Suport Curs Dermatologie

82
SUPORT CURS DERMATOLOGIE Definiţie: Dermato – Venerologie Noţiuni Embriologie: pielea dublă origine embrionară ecto – mezodermică Luna 4. apar: - muguri epiteliali comuni folic. Piloşi - m.e. glande sebacee - m.e. glande sudoripare ecrine - m.e. unghiilor Analogie între formarea unghiilor şi a dinţilor – coexistenţa unor afecţiuni Anhidroză + atrichie + anodonţie Aspectul morfologic al suprafeţei cutanate: Înveliş neîntrerupt – semimuc; mucoase Suprafaţa pielii: orificii mari; mici – nu este uniformă Cute congenitale: mari (axilă); mici (linii arcuite, amprente) Cute funcţionale 1

description

dermatologie

Transcript of Suport Curs Dermatologie

Page 1: Suport Curs Dermatologie

SUPORT CURS DERMATOLOGIE

Definiţie:

Dermato – Venerologie

Noţiuni

Embriologie:

pielea dublă origine embrionară ecto – mezodermică

Luna 4. apar:

- muguri epiteliali comuni folic. Piloşi

- m.e. glande sebacee

- m.e. glande sudoripare ecrine

- m.e. unghiilor

Analogie între formarea unghiilor şi a dinţilor – coexistenţa unor afecţiuni

Anhidroză + atrichie + anodonţie

Aspectul morfologic al suprafeţei cutanate:

Înveliş neîntrerupt – semimuc; mucoase

Suprafaţa pielii: orificii mari; mici – nu este uniformă

Cute congenitale: mari (axilă); mici (linii arcuite, amprente)

Cute funcţionale

Culoarea: cantitatea de pigment melanic, vacularizaţie, Hb,

Grosimea: variabilă cu vârsta, zona, influenţează culoarea

Mucoasele sunt mai subţiri

Suprafaţa: 1,5 – 1,8 m.p.

Greutatea: aprox. 20 % (15 % – hipoderm, 5 % derm, 1 % epiderm)

Elasticitatea: elemente fibrilare (elastice + panicul adipos) plăgi

Mobilitatea: variabilă (faţă, torace, palme)

1

Page 2: Suport Curs Dermatologie

Aspect microscopic:

Epiderm: epiteliu multistratificat cu celule în permanentă regenerare (timp

de reînnoire epidermică 30 zile).

Aspect macroscopic, funcţia îndeplinită, origine:

- keratinocite

- melanocite

Lipsa vaselor: nutriţia se realizează prin transferul lichidian din derm prin M.B.

Tonofilamente Herxheimer

Straturi:

- bazal: semidesmozomi

- spinos: citoplasma, tonofibrile, desmozomi

- granulos

- lucid: omogen şi acelular la col. Obişnuite (palme)

- cornos profund: conjunct şi superficial, disjunct şi exfoliator

Melanocite:

Originea: creasta neurală, unitatea melanică epidermică

Dermul: schelet conjunctivo-fibros

Membrana bazală rezultă din împletirea de fibre epidermice şi dermice - caracter

ondulat

Dermul:

Dermul subpapilar: elemente fibril.,gracile, celule, s. fund., vascularizaţie bogată

Dermul profund: corion, mult mai gros (4/5), rezistent, alcătuit din fibre

Celule:

- fixe: fibroblaşti, fibrocite (cu rol în sintetizarea precolagenului)

fibre reticulare + elastice: histiocite, mastocite

- mobile: limfatice, plasmatice

2

Page 3: Suport Curs Dermatologie

Fibrele:

1. colagen: compuse din protofibrile, fibrile – fibre 10-20µ, ramificate,

neastomozate

2. reticulare argentofine: ramifică şi anastomozează

3. elastice: subţiri, groase

S. fundamentală: de origine sanghină, în parte elemente celulare

Structura: gel coloidal, gradul de polimerizare MPA

Hipodermul: lobuli separaţi de septe conjunctive, vase şi nervi

Rol izolator termic, mecanic şi rezervă nutritivă

Obezitatea: androidă, ginoidă, picnică, lipodistrofică, cushingoid

Vasele sanghine şi limfatice: două plexuri:

- subpapilar (vase subţiri)

- subdermic: corionul compus din fibre colagene, vasele au caracter terminal

şi realizează structuri anrterio-venoase numite gromusuri (rol în TA)

Nervii cutanaţi: senzitori-motori şi secretori

Terminaţiile senzitive sunt libere, corpusculi senzoriali în care sunt incluse

în capsulă (Krause, Ruffini) sau celula de susţinere este inconjurată de terminaţii

nervoase.

Terminaţiile vegetative acţionează asupra vaselor:

- vasoconstricţia

- dilataţia – fibre amielinice

***

Fanerele:

- cornoase (unghia şi părul)

- glandulare (glanda sebacee şi sudoripară)

3

Page 4: Suport Curs Dermatologie

Unghia: lamă cornoasă, corpul – dur şi moale – matricea rădăcina – plica

supraunghială

Foliculul pilosebaceu:

- invaginaţie până în hipoderm (fir de păr, glanda sebacee, fir muscular

piloerector)

- ostiu

- infundibul

- sacul folicular format din patru teci (externă fibroasă, vitrosă, epitelială

externă, epitelială internă)

Firul de păr:

- tulpină – partea liberă

- rădăcină – se termină cu bulbul

- firele sunt în reînnoire- anagen, catagen, telogen

Glanda sebacee:

- Acinoasă, holocrină, zone seboreice. Funcţia dependentă de sistemul

hipofizic – steroidic, suprarenal şi sexual

Glande sudoripare:

- tubulare fiind terminate cu glomerul secretor

- ecrine: (se deschid prin pori ) foarte numeroase, mecanisme pH acid

- apocrine: apar la pubertate, pH neutru

- holomerocrine

Mucoasele:

- origine, stratificare, exfoliere = tegument

- lipseşte keratinizarea, stratul gronulos lucid, pigmentul melanic, anexele (f.

Piloşi, glandele sudoripare)

Semimucoasele:

- keratinizare discretă, cheilită keratozică, actinică

4

Page 5: Suport Curs Dermatologie

BIOCHIMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

Apa şi electroliţii:

Epiderm 70 % apă, K, F, Mg, S (fanere)

Derm 75 % apă, Ca, Na, Cl

Substanţe organice:

Glucidele:

- glucoza

- glicogenul (glicoproteinele, M.P.Z.)

Lipidele:

- grăsimi neutre (trigliceridele)

- fosfolipidele (membrane C + organ.)

- lipoproteine

Proteinele dermului:

- colagenul, elastina, reticulina. Colagenul conţine glicol, prolina,

hidroxiprolina

Proteinele epidermice:

- tirozina, aminoacizi, cisteina, cistina, keratina

Keratinizarea: proces biochimic complex, specific epidermului, caracterizat

prin transformări ale unor proteine bogate în aminoacizi şi legat sulfhidric în

legturi de tip disulfidic

Tipuri:

- moale: epidermică (schizokeratina)

- dură : păr, unchii (sclerokeratina)

Cantitatea zilnică: 1 g/zi

5

Page 6: Suport Curs Dermatologie

Melanogeneza:

- pigment brun, cromoproteina ce ia naştere printr-un proces de transformare

complexă a tirozinei: DOPA – DOPA - Chinonă – 5-6 dihidroxi-indol –

indol chinona – melanina

- MSH, ACTH, H. TIROIDIAN – melanoza

- Melatonina (derivat din serotonina) epifiza

Funcţiile pielii:

1. în legătură cu mediul extern

2. de integrare în unitatea organismului

1.1Rol de protecţie:

- mecanică: f. colagen, elastică, panicul adipos, inhibiţia

- chimică: filmul lipidic superficial, keratina

- biologic: împiedică pătrunderea agenţilor vii (bacterii, viruşi), filmul lipido-

acid 4,5 – 5,5 pH (integritatea tegumentului, flora saprofită, descuamare)

- antiactinică: prin activarea melaninei, keratinei, keratohialinei

1.2. Rol senzorial:

- dat de numărul mare de receptor ce percep semne de durere, cald, rece (termice)

şi presiune

2. Rol de integrare a pieli în unitatea organismului:

- termoreglare (menţinerea homeostazei termice)

- respiraţia cutanată este redusă (2% O2, 3% CO2)

- endocrin: corelaţii s. Hipofizo-tiroid., glanda suprarenală

- imunobiologic (celule cu rol inum. det. genetic)

- secreţie-excreţie: glande ecrine 2 mil.: 99 % H2O 1 % NaCl, uree pH 4,5-5,5

6

Page 7: Suport Curs Dermatologie

- sebum+ sudoare: filmul ce conferă tegumentelor şi firelor supleţe, sudoare aprox.

800 ml. – 500-1000

- apocrine: pH neutru

- sebacee 1-2 g./zi,

- seboreice

DERMATOZE PARAZITARE ANIMALICE

Definiţie:

- Afecţiuni cutanate provocate de agenţi patogeni din regnul animal dotaţi cu

mobilitate în plăgi tegumentare – epizoonoze, în profunzimea tegumentului –

dermatozoonoze.

Morbiditatea:

- cazuri izolate, endemice, epidermice

Clasificare:

- helmintoze: afecţiuni produse de viermi plathelminţi, nematod, larve

- arahnoidoze: artropode (scabia)

- entomoze: modificări cutanate provocate de insecte, larve (miaze cutanate,

larva migans,pediculoze)

SCABIA

1. Prurit nocturn, vesperal

2. Leziuni papulo-veziculoase punctiforme sau liniare (galeria acariană)

3. Contaminarea interumană sau vestimentară

Etiopatogenia:

- Sarcoptex sc. 0,2-0,3 mm, 4 perechi picioare, rostru şi un număr de spini

- galeria acariană – ouă- larve-nimfe, ciclu: 5-6 săptămâni

7

Page 8: Suport Curs Dermatologie

- contaminare: directă, sexual, prosoape, aşternut

Clinică:

- incubaţie: 3-6 săptămâni, leziuni papulo crustoase mici

Regiuni patogenice:

- pliul axilar, periombilical ,interdigital, la femei areola mamara,

- la bărbaţi scrotal, penian

- la copii: obrajii, plantari

Evoluţia:

suprainfecţie – eczematizare-generalizare „sc.norvegiană”

Diagnostic laborator: clinic + epidemiologic

Diagnostic diferenţial: pediculoza eczemă papulo-veziculoasă, prurigo. Înţepătură

insecte.

Tratament:

- fierberea lenjeriei + pudrare (cinci zile)

- Lindan 1 % (suf, mai rar), benzoat de benzil 20 % copii 2-4 seri consecutiv,

întreg tegumentul, Spregal

PEDICULOZA DE CAP

1. prurit occipital

2. identificarea macroscopică a parazitului sau lindinelor

3. apariţia în focar epidermic

Etiopatogeneza:

- Pediculus capitis 2 mm, un cap prevăzut cu mandibule, rostru de înţepare şi

fixare. Torace cu trei perechi de picioare şi un abdomen lat compus din opt

segmenţi.

- Femela depune ouăle pe firul de păr – 1 săptămână – se reia ciclul biologic

8

Page 9: Suport Curs Dermatologie

- Contaminarea directă interumană, obiecte de uz personal

Clinică şi evoluţie:

- leziuni de grataj-crute (s. De fond), eroziuni, escoriaţii – suprainfecţia

(furuncule, limfagite, adenite)

Diagnistic diferenţial: - eczema pielii păroase, streptococia scuamoasă a pielii

capului. Impetigo streptococic. Dermită seboreică. Dermită iritativă a pielii

capului.

Tratament: raderea, spălarea (apă şi săpun), acid acetic 15- 20 %. Pieptănat cu

piaptăn des, uscare, apoi Lindan, operaţia repetată de 2-3 ori pe zi.

PEDICULOZA DE CORP

- prurit: la centura pelviană şi intrerscapulo-umerală

- identificarea macroscopică a parazitului

- apariţia în focare epidemice: boala vagabonzilor – leucomelanodermie-.

Morfologie similară celui de pe cap: excoriaţii liniare paralele pe umeri,

interscapular cu evoluţie spre furuncule, ectime, impetiginizări.

Diagnostic diferenţial: scabia, prurigo acut (cronic), prurit din afecţiuni generale

Tratament: fierbere, pulverizarea insecticidelor, baie + pudră, DDT.

PEDICULOZĂ PUBIANĂ

1. prurit pubian, genital

2. evidenţierea ouălor

3. corelaţia cu un contact sexual cu 5- 10 zile anterior apariţiei pruritului

- culoare gălbuie, capul plat, gheare puternice

Depistarea cazurilor de boală

Izolarea şi tratarea acestora

9

Page 10: Suport Curs Dermatologie

Triaj epidemiologic

Control sanitar antiepidemic

DERMATOZE MICOTICE NEFOLICULARE

Definiţie:

- afecţini cutanate produse de paraziţi vegetali (plante inferioare) care

neputând sintetiza clorofila utilizează ca material substanţe organice ale

organismului parazital, îndeosebi keratina din tegument şi anexe

Diagnostic micologic:

- examen direct, lamă, lamelă

- însămânţarea pe medii de cultură selectivă

- inocularea la animal

- intradermoreacţii cu extracte de culturi de ciuperci

- antibiograma antifungică

- capacitatea de fermentare a zaharurilor

- teste de imunofluorescenţă

- Lampă Wood

Criterii de clasificare morfoclinice:

1. micoze cutanate propriu – zise:

1.1. epidermice:

- epidermofiţiile

- Candidozele cutaneo – mucoase

- Ptiriazul versicol

- Eritrasmă

1.2. dermo-hipodermice: actinomicoza, sporotricoza, blastomicoze

2. micoze foliculare (pilomicozele): microsporia, tricofiţia, favusul

3. micoze unghiale : hifomicetice; candidozice

10

Page 11: Suport Curs Dermatologie

EPIDERMOFITIILE INGHINALE

Sindrom de fond:

- prurit inghino-genital

- congestie, zemuire, veziculaţie

Etiopatologeneza: Epid. Flocosum, rar Trichophiton rubrum

Clinica: placard pruruginos, imagine de eczema marginatum (Hebra)

Diagnostic diferenţial:

- intertrigo candidozic

- intetrigo streptococic

- eritrasmă

- psoriazis inversat

- pediculoza pubiană

- eczemă perigenitală

Tratament: fierberea lenjeriei, badijonări zilnice cu Sab+W, combinaţii, tipizate

cortizonice+amicotice

EPIDERMOFIŢIA INTERDIGITALĂ

Sindrom de fond:

1. prurit de intensitate interdigitoplantar

2. macerarea albă, fisurarea, veziculaţie (spaţiul IV)

3. descuamarea lamelară

4. vezicule dishidrotice

Etiopatogeneza: agent cauzal: Epidermophiton, interdigital rar Tr.R

Clinica: prurit, zemuire, macerare intertriginoasă, descuamări lamelare, vezicule

mari în scobitură

Evoluţie: eczematizare, piodermizare, limgangită, erizipel

11

Page 12: Suport Curs Dermatologie

Diagnostic: examen direct, pe mediul Sabouroud

1. intertrigo candidozic

2. intertrigo streptococic

3. keratodermii plantare

4. dishidroza plantară nonmiotică

Tratament: evitarea ciorapilor sintetici, pomezi cu acid benzoic 2-4 %

PITIRIAZIS VERZICOLOR

Sindrom de fond:

1. pete cafenii lenticulare

2. descuamaţia fină ptiriazică a gratajului unghiei

3. absenţa pruritului

Diagnostic patologic: Microsporum furfur, contaminare interumană sau lenjerie de

corp

Clinica: spate, gât, umeri, pete izolate, grupate, gălbui, cafenii sau maronii

deschise, fine

Examen laborator: micologic direct lampa Wood

Diagnostic diferenţial:

- vitiligo

- ptiriazis rozat Gilberet

- eczematide ptiriziforme

Tratament: fierberea lenjeriei, săpun sulf, W sol iodate 1 %, Dermianovici

CANDIDOZE CUTANEO MUCOASE

Sindrom de fond:

1. leziuni intens congestive, madidante, erozive

2. prezenţa unor depozite alb, scuamoase, brânzoase

12

Page 13: Suport Curs Dermatologie

3. prurit senzaţie de arsură

4. culturi ce se dezvoltă rapid

Condiţii ce cresc virulenţa candidei: D.Z., antibioterapia, tratamente orale sau

vaginale cu antitrichomoniazice, corticoterapie, leucoree, avitaminoze,

s.dispeptice

Manifestări candidozice cutanate, mucoase, unghiale:

- perlesul candidozic

- intertrigo cu levuri-pliu, plăci eritemato-erozice, zemuinde, cu depozit alb

cremos

- paronichia candidozică – hipertrofie a repliului supra şi peri unghial cu

congestie şi edem la acest nivel. La presiunea zonei apare o picătură de

puroi, gros, cremos.

- Intertrigo +perionixis: boală profesională cofetari, brutari, spălătorese

- Stomatita candidozică: infantilă, patologică, stomatologică

- Enantem intens, depozite cremoase compacte, stomatită smântânoasă

- Limba geografică: depapilări policiclice

- F. Hiperplazică (albă piloasă)

- F. Negricantă (neagră, piloasă)

- Vulvovaginită candidozică: arsuri, prurit, depozite alb lăptoase, grunjoase,

ce maschează un fond intensiv cu mici fisuri şi eroziuni la introitul vaginal

- Balanita: congestie erozivă circinată, fisuri radiare ale tecii prepuţaile

- Ano rectita candidozică

- Granulomul candidozic faţă, pielea capului, tumorete aplatizate cu cruste

gălbui albicioase (copii)

Diagnosticdiferential:

- epidermofiţiile

- intertrigo microbian

- perionixis

- perionixis strepto-stafilococic

13

Page 14: Suport Curs Dermatologie

- perleş stafilococic

- tricomoniaza

- balanitele infecţionase nespecifice

- pruritul anal

Tratament:

-eliminarea circumstanţelor etiopatogenice, D.Z, corticot.

- sterilizarea tubului digestiv

-Antifungice, Amfotericina B

-local antiseptice, Borax 3 %, acid boric 3 %, Nistatin

MICOZE CUTANATE PROFUNDE

Actinomicoza:

- cervico facială

- acrală

Sindrom de fond:

1. tumefacţia dură, inflamatorie cu tendinţă la fistulizare latero cervicală

2. puroi cu aspect caracteristic (granule)

3. examene micopatologice concludente

Diagnostic patogen: Actinomices bovis şi israeli (poate fi saprofit al cavităţii

bucale, prin carii sau după extracţii se inoculează în hipoderm. Forma cervico-

facială, nodozitate hipod. Ce parcurge etapele unei gome fistulizează-puroi

grăunţi, osteomielita mandibulei.

Diagnostic diferenţial: goma TBC, lues, limfoame, adenoflegmoane, sarcoame

Tratament: incizii, drenaje, raclajul, excizia în bloc. Antibioterapie doze ridicate

(Hidrazida, IK, cortizonice)

DERMATOZE MICOTICE FOLICULARE (PILOMICOZELE)

Microsporia:

14

Page 15: Suport Curs Dermatologie

Sindrom de fond:

1. plăci mari scuamoase la nivelul pielii păroase

2. fire de păr rupte egal de la emergenţă, aspect îngroşat de un depozit purulent

în manşon

3. M.Audoini - parazitare ectotrix, direct fie prin obiecte folosite în comun

Clinica: plăci 2-10 cm (3, 4 la număr) rotunde, ovalare, rupte egal la 3 – 4 mm de

la emergenţă, eritem, scuamare furfuracee

Examen de laborator: Wood-fluorescenţă verzuie strălucitoare

Diagnostic diferenţial:

-tricofiţia uscată

-Favusul

-Psoriazisul capului

-peladă

Tratament: local: raderea, badijonarea cu sol.sab., alcool iodat 1 %; general:

Griseofulvina 10 mg./kgcorp pt. 3 săptămâni

TRICOFIŢIA SUPERFICIALĂ USCATĂ

Sindrom de fond:

- plăci scuamoase în pielea capului, talie mică, numeroase

- evidenţierea dermofitului în păr şi scuame

Etiopatogeneza:

- Tr. Violaceum, Tr. Tonsurans – parazitare endotrix

Clinica: - plăci scuamoase în pielea capului, talie mică, numeroase

- fire de păr inegale, comparat cu mirişte

- inoculări unghiale, herpes circinat

Diagnostic laborator: firul parazitat endotrix

15

Page 16: Suport Curs Dermatologie

Diagnostic diferenţial:

- microsporia

- favusul

- tinea amiantacee

- Eczema seboreica

- psoriazis

Forma profundă inflamatorie:

Sindrom de fond:

1. Leziuni papulo-nodulare pustuloase, inflamatorii

2. epilarea lejeră a firelor de păr

3. evidenţierea micologică

Etiopatogeneza:

- Tr. Gipseum, Verucosum-zoofili, ectotrix, folic.prof

KERION CELSI

Copii: pielea păroasă, papulo-pustule, placard inflamator

Supuraţie în stropitoare, limfangenite şi adenite dureroase

SICOZISUL TRICOFITIC

Noduli inflamatorii, furunculozi grupaţi la nivelul regiunii mentoniere, latero-

facial, cu tendinţă de pustulizare şi expulzarea firului de păr

FOLICULITELE CONGLOMERATE LELOIR

- leziuni pustuloase, expres

Inoculări tricofitice inflamatorii la nivelul pielii, membre, torace cu dispoziţie

circinată

Diagnostic laborator:

16

Page 17: Suport Curs Dermatologie

- ectotrix

- I.D.R. la tricofitină pozitiv

- Diagnostic diferenţial

- furuncul

- Sicozis stafilococic

- Impetigo

- Herpes

Tratament:

- epilarea firelor de păr

- incizii de degajare şi drenaj

- comprese antimicotice, septice, sol. Rivanol 1 0/00

- antimicotice, sabouraud

- tratament general – Griseofulvină

- Rx. Terapia inflamatorie

FAVUSUL TR. SCHONLEINI

Sindrom de fond:

1. alopecie atrofocicatricială

2. alterarea elasticităţii firului de păr

3. ap.godeului favic

4. evidenţierea parazitului prin ex. Micologic

Clinica:

- f. cu godeuri (formaţiuni concave, galbene)

- f. pitiriazică (placarde scuamoase furfuracee)

- f. Impetigoidă (cruste melicerice)

- f. papiroidă (f. Contagioasă, godeu marcat de lame scuamoase)

- f. alopecică ( pseudopeladă griseofulvină 2 – 3 luni

Diagnostic diferenţial: peladă, pseudopeladă, impetido pp. Capului, LEC, Lichen,

Folic decalvante.

17

Page 18: Suport Curs Dermatologie

ONICOMICOZE

Sindrom de fond:

1. deformare şi fiabilitate unghială

2. îngălbenirea unui sector din lama unghială

3. detaşarea unghiei de pat

4. ex. Micologic

Etiopatogeneza: invad în focar primitiv sau secundar

Clinică şi evoluţie: 4 tipuri morfoclinice – după modul de invazie

1. distal (marginea liberă, friabilă, fărmicioasă)

2. superficial (lama, zone mici gălbui)

3. proximal (afectarea de la rădăcină, matrice)

4. periunghial- candidoza perionixului

Dignostic laborator obligatoriu

Diagnostic diferenţial: psoriazisul unghial, onicodistrofie cu afecţiuni generale

STAFILOCOCIILE CUTANATE

Clasificarea sumară:

1. stafilodermii foliculare: foliculite şi perifoliculite

2. stafilodermii ale glandelor sudoripare ecrine şi aporine

3. stafilodermii ale pielii glabre

Originea: în virulenţa tulpinilor microbiene, factori generali sau locali ce

prejudiciază rezistenţa antimicrobiană

Virulenţa este asiguraţă de: echipament enzimatic şi toxic

Diagnostic: examen din leziuni , însămânţări pe medii simple agar sânge.

18

Page 19: Suport Curs Dermatologie

STAFILOCOCIILE FOLICULARE ŞI PERIFOLICULARE

Sindrom de fond:

1. pustule foliculare unice sau multiple

2. reacţie congestivă sau infiltrativă nodulară cu funcţii dif. Clinică

3. tendinţă de extindere în apropiere sau la distanţă autoinoculare

4. dg. Microbiologic facial

Etiopatogeneza: osteofoliculită , foliculită profundă, panfoliculită, perifoliculită,

folic.disem.

FOLICULITE ACUTE

1. superficiale: pustule superficiale izolate, faţă după bărbierit, fese, pubiene

(sintetice)

2. profunde – pustule pe un fond mai infiltrat şi dureros, halou peripustulos.

Ex.: foliculita feselor sau a narinelor, orgeletul

FOLICULITE SUBACUTE

- sicozis stafilococic, leziuni papulopustulonodulare, izolate, grupate

- sicozisul lupoid, placard atrofocicatricial centru, petriferic, papulo-pustule

- foliculita decalvantă cu evoluţie de asemenea cicatricială

- acneea pseudocheloidiană – bărbaţi obezi, bandă scleroasă cu pustule

FOLICULITE CU PERIFOLICULITE

19

Page 20: Suport Curs Dermatologie

Furunculul – nodul dur, dureros, epiderm lucios, destins, hiperemic, localizat în

zone cu fire de păr goase, coapse, gambă, orice zonă, 2- 4 zile abcedează,

eliminarea foliculului pilosebaceu

Furunculoza: virulenţa Staf. sau tare metabolice (D:Z)

Furuncul antracoid: ceafă, 10 cm, foarte dureros, elim. burbion, kerion.

Stafilococia malignă a feţei: debut ca un furuncul, edem, localizare centrofacială,

febră, edem palpebral, chemozis

Diagnostic diferenţial:

-tricofiţii supurate

- hidrosadenita

- pustule amicrobiene

- sifilide secundare

STAFILODERMII UNGHIALE

Sindrom de fond:

1. prezenţa geodelor în grosimea lemei unchiale

2. inflamaţia subacută supurativă a perionixului

3. afectarea predilectă a copiilor

Perionixul stafilococic . plica periunghială inflamată, uşor tumefiată eliberând o

picătură de puroi la presiune

geoade – puncte albe, detaşarea plafonului arată cantităţi

Diagnostic diferenţial: candidoze unghiale, onicomicozele tricofitice sau

epidermofitice

STAFILOCOCII SUDORIPARE

1. Hidrosadenită – noduli duri, dureroşi spontan la palpare, eritem, ramolire,

fistulizare, puroi cremos

20

Page 21: Suport Curs Dermatologie

2. Abcese multiple ale sugarului: expresia afecţ. Gl. ecrine- noduli elastici la

început nedureroşi şi mobili, ramoliţie

Diagnostic diferenţial: furuncul, furunculoză, chiste supurate

STAFILODERMII ALE PIELII GLABRE

Sindrom de fond – dimin.

1. botriomiconul: tumoretă vascularizată, delimitată, pediculată (buze, limba,

degete, pielea capului)

2. piodermita vegetantă: placarde pseudo-papilo-supurative, cruste fetide

3. pioderma gangrenosum: ulceraţii circulare, fond neregulat, marginile tăiate

drept

Tratament:

1. chirurgical: incizii, drenaj

2. Local: antiseptice, dezinfectante, atb. În ung.creme, pudre

3. General: atb. Forme grave

STREPTOCOCIILE CUTANATE

1. streptococul afectează în general spaţiul interfolicular: leziuni erozive

buloase, crustoase

2. stafilococul ostiul folicular: leziuni pustulo foliculare

Clasificare: (după Lochin şi Milian)

A.

- de virulenţă

- de echilibru

- de sensibilitate

B.

- eritematoase

21

Page 22: Suport Curs Dermatologie

- erozive ulceroase

- scuamă crustoase

- buloase

- papuloase

1. STREPTOCOPII EPIDERMICE

1.1 Infecţioase:

- impetigo contagios: bule, cruste melicerice, erozive, grupate peribucal (la copii

mici)

- turniola: bule periunghiale, dureroare, evoluţie rapidă

- Intertrigo streptococic: eritem, fisuri, cruste, retroauricular

- perleşul: congestie, edem, erosive, fisurim cruste la nivelul buzelor sau comisural

Perionixis: edem, eritem, microulceraţii

1.2. Infecto-alergice:

- eczematide

- eczema numulară

- dishidroza

- ptiriazis alb

- tinea şi pseudotinea amiantacee

2. STREPTOCOCII VASCULARE

2.1. Infecţioase:

-erizipel

-limfangita

-flebita

2.2. Infecto-alergice:

eritem nodos

22

Page 23: Suport Curs Dermatologie

eritem polimorf

hipodermitele

Tratament: antioseptice, violet de genţiana 1 %, Castelani, antibiotice în creme.

Tratament general: atb., corticot. în cele de sensibilizare.

IMPETIGO CONTAGIOS TILBURY – FOX

Sindrom de fond:

1. bule

2. cruste melicerice

3. eroziuni grupate peribucal (la copii)

Etiopatogeneza: inoculare exogenă, autoinoculări din aproape în aproape, focare

din sfera ORL

Clinica şi evoluţie: bule reliefate, fond congestiv, izolate, confluente, serocitrine,

spargerea plafonului, eroziuni, zemuinde, margini policiclice, cruste melicerice

Localizare: peribuco nazală, mentonieră, pp capului, palme, degete, colectivităţi

preşcolare.

Diagnostic de laborator: streptococul se găseşte în faza de debut a bolii.

Diagnostic diferenţial:

1. herpes

2. eczemă acută

3. sicozis stafilococic sau tricofitic

4. dermatoze buloase

5. eritemul polimorf

PEMFIGUSUL EPIDEMIC AL NOU NĂSCUŢILOR

Sindrom de fond:

- bule pe trunchi şi membre la nou- născuţi, maternităţi

23

Page 24: Suport Curs Dermatologie

Etiopatogeneză: contagiozitate, transmiterea fiind mediată de instrumente, lenjerie

sau direct de personal

Clinică şi evoluţie: în primele 2 – 3 săptămâni bule bombate, predilect pe trunchi,

crustificare, macule congestive pasagere.

Diagnostic diferenţial:

1. pemfigus sifilitic

2. impetigo

3. B.Ritter

INTERTRIGO STREPTOCOCIC

Sindrom de fond:

1. eritem

2. fisuri

3. cruste în pliurile şi pe retroauricular

Etiopatogeneză: infecţie exogenă

Clinică evoluţie: prurit, eritem, zemuire, fisură dureroasă, eritem cu margini

imprecise, pot fi atinse pliul submamar, inghino-genital

Diagnostic diferenţial:

1. intertrigo candidozic

2. epidermofiţiile

3. psoriazis inversat

DERMATO EXFOLIATIVĂ RITTER

Sindrom de fond:

1. descuamare în lambouri pe fond eritrodermic, febră în primele săptămâni

Etiopatogeneza: infecţia exogenă strepto-stafilococică

Clinică şi evoluţie: debut prin bule cefalice, ulterior congestie generalizată pe care

se suprapun lambouri mari , scuamoase. Evoluţie septică gravă: mortalitate

24

Page 25: Suport Curs Dermatologie

Diagnostic diferenţial:

1. S.Lyell

2. Eritrodermia Leiner – Moussous

3. Eritrodermia ichtioziformă

ECTIMA

Sindrom de fond:

1. leziuni ulcero crustoase rotunde, evoluţie acută

2. halou congestiv şi pigmentar

3. localizare gambe, fese

Etiopatogeneza: infecţie exogenă, profundă, reparaţie cicatricială, teren debilitat

organic (IVC, diabet)

Clinica şi evoluţie: edem, bulă flască, plată, crustă negricioasă (halou congestiv)

ulceraţie neregulat-ovală, cicatrizare cu halou hiperpigmentar

Diagnostic diferenţial:

- impdetigo

- sifilide terţiare ulceroase

- tuberculide necrotice

- furundul

TURNIOLA

Sindrom de fond:

- bule periunghiale, dureroase, evoluţie rapidă

Clinică şi evoluţie: bule, periunghiale, se instalează şi se sparg rapid, eroziuni

dureroase

Diagnostic diferenţial:

- perionixis streptococic

25

Page 26: Suport Curs Dermatologie

- perionixis candidozic

- perionixis stafilococic

PERIONIXIS STREPTOCOCIC

Sindrom de fond:

- edem

- eritem

- microulceraţii periunghiale

Etiopatogeneza: streptodermie de echilibru între macro şi microorganism

Clinica şi evoluţie: fenomenele celsiene locale se instalează progresiv

Diagnostic diferenţial:

- turniola

- herpes predigital şi digital

- perionixis candidozic

- perionixis stafilococic

CHEILITA ŞI ANGULUS STREPTOCOCIC

Sindrom de fond:

- congenstie

- edem

- eroziune

- fisuri şi cruste la nivelul buzelor şi comisural

Etiopatogeneza:

26

Page 27: Suport Curs Dermatologie

- exogena: gingivita sau rinita

- alergic: fracţiunile antigenice şi toxinice ale streptococului

Clinica şi evoluţie: buza inflamata total sau doar comisural, dureri locale, fisuri în

pliul comisural

Diagnostic diferenţial:

- cheilitele candidozice

- cheilitele glandulare

- cheilitele keratozice – actinice

PTIRIAZISUL ALB

Sindrom de fond:

- pete lenticulare acrome, faţă, descuamarea fină furfuracee, la copii focare ORL

Etiopatogeneza: mecanism alergic la sensibilizare la distanţă faţă de un focar

amigdalian , streptococic, adenoidian

Clinica şi evoluţia: pete numulare 2 – 4 cm., contur imprecis, descuamaţie

ptiriazică

Diagnostic diferenţial:

- vitiligo

- ptiriazisul verzicolor

TINEA AMIANTACEE

Sindrom de fond:

- descuamaţia cenuşie, abundentă în p.p. a capului cu scuame pluristratificate

Etiopatogeneza: mecanism alergic similar eczemelor, posibil inoculare directă

Clinica şi evoluţie: în p.p. a capului, depozite scuamoase, gri albicioase, stratificate

ca azbestul

Diagnostic diferenţial:

27

Page 28: Suport Curs Dermatologie

- psoriazic capitis

- eczema seboreica

- pitiriazis simplex capitis

- dermite de contact ale p.p. a capului

ERIZIPEL

Sindrom de fond:

- tumefacţie în placard reliefat la periferie

- dureri locale

- debut acut cu febră, frisoane

- localizare la gambă şi faţă

Etiopatogeneza: limfangită reticulară a dermului, căile de inoculare

Clinica şi evoluţie: febră, frisoane, placă erizipelatoidă, evoluţie 8 – 12 zile, VSH,

ASLO

Localizare: faţă, M.I.

Diagnostic diferenţial:

1. dermoepid.

2. vascularitate

DERMATOZE VIROTICE

Datorită inducerii de reacţii generale şi viscerale stud în patologia infecţioasă.

Virozele cutanate (virus restrictiv dermatologic) sunt provocate de virusuri.

- Papova

- Herpes virus

- Pox-virus

Clasificarea afecţiunilor virale d.p.d.v. clinic şi patogenic:

28

Page 29: Suport Curs Dermatologie

I. dermatoze virotice propriu-zise primar-cutanate: intrare cut. Şi mucoase

1. Epidermoviroze:

A. Hiperplazie:

- - veruci plane juvenile

- veruci vulgare

- condiloame acuminate

B. Degenerative: - moluscum contagiosum

c. Exudative :

- nodulii mulgatorilor

- ectima contagioasa

- boala Mollaret (zgârieturii de pisică)

-Eritemul veziculos cu stomatită

- vaccina

2. Epidermoneuroviroze

- herpesul

- zona Zoster

- aftelel bucale şi genitale

- pustuloza varioliformă Kaposi- Juliusberg

II.Dermatoze virotice simptomatice ( ce apar în cadrul febrelor eruptive virale)

- variola

- varicela

- rubeola

- parotidică epidemică

- adenoviroze, gripa

- febra tifoidă

III.Dermatoze de etiologie virotică foarte probabilă:

- S. Reiter

- S. Bechet

29

Page 30: Suport Curs Dermatologie

- E. Polimorf

- Acroeritemul papulos Gianotti – Crosti

IV. Dermatoze de etiologie virotică ipotetică: Penfigus

EPIDERMOVIROZE

Veruci vulgare: papule dure şi rugoase la palpare, plate, gălbui, grupate, digito

plantar, dosul mâinii

Etiopatogeneză: virusul papova, hiperplazie epidemică, autoinoculabile

Clinica şi evoluţia: papule keratozice, punctiforme, granuloase, monezi, suprafaţă

rugoasă, nedureroase, neinflamatorii. Degete, dorso-palmar, periunghial, coate,

genunchi

Topografic:

-Cele plantare: dureroase la mers,

-pielea capului – excrescenţe în mănunchiuri digitale

- pleoape, faţă – filiforme

- spate gât, persoane în vârstă – seboreice, senile

- se pot înmulţi sau vindeca spontan

Diagnostic diferenţial:

1. veruci plane juvenile

2. clavusuri plantare

3. fibroame în pastilă

4. TBC verucos

1. diatermocoagulare

2. crioterapie

3. ac. salicilic, lactic 20 – 20 %

4. Metionina

VERUCI PLANE JUVENILE

30

Page 31: Suport Curs Dermatologie

Sindrom de fond:

1. papule mici, plate gălbui, grupate, faţă şi dosul mâinii

Etiopatogeneza: V. Papova, hiperplazie epidemică, probabil autoinoculabile

Clinica şi evoluţie: la debut proeminenţe plane de talie mică 3 – 4 mm, netede sau

rugoase. Culoare galbenă, xantomatoasă, faţă, bărbie, frunte, dosul mâinilor

Diagnostic diferenţial:

1. veruci vulgare

2. hidradenoame eruptive

3. mastocitoza cutanată

4. xantomul

Tratament:

1. diatermocauterizări

2. keratolitice

3. sol.iodate

CONDILOAME ACUMINATE

Sindrom dif.:

1. formaţiuni vegetante, conopidiforme sau polilobate, grupate sau confluente

genital sau perioral.

Etiopatogeneza: V. Papova la bărbaţi sunt favorizate uneori de fimoza; la femei pe

fondul unei secreţii, transmitere sexuală frecventă periclitoridian, labiile mari, şanţ

b.

Clinica şi evoluţia: la debut vegetaţii elevate punctiforme, tumorete vegetante

izolate sau grupate suprafaţa mamelonată, creasta de cocoş, moi

Diagnostic diferenţial:

- condilioame late

- epitelioame ulcerovegetante

- limfangioame

Tratament:

31

Page 32: Suport Curs Dermatologie

1. diatermocauterizarea

2. criochirurgia

3. Podofilina 33 % în alcool diluat

MOLUSCUM CONTAGIOSUM

Sindrom de fond: tumorete hemisferice, ombilicate central, conţinut semilichid pe

trunchi şi perigenital la tineri şi copii.

Etiopatogeneza: pox virus, contaminarea directă sau de la băi, piscine

Clinica şi evoluţie: tumorete bine delimitate, proeminente hemisferic, 3 -4 mm

diametru perlat, strălucitoare, ombilicare centrală, ferme, la înţepare o picătură

semilichidă ca o magnă ccalcaroasă.

Diagnostic diferenţial:

1. varicela

2. stafilocociile foliculare

3. veruci vulgare

Tratament: chiuretajul, extirpare

2. EPIDERMONEUROVIROZE

HERPESUL

Sindrom de fond: erupţie veziculo- eritematoasă grupa în buchet, localizată,

însoţită de senzaţie de arsură,

Etiopatogeneza: virusul aflat în stare latentă, patogen în tulburări digestive, focare,

ciclu menstrual. La copii calea de pătrundere, cutaneo-mucoasă sau respiratori.

32

Page 33: Suport Curs Dermatologie

Clinica şi evoluţie: arsură, prurit, buchet de vezicule, eroziuni, cruste 6- 7 zile se

vindecă integral. Adenopatie satelită inflamatorie, dureroasă frecventă. Stare

generală alterată, cefalee, astenie, febră, mialgii.

Diagnostic diferenţial:

1. aftele bucale

2. aftele genitale

3. zona uoster

4. eritem polimorf

Tratament: nitrarea veziculelor, Acyclovir ung.

ZONA ZOSTER

Sindrom de fond:

1. erupţie veziculoasă, dispusă în buchet, arsuri şi dureri

Etiopatogeneza: herpes virus a cărei virulenţă creşte în hipoavitaminoze, TBC,

tumori, contagiozitate redusă, imunitate durabilă.

Clinica şi evoluţia: astenie, cefalee, arsuri şi dureri pe traseul erupţiei, vezicule

grupate în buchete, altele izolate, cruste gri maronii, leucodermie posteruptivă.

Localizări: intercostal, cervico-brahial, occipital, treigeminal

Evoluează: hemoragică, necrotică, paraneoplazică.

Diagnostic diferenţial:

1. herpesul

2. dermita de contact

3. eczema papulo-veziculoasă

4. I:M: colico-renală

Tratament: pudraj, misturi antipruriginoase (mentol, camfor 0,5 – 1 %).

Corticoterapia este C.I. analgice, antinflamatoare, Acyclovir, Brivudin

AFTELE BUCALE ŞI GENITALE

33

Page 34: Suport Curs Dermatologie

Sindrom de fond:

1. ulceraţii perfect rotunde, acoperite cu un depozit gălbui difteroid,

înconjurate de un halou eritematos, dureroase, localizate pe mucoasa bucală,

genitală

Etiopatogeneza: posibil virus (herpes virus) leziunile sunt legate de consumul unor

alimente: lapte, nuci, focare digestive, enterocolite cronic.

Clinică şi evoluţie: vezicule, ulceraţii 4 – 5 mm până la 1 cm, rotunde, ovalare,

fond slăninos, halou eritematos, dureroase, adenopatie inflamat., caracter

recidivant 1 puseu la 8 – 10 zile.

Localizare: mucoasa obrajilor, dosul limbii, şanţul gingivo vestibular, mucoasa

genitală.

Diagnostic diferenţial:

1. Herpesul

2. Pemfigus

3. Candidozele mucoaselor

4. Simfilomul primar

5. Eritem polimorf

Tratament: gargarisme antiseptice, badijonare cu glicerină boraxată 5%, nitratarea

1%, corticoterapia generală în doze, antiseptice intestinale.

DERMATOZE ALERGICE

Clasificarea dermatozelor alergice se poate face în funcţie de mai multe criterii:

1. Tipul urticarian:

- urticariile acute şi cronice de orice etiologie

- edemul angioneurotic

2. Tipul ecezematos

- eczema acută şi cronică

- eczema atopică

- dishidroza

34

Page 35: Suport Curs Dermatologie

- eczematidele

- neurodermita

3. prurigo-prurit

- prurigo acut şi cronic al adultului

- strofulus

- prurigo herba

- prurigo nodular Hyde

- pruritul localizat

- pruritul difuz

4. Tipul vasculitic:

A. Dermic: vascularitele nodulare

- prurigo ecezmatoidă

- purpura Schoenlein Henoch

- eritem polimorf

B. Hipodermic:

- eritem nodos

Eritem indurativ Bazin

Hipodermite nodulare subacute

C. Sistemice: Vascularite cutaneo-mucoase

Etiopatogeneza: factorii declanşaţi (atg) provoacă apariţia unor factori

imunoreactivi (antigeni).Contactul atg.-Atc. Este o reacţie ce generează

numeroase fenomene patologice la nivelul vascular, celualar, interstiţial, subcelular

Alergeni:

- exoalergeni

- endoalergeni

Originea:

- alimentară – trofoalergeni

- respiratorie – pseudoalergeni

- medicamentoasă – farmacoalergeni

- biologică – bioalergeni

35

Page 36: Suport Curs Dermatologie

Endoalergenii provin din: focare infecţioase cronice (ORL, stomat., urinară)

Autoalergenii – degradarea structurilor proteice proprii

Atg. Se cuplează cu atc., reacţia atg-atc realizează un complex de manifestări

umorale tisulare, celulare

Atc. Sunt gamaglobuline serice sau tisulare denumite imunoglobuline grupare în:

igG, igM, igA, igE, igD. Cele patru grupe de reacţii alergice sunt descrise de Gell

şi Coomb.

1. Tipul 1- denumit al reacţiilor anafilactice – alergii de tip imediat cuprind

urticariile, atopia, astmul şi şocul anafilactic

2. Tipul 2 al reacţiilor citotoxice – conflictul atg-atc are loc pe membrane

celulare, în celulele roşii

3. Tipul 3 grupeză reacţiile prin complexe imune atg – atc

4. Tipul 4 este al reacţiilor mediate de limfocite

Diagnostic de laborator: teste cutanate, fie percutanate, scarifiare, înţepare, i.d.,

Testul epicutan – indicat în erupţiile de tip eczematos.

Cutireacţia – introducerea alergenului în profunzime prin diferite tehnici,

Transferul pasiv al sensibilizării.

URTICARIA

Sindrom de fond: plăci urticariene de formă şi dimens. Variate, pruriginoase, cu

instalare rapidă şi disparitia in 24 ore

Eczemele

Sindrom de fond: leziuni grupate sau confluate in placi de tip papulo-veziculo-

crustos, scuamo-crustos sau hiperkeratozic cu lichenificatie, in functie de faza in

care se afla afectiunea, constant insotite de prurit rebel

Etiopatogeneza: asemănătoare celei din urticarie (ORL, stomat., gastrice,

hepatice)

36

Page 37: Suport Curs Dermatologie

- externi: microbieni(strepto-stafilococi), micotici, chimici

eczeme endogene şi exogene, nu corespunde realităţii, iniţial simdromul e

monoetiologic, devine polietiologic

se încadrează în reacţii alergice de tip întârziat în inflamaţia epidermului,

spongioza şi veziculaţia, vasodilatiaţia şi edemul în dermul superficial.

Clinica şi evoluţia:

1. stadiul eritemato-edematos

2. veziculaţie

3. s. De zemuire

4. crustos

5. scuamos

6. keratotozic fisurativ lichenificat: eczema numulară; eczema papulo-

veziculoasă; eczema palmo-plantară-veziculaţie de tip dishidrotic; eczema

pliurilor –zemuire; eczema feţei –edem palpebral

Diagnostic de larorator: baterii de teste: la pneumoalergeni, trofoalergeni,

farmacoalergeni, microbieni, micotici şi chimici.

Tratamentul:

1. General . corticoterapia doze mijlocii în doze descrescânde. Asanarea

focarelor infecţioase, candidozice, helmintice, antialergice, antihistaminice.

2. Local – în faza acută – antiseptice ac. Boric 3 %, rezorcină 0,5 g, borax 3 %,

ulterior unguente cortizonice cu adaos antibiotic, Negamicin,Eritromicină;

fazele cronice: gudroane reductoare, keratolitice, oleul de cad 10 – 40 %,pix

10 – 20 %, cortizonice: Locacorten-tar, Locasalen

DISHIDROZA

Sindrom de fond vezicule cu plafon gors, mari, pruriginoase, dispuse simetric,

digitopalmar, plantar cu evoluţie acută

Etiopatogeneza focare micotice, microbiene, tulb. Digestive, atopice

37

Page 38: Suport Curs Dermatologie

Clinica şi evoluţia: debut acut, puseu unic sau succesive,vezicule pe feţele laterale

ale degetelor palmelor sau scobitura a unor vezicule, izolate, confluente, plafon

gros, recidivează

Diagnostic diferenţial:

1. eczema palmo plantară

2. dermatita de contact

3. epidermofiţiile

Tratament: decelarea focarului endo sau exogen, băi antiseptice, cortizonice

ECZEMATIDELE

Sindrom de fond: leziuni eritemato-scuamoase, vag.purpurice, slab pruriginoase în

medalioane sau figurate.

Etiopatogeneza: reacţii secundare faţă de un focar infecto-alergic primar, fie

cutanat, fie excutanat (ORL, stomat.)

Clinică şi evoluţie: debut insidios, prurit lejer, forma ovalară sau policiclică, contur

imprecis delimitat. V. Punctate, granuloase, medalioane 1-3 cm.

Se disting patru varietăţi clinice:

- ptiriaziforme – roze palid,scuamoase, extremităţi

- psoriaziforme,scuame groase albe

- seboreice figurate presternal, interscapular, p.p. a capului

- purpurice – descuamare fină, ptiriazică, trunchi, membre

Diagnostic diferenţial

- ptiriazis rozat Gilbert

- Psoriazisul

- Parapsoriazis în plăci

- Lichen plan

- Herpes circinat

38

Page 39: Suport Curs Dermatologie

- Sifilide papulo- scuamoase

Tratament: tratarea focarului primar, ung. Cortizonice, antiseptice blânde,

antibiotice, ultraviolete

NEURODERMITA

Sindrom de fond: placă sau plăci cu contur imprecis, lichenificate, îngroşate,

discret eritematoase acoperită adesea de escoriaţii, cruste, grataj

Etiopatogeneza: reacţie dintre eczemele cronice lichenificate şi afecţiunile

papuloase de tip prurigo, teren de disfuncţie ovariană,neurotice, anxioase

Evoluţie: plăci ovalare , neregulate, contur imprecic, diam. 5- 10 cm., suprafaţa

haşurată, brăzdată de şanţuri care se întretaie determinând un desen cutanat

haşurat.

Locallizare: reg.cefei, poplitee, suprasclapulară, perineo scrotală, rădăcina coapsei.

Diagnostic diferenţial:

1. eczema cronică

2. prurigo

3. sclerodermie în plăci

4. lichenul plan

Tratament:

1. antipruriginoase, mentol, camfor 0,5 – 1 % în sol.alcoolică

2. cauterizare chimică prin badijonări cu ac.tricloracetic 20 % sau hidroxid de

K 40 %

3. crioterapue cu zăpadă carbonică

4. roentgen terapie, cortizonice, reductoare

ERITEMUL POLIMORF

Sindrom de fond:

1. Leziuni eritemato-edematoase papuloase, rotunde deprimat central

39

Page 40: Suport Curs Dermatologie

2. Leziuni erozive bucale şi/sau genitale

3. Febră, atralgii, VSH mărit, episod anginos

Etiopatogeneza: boala încadrabilă în reacţiile de tip III – complexe imune, focare

amigdaline, dentare, sensibilizări medicamentoase: antibiotice, biseptol,

paracetamol

Clinica şi evoluţie:debut acut, febră, cefalee, adenomie, angină acută erupţie

eritemato-papuloasă în elemente numulare,deprimate central (cocardă) la nivelul

mâinilor, faţă gât, membre.centrul poate deveni veziculo-bulos (herpes iris).La

mucoasele bucal, genital, eroziuni policiclice, depozite crustoase la buze.

Evoluţia: 2-3 săptămâni, s.Stevens-Johnson

Diagnostic laborator: VSH mare, netrofile ASLO, fibrinogen

Diagnostic diferenţial:

1. eritem nodos

2. vascularite dermice

3. eczemă în plăci

Tratament: general: corticiterapie 8 – 10 tablete Superprednol în forme grave. Nu

este necesar în forme uşoare

Etiologia infecto-alergică: antibioterapie, cortizonice local

GRUPUL PRURIGO

Sindrom de fond:

1. papule

2. papulo vezicule

3. escoriaţii

4. prurit crescut

5. evoluţie acut sau cronic

Etiopatogeneza: mixtă tipul 1 anafilactic şi tipul 2 eczematos

Factori: praful de casă, alergeni alimentari, helmintici, tulburări digestive, atopia

Clinica: predominanţa elementului papulos fata de cel exudativ, veziculos

40

Page 41: Suport Curs Dermatologie

1. prurigo acut infantil (strofulus) la copii de 2 ani, papule centrate de vezicule

pe gambe, coapse, fese, plante pruriginoase, excoritaţii grataj,cruste,

elemente urticariene.

2. prurigo acut al adultului:aspect morfoclinic identic, legat ueori de sarcină, de

expunere la soare cu leziuni în zonele expuse la soare, rebele la tratament

3. prurigo cronic infantil: două variante (individualitatea lor se şterge)

a. prurigo Besnier - eritemato papulo veziculoase, tendinţă de

lichenificare, plicile poplitee, cot, simetric faţă , mâini, atopie

b. Pr.Hebra – papule infitrate cu vezicule grupate în plăci, pe feţele

extensorii ale membrelor superioare şi inferioare, prurit foarte,

lichenificarea, pigmentarea, piodermizarea leziunilor iniţiale

4. prurigo cronic al adultului – se poate localiza pe faţă, membre, prurit, grataj,

excoriaţii, uneori apar elemente nodulare (PP nodular Hyde) gambe. Laba

piciorului

Diagnostic diferenţial:

1. eczemă

2. varicelă

3. scabia

4. lichem plan

5. reticuloze cutanate

6. Boala Hodgkin

7. neurodermita

Tratament:

1. corticoterapie doze mici

2. antihistaminice

3. desensibilizare (praf, polen, la cazurile cu etiologie precizată)

4. local: locţiuni alcoolice fenolate 1 %, rezorcinate 2-5 %, mentol !%

5. cure heliomarine, balneoclimeterice

6. PUVA în forma cronică,lichenificiată a adultului

41

Page 42: Suport Curs Dermatologie

ERITEMUL NODOS

Sindrom de fond:

- nodozităţi hipodermice, acute, simetrice pe gambe roşii violacee, dureroase

spontan şi la palpare

Etiopatogeneza: vascularită hipodermică, reacţie tip III, complexe imune, infecţia

TBC la copii şi adulţi tineri aprox. 80 % streptococ β hemolitic focare ORL.

Clinică şi evoluţie: febră, artralgii, astenie, tumefacţii nodulare, ferme, păstoase,

coloraţie roşie violacee pe faţa anterioară a gambelor, numărul elementelor 5– 10

Evoluţia 2 – 3 săptămâni, luând aspect contuziform

Diagnostic de laborator: IDR la tuberculină, ASLO, fibrinogen, VSH, Rx: prima

infecţie bacilară

Diagnostic diferenţial:

1. eritem indurat Bazin

2. Hipodermite subacute

3. Erizipel

4. Flebite şi periflebite

5. sarcoidoza

6. Contuzii, hematoame

Tratament:

1. etiologic: antiinflamatorii nesteroidiene, unguente cortizonice. În forme

persistente IK – 1 g/zi

DERMATOZE BULOASE

Clasificare: criteriu etiopatogenetic pare să fie cel mai utilizabil în împărţierea

acestor dermatoze:

1. dermatoze buloase prin factori exogeni

- mecanici: bule traumatice

- fizici – arsuri de gr Ii şi II, degeraturi, radiodermite, fotodermat

42

Page 43: Suport Curs Dermatologie

- chimici – dermatite de contact buloase

- toxice - înţepături de insecte

- infecţioşi – erizipel bulos, ectima, pemfigus streptococic

2. Dermatita buloasă prin factori endogeni:

- alergice – eritem poliform, f.buloasă, urticaria buloasă, B.Duhring-Brocq,

pemfigoidul bulos

- dismetabolice – epidermoliza buloasă, pemfigusul Hailey-Hailey

- neprecizate – (virale, autoimune), pemfigusul vulgar

PEMFIGUSUL

Sindrom de fond:

1. bule serocitrine nepruriginoase, nedureroase, pe tegument indemn fără

tendinţă la vindecare

2. eroziuni bucale dureroase, ischemice cu contur albicios, franjuros, trenante

3. stare generală alterată,evoluţie recidivantă

Etiopatogeneza: originea virală şi autoimună (evidenţierea prin imunofluorescenţă

a autoanticorpilor) intercelulară epidermică

Acantoliza epidermică – bule intramalpighiene.

Clinica şi evoluţie: debut acut, bule în creştere pe tegument sănătos cu conţinut

serocitrin, mărime favorabilă. Se pot localiza oriunde pe trunchi, extremităţi,

eroziuni, cruste gri meliferice stratificate. Erupţia are caracter recidivant, leziuni

pigmentate reziduale. Trecerea cu degetul a unui teritoriu aparent indemn, bule S.

Nikolsky. Evoluţie focare bronhopneumonice, i.hepatomegalie, deces 1 – 3 ani.

Forme clinice:

1. pemfigus vegetant: marile pliuri aspect papilomatos vegetant

2. pemfigus foliaceu – bule flasce rapid extensive , aspect pseudoeritrodermie

descuamativă.

3. pemfigus seboreic – bule mici pe zone seboreice, faţă, spate, cruste gălbui

groase imită un vespertilio din Lupus Eritematos

43

Page 44: Suport Curs Dermatologie

Diagnostic de laborator:

1. citodiagnosticul – Tzank – frotiu raclaj din fundul unei eroziuni

col.G.Giemsa – celule acantolitice, rotunde, talie mare, hipercrome şi izolate

datorită lipsei filamentelor intercelulare.

2. biopsia – bula sediu intramalpidian, celule acantolitice

Diagnostic diferenţial:

1. D.H.Duhring Brocq

2. eritem poliform bulos

3. pemfigoid lever

Tratament

1. general: corticoterapia, doze mari şi lent descrescânde a dus la modificarea

radicală a prognosticului, prelungind evoluţia cu 10-12 ani.Doze de 3

mg/kgcorp, până la epitelializarea bulelor, apoi scăderea progresivă

citostatice (Metotrexat) în asociaţie.

2. local: nitratarea eroziunilor, prudaje antiseptice, v.genţiana 1 %, pomezi

cortizonice.

DERMATITA HERPETIFORMĂ DUHRING BROCQ

Sindrom de fond:

1. bule grupate în mănunchiuri herpetiforme pe fond eritematos, sau urticat

2. prurit,senzaţie de arsură

3. leziuni bucale absente

4. stare generală bună, evoluţie benignă

Etiopatogeneza: boala este considerată o reacţie alergică la alergeni alimentari

(gluten), helmintici, medicamentoşi, tumorali, s.malabsorbţie intestinală.

Clinica şi Evoluţie: debut de prurit, arsură, erupţie eritemato urticariană pasageră,

persistentă.

44

Page 45: Suport Curs Dermatologie

Apar bule largi serocitrine, grupate herpetiform pe plăcile sau placardele eritemato

urticariene, spargere, eroziuni, cruste, epitelializarea leziunilor, maculopigmentare,

cicatrici. Atrofie,Nikolsky negativ. Lipsesc leziunile bucale, stare generală

nealterată.

Evoluţie benignă, recidivantă. Sensibilitate la preparatele iodate ce provoacă

constant reactivarea leziunilor.

Biopsia cutanată – s. Profund dermoepidermic al bulei.

Diagnostic diferenţial:

1. pemfigusul

2. pemfigoidul bulos

3. eczema

4. herpesul

5. eritemul poliform bulos

6. urticaria buloasă

Tratament:

1. general: corticoterapia doze mijlocii, antihistaminice, antialergice;Dapsona

2. local creme atb., badijonari antiseptice,mixturi antipruriginoase şi

antimicrobiene. Spargerea bulelor, nitrarea fundului acestora, pudraje

secative

3. dietă fără gluten

EPIDEMOLIZA BULOASĂ

Sindrom de fond: bule largi extinse, conţinut clar sau sanghinolent ce apar după

naştere, în zonele traumatizate mecanic, cronic

Etiopatogeneza: are caracter genetic – fragilitate excesivă a sistemului filamentos

epidermic şi a sistemului elastic dermic

Clinica şi evoluţie: la câteva zile, săptămâni după naştere, la traume minore apar

bule cu conţinut clar, apos, eroziuni, cruste, pigmentare, formă benignă, forma

simplă a bolii. În apariţia din forma distrofică apar bule inclusiv la adult lăsând

45

Page 46: Suport Curs Dermatologie

sechele, cicatrici retractile, atrofie epidermică, distrofie actodermică

complexă,căderea unghiilor, alopecia difuză, leziuni dentare.

Diagnostic diferenţial:

1. pemfigus

2. dermatită Duhring-Brocq

3. distrofiile congenitale

Tratament:

General: corticoterapie, doze medii, antipaludice de sinteză, vitamina E doze mari

Local: epitelizante, antibiotice, sedative, după caz.

Dermatoze scuamo-keratozice

Lichenul plan

SF 1 Eruptie eritemato-papuloasa, plana, grupata, lucioasa(violaceu), fin scuamoasa

2 Dispozitie simetrica (in general) la antebrate, flancuri, lombe, mucoasa bucala.

3 Prurit de intensitate ridicata

Etiopatogeneza: Teoria neuro-vegetativa – aparitia la persoane neurotice, emotive, anxioase, declansarea dupa socuri sau traume psihice.

Clinica si evolutie:- debut subacut, fetele flexorii, gatul mainii, antebrate, regiunea lombosacrata, flancuri- papule rosii-liliachii stralucitoare, grupate sau confluate, cu dispozitie liniara pe traiectul unui traumatism – fenomenul KŐBNER- ungerea papulelor cu ulei de parafina -» desen albicios -» striatiile lui WICKHAM Cavitatea bucala – ultimii molari, simetric, mucoasa prezinta un desen albicios, leucoplaziform, imitand o arborizatie de feriga Evolutia -» eroziuni -» neoplazie

Variante clinice: 1 Lichen plan pigmentar – pigmentatia melanica a leziunilor2 Lichen plan bulos

46

Page 47: Suport Curs Dermatologie

3 Lichen plan verucos4 Lichen plan liniar5 Lichen sclero-atrofic6 Lichen nitidus7 Lichen plan peripilar ( apare in pielea paroasa a capului cu alopecie)8 Lichen plan acut eruptiv

Diagnostic laborator: biopsia cutanata- hiperkeratoza- hipergranuloza- hiperacantoza- infiltrat limfo-histiocitar in banda in dermul

superficialDiagnostic diferential 1 psoriazis gutat

2 sifilide papuloase secundare3 Lichen scrofulosorum4 scabia5 leucoplazia bucala6 pitiriazis rubra-pilaris

Tratament: general: - corticoterapie doze medii - izoniazida 2 – 3 luni- tetraciclina 1-2 g / zi, 3-5 saptamani- griseofulvina- antihistaminice ( simptomatologie

pruriginoasa)- sedative si ganglioplegice- retinoizi: tretinoin sau isotretinoin gel 0,1%- PUVA- Ciclosporina pe cale generala sau locala

(medicatie de rezerva)- Rx paravertebrala 400 -500 R

Local: antipruriginoase, usor keratolitice si reductoare

Psoriazisul

SF 1 Placi sau placarde eritemato- papulo- scuamoase, nepruriginoase, simetrice, persistente; coate si genunchi, pielea paroasa a capului 2 Ameliorare la expunerea la soare 3 Caracter familial adesea.

Etiopatogeneza turnoverul epidermic este mult scurtat de la 20 – 28 zile la 3 -4 zile conducand la parakeratoza accentuata. Sub actiunea unor factori declansatori diversi ca:

47

Page 48: Suport Curs Dermatologie

Infectii; intoxicatii; socuri nervoase; stari tensionale – sa se deregleze controlul genetic al activitatii AND si ARN

Clinica si evolutie: - debut insidios, leziuni discrete, nepruriginoase- elemente eritemato- papulo – scuamoase bine delimitate de la 3 -4 cm la 4- 5 cm confluand in placarde policiclice, ovalare, circinate de peste 15 – 20 cm.- Topografie: in general simetrica: coate, genunchi, gambe, antebrate, trunchi, pielea paroasa a capului. - Fondul este rosu viu. - Palpatoric exista o discreta modificare de consistenta de tip

papulos- scuamele ce acopera aceasta baza papulo – congestiva este

alba, stratificata, sidefie (micacee), usor detasabila, uscata, rar seboreica.

- zgarierea liniara a suprafetei scuamei lasa o dunga ca pe o lumanare ( semnul spermantetului)

- gratajul metodic o detaseaza pana la aparitia unei pelicule foarte fine; daca se insista cu raclarea apare o sangerare capilara punctiforma - semnul Auspitz

- scuama nu acopera in totalitate eritemul ( semnul operculului prea mic)

La nivelul pielii paroase a capului scuamele sunt abundente, nu afecteaza firul de par, fara afectarea mucoaselor

- evolutia – ameliorari, chiar vindecari sau agravari, rezistenta la tratament.

Variante lezionale sau complicate- 1 psoriazis gutat ( elemente mici in picatura)- 2 psoriazis palmo – plantar – imita o micoza- 3 psoriazis inversat – cu afectarea marilor pliuri- 4 psoriazis capitis – leziuni in pielea capului

Complicatii ale psoriazisului:1 psoriazis eritrodermic: stare generala alterata, febra, eritrodermie

descuamativa2 psoriazis pustulos ( generalizat sau palmo-plantar) – pe fond

eritematos apar pustule superficiale sterile, recidivante, evolutie febrila3 psoriazis artropatic poate evolua separat sau asociat primelor, se

caracterizeaza prin artralgii rebele, tumefactii articulare, tendinta la anchiloza si deformari atrofice Diagnostic de laborator: alungirea papilelor dermice, a crestelor epidermice, parakeratoza, disparitia stratului granulos, microabcese cu neutrofile, congestia vaselor dermice cu infiltrat inflamator limfocitar

48

Page 49: Suport Curs Dermatologie

Diagnostic diferential 1 Lichen plan2 Sifilide psoriaziforme3 eczematide psoriaziforme4 intertrigo micotic, microbian5 pitiriazis rozat Gilbert6 pitiriazis rubra-pilaris

Tratament local - se incepe cu tratamente keratolitice ( vaselina salicilata 10%)

- gudroane ( Crizarobina, Cignolin)- ultraviolete, helioterapie, Calcipotriolul,

PUVAgeneral – citostatice, retinoizii singuri sau asociati cu PUVA sau

UVB; Ciclosporina- corticoterapia este rezervata cazurilor severe de

psoriazis artropatic Dermatoze preneoplazice

Leucoplazia

SF: placi albe, rugoase, bine delimitate, cu evolutie lenta, bucala sau genitala

Etiopatogeneza: iritatiile mecanice, cronice; fumatul (iritatia chimica a gudroanelor din fumul de tigara)

Clinica si evolutie: evolutie lenta de la o mica ridicatura papuloasa alba- keratozica la o placa ovalara ( triunghiulara), rugoasa, depozite keratozice alb –albastrui, mate, foarte aderente, bine delimitate cu fisuri adanci si dureroase.

Transformarea -» epiteliom spinocelular. Localizarea bucala este mai frecventa: mucoasa obrajilor, dosul limbii si palatului, apoi genital periclitoridian sau pe labiile mici la femei si preput la barbati

Diagnostic de laborator: hiperkeratoza si inflamatia cronica a mucoaseiDiagnostic diferential: 1 lichenul plan

2 Cheilita keratozica3 candidoza bucala si genitala4 lupus eritematos5 kraurozis vulvar6 eritroplazia Queyrat

Tratament: diatermocauterizarea fina; cauterizare chimica Podofilina 33% solutie In caz de transformare: excizie chirurgicala sau Rx Chaoul

49

Page 50: Suport Curs Dermatologie

Epitelionul bazocelular

SF 1 formatiune tumorala consistenta indolora cu dezvoltare lenta relativ bine delimitata cu mici proeminente periferice si o zona ulcerativa centrala 2 nemetastazanta 3 predilectie fata gat la persoana peste 50 aniEtiopatogeneza: se dezvolta pe un teren aparent indemn; elastoidoza degenerativa; pe stari precanceroase: keratoza actinica senila

Clinica si evolutie debut ca o proeminenta papuloasa, rugoasa, dura, nedureroasa cu perle epiteliomatoase la periferie. Evolutie apar multiple forme clinice:

1 ulcus rodens – o ulceratie extensiva in suprafata si profunzime cu un chenar dur mai elevat in care sunt perlele epiteliomatoase

2 epiteliomul ulcero – vegetant – o suprafata ulcerata neregulat cu margini burjonate, papilomatoase presarate de cruste gri – hematice

3 epiteliomul terebrant – distructii tisulare; locale cutanate; cartilaginoase; osoase

4 epiteliomul plan-cicatricial – zona ulcerata la un pol si cicatrizare sclero-atrofica la alt pol

5 epiteliomul pagetoid – forma superficiala placard de 3-5 cm ovalar discret infiltrat scuamo – crustos similar bolii Paget

6 epiteliomul sclerodermiform – caracter net indurativ si este mai profund in tegument

7 epiteliomul pigmentat – coloratie melanica8 epiteliomul globulos – singura forma cu tendinta de pediculare

Localizare cele 2/3 superioare ale fetei, nas, obraji, frunte, regiunea temporala, pavilionul urechii, gat, umeri, spate.Evolutia – fara metastaze, distructii locale, suprainfectie

Diagnostic de laborator: biopsia – masa monomorfa de celule bazale dispuse in blocuri ce trimit in dermul profund prelungiri trabeculare

Diagnostic diferential: 1 epiteliomul spinocelular2 melanomul malign3 veruca seboreica4 Keratoacantomul5 lupus tuberculos6 botriomicomul7 melanoza precanceroasa Dubrenilh

Tratament : alegerea metodei se face in functie de tipul de epiteliom, dimensiuni, localizare, varsta pacientului.

50

Page 51: Suport Curs Dermatologie

Scopul tratamentului este vindecarea definitiva plus un rezultat cosmetic bun.

- excizia chirurgicala - electrochirurgia- chiuretarea- criochirurgia- fotocauterizarea cu laser- radioterapia de contact tip Chaoul ( doza totala

6.000 R)- chirurgia Mohs- citotoxice locale (5 – fluorouracil) in

tratamentul formelor superficialeEpiteliomul spinocelular

SF: formatiune tumorala dura infiltrativa cu suprafata ulcerata si fondul anfractuos cu evolutie de cateva luni pana la un an cu metastazarea ganglionara satelita; localizare la nivelul buzei inferioare.

Etiopatogeneza: traumatismele cronice, mecanice; expunerea la UV, contactul cu gudroanele (mediu profesional); aparitia frecventa pe leziuni preneoplazice: leucoplazia, cheilita keratozica actinica, pe cicatrici de lupus TBC

Clinica si evolutie: papula keratozica rugoasa, indolora ce se extinde in suprafata si profunzime dupa un an formand un placad tumoral dur bine delimitat cu suprafata boselata neregulat si keratozica (pe piele) si exulcerata daca se dezvolta pe mucoasa. In evolutie tumora poate deveni elevata si reliefata (ulcero-vegetanta). Adenopatia satelita nu este obligatoriu metastatica, ea poate fi adesea expresia suprainfectiei microbiene locale. Ganglionii sunt duri, nedurerosi, neinflamatori. Singura forma neinvadanta o reprezinta cornul cutanat ce apare ca o formatiune dura, cornoasa, filiforma inalta de 1-2 cm.Localizarea – buza inferioara pe o cheilita actinica cronicaDiagnostic de laborator: examen bioptic- celule de aspectul celor spinoase din stratul malpighian cu numeroase atipii cu tendinta de keratinizare centrala denumiti globi cornosi in care apozitia celulelor se face in straturi concentrice asemanatoare foilor dintr-un bulb de ceapa

Diagnostic diferential: 1 epiteliom bazocelular2 sifilomul primar3 ulcerul si sancrul tuberculos4 alte tumori

Tratament- identic ca la bazocelular plus adenectomie in scop diagnostic si terapeutic

51

Page 52: Suport Curs Dermatologie

Melanomul malign

SF: tumora pigmentata, elastica, bine delimitate, nedureroasa, usor sangeranda, dezvoltata pe un nev pigmentar, rapid metastazanta

Etiopatogeneza : punctul de plecare este un nev pigmentar activ situat la jonctiunea dermo-epidermica. Factori externi ce pot contribui la transformarea nevului sunt: traumele locale; interventii chirurgicale; infectii repetate; tratamente locale caustice; iar cei interni: sarcina si disfunctiile endocrine

Clinica si evolutie

1 faza premaligna de iritatie nevica: aparitia unui halou eritematos perinevic; cresterea in volum a nevului, accentuarea coloritului melanic; aparitia de cruste pe suprafata sa; sangerari nemotivate sau traumatisme minore locale si in fine jena sau pruritul local persistent. Treptat tumora devine mamelonata, creste in dimensiuni 4-5 cm se poate exulcera si se acopera de cruste gri murdare sau hematice2 faza locala-loco-regionala-apare metastazarea limfatica in ganglionii limfatici ce devin duri,mariti in volum,nedurerosi,mobili pe planurile adjacente.In cel mult 1 an apar metastaze generalizateLocalizare:oriunde dar preferential:spate,fata,pielea capului,regiunea plantara,matricea unghiala,gingiiForme clinice:1 melanomul amelanotic-absenta melaninei si implicit a culorii caracteristice

2 melanomul pseudobotriomicomatos – caracterizat de pediculari relative ale tumorii si de nuanta rosu inchis a acesteia

Diagnostic de laborator: biopsia – celule nevocarcinomatoase cu atipii si numeroase mitoze grupate in gramezi sau fascicule de incarcare melanica plus o reactie inflamatorie a stromei tumorale

Diagnostic diferential: 1 botriomicomul2 epiteliomul bazocelular3 veruca seboreica senila4 histiocitomul5 hematomul subunghial 6 hemangiomul

Tratament – al nevilor ce prezinta semne de activitate premaligna exclusiv prin diatermocauterizare in narcoza cu o zona de securitate

- in afectarea ganglionilor – extirparea ganglionilor- chimioterapie, endotoxina BCG, interferon, interleuchina 2- radiorezistent – doar pentru formele metastatice de boala !!!

52

Page 53: Suport Curs Dermatologie

Venerologia

Venerologia – domeniu de granita intre dermatologie si bolile infectioase – in unele tari sunt studiate separat

Denumirea clasica de boli venerice tinde sa fie inlocuita de denumirea de boli sexual transmisibile

Bolile sexual transmisibile se impart in majore si minore. In cele majore se situeaza acele boli ce se transmit numai prin contact sexual: sifilis, blenoragia, linfogranulomatoza benigna inghinala, sancrul moale.

Factorii ce contribuie la aparitia acestor imbolnaviri: factori sociali, economici, educationali, demografici, civilizatia si individuali – ce includ atitudinea subiectului fata de activitatea sexuala

O pozitie aparte o ocupa infectia cu virusul HIV care prin gravitatea sa , mortalitatea crescuta intereseaza mai multe specialitati nefiind doar o boala transmisibila sexual.

1 Istoric – a aparut in Europa la sfarsitul secolului al XV- lea fiind importat de marinarii lui Cristofor Columb din insula hispaniola Tahiti

2 Epidemiologie sifilisul este o boala cu transmitere sexuala in 95% din cazuri. Pentru realizarea infectiei este necesara - existenta unei solutii de continuitate la nivelul mucoaselor cat si numarul de germeni in leziuni

- transmiterea extragenitala se poate realiza prin sarut,muscatura, supt. Infectia sifilitica cu caracter profesional cu poarta de intrare la nivelul mainilor – ginecologi, stomatologi, dermatologi- prin instrumentar medical, sange, transfuzional

- contaminarea indirecta este scazuta datorita rezistentei scazute a treponemei in mediul extern la uscare si caldura.

Epidemiologie 95% - transmitere sexuala – existenta unei solutii de continuitate- numar de germeni mai mare de 200.000.

- cele mai contagioase – leziunile secundare – papulo – erozive.- transmitere extragenitala – sarut

- suptul de la mama- muscatura

- contagiozitatea umorilor- saliva- secretia nazala- secretia sudorala Este improbabila, cu exceptia

53

Page 54: Suport Curs Dermatologie

- urina existentei in imediata vecinatate- sperma a unor focare lezionale active- laptele matern

Raspandirea bolii este favorizata de - macrocontext – conditii socio-economice

- microcontext – legat de factori individuali ca comportamentul sexual, mentalitatea, nivel de educatie si cultura.

3 Etiologia: Spirocheta palidum – lung de 6 – 20 µ, grosimea 0,2 -0,25 µ- spini – 6- 24 – dispozitie regulata ca interval intre ele si inaltime.- mobilitatea treponemei – miscari de:

a. lateralitateb. insurubarec. translatie

- difuziunea treponemelor se face transversal la intervale de 35-37 ore- evidentierea lor – examen ultramicroscopic ( camp microscopic de culoare

neagra)

4 stadialitatea – SIFILOMUL PRIMAR- 21 zile

La nivelul portii de intrare apar leziuni indurativ – erozive, leziunea punctiforma 2-3 mm- 5-6 mm, eroziva superficial, concavitatea unei sticle de ceasornic; variatii imunodeprimati (ulceros sau gangrenos), fondul este neted plan fara anfractuozitati, curat acoperit cu o pelicula fina de aspect lacuit, marginea leziunii se pierde pe nesimtite in tegumentul indemn perilezional; culoarea inchisa rosu muscular, la palpatie – infiltratie indurativa (nodulara, foliacee), leziunea este nedureroasa, nepruriginoasa,sifilomul emana un miros dulceag caracteristic.

Localizarea – tipica: gland, santul balano-preputial, parafrenular, teaca penisului, perianal si intraanal – patologia homosexualilor, labiile mici, mari, introitul vaginal

- atipica buza inferioara, amigdala, marginea laterala a limbii, pulpa digitala.

Evolutia sifilomului – 40-45 zile – epitelizarea – zona hiperpigmentata sau usor atrofo-cicatricialaLa 7-10 zile de la aparitia sifilomului apare adenopatia satelita cu anumite caractere.

- neinflamatorie, nedureroasa- closca cu pui – un ganglion central inconjurat

de ganglioni de talie mai micaDiagnostic diferential 1 eroziuni traumatice

2 afte genitale3 balanite erozive

54

Page 55: Suport Curs Dermatologie

4 leziuni candidozice5 eritemul medicamentos bulos6 epiteliomul spinocelular7 sancrul moale – ulceratie profunda

Sifilisul secundar 2 – 5 ani; astenie cefalee, febra, hepatosplenomegalie, subicter

Rozeola-sifilide eritematoase:-culoarea florii de piersic-durata rozeolelor este de 2-4 saptamani,bolnavul intra in stare de latenta

clinica,dar serologie pozitiva-diagnostic diferential:-alergii medicamentoase

-boli infecto-contagioase(rubeola,rujeola,tifos)-localizare:subaxilar,subclavicular,presternal,flexia extremitatilor,latero-

cervicalSifilide papuloase:

-se instaleaza lent-dimensiuni initial de 3-4 mm,spre sfarsit pana la 3-4 cm,culoare rosie

inchisa-violaceeSifilide papulo-scuamoase:

-gulerasul lui Biett-fata,frunte(coroana venerei)-nazo-genian-aspect lichenoid

Sifilide papulo-cornoase-cheratozice-localizare simetrica palmo-plantara-5-6 mm,culoare aramie-acoperita de scuama groasa, asemanatoare cu verucile vulgare

Sifilide papulo-erozive:se dezvolta in zone in care frecarea si umiditatea impiedica dezvoltarea elementului scuamos.Localizarea de electie:genital,perigenital,perianal-cunoscute ca condiloamele late.Sunt foarte contagioase.+condiloamele acuminate=test HIVSifilide pigmentare:apar ca urmare a unor eruptii papuloase fie din start au aspectul unei retele pigmentare intricate cu zone acrome-leucomelanodermia sifilitica-colier al venerei-regiunea cervicalaSifilidele mucoasei:Bucal:-leziuni eritemato-erozive—papula eroziva -suprafata albicioasa—placi opaline—2 cm:val palatin,stalpi amigdalieni,laringe-raguseala -diagnostic diferential –stomatologi:stomatite erozive,candidozica,afte, lichen plan eroziv al mucoasei bucaleSifilide ale fanerelor:-frecvente in perioada secundara-alopecie difuza nespecifica,zone mai mici de 4-5 mm:alopecie in luminis-aspect comparat cu al unei blani mancate de molii.Nu lasa cicatrici,este reversibila:unghiile –rareori afectate-papule periunghiale ce imita o paronichieSifilisul tertiar:-sifilide tuberculoase -leziuni elementare

55

Page 56: Suport Curs Dermatologie

-goma sifiliticaSifilisul visceral-miocardita sifilitica -aortita sifilitica -atingerea ficatului:hepatita gomoasa,focala si miliara -rinichi,plaman,stomacSifilisul nervos-meningo-vascular:parestezii si paralizii(tulburari motorii) -tulburari sensitive(tactila si termica) -sifilisul parenchimatos-atinge substanta cerebrala si este reprezentat de : -tabes -paralizia generala progresivaSifilisul congenital precoce:-cuprinde manifestarile din sifilis ce apar in primii 2 ani de viata;trcere transplacentara -manifestari:-coriza luetica-apare la 2-3 saptamani-cel mai precoce semn;secretie nazala purulenta sau sanguinolenta(bogate in treponeme);ulceratii uneori ale septului nazal-prabusirea piramidei nazale -leziuni osoase si articulare:-osteocondrita-la nivelul metafizei;dureri ale oaselor lungi;copilul isi tine membrul inferior afectat-pseudoparalizia Parrot;periostita dureroasa;osteita craniului-craniotabes -manifestari cutaneo-mucoase-imita leziunile din perioada secundara a adultului -in 50% cazuri apare in primele 6 luniSifilisul congenital tardiv:-apare dupa primii 2 ani de viata -nas in sa -linii Parrot -triada Hutchinson(surditate,incisivi bombati si keratita interstitiala)

56