

1. distal (marginea liberă, friabilă, fărmicioasă)

2. superficial (lama, zone mici gălbui)

3. proximal (afectarea de la rădăcină, matrice)

4. periunghial- candidoza perionixului

Dignostic laborator obligatoriu

Diagnostic diferenţial: psoriazisul unghial, onicodistrofie cu afecţiuni generale

STAFILOCOCIILE CUTANATE

Clasificarea sumară:

1. stafilodermii foliculare: foliculite şi perifoliculite

2. stafilodermii ale glandelor sudoripare ecrine şi aporine

3. stafilodermii ale pielii glabre

Originea: în virulenţa tulpinilor microbiene, factori generali sau locali ce

prejudiciază rezistenţa antimicrobiană

Virulenţa este asiguraţă de: echipament enzimatic şi toxic

Diagnostic: examen din leziuni , însămânţări pe medii simple agar sânge.

STAFILOCOCIILE FOLICULARE ŞI PERIFOLICULARE

Sindrom de fond:

1. pustule foliculare unice sau multiple

11

2. reacţie congestivă sau infiltrativă nodulară cu funcţii dif. Clinică

3. tendinţă de extindere în apropiere sau la distanţă autoinoculare

4. dg. Microbiologic facial

Etiopatogeneza: osteofoliculită , foliculită profundă, panfoliculită, perifoliculită,

folic.disem.

FOLICULITE ACUTE

1. superficiale: pustule superficiale izolate, faţă după bărbierit, fese, pubiene

(sintetice)

2. profunde – pustule pe un fond mai infiltrat şi dureros, halou peripustulos.

Ex.: foliculita feselor sau a narinelor, orgeletul

FOLICULITE SUBACUTE

- sicozis stafilococic, leziuni papulopustulonodulare, izolate, grupate

- sicozisul lupoid, placard atrofocicatricial centru, petriferic, papulo-pustule

- foliculita decalvantă cu evoluţie de asemenea cicatricială

- acneea pseudocheloidiană – bărbaţi obezi, bandă scleroasă cu pustule

FOLICULITE CU PERIFOLICULITE

Furunculul – nodul dur, dureros, epiderm lucios, destins, hiperemic, localizat în

zone cu fire de păr goase, coapse, gambă, orice zonă, 2- 4 zile abcedează,

eliminarea foliculului pilosebaceu

Furunculoza: virulenţa Staf. sau tare metabolice (D:Z)

Furuncul antracoid: ceafă, 10 cm, foarte dureros, elim. burbion, kerion.

Stafilococia malignă a feţei: debut ca un furuncul, edem, localizare centrofacială,

febră, edem palpebral, chemozis


12

-tricofiţii supurate

- hidrosadenita

- pustule amicrobiene

- sifilide secundare

STAFILODERMII UNGHIALE

Sindrom de fond:

1. prezenţa geodelor în grosimea lemei unchiale

2. inflamaţia subacută supurativă a perionixului

3. afectarea predilectă a copiilor

Perionixul stafilococic . plica periunghială inflamată, uşor tumefiată eliberând o

picătură de puroi la presiune

geoade – puncte albe, detaşarea plafonului arată cantităţi

Diagnostic diferenţial: candidoze unghiale, onicomicozele tricofitice sau

epidermofitice

STAFILOCOCII SUDORIPARE

1. Hidrosadenită – noduli duri, dureroşi spontan la palpare, eritem, ramolire,

fistulizare, puroi cremos

2. Abcese multiple ale sugarului: expresia afecţ. Gl. ecrine- noduli elastici la

început nedureroşi şi mobili, ramoliţie

Diagnostic diferenţial: furuncul, furunculoză, chiste supurate

STAFILODERMII ALE PIELII GLABRE

Sindrom de fond – dimin.

13

1. botriomiconul: tumoretă vascularizată, delimitată, pediculată (buze, limba,

degete, pielea capului)

2. piodermita vegetantă: placarde pseudo-papilo-supurative, cruste fetide

3. pioderma gangrenosum: ulceraţii circulare, fond neregulat, marginile tăiate

drept

Tratament:

1. chirurgical: incizii, drenaj

2. Local: antiseptice, dezinfectante, atb. În ung.creme, pudre

3. General: atb. Forme grave

STREPTOCOCIILE CUTANATE

1. streptococul afectează în general spaţiul interfolicular: leziuni erozive

buloase, crustoase

2. stafilococul ostiul folicular: leziuni pustulo foliculare

Clasificare: (după Lochin şi Milian)

A.

- de virulenţă

- de echilibru

- de sensibilitate

B.

- eritematoase

- erozive ulceroase

- scuamă crustoase

- buloase

- papuloase

1. STREPTOCOPII EPIDERMICE

1.1 Infecţioase:

14

- impetigo contagios: bule, cruste melicerice, erozive, grupate peribucal (la copii

mici)

- turniola: bule periunghiale, dureroare, evoluţie rapidă

- Intertrigo streptococic: eritem, fisuri, cruste, retroauricular

- perleşul: congestie, edem, erosive, fisurim cruste la nivelul buzelor sau comisural

Perionixis: edem, eritem, microulceraţii

1.2. Infecto-alergice:

- eczematide

- eczema numulară

- dishidroza

- ptiriazis alb

- tinea şi pseudotinea amiantacee

2. STREPTOCOCII VASCULARE

2.1. Infecţioase:

-erizipel

-limfangita

-flebita

2.2. Infecto-alergice:

eritem nodos

eritem polimorf

hipodermitele

Tratament: antioseptice, violet de genţiana 1 %, Castelani, antibiotice în creme.

Tratament general: atb., corticot. în cele de sensibilizare.

IMPETIGO CONTAGIOS TILBURY – FOX

Sindrom de fond:

1. bule

15

2. cruste melicerice

3. eroziuni grupate peribucal (la copii)

Etiopatogeneza: inoculare exogenă, autoinoculări din aproape în aproape, focare

din sfera ORL

Clinica şi evoluţie: bule reliefate, fond congestiv, izolate, confluente, serocitrine,

spargerea plafonului, eroziuni, zemuinde, margini policiclice, cruste melicerice

Localizare: peribuco nazală, mentonieră, pp capului, palme, degete, colectivităţi

preşcolare.

Diagnostic de laborator: streptococul se găseşte în faza de debut a bolii.


1. herpes

2. eczemă acută

3. sicozis stafilococic sau tricofitic

4. dermatoze buloase

5. eritemul polimorf

INTERTRIGO STREPTOCOCIC

Sindrom de fond:

1. eritem

2. fisuri

3. cruste în pliurile şi pe retroauricular

Etiopatogeneză: infecţie exogenă

Clinică evoluţie: prurit, eritem, zemuire, fisură dureroasă, eritem cu margini

imprecise, pot fi atinse pliul submamar, inghino-genital


1. intertrigo candidozic

2. epidermofiţiile

3. psoriazis inversat

16

ECTIMA

Sindrom de fond:

1. leziuni ulcero crustoase rotunde, evoluţie acută

2. halou congestiv şi pigmentar

3. localizare gambe, fese

Etiopatogeneza: infecţie exogenă, profundă, reparaţie cicatricială, teren debilitat

organic (IVC, diabet)

Clinica şi evoluţie: edem, bulă flască, plată, crustă negricioasă (halou congestiv)

ulceraţie neregulat-ovală, cicatrizare cu halou hiperpigmentar


- impdetigo

- sifilide terţiare ulceroase

- tuberculide necrotice

- furundul

TURNIOLA

Sindrom de fond:

- bule periunghiale, dureroase, evoluţie rapidă

Clinică şi evoluţie: bule, periunghiale, se instalează şi se sparg rapid, eroziuni

dureroase


- perionixis streptococic

- perionixis candidozic

- perionixis stafilococic

PERIONIXIS STREPTOCOCIC

17

Sindrom de fond:

- edem

- eritem

- microulceraţii periunghiale

Etiopatogeneza: streptodermie de echilibru între macro şi microorganism

Clinica şi evoluţie: fenomenele celsiene locale se instalează progresiv


- turniola

- herpes predigital şi digital

- perionixis candidozic

- perionixis stafilococic

CHEILITA ŞI ANGULUS STREPTOCOCIC

Sindrom de fond:

- congenstie

- edem

- eroziune

- fisuri şi cruste la nivelul buzelor şi comisural

Etiopatogeneza:

- exogena: gingivita sau rinita

- alergic: fracţiunile antigenice şi toxinice ale streptococului

Clinica şi evoluţie: buza inflamata total sau doar comisural, dureri locale, fisuri în

pliul comisural


- cheilitele candidozice

- cheilitele glandulare

- cheilitele keratozice – actinice

18

PTIRIAZISUL ALB

Sindrom de fond:

- pete lenticulare acrome, faţă, descuamarea fină furfuracee, la copii focare ORL

Etiopatogeneza: mecanism alergic la sensibilizare la distanţă faţă de un focar

amigdalian , streptococic, adenoidian

Clinica şi evoluţia: pete numulare 2 – 4 cm., contur imprecis, descuamaţie

ptiriazică


- vitiligo

- ptiriazisul verzicolor

ERIZIPEL

Sindrom de fond:

- tumefacţie în placard reliefat la periferie

- dureri locale

- debut acut cu febră, frisoane

- localizare la gambă şi faţă

Etiopatogeneza: limfangită reticulară a dermului, căile de inoculare

Clinica şi evoluţie: febră, frisoane, placă erizipelatoidă, evoluţie 8 – 12 zile, VSH,

ASLO

Localizare: faţă, M.I.


1. dermoepid.

2. vascularitate

19

DERMATOZE VIROTICE

Datorită inducerii de reacţii generale şi viscerale stud în patologia infecţioasă.

Virozele cutanate (virus restrictiv dermatologic) sunt provocate de virusuri.

- Papova

- Herpes virus

- Pox-virus

Clasificarea afecţiunilor virale d.p.d.v. clinic şi patogenic:

I. dermatoze virotice propriu-zise primar-cutanate: intrare cut. Şi mucoase

1. Epidermoviroze:

A. Hiperplazie:

- - veruci plane juvenile

- veruci vulgare

- condiloame acuminate

B. Degenerative: - moluscum contagiosum

c. Exudative :

- nodulii mulgatorilor

- ectima contagioasa

- boala Mollaret (zgârieturii de pisică)

-Eritemul veziculos cu stomatită

- vaccina

2. Epidermoneuroviroze

- herpesul

- zona Zoster

- aftelel bucale şi genitale

- pustuloza varioliformă Kaposi- Juliusberg

II.Dermatoze virotice simptomatice ( ce apar în cadrul febrelor eruptive virale)

- variola

- varicela

20

- rubeola

- parotidică epidemică

- adenoviroze, gripa

- febra tifoidă

III.Dermatoze de etiologie virotică foarte probabilă:

- S. Reiter

- S. Bechet

- E. Polimorf

- Acroeritemul papulos Gianotti – Crosti

IV. Dermatoze de etiologie virotică ipotetică: Penfigus

EPIDERMOVIROZE

Veruci vulgare: papule dure şi rugoase la palpare, plate, gălbui, grupate, digito

plantar, dosul mâinii

Etiopatogeneză: virusul papova, hiperplazie epidemică, autoinoculabile

Clinica şi evoluţia: papule keratozice, punctiforme, granuloase, monezi, suprafaţă

rugoasă, nedureroase, neinflamatorii. Degete, dorso-palmar, periunghial, coate,

genunchi

Topografic:

-Cele plantare: dureroase la mers,

-pielea capului – excrescenţe în mănunchiuri digitale

- pleoape, faţă – filiforme

- spate gât, persoane în vârstă – seboreice, senile

- se pot înmulţi sau vindeca spontan


1. veruci plane juvenile

2. clavusuri plantare

3. fibroame în pastilă

21

4. TBC verucos

1. diatermocoagulare

2. crioterapie

3. ac. salicilic, lactic 20 – 20 %

4. Metionina

VERUCI PLANE JUVENILE

Sindrom de fond:

1. papule mici, plate gălbui, grupate, faţă şi dosul mâinii

Etiopatogeneza: V. Papova, hiperplazie epidemică, probabil autoinoculabile

Clinica şi evoluţie: la debut proeminenţe plane de talie mică 3 – 4 mm, netede sau

rugoase. Culoare galbenă, xantomatoasă, faţă, bărbie, frunte, dosul mâinilor


1. veruci vulgare

2. hidradenoame eruptive

3. mastocitoza cutanată

4. xantomul

Tratament:

1. diatermocauterizări

2. keratolitice

3. sol.iodate

CONDILOAME ACUMINATE

Sindrom dif.:

1. formaţiuni vegetante, conopidiforme sau polilobate, grupate sau confluente

genital sau perioral.

22

Etiopatogeneza: V. Papova la bărbaţi sunt favorizate uneori de fimoza; la femei pe

fondul unei secreţii, transmitere sexuală frecventă periclitoridian, labiile mari, şanţ

b.

Clinica şi evoluţia: la debut vegetaţii elevate punctiforme, tumorete vegetante

izolate sau grupate suprafaţa mamelonată, creasta de cocoş, moi


- condilioame late

- epitelioame ulcerovegetante

- limfangioame

Tratament:

1. diatermocauterizarea

2. criochirurgia

3. Podofilina 33 % în alcool diluat

MOLUSCUM CONTAGIOSUM

Sindrom de fond: tumorete hemisferice, ombilicate central, conţinut semilichid pe

trunchi şi perigenital la tineri şi copii.

Etiopatogeneza: pox virus, contaminarea directă sau de la băi, piscine

Clinica şi evoluţie: tumorete bine delimitate, proeminente hemisferic, 3 -4 mm

diametru perlat, strălucitoare, ombilicare centrală, ferme, la înţepare o picătură

semilichidă ca o magnă ccalcaroasă.


1. varicela

2. stafilocociile foliculare

3. veruci vulgare

Tratament: chiuretajul, extirpare

23

2. EPIDERMONEUROVIROZE

HERPESUL

Sindrom de fond: erupţie veziculo- eritematoasă grupa în buchet, localizată,

însoţită de senzaţie de arsură,

Etiopatogeneza: virusul aflat în stare latentă, patogen în tulburări digestive, focare,

ciclu menstrual. La copii calea de pătrundere, cutaneo-mucoasă sau respiratori.

Clinica şi evoluţie: arsură, prurit, buchet de vezicule, eroziuni, cruste 6- 7 zile se

vindecă integral. Adenopatie satelită inflamatorie, dureroasă frecventă. Stare

generală alterată, cefalee, astenie, febră, mialgii.


1. aftele bucale

2. aftele genitale

3. zona uoster

4. eritem polimorf

Tratament: nitrarea veziculelor, Acyclovir ung.

ZONA ZOSTER

Sindrom de fond:

1. erupţie veziculoasă, dispusă în buchet, arsuri şi dureri

Etiopatogeneza: herpes virus a cărei virulenţă creşte în hipoavitaminoze, TBC,

tumori, contagiozitate redusă, imunitate durabilă.

Clinica şi evoluţia: astenie, cefalee, arsuri şi dureri pe traseul erupţiei, vezicule

grupate în buchete, altele izolate, cruste gri maronii, leucodermie posteruptivă.

Localizări: intercostal, cervico-brahial, occipital, treigeminal

Evoluează: hemoragică, necrotică, paraneoplazică.


1. herpesul

24

2. dermita de contact

3. eczema papulo-veziculoasă

4. I:M: colico-renală

Tratament: pudraj, misturi antipruriginoase (mentol, camfor 0,5 – 1 %).

Corticoterapia este C.I. analgice, antinflamatoare, Acyclovir, Brivudin

AFTELE BUCALE ŞI GENITALE

Sindrom de fond:

1. ulceraţii perfect rotunde, acoperite cu un depozit gălbui difteroid,

înconjurate de un halou eritematos, dureroase, localizate pe mucoasa bucală,

genitală

Etiopatogeneza: posibil virus (herpes virus) leziunile sunt legate de consumul unor

alimente: lapte, nuci, focare digestive, enterocolite cronic.

Clinică şi evoluţie: vezicule, ulceraţii 4 – 5 mm până la 1 cm, rotunde, ovalare,

fond slăninos, halou eritematos, dureroase, adenopatie inflamat., caracter

recidivant 1 puseu la 8 – 10 zile.

Localizare: mucoasa obrajilor, dosul limbii, şanţul gingivo vestibular, mucoasa

genitală.


1. Herpesul

2. Pemfigus

3. Candidozele mucoaselor

4. Simfilomul primar

5. Eritem polimorf

Tratament: gargarisme antiseptice, badijonare cu glicerină boraxată 5%, nitratarea

1%, corticoterapia generală în doze, antiseptice intestinale.

25

DERMATOZE ALERGICE

Clasificarea dermatozelor alergice se poate face în funcţie de mai multe criterii:

1. Tipul urticarian:

- urticariile acute şi cronice de orice etiologie

- edemul angioneurotic

2. Tipul ecezematos

- eczema acută şi cronică

- eczema atopică

- dishidroza

- eczematidele

- neurodermita

3. prurigo-prurit

- prurigo acut şi cronic al adultului

- strofulus

- prurigo herba

- prurigo nodular Hyde

- pruritul localizat

- pruritul difuz

4. Tipul vasculitic:

A. Dermic: vascularitele nodulare

- prurigo ecezmatoidă

- purpura Schoenlein Henoch

- eritem polimorf

B. Hipodermic:

- eritem nodos

Eritem indurativ Bazin

Hipodermite nodulare subacute

C. Sistemice: Vascularite cutaneo-mucoase

26

Etiopatogeneza: factorii declanşaţi (atg) provoacă apariţia unor factori

imunoreactivi (antigeni).Contactul atg.-Atc. Este o reacţie ce generează

numeroase fenomene patologice la nivelul vascular, celualar, interstiţial, subcelular

Alergeni:

- exoalergeni

- endoalergeni

Originea:

- alimentară – trofoalergeni

- respiratorie – pseudoalergeni

- medicamentoasă – farmacoalergeni

- biologică – bioalergeni

Endoalergenii provin din: focare infecţioase cronice (ORL, stomat., urinară)

Autoalergenii – degradarea structurilor proteice proprii

Atg. Se cuplează cu atc., reacţia atg-atc realizează un complex de manifestări

umorale tisulare, celulare

Atc. Sunt gamaglobuline serice sau tisulare denumite imunoglobuline grupare în:

igG, igM, igA, igE, igD. Cele patru grupe de reacţii alergice sunt descrise de Gell

şi Coomb.

1. Tipul 1- denumit al reacţiilor anafilactice – alergii de tip imediat cuprind

urticariile, atopia, astmul şi şocul anafilactic

2. Tipul 2 al reacţiilor citotoxice – conflictul atg-atc are loc pe membrane

celulare, în celulele roşii

3. Tipul 3 grupeză reacţiile prin complexe imune atg – atc

4. Tipul 4 este al reacţiilor mediate de limfocite

Diagnostic de laborator: teste cutanate, fie percutanate, scarifiare, înţepare, i.d.,

Testul epicutan – indicat în erupţiile de tip eczematos.

Cutireacţia – introducerea alergenului în profunzime prin diferite tehnici,

Transferul pasiv al sensibilizării.

27

URTICARIA

Sindrom de fond: plăci urticariene de formă şi dimens. Variate, pruriginoase, cu

instalare rapidă şi disparitia in 24 ore

Eczemele

Sindrom de fond: leziuni grupate sau confluate in placi de tip papulo-veziculo-

crustos, scuamo-crustos sau hiperkeratozic cu lichenificatie, in functie de faza in

care se afla afectiunea, constant insotite de prurit rebel

Etiopatogeneza: asemănătoare celei din urticarie (ORL, stomat., gastrice,

hepatice)

- externi: microbieni(strepto-stafilococi), micotici, chimici

eczeme endogene şi exogene, nu corespunde realităţii, iniţial simdromul e

monoetiologic, devine polietiologic

se încadrează în reacţii alergice de tip întârziat în inflamaţia epidermului,

spongioza şi veziculaţia, vasodilatiaţia şi edemul în dermul superficial.

Clinica şi evoluţia:

1. stadiul eritemato-edematos

2. veziculaţie

3. s. De zemuire

4. crustos

5. scuamos

6. keratotozic fisurativ lichenificat: eczema numulară; eczema papulo-

veziculoasă; eczema palmo-plantară-veziculaţie de tip dishidrotic; eczema

pliurilor –zemuire; eczema feţei –edem palpebral

Diagnostic de larorator: baterii de teste: la pneumoalergeni, trofoalergeni,

farmacoalergeni, microbieni, micotici şi chimici.

Tratamentul:

1. General . corticoterapia doze mijlocii în doze descrescânde. Asanarea

focarelor infecţioase, candidozice, helmintice, antialergice, antihistaminice.

28

2. Local – în faza acută – antiseptice ac. Boric 3 %, rezorcină 0,5 g, borax 3 %,

ulterior unguente cortizonice cu adaos antibiotic, Negamicin,Eritromicină;

fazele cronice: gudroane reductoare, keratolitice, oleul de cad 10 – 40 %,pix

10 – 20 %, cortizonice: Locacorten-tar, Locasalen

DISHIDROZA

Sindrom de fond vezicule cu plafon gors, mari, pruriginoase, dispuse simetric,

digitopalmar, plantar cu evoluţie acută

Etiopatogeneza focare micotice, microbiene, tulb. Digestive, atopice

Clinica şi evoluţia: debut acut, puseu unic sau succesive,vezicule pe feţele laterale

ale degetelor palmelor sau scobitura a unor vezicule, izolate, confluente, plafon

gros, recidivează


1. eczema palmo plantară

2. dermatita de contact

3. epidermofiţiile

Tratament: decelarea focarului endo sau exogen, băi antiseptice, cortizonice

ECZEMATIDELE

Sindrom de fond: leziuni eritemato-scuamoase, vag.purpurice, slab pruriginoase în

medalioane sau figurate.

Etiopatogeneza: reacţii secundare faţă de un focar infecto-alergic primar, fie

cutanat, fie excutanat (ORL, stomat.)

Clinică şi evoluţie: debut insidios, prurit lejer, forma ovalară sau policiclică, contur

imprecis delimitat. V. Punctate, granuloase, medalioane 1-3 cm.

Se disting patru varietăţi clinice:

- ptiriaziforme – roze palid,scuamoase, extremităţi

- psoriaziforme,scuame groase albe

29

- seboreice figurate presternal, interscapular, p.p. a capului

- purpurice – descuamare fină, ptiriazică, trunchi, membre

Diagnostic diferenţial

- ptiriazis rozat Gilbert

- Psoriazisul

- Parapsoriazis în plăci

- Lichen plan

- Herpes circinat

- Sifilide papulo- scuamoase

Tratament: tratarea focarului primar, ung. Cortizonice, antiseptice blânde,

antibiotice, ultraviolete

NEURODERMITA

Sindrom de fond: placă sau plăci cu contur imprecis, lichenificate, îngroşate,

discret eritematoase acoperită adesea de escoriaţii, cruste, grataj

Etiopatogeneza: reacţie dintre eczemele cronice lichenificate şi afecţiunile

papuloase de tip prurigo, teren de disfuncţie ovariană,neurotice, anxioase

Evoluţie: plăci ovalare , neregulate, contur imprecic, diam. 5- 10 cm., suprafaţa

haşurată, brăzdată de şanţuri care se întretaie determinând un desen cutanat

haşurat.

Locallizare: reg.cefei, poplitee, suprasclapulară, perineo scrotală, rădăcina coapsei.


1. eczema cronică

2. prurigo

3. sclerodermie în plăci

4. lichenul plan

Tratament:

1. antipruriginoase, mentol, camfor 0,5 – 1 % în sol.alcoolică

30

2. cauterizare chimică prin badijonări cu ac.tricloracetic 20 % sau hidroxid de

K 40 %

3. crioterapue cu zăpadă carbonică

4. roentgen terapie, cortizonice, reductoare

ERITEMUL POLIMORF

Sindrom de fond:

1. Leziuni eritemato-edematoase papuloase, rotunde deprimat central

2. Leziuni erozive bucale şi/sau genitale

3. Febră, atralgii, VSH mărit, episod anginos

Etiopatogeneza: boala încadrabilă în reacţiile de tip III – complexe imune, focare

amigdaline, dentare, sensibilizări medicamentoase: antibiotice, biseptol,

paracetamol

Clinica şi evoluţie:debut acut, febră, cefalee, adenomie, angină acută erupţie

eritemato-papuloasă în elemente numulare,deprimate central (cocardă) la nivelul

mâinilor, faţă gât, membre.centrul poate deveni veziculo-bulos (herpes iris).La

mucoasele bucal, genital, eroziuni policiclice, depozite crustoase la buze.

Evoluţia: 2-3 săptămâni, s.Stevens-Johnson

Diagnostic laborator: VSH mare, netrofile ASLO, fibrinogen


1. eritem nodos

2. vascularite dermice

3. eczemă în plăci

Tratament: general: corticiterapie 8 – 10 tablete Superprednol în forme grave. Nu

este necesar în forme uşoare

Etiologia infecto-alergică: antibioterapie, cortizonice local

31

GRUPUL PRURIGO

Sindrom de fond:

1. papule

2. papulo vezicule

3. escoriaţii

4. prurit crescut

5. evoluţie acut sau cronic

Etiopatogeneza: mixtă tipul 1 anafilactic şi tipul 2 eczematos

Factori: praful de casă, alergeni alimentari, helmintici, tulburări digestive, atopia

Clinica: predominanţa elementului papulos fata de cel exudativ, veziculos

1. prurigo acut infantil (strofulus) la copii de 2 ani, papule centrate de vezicule

pe gambe, coapse, fese, plante pruriginoase, excoritaţii grataj,cruste,

elemente urticariene.

2. prurigo acut al adultului:aspect morfoclinic identic, legat ueori de sarcină, de

expunere la soare cu leziuni în zonele expuse la soare, rebele la tratament

3. prurigo cronic infantil: două variante (individualitatea lor se şterge)

a. prurigo Besnier - eritemato papulo veziculoase, tendinţă de

lichenificare, plicile poplitee, cot, simetric faţă , mâini, atopie

b. Pr.Hebra – papule infitrate cu vezicule grupate în plăci, pe feţele

extensorii ale membrelor superioare şi inferioare, prurit foarte,

lichenificarea, pigmentarea, piodermizarea leziunilor iniţiale

4. prurigo cronic al adultului – se poate localiza pe faţă, membre, prurit, grataj,

excoriaţii, uneori apar elemente nodulare (PP nodular Hyde) gambe. Laba

piciorului


1. eczemă

2. varicelă

3. scabia

4. lichem plan

32

5. reticuloze cutanate

6. Boala Hodgkin

7. neurodermita

Tratament:

1. corticoterapie doze mici

2. antihistaminice

3. desensibilizare (praf, polen, la cazurile cu etiologie precizată)

4. local: locţiuni alcoolice fenolate 1 %, rezorcinate 2-5 %, mentol !%

5. cure heliomarine, balneoclimeterice

6. PUVA în forma cronică,lichenificiată a adultului

ERITEMUL NODOS

Sindrom de fond:

- nodozităţi hipodermice, acute, simetrice pe gambe roşii violacee, dureroase

spontan şi la palpare

Etiopatogeneza: vascularită hipodermică, reacţie tip III, complexe imune, infecţia

TBC la copii şi adulţi tineri aprox. 80 % streptococ β hemolitic focare ORL.

Clinică şi evoluţie: febră, artralgii, astenie, tumefacţii nodulare, ferme, păstoase,

coloraţie roşie violacee pe faţa anterioară a gambelor, numărul elementelor 5– 10

Evoluţia 2 – 3 săptămâni, luând aspect contuziform

Diagnostic de laborator: IDR la tuberculină, ASLO, fibrinogen, VSH, Rx: prima

infecţie bacilară


1. eritem indurat Bazin

2. Hipodermite subacute

3. Erizipel

4. Flebite şi periflebite

5. sarcoidoza

6. Contuzii, hematoame

33

Tratament:

1. etiologic: antiinflamatorii nesteroidiene, unguente cortizonice. În forme

persistente IK – 1 g/zi

34

Suport Curs Dermatologie Varianta Scurta (1)

Documents

Transcript of Suport Curs Dermatologie Varianta Scurta (1)