Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

autori: Sergiu SabuRohian CosminRita Sabu

Administrator Pensiune Turistic

Filiala Cluj-Napoca a Fundaiei nvmntului Preuniversitar al Cooperaiei Meteugreti Spiru Haret

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.orgweb: cj.ucecom.org

pagina 3 CUPRINS

1. TURISMUL CA FENOMEN UMAN COMPLEX .............................................................. 6

1.1. Geneza turismului ....................................................................................................................... 6

1.2. Noiuni de baz ........................................................................................................................... 6

1.3. Evoluia turismului .................................................................................................................... 7

1.4. Trsturile contemporane ale turismului ................................................................................. 7

1.5. Tipurile i formele de turism ...................................................................................................... 8

2. ROMNIA TURISTIC ................................................................................................... 9

2.1. Tipuri de turism n Romnia...................................................................................................... 9 Turismul de litoral ........................................................................................................................... 9 Turismul montan ............................................................................................................................. 9 Turismul balnear ............................................................................................................................. 9 Turismul cultural-religios .............................................................................................................. 10 Turismul Rural i Agroturismul .................................................................................................... 11 Ecoturismul ................................................................................................................................... 11

2.2. Potenialul turistic al Romniei ............................................................................................... 12 Fondul (potenialul) turistic natural .............................................................................................. 12

Relief ......................................................................................................................................... 13 Clima .......................................................................................................................................... 13 Hidrografie ................................................................................................................................. 13 Vegetaie ..................................................................................................................................... 14 Biodiversitate, monumente naturale, arii protejate ................................................................... 14

Fondul (potenialul) turistic antropic ............................................................................................. 14 Arheologia ................................................................................................................................. 14 Arhitectura .................................................................................................................................. 15

2.3. Fondul turistic n orizontul local.............................................................................................. 15 Obiective turistice n judeul Maramure ....................................................................................... 15

Rezervatii naturale ...................................................................................................................... 15 ara Maramureului .................................................................................................................. 16 ara Chioarului i parial zona Codrului .................................................................................... 21 ara Lpuului ........................................................................................................................... 21 ara Bii Mari ............................................................................................................................ 22

3. INFRASTRUCTURA TURISTICA ................................................................................. 24

3.1. Dotrile turistice ........................................................................................................................ 24

3.2. Dotrile proprii turismului (speciale) ...................................................................................... 24 Dotrile pentru cazare .................................................................................................................... 24

3.3. Sistemul relaiilor ntreprinderii hoteliere cu mediul extern ................................................ 25

pagina 4 3.4. Norme metodologice privind activitatea structurilor de primire turistice ......................... 26

3.5. Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice ..................................................... 28

4. MIJLOACE DE COMUNICAIE .................................................................................... 29

4.1. Piata produsului si piata ntreprinderii .................................................................................. 29

4.2. Procesul de comunicare ............................................................................................................ 29 Instrumentele mixului promotional ................................................................................................ 29

Publicitatea ................................................................................................................................. 29 Promovarea vnzarilor ............................................................................................................... 30 Vnzrile personale (vnzri profesionale) ................................................................................ 30 Activitatile de relatii cu publicul ............................................................................................... 30 Strategii de promovare .............................................................................................................. 30

5. OFERIREA SERVICIILOR PENSIUNII CTRE CLIENT ............................................. 32

5.1. Particularitatile serviciilor ....................................................................................................... 32

5.2. Principii ale comportamentului profesional: .......................................................................... 33 Comportamentul personalului ........................................................................................................ 33 Reguli generale de comportament .................................................................................................. 33 Nevoile clientului i mobilurile de cumprare ............................................................................... 33 Tipuri de clieni .............................................................................................................................. 34

5.3. Principalele elemente ale comunicrii profesionale n structurile de primire turistice ...... 35 Regulile de baz ale stabilirii unui contact personal sunt .............................................................. 36 Vnzarea intern ............................................................................................................................. 36

5.4. Mijloace de comunicaie ........................................................................................................... 37 Activitatea de vnzare ................................................................................................................... 38

5.5. Fiierul clienilor ....................................................................................................................... 39

5.6 . Mijloace de plat ...................................................................................................................... 40

6. ORGANIZAREA ACTIVITII DE AGREMENT ........................................................... 41

6.1. Odihna activ la munte i sporturi de iarn ........................................................................... 42

6.2. Natura si turism verde .............................................................................................................. 42

6. 3. Animaia n turism .................................................................................................................. 43 Funciile animatiei .......................................................................................................................... 44

7. SIGURANA I SECURITATEA TURITILOR I A BUNURILOR ACESTORA ......... 46

7.1. Metode de eliminare a riscului ................................................................................................. 46 Cauze ale accidentelor, ale incendiilor erori umane.................................................................... 46 Reguli de comportament in caz de incendiu .................................................................................. 46

7.3. Aplicarea regulilor de igien in alimentaie ........................................................................... 48

pagina 5

Toxiinfecia alimentar ................................................................................................................. 49

7.4. Respectarea normelor de igiena corporala ............................................................................ 51 Cunoaterea regulilor obligatorii de igiena personal ................................................................... 51

8. NORME ECOLOGICE I DE PROTECIE A MEDIULUI ............................................ 53

8.1. Controlul ecologic pe domenii: ................................................................................................. 53

8.2. Actiuni practice si immediate, cu caracter ecologic, ce pot fi intreprinse de diferitele categorii de personal din unitatea de cazare .................................................................................. 54

Departamentul de curenie ( Housekeeping) ............................................................................... 54 Departamentul Buctrie ............................................................................................................... 54

9. NFIINAREA UNEI PENSIUNI .................................................................................... 56

pagina 6

1. Turismul ca fenomen uman complex 1.1. Geneza turismului

Dezvoltarea civilizaiei umane este strns legata de dorina omului de a se deplasa, de a cltori pentru a descoperi lucruri noi, de a cunoate oameni noi i obiceiuri noi. Marile descoperiri geografice s-au fcut, in primul rnd, datorit acestei dorine, dar i pentru necesiti comerciale, pentru cumprarea de mrfuri sau vnzarea produselor proprii.

Mai trziu, cltoriile au devenit ceva obinuit, fiind iniial cltorii pentru a studia la diverse coli in strintate, pentru vizitarea unor prieteni sau a unor rude, pentru a vedea locuri renumite, a merge la bi sau n pelerinaj, iar acum, cltoriile turistice au devenit fenomen de mas, accesibile aproape oricui, majoritatea oamenilor dorind s-i petreac o parte din timpul liber departe de cas, mereu n alt loc, mai interesant i tot mai ndeprtat.

Datorit acestor deplasri ale oamenilor a aprut necesitatea de a construi case sau cmine pentru adpostirea celor aflai departe de casa care, cu timpul, au evoluat de la simple refugii improvizate la marile hanuri de odinioar, de la micile hoteluri pensiune la marile hoteluri de lux de astzi, unele fiind adevrate orae de cazare cu toate facilitile de bussines si distracie.

Pentru a putea aprecia confortul existent astzi intr-o simpla pensiune, nu doar intr-un hotel de lux , precum si pentru a putea vedea evoluia turismului de-a lungul timpului, este interesant s citim n documentele vremii ce presupunea, pe la anul 1600, o cltorie la bi, foarte la moda in acea vreme in Austria si Germania.

O astfel de cltorie se fcea, de obicei, cu crua n care se ncrca patul si tot aternutul necesar fiecrui membru de familie: saltele, dune sau plpumi, perne, lenjerie de pat, de corp, de baie, dar i toate articolele necesare traiului zilnic, sejurul la bi fiind de lung durat.

Strns legat de aceste cltorii ale oamenilor, cu timpul s-a dezvoltat sectorul de activitate hotelier sau industria hotelier, devenind n unele ri o foarte important ramur a economiei naionale, n funcie de potenialul turistic existent. 1.2. Noiuni de baz

Turismul este un ansamblu de activiti umane ntreprinse pentru efectuarea cltoriei de agrement i pentru satisfacerea trebuinelor celui care o ntreprinde.

Turismul apare ca o consecin a deplasrii temporare a oamenilor de la locul de reedin, la cel ales ca destinaie, situat la o anumit distan de primul.

Locul de provenien, mpreun cu cel de primire formeaz o unitate teritorial geografico turistic, n care primului termen i revine un rol complementar, deoarece noiunea de turism este legat practic ntotdeauna, de locul de destinaie bine delimitat, unde turistul i petrece sejurul.

Pentru sosirea la destinaie, turistul efectueaz o cltorie. Teritoriul care cuprinde cile de comunicaie folosite, n scopul menionat, reprezint teritoriul de tranzit turistic.

Turistul reprezint orice persoan sau grup de oameni (vizitator temporar, cltor n tranzit), persoan aflat n interes de serviciu (elevi, studeni), cu reedina n alt parte care se deplaseaz, n virtutea unei motivaii turistice, din zona de provenien, unde se afl reedina permanent, n cea de destinaie pentru un sejur temporar, fr a avea intenia de a se stabili acolo definitiv.

Condiiile i formele de munc i de via ale omului constituie temeiul obiectiv al necesitii practicrii turismului.

Turismul ca activitate economic, se nscrie n sectorul teriar al economiei naionale, fiind constituit, n principal, din prestri de servicii; plasarea turismului n aceast zon a activitii umane l face sa aib o dinamic foarte activ.

Cererea turistic reprezint elementul cel mai sensibil al fenomenului turistic n general. Ea se manifest prin intermediul necesarului turistic formulat fa de anumite disponibiliti ale fondului turistic, fa de anumite bunuri i servicii turistice. Formularea cererii depinde de muli

pagina 7 factori, dintre care notm: stadiul evoluiei societii; strile normale sau conjuncturale de natur politic, economic, social etc.; structura turitilor, atitudinea comportamental etc. Finalizarea cererii are loc prin intermediul consumului. Acesta, la rndul su, st n legtur cu oferta turistic i se realizeaz la locul de destinaie.

Oferta turistic reprezint totalitatea componentelor naturale i antropice implicate n prezena i desfurarea actului turistic dintr-un spaiu geografic dat considerat ca loc de destinaie turistic.

Produsul turistic trebuie neles ca totalitatea bunurilor i serviciilor puse la dispoziia vizitatorilor la locul de destinaie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potenialul turistic, care reunete fondul turistic cu infrastructura.

Fluxul turistic reprezint micarea pulsatorie a turitilor din ariile de emiten spre cele de destinaie n funcie de condiiile i premisele care asigur manifestarea fenomenului turistic. Lui i sunt caracteristice trsturile de direcie, ritm i intensitate, ceea ce i confer imagine de curent de legtur ntre emiten i destinaie.

1.3. Evoluia turismului Principalii factori care determin geneza i evoluia turismului sunt: factorii demografici (prin

creterea numrului populaiei i calificarea profesional); factorii economici (prin creterea veniturilor); factorii sociali (prin raportul ntre timpul productiv i cel neproductiv al omului); factorii psihologici (dorina de cunoatere specific fiinei umane).

Nevoia fizic i psihic pentru turism, considerat ca un mijloc util pentru refacerea capacitii de munc, decurge din viaa oamenilor cuprini n procesul produciei (materiale i spirituale), din consumul tot mai mare de energie nervoas, determinat, printre altele, de exigenele epocii moderne i contemporane, caracterizat printr-o explozie informaional, de modificarea caracterului muncii prin deplasarea accentului de la aspectele mecanice, apoi energetice, la cele neuropsihice.

Fenomenul turistic este mprit de ctre specialiti n trei mari etape i anume: - etapa turismului incipient care este amplasat n perioada antic i a evului mediu - etapa turismului modern amplasat n a doua jumtate a secolului XIX ca fruct al

societii industriale - etapa turismului contemporan ca turism social dup 1920 iar ca turism de mas dup

1950 i devenind n aceast perioad o ramur a economiei naionale n condiiile secolului XX i XXI, progresul tehnic, noul contact al omului cu mediul nconjurtor i grija mai mare fa de om, turismul a devenit un fenomen de prim ordin n viaa societii.

1.4. Trsturile contemporane ale turismului Ca fenomen social economic contemporan, n plin dezvoltare, turismul este marcat de o serie de trsturi caracteristice:

- caracterul de mas al turismului rezult din creterea masiv a numrului participanilor la micarea turistic;

- democratizarea turismului este atestat att de participarea unor grupuri sociale cu posibiliti materiale mai reduse, ca urmare a creterii nivelului de trai pe plan mondial, ct i a turitilor aparinnd diferitelor categorii de vrst i de ocupaii;

- internaionalizarea turismului n sensul creterii ponderii turitilor strini din volumul total al turitilor, fenomen completat prin mrirea distanei de cltorie i a frecvenei deplasrilor, ca urmare, a acordrii de faciliti n acest scop de ctre diverse state, organizaii i instituii internaionale;

- apariia unor ri de destinaie turistic, deoarece n rile turistice tradiionale preurile sunt foarte mari i fondul turistic n mare msur cunoscut, iar dotrile, n numeroase cazuri suprasolicitate. Aceast lrgire a pieei turistice a dus la o puternic concuren ntre rile ofertante, rile intrate recent n circulaia turistic fiind nevoite s-i realizeze o baz tehnicomaterial adecvat cerinelor mondiale;

- apariia unor noi ri de primire turistic mai ales dintre acelea care nainte erau doar furnizoare de turiti, ajungndu-se la inversarea fluxurilor turistice;

- diversificarea motivelor de practicare a turismului reflectate n apariia diferitelor tipuri de turism i forme de manifestare a acestuia;

pagina 8 - puternica dezvoltare a turismului pentru recreere n cadrul cruia un avnt deosebit a nceput

s ia recreerea de durat scurt i distan mic, care se desfoar la sfritul sptmnii n zona preurban a marilor aglomeraii urbane.

1.5. Tipurile i formele de turism

ntr-o sintez global apreciem c turismul ca modalitate de recreere, turismul ca fenomen de manifestare a omului n concordan cu trebuinele, posibilitile i dorinele sale, poate fi tipizat astfel:

1. Turismul de timp liber care cuprinde : a. turismul de recreere (plimbri, drumeii, excursii, vacane) b. turismul de recreere i ngrijire a sntii (de recreere, de tratament medical,

balnear) c. turism de vizitare (cultural , social, familial, religios) d. turismul de distan mic.

2. Turismul de tranzit (tranzit voluntar i condiionat). 3. Turismul cultural sportiv (manifestri folclorice, festivaluri, concursuri sportive, olimpiade,

etc.). 4. Turismul profesional (tiinific, cultural, tehnic, afaceri, diplomatic, etc.)

Formele de turism spre deosebire de tipurile de turism, reprezint modul n care se desfoar fenomenul turistic. Ca urmare, formele de turism exprim proprietile acestuia i nu esena lui. Iat de ce formele vor avea un spectru mult mai larg dect tipurile.

Dintre multele criterii care nlesnesc stabilirea formelor de turism amintim: zona de provenien a turitilor (turism intern i internaional), numrul participanilor (turism individual i de grup), modul de organizare (turism organizat i turism neorganizat), durata sejurului (sejur scurt, sejur mediu i sejur lung), caracterul temporal de manifestare (turism discontinuu i turism continuu), mijloacele de transport folosite (turism rutier, turism feroviar, turism naval, turism aerian), vrsta turitilor, caracterul social al turismului, caracteristicile zonei de destinaie, distana parcurs, mediul geografic n care se desfoar (turism natural, turism urban, turism rural, turism montan, turism de litoral etc.).

In ultimul deceniu piaa turistic a nregistrat o serie de aspecte si concluzii interesante dintre care amintim:

- odat cu creterea veniturilor i a timpului liber, turitii i-au fracionat tot mai mult vacanele ncercnd sa utilizeze ct mai diversificat posibilitile i bugetul de timp de care dispun.

- comportamentul de consum turistic se modific odat cu creterea experienei turistice. Cltorii experimentai au o durata de sejur mai mic, i multiplic destinaiile vizitate i cheltuiesc mai puin dect neofiii. Astfel un operator turistic trebuie s-i adapteze oferta ambelor categorii de turiti.

O alta modificare a comportamentului de consum turistic este imprimat de fenomenul de mbtrnire a populaiei din rile industrializate. Astfel in America de Nord, populaia de peste 55 de ani va crete de la 21% in 1990 la 27% n 2100, n totalul populaiei.

ncepnd cu ultimul deceniu, marile firme turistice si-au modificat politica de pre, mulumindu-se cu marje de profit situate intre 1-4% pentru un volum mrit al cifrei de afaceri. Cererea i oferta de turism ieftin va crete masiv i datorit noului si imensului segment de pia localizat n rile est europene i n mai mic msur n America Latina.

Turismul de masa i va continua deci o existen paralel cu cea a turismului de elit. Ambele variante ale consumului turistic se apreciaz c vor periclita tot mai mult nsi suportul atraciei turistice: natura si cultura. Rolul statului, al educatorilor, al economitilor i ecologitilor este s limiteze costul degradrii mediului natural si uman, cost ale crui consecine vor fi suportate de generaiile viitoare.

2. Romnia turistic

2.1. Tipuri de turism n Romnia Turismul de litoral

pagina 9

Ieirea Romniei la Marea Neagr a creat condiii pentru dezvoltarea turismului de litoral. Staiunile de pe litoral concentreaz aproape jumtate din capacitatea de cazare existent

la nivelul ntregii ri (42,7%). Datorit faptului c s-a practicat un turism de mas, ponderea hotelurilor de 1-2 stele

depete 80%, n timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte sczut. Structurile de cazare pe litoralul mrii negre sunt concentrate cu precdere n zona de

coast, avnd oportuniti limitate de expansiune. Prin urmare, investiiile au ca scop n special reorientarea actualelor structuri.

Reabilitarea i modernizarea litoralului romnesc i alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din rile europene constituie n continuare un obiectiv specific pentru turismul litoral.

Turismul montan n Romnia, practicarea turismului montan are condiii foarte bune de dezvoltare datorit

potenialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpailor. ntre tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potenial natural ridicat

pentru dezvoltare. Pentru ca Romnia sa fie recunoscut pe plan internaional ca o destinaie turistic pentru

practicarea sporturilor de iarn este necesar: mbuntirea infrastructurii generale mbuntirea ofertei pentru sporturile de iarn refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi

prtii de schi cu instalaiile de transport pe cablu aferente, instalaii i echipamente de producere a zpezii artificiale si de ntreinere a prtiilor)

dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

Turismul balnear Romnia are un potenial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat

fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romneti n momentul de fa conin peste 1/3 din resursele de ape minerale

europene, si o serie ntreag de resurse minerale unice sau cu o slab rspndire pe plan european: gazele de mofet din zona Carpailor Orientali, nmolurile sapropelice de la Lacul Srat sau Techirghiol.

Climatul Romniei este n mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluznd arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin i de mine srate.

Calitatea fizico-chimic i valoarea terapeutic a factorilor naturali de cur sunt similare i chiar superioare celor existente n staiunile balneare consacrate pe plan mondial, n toate cele 14 categorii de afeciuni cuprinse n Nomenclatorul Organizaiei Mondiale a Sntii.

Dezvoltarea extensiv a segmentului de turism balnear pna in anul 1989 a fost realizat att in vederea practicrii unui turism de masa de tip social pe plan intern, ct i pentru accesul internaional.

Astfel n Romnia dintr-un total de 160 staiuni balneare, i de circa 232 localiti i puncte balneare, doar un numr de 24 sunt de interes naional, celelalte avnd un rol mai redus pe piaa turistic intern i european.

Turismul balnear ocup locul doi n oferta turistic a Romniei, deinnd cca. 11,2% din capacitatea pe ar.

Astfel, la nivelul anului 2001, staiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu 48.000 locuri din care aproape 30.000 de locuri n hoteluri.

Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1 si 2 stele) nsumeaz cca. 44.000 locuri si reprezint aproximativ 97% din capacitatea total de primire din staiunile balneare.

Cele mai mari staiuni, incluse n circuitul internaional, cu un numr total de locuri cuprins ntre 2.500 i 8.500 sunt, n ordine: Bile Felix, Climneti-Cciulata, Bile Herculane, Sovata, Slnic Moldova, Bile Olneti, Bile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzia.

n multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cur i complexe sanatoriale moderne, n care serviciile de cazare, mas, diagnostic i tratament sunt oferite n cadrul aceleai cldiri.

pagina 10

Staiunea balnear cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmat de Herculane. Dei staiunile balneare romneti se bucur de un renume internaional incontestabil n

tratarea unei largi game de boli i afeciuni, multe dintre amenajrile de tratament se afl ntr-o stare precar de funcionare.

O problem specific societilor de turism balnear este cea legat de proprietatea asupra bazei de tratament.

Se ntlnesc situaii complexe care genereaz nereguli n ncheierea contractelor de servicii balneare: baza de tratament fie se afl in proprietatea unitii de cazare pe care o deservete (Covasna Sovata, Lacul Srat, Voineasa), fie deservete mai multe uniti de cazare, sau numai unitatea n care este integrat, fiind ns proprietate de stat (Climneti Cciulata, Felix, Herculane, SC. Mangalia SA ). Exist de asemenea i staiuni n care activeaz mai multe societi comerciale de turism balnear, una dintre ele fiind proprietarul de baz, cealalt fiind partener contractual pentru prestarea de servicii balneare (n Predeal : Sind Romnia cu SC Predeal SA i SC Robinson SA, n Tunad: SC Tunad SA i SC Ciuca SA).

Datorit calitii infrastructurii de cazare i a serviciilor furnizate, numrul turitilor strini n staiunile balneare a sczut.

Romnii reprezint 95% dintre turitii nregistrai n structurile balneare, i peste 97% din numrul nnoptrilor n aceste structuri. Numrul mare de turiti romni este nregistrat n special datorit programelor sociale i sindicale.

n cazul turitilor strini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul nnoptrilor, urmat de Israel i Ungaria.

Gradul de ocupare n staiunile balneare este de 50,8 % n 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacitii de cazare n funciune de 55,2% - fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.

Dei staiunile balneare romneti se bucur de un renume internaional incontestabil n tratarea unei largi game de boli i afeciuni, n prezent, datorit lipsei de investiii din ultimii 15 ani, multe dintre amenajrile de tratament se afl ntr-o stare precar de funcionare.

Starea infrastructurii i suprastructura din prezent exclud posibilitatea unei soluii pe termen scurt.

mbuntirea i modernizarea staiunilor balneare necesit investiii semnificative pe termen lung care s aduc mbuntiri substaniale asupra infrastructurii turistice i nivelului serviciilor.

Turismul cultural-religios Romnia are un patrimoniu cultural-istoric i etno-folcloric de mare valoare i atractivitate

turistic. Exist peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naional si internaional, ntre care

se remarc: biserici si ansambluri mnstireti monumente si ansambluri de arhitectur i de art ansambluri arhitecturale urbane centre istorice i situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului

Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetile dacice, cetatea Sighioara etc.).

Tezaurul etnografic si folcloric romanesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin : arhitectura specific satelor din provinciile istorice romneti; bisericile de lemn din Maramure i Slaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorrii; manifestri etnoculturale i religioase tradiionale; trguri si expoziii muzeale etnografice in aer liber sau pavilioane etc.

Aceast form de turism este susinut de o capacitate de cazare care reprezint 12,9 % din totalul locurilor existente la nivelul ntregii ri, n ultimii ani nregistrndu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbrii destinaiilor unor uniti de cazare.

pagina 11

Numrul turitilor strini n turismul cultural - religios a crescut cu 28,5%. Aspectele problematice cu care se confrunt acest tip de turism sunt legate de:

infrastructura de acces la siturile arheologice monumentele de arhitectura nvechit i insuficient lipsa spaiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovare a obiectivului cultural lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaii, ceti medievale, biserici, monumente istorice si

mnstiri lipsa spaiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj;

Turismul Rural i Agroturismul Turismul rural ofer turitilor strini posibilitatea de a cunoate direct tradiiile poporului

roman, ospitalitatea acestuia si buctria autentic din fiecare zon. Frumuseea cadrului natural i monumentele istorice de valoare naional i internaional,

creeaz premisele obinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Din anul 1995, prin Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994

privind stabilirea unor faciliti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan, n Romnia este promovat iniiativa privat, n sensul c gospodriile rneti pot fi autorizate s presteze servicii turistice n calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Dezvoltarea i promovarea turismului rural romnesc este realizat de Asociaia Naional pentru Turism Rural Ecologic i Cultural (ANTREC), organizaie non guvernamental nfiinat n 1994, membra a Federaiei Europene de Turism Rural EUROGITES.

ANTREC are 31 de filiale judeene (din cele 41 de judee din ara) aproape n toat Romnia, un numr de 2500 membrii, i pensiuni turistice i agroturistice n 770 de sate romneti.

Cu toate c turismul rural are o ofert de cazare i alimentaie deosebit, de la cabane i pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdat, avnd n vedere c prezint o mare cerere pe piaa de desfacere turistic, implic investiii reduse i grad de risc sczut i totodat reprezint o resurs pentru fora de munc rural.

Turismul rural ar putea fi practicat n toat perioada anului i de asemenea ar putea fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vntorii, drumeiilor.

Prin Programul Viaa la ar demarat de curnd de Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului se urmrete promovarea turismului rural i atragerea turitilor strini n pensiunile agroturistice romneti.

Ecoturismul Unul dinte avantajele competitive de care beneficiaz ara noastr, n comparaie cu

destinaiile turistice consacrate, este acela al pstrrii mediului natural nealterat de prezena i activitile omului.

Astfel, n cadrul rezervaiilor naturale sunt specii de plante i animale declarate endemice sau monumente ale naturii.

De asemenea, Romnia nc mai pstreaz mediul natural nealterat de prezena omului, exemplare de flor i faun care n alte ri au disprut sau nu mai pot fi vizitate dect n captivitate.

Prin slaba dezvoltare n unele zone a formelor de turism clasice, s-a realizat astfel o premis important de dezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar impune Romnia ca o destinaie important pentru aceast form de turism. 2.2. Potenialul turistic al Romniei

n Romnia exist un mare potenial pentru dezvoltarea turismului n toate regiunile rii. Distribuia formelor de relief n cadrul regiunilor, precum i caracteristicile condiiilor

climatice sunt principalii factori care determin diferenele i diversitatea potenialului turistic al regiunilor.

Astfel: turismul de litoral i de delt este specific regiunii Sud-Est

pagina 12 turismul montan regiunilor Sud, Sud- Vest i Centru turismul balnear regiunilor Sud-Vest, Vest i Nord-Vest.

Totodat principalii indicatori ai activitii turistice la nivel regional relev diferene regionale att n ceea ce privete capacitatea de cazare ct i circulaia turistic.

Regiunea Sud-Est se constituie ntr-un caz particular fa de celelalte regiuni (datorit litoralului romnesc care deine cea mai mare capacitate turistic)

Totodat regiunea Centru deine locul nti in turismul montan, situndu-se pe locul al doilea pe ar n privina capacitii de cazare i a numrului de turiti cazai n anul 2000.

Fondul turistic (ca termeni similari se utilizeaz si noiunile de "patrimoniu" si "potenial turistic") este piatra de temelie i chiar nsi temelia pentru existena, dezvoltarea i dinamica activitii turistice.

Sau cu alte cuvinte fondul (potenialul) turistic constituie "materia prim" a turismului, fr de care nu poate exista turism.

Un anumit areal, o anumita regiune sau zona care ntrunete majoritatea criteriilor care determina fondul (potenialul) turistic, prin caracteristicile naturale i antropice ofer anse mari de dezvoltare i practicare a turismului sub diversele lui forme.

Perspectivele dezvoltrii durabile a turismului sunt influenate de modul de realizare a performanelor calitative pe urmtoarele planuri: economic, social, politic, cultural i ecologic, n special.

Valorificarea complex i eficient a potenialului turistic , trebuie s se desfoare concomitent cu protejarea i conservarea valorilor turistice, prin implicarea tuturor factorilor de rspundere n domeniul de referin.

De regula, fondul (potentialul) turistic este divizat in doua categorii principale: fondul turistic natural fondul turistic antropic

Fondul (potenialul) turistic natural este compus din: relief clima vegetaie hidrografie arii protejate monumente naturale biodiversitate

Romnia este situat, pe glob n emisfera nordic la intersecia paralelei 450 Nord ( jumtatea distanei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul 250 Est, teritoriul sau desfurndu-se ntre 43037`07`` (ora Zimnicea, Teleorman) i 48015`06`` ( sat Horoditea, Botoani ), latitudine nordica si intre 20015`44`` (comuna Baba Veche, Timis) si 29041`24`` ( ora Sulina, Tulcea) longitudine estic.

n Europa, Romnia este aezat n partea de Sud Est, pe cursul inferior i la gurile Fluviului Dunrea, cu ieire la Marea Neagra i avnd drept coloan vertebral Munii Carpai.

Suprafaa Romniei este de 238.391 km2, fiind pe locul 11 n Europa si locul 79 pe glob ca i mrime.

Relief Romnia dispune de un relief variat, armonios repartizat i cu dispunere concentric. Partea centrala Podiul Transilvaniei este nconjurat la Est si Sud de lanul sinuos al

Munilor Carpai, n timp ce la Vest, o a doua ramur carpatic o desparte de Cmpia Tisei. Din cununa munilor unde nlimile oscileaz ntre 2.500 si 1.000 800 metri, relieful se

dispune spre exterior n trepte din ce n ce mai joase, constituind un vast amfiteatru. La poalele munilor, dealurile i podiurile formeaz treapta mijlocie a reliefului: Subcarpaii,

Podiul Moldovei, Podiul Dobrogei, Podiul Getic, Dealurile Vestice si Podiul Somean au nlimi care variaz ntre 800-1.000 m si 300 400 m.

Treapta joasa a reliefului este formata din Cmpia Romna ( la sud) i Cmpia Tisei sau de Vest, cu altitudini mici de 200 m.

pagina 13

Relieful Romniei se desfoar n altitudine ntre 0 m, nivelul Marii Negre, i 2.543 m, vrful Moldoveanu din Munii Fgra ( Carpaii Meridionali). Formele de relief sunt ns repartizate armonios:

- munii ocupa circa 31% din teritoriu - dealurile si podiurile 33% din teritoriu - cmpiile 36% Doar 12% din teritoriu este ocupat din nlimi de peste 1.000 de metri, iar restul de 88%

este reprezentat de munii joi, dealuri, podiuri i cmpii, zone cu cea mai mare frecven a aezrilor omeneti permanente i n care se desfoar, n principal, activitatea populaiei.

Pe teritoriul Romniei se afla cea mai mare parte a Deltei Dunrii ( 4.340 km2, inclusiv Complexul Razim), care din 1990, este declarat rezervaie a biosferei. Situat n nordul Dobrogei, Delta Dunrii este cea mai tnra form de relief a Romniei, dar i a Europei. Ea include cele trei brae ale fluviului: Chilia, Sulina i Sfntu Gheorghe. Tot n nordul Dobrogei, n partea de vest, se afla cel mai vechi pmnt: Munii Mcin, cu nlimi ce nu depesc 467 m.

Clima Romnia are o clima temperat continental moderat, cu influene exterioare oceanice,

balcanice i pontice. Temperatura medie multianual este difereniata n funcie de latitudine 80C in N si 110C in S si de altitudine 2,60C n zonele montane i 11,70C n cmpie.

Precipitaiile anuale scad in intensitate de vest la est, respectiv 600 mm n Cmpia de Vest, la 500 mm n Cmpia Romna i sub 400 mm n Dobrogea; n zonele montane, ele ajung la 1.000 1.400 mm.

Hidrografie Reeaua hidrografica a Romniei aparine bazinului Mrii Negre, fluviul Dunrea adunnd

apele a 93,3% din totalul apelor curgtoare; el strbate ara prin partea ei sudica pe o lungime de 1.075 km si se vars n Marea Neagr prin trei guri.

Rurile Romniei, care n marea lor majoritate izvorsc din Carpai, sunt dispuse radial; urmnd rotirea invers a acelor ceasornicului.

Principalele cursuri de apa sunt: Tisa, Someul, Criurile, Mureul, Timiul, Jiul, Oltul, Argeul, Ialomia, Siretul i Prutul.

Lungimea total a cursurilor de ap cu regim permanent a fost estimat la 115.000 km. Dac se iau n calcul numai rurile cu o lungime mai mare de 5 km, n Romnia sunt 4.295 de cursuri de ap totaliznd 66.029 km.

Exist peste 3.500 de lacuri care totalizeaz o suprafa de circa 2.620 km2. Cele mai multe au peste 1 km2 ( peste 99%), ajungnd pana la 415 km2 (lacul Razim).

Acestor lacuri naturale li se adaug lacurile antropice care valorifica potenialul hidroenergetic al rurilor.

Vegetaie Vegetaia este bogat i variat, determinat de relief i de condiiile pedo - climatice.

Vegetaia reprezint o dispunere etajat: zonele montane sunt acoperite cu pduri de conifere ( brad, molid), pduri de amestec ( fag, brad si molid) i pduri de fag.

Pe culmile nalte se afl pajiti alpine i tufiuri de jneapn, ienupr, afin, etc. n zonele de deal i de podi se ntlnesc pduri de foioase unde predomina fagul, gorunul sau stejarul.

Vegetaia de stepa i silvostepa, care ocup zonele din Podiul Dobrogei, Cmpia Romana, Podiul Moldovei i Cmpia de Vest, a fost n mare parte nlocuit de culturile agricole.

Biodiversitate, monumente naturale, arii protejate Fauna este interesant din punct de vedere cinegetic. n zona alpina apar elemente relicve

precum capra neagra i vulturul de munte. n pdurile carpatine triesc diferite mamifere: urs, cerb, ras, lup, mistre, cprior, veveria i

un numr important de psri. In unele zone se pstreaz cocoul de munte si cocoul de mesteacn.

n zonele de deal i cmpie sunt reprezentate: iepurele, crtia, ariciul, diferite psri, oprle, batracieni etc.

pagina 14

Pentru step sunt caracteristice roztoarele: popndul i hrciogul. Fauna acvatic este reprezentant ndeosebi prin: pstrv in apele de munte; clean i

mreana n zonele de deal; crap, biban, tiuca, somn i caras n zonele de cmpie i n Delta Dunrii. n Delt se mai gsesc i specii rare precum pelicanii, clifarii, vidrele etc.

Fauna i vegetaia sunt ocrotite prin instituirea unor parcuri si rezervaii naturale, cum ar fi: Parcul Naional Retezat, sau din 1990, Rezervaia biosferei Delta Dunrii, complexul lagunar Razim si un sector al Dunrii inferioare intre Isaccea i Tulcea.

Amintim cele mai importante rezervaii ale biosferei: Delta Dunarii ( Jud. Tulcea si Constanta), Retezat ( jud. Hunedoara), Rodna ( jud. Maramure).

Arii protejate sunt, de asemenea, parcurile naionale de la Domogled-Valea Cernei ( Cara - Severin, Mehedini, Gorj), Cheile Nerei ( Caras Severin), Apuseni (Bihor, Alba, Cluj), Bucegi ( Prahova, Dmbovia, Braov, Arge), Semenic- Cheile Carasului ( Caras Severin), Ceahlu ( Neam), Cozia ( Vlcea)

Climan ( Suceava), Piatra Craiului ( Braov), Cheile Bicazului Hma ( Harghita, Neam), Grditea de Munte-cioclovina ( Hunedoara), Porile de Fier ( Mehedini).

Fondul (potenialul) turistic antropic Din punct de vedere al geografiei ca tiin, termenul antropic reprezint forma de relief

datorat aciunii omului (asupra reliefului, vegetaiei, faunei, peisajului geografic etc). Conform acestei definiii au loc modificri ale mediului sub influena factorilor antropici:

industrie, energie, agricultur i zootehnie, transporturi i amenajarea teritoriului, turism, aglomerri urbane;

Fondul (potenialul) turistic antropic cuprinde opere de spiritualitate, istorie, cultura, arta, civilizaie, tehnico-economice etc. furite de om de-a lungul veacurilor.

Cea mai importanta parte a fondului turistic antropic l reprezint anumite componente ale patrimoniul cultural i anume: arheologia, arhitectura.

Arheologia Istoria cercetrilor arheologice ncepe n secolul al XIX lea. Un loc aparte l ocup Al.

Odobescu, care s-a remarcat prin activitatea de susinere i ncurajare a primelor spturi arheologice sistematice din Romnia.

Prin spturi au fost cercetate parial i uneori n ntregime un numr considerabil de obiective arheologice din paleolitic, neolitic, epoca bronzului i epoca fierului, identificndu-se ariile culturilor aparinnd acestor perioade strvechi. Mrturie stau antierele arheologice de la Bugiuleti, Valea Darjovului, Ripiceni, Turdas, Petresti, Boian, Hamangia, Ferigele, Sighioara, Monteoru, Cucuteni, Ariusd, Gumelnia, Bucureti, etc. O atenie deosebit a fost acordat aezrilor i cetilor geto-dacice de la Sarmizegetusa Regia ( Grditea Muncelului), Costeti, Blidaru, Piatra Roie, Bania, Popeti, Pecica, Tinosu, Cplna, Batca Doamnei, Ocnia, Zimnicea, precum si castrelor i oraelor ridicate n timpul stpnirii romane.

Arhitectura Cultura material a dacilor s-a interferat, n primii ani ai secolului II d.Ch., cnd Dacia a

devenit provincie roman, cu civilizaia i arta Imperiului Roman. Arhitectura roman, preponderent din piatra, a adus Daciei cucerite castre militare ce

strjuiau limes-ul extins al imperiului. n nucleul lui transilvan existau aezri oreneti cu o planimetrie structurat octogonal, cu forumul la intersecia celor dou strzi ordonatoare, cu pori, cu tunuri la intrarea n ora: Alba Iulia ( Apulum), Turda ( Potaiassa), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin ( Drobeta), n vecintatea cruia se afla celebrul pod peste Dunre (cu pilonii conservai).

Ceti-colonii ioniene i doriene, intemeiate in secolul VI i.Ch.: Tomis, Callatis, Histria, Aegyssus, purttoare ale unei civilizaii urbane de tip mediteranean.

Arhitectura medievala prezint particulariti stilistice n funcie de apartenena la una din cele doua mari arii spirituale: a cretinismului ortodox bizantin ( rsritean) si a celui catolic occidental.

n Transilvania, ordinele clugreti catolice au transmis succesiv, forme stilistice romanice, renascentiste i baroce, sub impulsul evoluiei stilurilor din Europa occidental. La catedrala

pagina 15 romano-catolica din Alba-Iulia, elementele romanticului trziu coexist cu elementele goticului timpuriu. n satele romneti transilvnene, ctitoriile voievodale timpurii conin influenele ambelor stiluri arhitecturale, topite in originale sinteze locale ( bisericile Strei, Santa Marie Orlea, Densus).

n sudul Carpailor, arhitectura ecleziastic va perpetua tipologii i tehnici specifice Bizanului ( Biserica domneasca Sf. Nicolae de la Curtea de Arge, Vodia, Tismana, Cozia, Cotmeana).

Secolul al XV lea si secolul al XVI-lea probeaz originalitatea arhitecturii din Moldova i a celei din Valahia, atestat prin numeroase monumente de excepie, fr analogii n alte spaii artistice. Momentul major l constituie monumentele religioase realizate n timpul lui tefan cel Mare ( 1457-1504), n Moldova. Arhitectura bizantin i mijloacele decorative de inspiraie gotic se armonizeaz ntr-o concepie spaiala inedit la mnstirile: Putna, Patrauti, Vorone, Moldovia, Sucevia, Harlau, Dorohoi, Nemat, s.a. Domnii Valahiei au consolidat cetile dunrene ( Giurgiu, Brila, Turnu Severin) i au ctitorit monumente inegalabile la Mnstirea Dealu, biserica episcopala de la Curtea de Arge, biserica Mnstirii Snagov, lng Bucureti.

Am putea continua la nesfrit cu niruirea operelor de arhitectura existente n ara noastr, datnd din diverse timpuri, deoarece Romnia este foarte bogata in astfel de obiective culturale.

2.3. Fondul turistic n orizontul local

Pentru o mai buna sistematizare vom prezenta aceste obiective turistice pentru Maramure.

Obiective turistice n judeul Maramure Situat n extremitatea nordic a Romniei, la grania cu Ucraina, Maramureul este compus

din patru zone cu evoluie distinct din punct de vedere istoric i geomorfologic, denumite ri: ara Maramureului, a Chioarului, a Lpuului i a Bii Mari.

Rezervatii naturale 1) Rezervatia Pietrosul Rodnei este una din cele mai vechi rezervaii naturale din ar,

avnd o suprafa de 3300 ha. Situat n zona oraului Bora i a Comunei Moisei , este limitat de prul Izvorul lui Drago spre sud-vest, Culmea ntre Praie pn la vrful Buhiescu Mare i vrful Rebra spre sud, apoi rul Repedea spre sud est, spre nord coboar pn la limita de jos a pdurii.

Pe culmea Pietrosul Mare, situat n centrul rezervaiei sunt bine reprezentate urmele glaciaiei cuaternare, pstrate aici sub forma de creste tipice cu aspect de custuri, circuri, vi n forma de U, morene, ruri de pietre.

Pe versantul nordic al Pietrosului Mare sunt trei cldri glaciare Iezeru, Znoaga Mare si Znoaga Mic. Versantul sudic adpostete cldarea glaciar Buhaiescu-Repedea n care se afla cele 4 lacuri ale Buhiescului.

Rezervaia adpostete o flor alpin i subalpin cu specii rare dintre care amintim: Gua Porumbelului, rspndit n jurul Iezerului Pietrosului, Ghintura Galben , Floarea de Col, Smrdanul, Branca Ursului, Anghelina, Degetrelul, Garofia. Acestea se completeaz cu arbori ocrotii ca Zmbrul i Tisa. Dintre animale amintim: Capra Neagra, Marmota de munte, Cerbul Carpatin, Cpriorul, Ursul, Iernuca si Acvila de Stnca.

2) Rezervatia Cornu Nedeii Ciungii Balainii a fost nfiinat n principal pentru ocrotirea cocoului de mesteacn fiind situat n Munii Maramureului n golul de munte Prislop. Din cele zece puncte populate cu cocoi de mesteacn, cunoscute n ara noastr, patru se afla n Munii Rodnei i patru n Munii Maramureului.

3) Rezervaia fosilifera Chiuzbaia amplasat la poalele vrfului Igni. Rezervaia este un depozit de diatomite( roc sedimentar silicoas alctuit n cea mai mare parte din cochilii de diatomee - alge microscopice monocelulare cu corpul nchis ntre dou valve silicoase, de forma unui capac de cutie n care se pstreaz o bogat flor fosil bine conservat, reprezentat prin frunze de : stejar, arin, fag, paltin, castan. Este una din cele mai bogate flore fosile cunoscute fiind constituit din 120 specii, din care 32 au fost menionate pentru prima oara n Romnia, 6 pe plan mondial .

pagina 16

4) Rezervaia de Castan Comestibil de la Baia Mare ocupa o suprafa de 450 ha, constituind enclave n pdurea de foioase sau n amestec cu alte specii urcnd de la 240m la 660m. Aceasta rezervaie reprezint una din frumuseile naturale ale zonei, cu o importan deosebit att economic ct i peisagistic.

5) Rezervaia Lacul Albastru ( lac circular) unic n ar prin originea i compoziia apei, s-a format n 1920 prin prbuirea galeriilor unei mine vechi; apa care are reacie acid deoarece conine acid sulfuric i ioni de cupru, de unde i culoarea albastr. Lacul este situat la altitudinea de 565 m pe versantul sudic al Dealului Minei la 3 Km de Baia Sprie.

6) Pdurea Ocna ugatag situat la vest de Ocna ugatag i cunoscut sub denumirea de Pdurea Criasca este o rezervaie forestier i peisagistic cu o suprafa de 44 ha ce conserv civa goruni seculari i cteva exemplare de larit (100-200 ani).

7) Petera Vlenii omcutei este o peter cu caracter speologic situat la 29 km de Baia Mare la locul numit Fundturi.

8) Petera cu Oase situata la 2 Km de intersecia spre Poienile Botizii, este format din calcare jurasice, cu forme concreionare rezultate prin depunerea bicarbonatului de calciu. n peter se pstreaz schelete de Ursus spelaeus.

Repartizarea n spaiu a potenialului turistic, personalitatea zonal a acestuia creeaz posibilitatea delimitrii n spaiul turistic maramureean a unor zone cu caracteristici distincte:

ara Maramureului Se ntinde n nordul cel mai nord al rii, un col de pmnt ncrcat de istorie i legende

care pastreaza un imens tezaur folcloric si artistic popular. Sufletul omului maramureean se reflect n monumentele de arhitectur popular vestite

n lumea ntreag ( biserici de lemn, porti sculptate ). Peisajul este preponderent muntos urcnd aproape de la nivelul mrii pn la 2303m altitudine. Monumente de rezervaii naturale ( n munii Rodnei ) izvoare de ape minerale, mofete, imense paduri ce acopera suprafaa trii Maramureului, izvoare nesecate de via, confera turistului senzatii de neuitat. Cltorind in tara Maramuresului turistul are ocazia sa participe la sarbatorile anuale precum si la cele specifice zonei cum ar fi; festivaluri ale cantecului, dansului si portului maramuresan. Luand parte la aceste manifestatii culturale, turistul face cunostinta cu cultura romaneasca specifica acestei zone.

Maramureenii sunt oameni primitori, deschii la suflet in speranta legarii unor noii prietenii, care asteapta calatorul cu portile deschise. Turistul are posibilitatea de a petrece in mod placut si util timpul liber de la sfirsit de saptamina si sejururile mai indelungate.

Orasul cel mai mare care este situat in Tara Maramuresului este SIGHET. Este al doilea municipiu al judetului, asezat in Depresiunea Maramuresului, intre apele Tisei, Izei si Ronisoarei . Orasul Sighet vechi centru cultural a fost atestat documentar in 1326.

Punctele de atractie a orasului sunt: - Muzeul de etnografie si arta populara detine o bogata colectie de inventar gospodaresc,

agricol, port popular, tesaturi si cusaturi, sculptura in lemn, icoane pe sticla si lemn, masti, ceramica.

- Muzeul arhitecturii populare maramuresene in aer liber de pe Dealul Dobaies, cuprinde toate tipurile de constructii din mediul satesc.

- Palatul Culturii - Liceul Pedagogic 1802 - Casa Memorial a dr. Mihai Ioan de Apsa - Marea Sinagog - Casa Memoriala Elie Wiesel- primul sighetean laureat cu premiul Nobel pentru pace. - Gradina Morii - Inchisoarea devenita actualmente Muzeul Memorialul Durerii .

Pornind din Sighet pe drumul national 19, la o distanta de 18 km este situata Comuna SPNA pe malul Tisei, care este renumita prin confectionarea cergilor si a clopurilor. Cel mai cunoscut obiectiv al Sapantei este CIMITIRUL VESEL care este o freasca originala a vietii rurale conceput de mesterul Stan Ioan Patras.

Avind punct de reper orasul Sighet, putem ajunge la BORSA ( statiune de odihna si tratement ) pe doua vai: pe Valea Viseului si pe Valea Izei. Studiind cele doua vai, de alungul acestora s-au dezvoltat comunitati masive care dateaza din vechi timpuri, formand orasele de astazi. Primul document descoperit dateaza din 1199 si mentioneaza prezenta romanilor din

pagina 17 acesasta zona, ca un puternic zid asezat in fata navalirilor tatare. Studiind Valea Izei putem mentiona centre puternice ca:

Vadu Izei, Barsana, Strimtura, Rozavlea, Bogdan Voda, Ieud, Botiza, Salistea de Sus, Sacel.

Vadu Izei, atestata documentar in 1383, comuna este renumita prin portile de lemn lucrate de mesterii populari si prin biserica de lemn. Tot aici exista atelierele de sculptura, pictura pe sticla, tesaturi ale mesterilor populari. Se mai poate vizita Muzeul Instrumentelor muzicale, Moara si viltoarea pe apa (nr.446); porti maramuresene(nr.424,608,667,712,603).

Barsana este un sat atestat documentar in 1326 unde putem vizita biserica de lemn ridicata in 1720 precum si manastirea.

BISERCA DE LEMN "INTRAREA MAICII DOMNULUI IN BISERICA": Este atestata documentar din anul 1720. Este amplasata la cca 400 m nord de centrul

satului. Biserica a fost stramutata pe actualul loc in 1806, din locul numit de localnici "Padurile

Manastirii", aflat la intrarea in sat dinspre Stramtura, si a apartinut fostei Manastiri Barsana. A fost restaurata in 1806,1929 , si 1965.

Biserica are pridvor etajat pe trei laturi, turn si balcon imbracate in lemn. Inaltimea totala de 16,10 m din care 8,10m este turnul. Este inclusa in grupa valorica A.

Rozavlea la 94 km de Baia-Mare si la 30 km de Sighetu Marmatiei,asezat pe malul Izei si atestat documentar din 1373,ofer turistilor posibilitti multiple de petrecere a vacantelor ntr-un mediu pur maramuresan.

BISERCA DE LEMN "SFINTII ARHANGHELI": Biserca a fost construita in anii 1717-1720, inlocuind o alta biserica mai veche. Poarta

hramul arhanghelilor Mihail si Gavril. Are un plan dreptunghiular, cu obsida decrosata, un turn clopotnita impunator si unpridvor

pe peretele de vest.Acoperisul de sindrila are dubla poala. Pictura interiorului este probabil opera lui Ion Plohod si a fost executata injurul anilo 1823-

1825. Gama cromatica este foarte bogata, se folosesc culori vii, adesea contrastante. Se remarca in naos, pe bolta,Sf. Treime incadrata de evanghelisti; pe poalele boltii, scora

lui Iacov, unpeisaj de copaci si inaltarea Sf. Ilie la cer. Pe peretele de sud se remarca scene din Vechiul Testament, geneza, raiul, cartile lui

Moise, Turnul Babel, potopul. Pictura de pe peretele de nord al naosului reprezinta, intr-un numar egal de tablouri cu cel

de pe peretele de sud, scene din viata si patimile lui Isus, invierea si pilde, intr-o ordine dificila de inteles.

In pronaos, cele 4 vanturi, ingerii care vestesc sfarsitul lumii si mai departe infernul. Este interesant de remarcat la Rozavlea tratare a moderna a peisajului in planuri si in

adancime, incercandu-se sa se dea scenelor plasticitate si senzatie de volum prin dilutia sau concentrarea culorii si cu ajutorul membrelor mai intinse.

Intreaga pictura se prezinta ca un ansamblu echilibrat, in stil traditional, cu putine elemente baroce.

Pozitiile personajelor sunt insa cand realiste, cand artificiale, tribut al gustului baroc al epocii cand a trait pictorul.

Imbracamintea este de asemenea un amestec de traditionalism si de piese de epoca, dar in alt sens: personajele "pzitive" sunt imbracate in general in haine asemanatoare cu ale localnicilor ( cu mult alb si sobru), pe cand cele "negative" sunt costumate in haine purtate de soldatii straini si in general de neamurile straine care au trecut peste aceste locuri, de la care bastinasii au avut de suferit.

Sieu localitate situat la 89 km de Baia Mare, o vatr cu bogate creatii folclorice, situat la jumtatea revarsrii Izei n Tisa.

BISERICA DE LEMN " NASTEREA MAICII DOMNULUI": Amplasata in mijlocul satului, a fost ridicata in anul 1760 pe locul unei biserici mai vechi

datand din 1400. Are un plan dreptunghiular, absida altarului este decrosata, poligonala. Acoperisul este cu dubla poala. Pictura interiorului, atribuita lui Ion Plohod ( prima jumatate a sec XIX) este executata peste alta mai veche. In naos, pe bolta se remarca Sf Treime iar in colturi, evanghelistii. Pe poalele boltii: Adam si Eva, izgonirea din rai, caruta de foc a Sf. Ilie, Turnul Babel, potopul, Moise in pustiu cu un sarpe in mana, o femeie calare pe un balaur rosu - fiara

pagina 18 apocaliptica. Pe peretii laterali ai naosului figureza scene din viata lui Isus, pilde. Pe fata dinspre altar a tamplei se remarca doua personaje din Vechiul Testament care poarta pe o prajina un ciorchine de strugure. Tot aici Moise cu tablele legii.

In pronaos, Judecata din urma, cei doisprezece apostoli, pilda celor cinci fecioare nebune. Pictura are aceleasi caracteristici ca si cea din Rozavlea. Gama cromatica este compusa

din culori vii si contrastante in care predomina rosul , albastrul si verdele, albul si negrul dar azi a ramas doar galbenul.

Fundalul peisajului este eterodit, se amesteca elementele bizantine locale inspirate din mediul inconjurator sau imaginate.

In biserca di Sieu se obseva o influenta crescuta a elementelor baroc si neoclasic. Printre icoanele mai valoroase atrag atentia o imagine a lui Isus Hristos, alta ifatisand pe Sf.

Maria cu pruncul in brate datand de la inceputul sec.XVII si o Inaltare, pictata pe doua tablii mari. Bogdan Voda este conoscut datorita bisericii de piatra (1330-1340) si a bisericii de lemn

(1717-1722) construita pe locul unei alte biserici daramate cu ocaziainvaziei tataredin 1717. Tot la Bogdan Voda, anual are loc in duminica de mijloc a lunii Mai Ruptul Sterpelor manifestare oiereasca asemanatoare Simbrei Oilor .

Biserica de lemn "SFANTU NICOLAE": Este construita in anul 1718, si situata in centrul satului. Biserica are pronaos dreptunghiular, naos patrat si altar poligonal; acoperisul este total in

etaje, cu pantele laterale mai dulci si poalele ample; balcon in consola, imbracat in scanduri cu un a jour deosebit de frumos in partea de jos.

Inaltimea totala 26.05m din care 15.05m turnul, avand o proportie buna intre nava si turn.Accesul spre obiectiv in stare buna. Este inclusa in grupa valorica A.

BISERICA DE PIATRA: Biserica de piatra din CUHEA a fost inaltata intre anii 1330 - 1340, de catre voievozi ai

Maramuresului din familia Bogdanestilor. Ruinele sunt acoperite sub un sopron. Ieud este o comuna asezata pe versantul nordic al Muntilor Tibles, atestata documentar in

1364. Aici a fost descoperita cea mai veche pravila in limba romana, scrisa de mana cu litere chirilice, care dateaza din 1391. Se poate vizita biserica de lemn din deal(1364) si biserica de lemn din vale (1717).

BISERICA DE LEMN "NASTEREA MAICII DOMNULUI": Este atestata documentar din anul 1717. Este amplasata la drumul principal, in cimitirul

aflat in zona numita "in vale". Seamana cu biserica din deal , cu deosebirea ca balconul este imbracat in sita si are cate 4 arce mici pe fiecare latura.

Inaltimea totala este de 23,15 m din care 13,2 turnul. BISERICA DE LEMN "" NASTEREA MAICII DOMNULUI"": Este atestata documentar din anul 1364. Este amplasata pe partea dreapta a raului Ieud, in

cimitirul din deal. Biserica are pronaos, naos si altar decrosat,cu plan poligonal regulat; acoperis etajat pe

trei laturi, iar coama altarului pana aproape de coama navei.Inaltimea totala de 23.15m, din care turnul are 13,45 m. Este inclusa in categoria valorica A.

Botiza la 110 km de Baia-Mare si la 50 km de Sighetu Marmatiei,sat atestat documentar n 1375 renumit pentru sculptura n lemn, vopsitul lnii cu culori vegetale. Zona este bogat n ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, bicarbonate.Relieful este muntos, teritoriul comunei fiind brzdat de apele prurilor Bita si Sasu .

BISERICA DE LEMN " CUVIOASA PARASCHIVA": Este atestata documentar din anul 1796. Este amplasata pe partea dreapta a paraului

BOTIZA limitrof zonei centrale, pe o ridicatura de teren. Biserica a fost stramutata in anul 1899 din Viseul de Jos si restaurata. Biserica are pridvor deschis cu accese laterale di sud si din nord; usa de intrare in naos pe

latura sudica; acoperis etajat pe trei laturi; turnul si balconul imbaracate in lemn. Inaltimea totala de 23,8 m din care 11.4 m turnul. Se afla in stare de consevare buna. Ca si factori de disconfort amintim faptul ca biserca noua foarte inalta este amplasata in

aval de valoarea de patrimoniu, incomodand vizibilitatea acesteia. Este inclusa in grupa valorica A. Slistea de Sus: la 110 km de Baia-Mare, n estul judetului Maramures,localitate atestat

documentar din 1365 cu traditii,si obiceiuri populare foarte bine conservate de-a lungul

pagina 19 timpului.Localitatea are un relief muntos, ca urmare a asezrii ei la poalele de nord a muntilor Tibles ,fiind brzdat de apele rului Iza si a afluentilor acestuia: Valea Bistritei si Valea Caselor.

BISERICA DE LEMN " SFANTU NICOLAE": Este atestata documentar din anul 1736. Este amplasata la poalele unui deal, limitrof zonei

centrale, pe partea stanga a raului Iza. Biserica are pridvor cu etaj, cel de sus scund, dar ambele extinse ceea ce face ca turnul sa

ramana aproape la mijlocul coamei. Accesul in pridvor se face pe latura sudica.Acoperisul este etajat pe trei laturi, cu streasina

de jos ampla. Inaltimea totala de 19,55m, din care 10,15 turnul. Este inclusa in categoria valorica A.

BISERICA DE LEMN "SFANTUL NICOLAE" A NISTORENILOR: Este atestata documentar din 1680. Este amplasata pa partea dreapta a raului Iza, pe

culmea unui deal. In anul 1930 I s-a adugat pridvorul iniial, un altul, cu plan ptrat, deasupra avnd un turn

scund, unde se afla clopotul. Gradul de unicitate este datorat modificarilor volumetrice survenite, care se inscriu in linia

armonioasa a constructiei. Accesul in pridvor se face din vest si sud. Pridvorul initial etajat, in prezent este opturat pe latura vestica, remarcandu-se numai pe

laturile de sud si nord. Inaltimea totala este de 22,10 m, din care 12.10m este turnul. Se afla in grupa valorica A. Sacel este un vechi centru de ceramica dacica.Aici se poate vedea Izbucul Izei locul de

unde izvoraste riul Iza. CENTRUL DE CERAMICA: Cuprinde un atelier de producere ceramica cu utilitati adecvate. Este dotat cu atelier de

uscat ceramica, Cuptor de ars ceramica. IZVORUL ALBASTRU AL IZEI: Situat la 12 km de centrul comunei Sacel, numit si "IZBUCUL IZEI", este locul de unde

izvoreste raul Iza. Cadrul natural este de exceptie, exista acces la stana de oi in " Magura" la o distanta de 2 km.

Se poate organiza un traseu turistic prin muntele Batrana spre Pietrosul Rodnei. MOARA, PIUA, DARAC: Dateaza din anii 1950 reprezentand un punct de atractie pentru turisti. Se pastreaza traditia

populara in aceste mestesuguri traditionale. Cele mai importante sate de pe Valea Viseului sint Petrova, Leordina, Ruscova, Viseul de

Jos, Moisei. Aceste sint renumite pentru bisericile de lemn si pentru arta cioplitului in lemn, specific zonei.

In Moisei se poate vizita Monumentul inchinat eroilor ucisi de catre hortisti , sculptat de Vida Gheza si biserica de lemn.

BISERICA DE LEMN "ADORMIREA MAICII DOMNULUI": Biserica a fost construita de mitropolitul de Alba Iulia, Sava Brancolici, in anul 1672. De mici dimensiuni, cu obsida poligonala, turn deasupra pronaosului si pridvor pe peretele

de vest,biserica se mentine inca in stare destul de buna din punct de vedere al constructiei dar pictura interioara, datata conform unei inscriptii din 1699, este aproape stearsa.

Se mai disting Sf Maria cu Isus si evanghelistii - pe bolta pronaosului - iar in partea inferioara, pe peretii laterali scene din geneza si cateva potrete de sfinti si arhangheli.

Nu exista bunuri de patrimoniu mobil. Borsa este o statiune de odihna si tratament, avind ca simbol floarea de colt a muntilor

Rodnei. Predomina padurile de fag si conifere in masivul Rodnei, care trec in spatiul alpin si subalpin cu pasuni.

Valea Marei situata intre resedinta judetului si cel de-al doilea oras ca insemnatate economica Sighet, cuprinde sate care sint puternice centre de arhitectura populara cum ar fi: Mara, Desesti, Hoteni, Harnicesti, Sat Sugatag, Giulesti, Berbesti. In toate satele mai sus mentionate gasim biserici de lemn si centre de arhitectura populara unde se practica cioplitul, tesutul cu motive maramuresene, vopsitul firelor de lina cu vopsele naturale,etc.

Intre Valea Cosaului si Valea Marei se intinde Ocna Sugatag singura localitate a Maramuresului amplasata pe o culme, atestata documentar din 1321. A fost un centru important al

pagina 20 exploatarii sarii. Este o statiune balneoclimaterica unde se practica tratamente medicale pe baza de ape minerale.

Pe Valea Cosaului amintim trei sate importante ca centru de arhitectura populara:Budesti, Sarbi, Calinesti.Budesti este o localitate asezata pe Valea Cosaului, la poalele muntilor Gutai, atestata documentar in 1361. Se pot vizita bisericile de lemn:

- Biserica din lemn construita in 1586-1643 in care se pastreaza camasa din zale a lui Pintea Viteazul

Schitul Sfintilor Imparati Constantin si Elena situat la hotarul comunei Budesti in locul numit Rosia-Trei Izvoare, la distanta de cca 8 km de centrul comunei.

La 25 km de Sighetu Marmaiei se afla localitatea Sapna care este o adevarat expozitie in aer liber. Pe garduri si porti in fiecare gospodarie sunt expuse cergi si carpete tesute din lina. Sapinta dispune de izvoare de ape minerale care se imbuteliaza si astazi.

Sapinta a dobindit o faima mondiala datorita unui obiectiv unic in felul sau: Cimitirul Vesel, care isi datoreaza numele coloritului viu al crucilor pe care scene pictate in stilul artei nave istorisesc viata raposatului. Creatorul acestui cimitir este mesterul Ioan Stan Patras care a avut umorul de a-si compune propriul epitaf si a ciopli si picta crucea care marcheaza acum mormintul sau. Astazi crucile sunt realizate de urmasii mesterului Patras in atelierul si casa devenite muzeu.

ara Chioarului i parial zona Codrului Ocupa zona de vest si sud vest a judeului, geografic fiind definit Valea Someului, cursul

inferior al Lpuului, Dealurile Lpuului i Silvaniei. Unitate aparte a Masivului Prelucii este Defileul Lauului i Cavnicului, adncit cu 200 m,

greu accesibil, cu perei abrupi si meandre nctuate, care se distinge ca un obiectiv turistic important al acestei zone.

Zona Cavnic este descris n amnunt n anexa 5.

ara Lpuului Este strbtut axial de cursul superior si mijlociu al vii Lpusului, fiind delimitat spre

nord si nord-est de muntii vulcanici Guti si Tibles. Zona montan a Tiblesului se leag, firesc de Tara Lpusului. Prin Valea Bradului, Poteca

Grohot, stna de la piciorul Arcerului, Grdina Znelor, Izvorul Ru, platoul ntins al Tiblesului, Vrful Arcer si Vrful Brad cu Sura Dracului si Satra Pintii pot fi organizate trasee care rspltesc din plin prin pitorescul peisajului.

n aceast arie, puncte de interes turistic deosebit sunt: - n localitatea Baba " rezervatia Natural Cheile Babei" format n calcare de vrst

eocen si un izvor numit Izvorul Babei - izvoarele de ap mineral de la Stoiceni, recunoscute pentru tratarea afectiunilor

hepato-biliare, gastro intestinale si stri alergice digestive. - La 2 km spre Poiana Botizii se poate vedea Pestera cu Oase, format din calcare

jurasice, cu forme concretionare rezultate din depunerea bicarbonatului de calciu n urma evaporrii apei din solutiile bicarbonale. n pester se pstreaz schelete de Ursus Spelaeus ( ursul pesterilor).

De asemenea un punct de atractie de un interes deosebit este Defileul Lpusului care este

adncit n masivul cristalin al Prelucii cu 200 m iar confluenta cu rul Cavnic are 190 m prpstios si greu accesibil, considerat slbatic. Nu este strbtut de nici o arter de circulatie, nici chiar de poteci. Este totusi accesibil numai pe poteci ce coboar din loc n loc n albia rului cu ajutorul plutei.

Defileul Cavnicului are o lungime de cca. 6 km de la Copalnic Deal pn la confluent, unde este mai accesibil.

Rul Lpus este cel mai lung ru al judeului Maramures. El si aduce apele din Muntele Vratec si Tibles, la peste 1200m si se vars n Somes la 148 m altitudine, avnd o lungime de 114 km, acesta dreneaz Depresiunea Lpus unde primeste mai multi afluenti mici. La vest de Rzoare Lpusul intr n masivul cristali Preluca, unde formeaz un defileu lung de 30 km.

Trgu Lpus situat pe rul si n depresiunea cu acelasi nume, este una din asezrile cele mai vechi ca atestare documentar ( 1291). A evoluat ca centru administrativ, politic, economic al Trii Lpusului, avnd si o functie cultural important ( o prim scoal este nfiintat n 1622) iar

pagina 21 n 1860 se mentioneaz existenta unei scoli de " Curs Superior". n centrul localittii este amplasat un monument nchinat memoriei celor mpuscati n luptele pentru Unirea din 1918.

n localitatea Berchezoaia pe malul tng al Lpusului se afl ruinele Cettii Chioarului mentionat documentar din 1319 ca proprietate a voievozilor Balc si Drag si mai trziu a lui Mihai Viteazul.

n apropiere de Trgu Lpus se afl Mnstirea de la Rohia vestit att prin amplasarea ei ntr-un peisaj de mare frumusete ct si prin faptul c aici si-a trit ultimele zile din viat cunoscutul filozof romn Nicolae Stheihard care a lsat mnstirrii o bibliotec cu peste 50.000 de crti.

n privinta portului popular si al obiceiurilor Tara Lpusului are influente din tinutul nvecinat al Nsudului, de aceea n aceast zon vom ntlni adeseori o mbinare a traditiilor si porurilor specifice celor dou zone etnografice.

ara Bii Mari

Baia Mare, resedinta judetului Maramures, este situat la poalele muntilor Gutai pe riul Sasar. Vechi centru minier, orasul a fost atestat documentar pentru prima data in anul 1327 ( civitas Rivulus Dominarum).

Atractia turistica pentru aceasta zona este data de multitudinea de obiective turistice, pe care cei care le viziteaza ramin impresionati. Pentru a convinge turistii de imensul potential turistic creionam citeva repere mai importante, zone si obiective care trebuie vizitate.

Centrul istoric al orasului

- Piata Libertatii, centrul vechi al orasului, complex de arhitectura medievala conserva o succesiune de stiluri arhitecturale ( gotic baroc ).

cuprinde constructii si monumente istorice datind din secolul xv, printre care se evidentiaza:

- Casa Elisabeta, cea mai veche constructie civila a fost ridicata intre 1446-1490 de Iancu de Hunedoara si Matei Corvin. Cladirea dintre strazile Vasile Lucaciu si 1 Mai, datind din secolul al XVIII-lea a fost pina in 1870 principalul han al orasului.

- Piata Cetatii, vechiul Tintirim, este dominat de Turnul lui Stefan ridicat din initiativa lui Iancu de Hunedoara intre 1446-1468. Peretele sudic pastreaza un relief al cavalerului Roland, iar cel vestic o fereastra cu contur gotic si vechea stema a orasului. Latura sudica a pietei este ocupata de un complex de cladiri caracteristice pentru barocul transilvanean: biserica Sfinta Treime construita intre 1717-1720 si cladirea actualei Scoli Generale nr. 1 ridicata intre 1713-1750, in care a functionat gimnaziu baimarean.

- Bastionul Macelarilor, vestigiu al vechilor fortififcatii ce inconjurau zona medievala a orasului, ridicata in secolul XV. Aici a cazut la 14 august 1703 vestitul Pintea Viteazul.

- Monetaria veche, construita de la inceputul secolului XX, inglobeaza atit un bastion al vechii cetatii, cit si constructii ale vechii monetarii ridicate in 1411.

- Biserica Reformata, ridicata intre 1792-1809 impresioneaza prin monumentalitate si cupola acoperita cu tabla de cupru.

Muzeul de arheologie si istorie, cuprinde colectiile sectiei de istorie si arheologie. Muzee

Muzeul de arta, cladire ridicata in 1748, cu subsolul si parterul in stil baroc, gazduieste colectiile ce contin lucrari reprezentative ale clasicilor picturii romanesti si ale renumitei Scoli de pictura Baimareana. Muzeul de etnografie si arta populara , amplasat in cladirea fostului Teatru de Vara, cuprinde o expozitie permanenta de arta populara. Muzeul de mineralogie ,ce cuprinde vestitele si pretioasele flori de mina, care prin frumusetea lor se inscriu in rindul principalelor colectii europene de acest profil. Constructii reprezentative ale arhitecturii moderne Cladirea Prefecturii judetului construita din piatra si lemn, cu acoperis de cupru.

- Casa de Cultura a Tineretului, cladire cu o arhitectura originala. - Hotelul Mara, un modern hotel de 3 stele privatizat in 1996. Zone de agrement baimarene

- Parcul orasului situat intre Valea Usturoiului si Valea Rosie. Este un parc dendrologic si de agrement cu arbori ornamentali exotici.

- Parcul mai cuprinde un circuit de cale ferata pentru copii, teren de tenis si gradina zoologica.

pagina 22 - Dealul Florilor este un complex turistic si de agrement ce ofera o panorama deosebita asupra

orasului si imprejurimilor. - O frumusete aparte a zonei este rezervatia de castan comestibil, rezervatie ce for- meaza

arboret pur sau asociat cu alte esente. Zone de agrement din imprejurimile orasului

Statiunea Izvoare ( 32 km ) amplasata intr-o poiana, la nord de virful Ignis, beneficiaza de pirtii de schii cu cablu, poteci turistice marcate spre virful Ignis, virful Breze sau Iezer. Statiunea are o capacitate de cazare de 145 locuri in 3 cabane de 2 stele, restaurant, discoteca, sauna, teren tenis, posibilitati inchiriere material sportiv.

Zona turistica Mogosa ( 20 km ) dispune de o cabana turistica de 2 stele cu 80 locuri, restaurant, bar de zi, centru de inchiriere materiale sportive ( schiuri, clapari, barci, hidrobiciclete ). Cabana este situata pe malul lacului Bodi unde se practica pescuitul sportiv la pastrav, inotul si canotajul de agrement. Pirtia de schi din virful Mogosa, lunga de 800m, este dotata cu telescaun si schi-lift. Pe potecile marcate ce pleaca de la cabana, se poate ajunge la Creasta Cocosului, la Taul Morarenilor prezentind fenomene carstice unice si la Hanul Pintea Viteazul. In apropierea Complexului Mogosa, se afla Complexul Suior dotat cu cabane pentru tineret, restaurant, discoteca, terenuri de sport.

Padurea Lapusel ( 11 km ), are un fond cinegetic deosebit ( fazani, caprioare, iepuri) si o flora interesanta ( narcise, lacrimioare ). Un punct de atractie deosebit in acesta zona este cabana Doua veverite ce dispune de 41 locuri de cazare, restaurant cu 80 locuri, terasa, loc de camping , iar in apropiere este un lac amenajat pentru pescuit.

Barajul Firiza ( 10 km ), lac de baraj artificial pentru apa potabila si industriala cu regim de protectie. Cabana turistica, restaurantul, terenul de camping, izvorul mineral intregesc bogatia acestui loc.

Lacul Bodi - Ferneziu ( lac amenajat in spatele unui val de refulare al lavei, situat la 3 km de cartierul Ferneziu ), e un loc de agrement dotat cu cabana, plaja, loc de baie si camping.

Hanul Pintea Viteazul ( 983 m ) situat pe DN 18. De pe aceasta inaltime se vede, spre nord, aproape intreg Maramuresul.

Alte trasee turistice din imprejurimile municipiului Baia Mare care prezinta interes ar fi:

Baia Mare-Cariera Limpedea-Chiuzbaia Groape-Statiunea Izvoarele ( 6-7 ore ); marcaj- triunghi rosu. Baia Sprie-Cantonul 1-Poiana Boului-Creasta Cocosului (4 ore); marcaj-banda albastra Baia Mare-Valea Suiorului-Valea Mariutii-Creasta Cocosului ( 21/2 ore); marcaj-triunghi rosu. Baia Mare-Baia Sprie-Cabana Mogosa ( 1-2 ore ); marcaj-banda rosie . Lacul Bodi-Virful Mogosa ( 2 ore ); marcaj-banda albastra. Baia Mare-Valea Usturoiului-Virful Plestioara ( 2-3 ore ); marcaj-triunghi rosu. Cabana Mogosa-Complex BTT Suior-Poiana Boului ( 1-2 ore ); marcaj triunghi rosu

pagina 23

3. Infrastructura turistica

3.1. Dotrile turistice Baza tehnico material sau dotrile , care reprezint o premis a realizrii circulaiei

turistice, au profiluri diferite, existnd dou categorii distincte: dotrile generale i dotrile proprii turismului.

Dotrile generale cuprind mai multe componente, cum ar fi instituii administrative i de gospodrire a localitilor, instituiile culturale, sociale i comerciale generale.

Dotrile generale susin indirect fenomenul turistic care, la rndul su, influeneaz pozitiv reeaua dotrilor respective, genernd mrimea, modernizarea i transformarea acestora conform noilor necesiti create.

Rezult clar c dotrile generale, ofer servicii n primul rnd populaiei stabile a teritoriului respective i numai corelat cu aceasta i turitilor. 3.2. Dotrile proprii turismului (speciale)

ntre dezvoltarea turismului i nzestrarea cu dotri adecvate exist o relaie de intercondiionare reciproc. Apariia dotrilor speciale poate fi sprijinit pe baza dotrilor generale sau poate fi independent.

La rndul lor dotrile turistice mbrac o gam larg, dar care poate fi difereniat pe categorii: dotri pentru cazare, dotri pentru activiti turistice (tratamente, sport) i dotri auxiliare (distracie, informare i orientare).

Dotrile pentru cazare nzestrarea unui teritoriu cu dotri pentru cazare, cu volum i nivel corespunztor,

constituie, alturi de alte componente, o premis fundamental a valorificrii acestuia sub raport turistic.

ntre dotrile turistice pentru cazare i dotrile pentru servicii turistice (alimentaie, igien etc.) exist o relaie foarte strns.

Gradul de echipare a teritoriului cu dotri pentru cazare i conexe, reflectat prin capacitatea de primire a acestuia, influeneaz volumul turismului, direcia fluxurilor i intensitatea acestora precum i timpul de ocupare a spaiilor respective. Nivelul capacitii de cazare delimiteaz de fapt n mod hotrtor posibilitile unei ri pe piaa turistic.

Capacitatea de cazare reunete totalitatea diferitelor dotri necesare cazrii turitilor aflai n tranzit sau cu un sejur mai mult sau mai puin ndelungat ntr-un teritoriu strin locului de reedin.

Dotrile destinate gzduirii turitilor se mpart n dou categorii: dotri principale de cazare i dotri complementare de cazare

Dotrile principale pentru cazare cuprind hotelurile, motelurile, vilele pentru odihn i tratament, hanurile turistice i cabanele.

Hotelurile constituie elementul cel mai comun dar i cel mai important ntre formele de cazare.

Amplasarea hotelurilor pune n eviden dou situaii: o frecven mare n centrele urbane mai bine dezvoltate, cu o rarefiere pregnant n oraele mici; o concentrare n staiunile balneo climaterice, mai ales n perioada postbelic.

Sub raport evolutiv se poate observa o mbuntire treptat a dotrilor i serviciilor, o cretere a capacitilor de cazare i a celor aferente (baruri, saloane, sli de conferine, bazine de not etc.) i o ierarhizare pe categorii nct s satisfac preteniile diverselor grupuri de turiti. Ca urmare a atributelor enumerate se opereaz clasificri dup mrime, categorie de confort, importan, perioade de funcionare i durata sejurului, destinaia lor.

Motelurile sunt destinate gzduirii unor turiti care folosesc ca mijloc de deplasare autoturismul. Sunt originare din America (1913), unde distanele mari dintre localiti necesitau locuri de popas n condiii favorabile. n Europa i fac apariia n perioada postbelic. Motelurile sunt amplasate n vecintatea oselelor, funcioneaz permanent sau sezonier i dispun de dotri

pagina 24 i servicii asemntoare hotelurilor, dar capacitatea de cazare este mai mic. Pot fi distinse att moteluri de tranzit ct i moteluri de recreere.

Motelurile trebuie s dispun de spaii pentru cazare, de locuri pentru parcare sau garaje, de uniti de alimentaie, ateliere de ntreinere, staii de alimentare cu carburani etc.

Vilele pentru odihn i tratament servesc turismul de recreere i ngrijirea sntii, deci se ntlnesc n staiunile balneare, balneo climaterice. Vilele se vor distinge prin construcii frumoase, locuri linitite, printr-o capacitate de cazare mai mare i printr-un regim permanent de funcionare.

Hanurile turistice constituie forme tradiionale de cazare care au aprut la sfritul secolului al VII lea i nceputul secolului VIII lea. Hanurile actuale au aceleai funcii ca i motelurile, dispunnd de o capacitate de cazare redus (20 60 locuri), de uniti de alimentaie, magazine de artizanat etc.

Cabanele sunt forme mai modeste de cazare situate n locuri cu dificulti de deplasare, n timp scurt, spre aezri omeneti mai mari (zone muntoase, delte, malurile fluviilor). Ele sunt utilizate n cadrul turismului de recreere n natur , n principal pentru cel de durat scurt (de sfrit de sptmn). Distribuirea spaial se supune legii etajrii cu o concentrare la poalele munilor i la altitudini mijlocii, urmnd o apariie sporadic la altitudini mari, unde sunt nlocuite de adposturi i refugii.

Dup gradul de confort, cabanele se mpart n trei categorii: superior, mediu i inferior. Cabanele cu capaciti mari de cazare i confort acceptabil servesc turismul de recreere, dar i turismul sportiv, cum ar fi cel legat de sporturile de iarn.

Alte dotri complementare de cazare sunt: campingurile, cminele i internatele, casele particulare, pensiunile agroturistice etc.

3.3. Sistemul relaiilor ntreprinderii hoteliere cu mediul extern Datorit complexitii deosebite ntreprinderea hotelier este foarte sensibil la diversele

influene ale mediului extern. Cele mai importante sunt, prin amploarea i complexitatea lor, relaiile de pia, datorit faptului c prin intermediul acestora se regleaz cererea i oferta att n domeniul serviciilor, a vnzrii cumprrii de produse ct i a locurilor de munc. Interdependenele dintre ntreprinderea hotelier i mediul extern sunt sintetizate n urmtoarea schem:

Sistemul relaiilor ntreprinderii hoteliere cu mediul extern

3.4. Norme metodologice privind activitatea structurilor de primire turistice Pentru multe ri, criteriile de clasificare oficial a hotelurilor au caracterul unor norme

tehnice, n cadrul crora aspectele calitative sunt mai puin reprezentate. n esen, criteriile utilizate pot fi mprite n dou categorii:

pagina 25 echipamentul i suprafaa, incluznd n principal, criterii cu privire la suprafee (ale camerelor),

echipamentele sanitare (inclusiv proporia camerelor cu grup sanitar propriu, cu cad i cu du), precum i nzestrarea cu mobilier i alte obiecte;

criterii calitative, n legtur cu calitatea mobilierului, serviciile oferite i calitatea acestora. Condiiile prevzute pentru fiecare criteriu n parte sunt minimale. Criteriile calitative vor fi inerent marcate de o tent subiectiv n apreciere. Cu privire la varietatea serviciilor, n foarte multe ari legiuitorul se limiteaz la impunerea

unei game minimale. Hotelurile de lux sunt singurele pentru care este prevzut o varietate relativ mare a serviciilor obligatorii. Adesea, este vorba despre servicii prestate de ctre angajaii hotelului, care difereniaz hotelurile de lux i care se adaug serviciilor asigurate prin echipamentele tehnice tot mai performante aflate la dispoziia clientului, i care sunt pe cale s se generalizeze n toate categoriile de hoteluri.

n Romnia, toate unitile cu activitate hotelier trebuie s ofere o gam de servicii suplimentare, cu sau fr plat, dup cum urmeaz: la unitile 4* - 5* - cel puin 18 servicii; la unitile 3* - cel puin 15 servicii; la unitile 2* - cel puin 10 servicii; la unitile 1* - cel puin 5 servicii

Calitatea serviciului, la rndul sau, prevede, uneori, condiii care se exprim prin adjective calificative, existnd riscul unor interpretri subiective. Calitatea profesional a personalului, ca expresie indirect a calitii serviciului, face referire la nivelul calificrii, experien, numrul limbilor strine cunoscute. De asemenea, frecvena schimbrii lenjeriei, condiiile de servire a micului dejun (room - service), normele de ncadrare cu personal, reprezint alte criterii de determinare a calitii serviciului.

n Romnia, exist prevederi exprese n legtur cu schimbarea lenjeriei valabile pentru toate unitile cu activitate hotelier. Room service ul este obligatoriu pentru hotelurile 3* 5*. De asemenea, n Romnia, n hotelurile 3* 5*, este stipulat expres obligaia utilizrii ctorva funcii: portar uier, bagajist, comisionar curier. 3.5. Normele de clasificare n Romnia

Normele de clasificare n vigoare n Romnia aprobate prin Ord. M.T. nr. 56/1995 sunt printre cele mai detaliate n comparaie cu alte ri, putnd aprea riscul limitrii libertii n conceperea produsului hotelier i a depersonalizrii prestaiei.

Unitile de alimentaie din cadrul unitilor cu activitate hotelier trebuie s asigure o calitate a serviciilor corespunztoare categoriei de ncadrare a unitii cu activitate hotelier respective.

Documentaia n vederea obinerii certificatului de calificare se ntocmete de ctre agentul economic care administreaz respectiva unitate cu activitate hotelier sau unitate de alimentaie destinat servirii turitilor. n conformitate cu H.G.R., nr. 972/1998 privind organizarea i funcionarea Autoritii Naionale pentru Turism, clasificarea structurilor de primire turistice constituie obiect principal de activitate al Oficiului de Autorizare i Control n Turism (O.A.C.T.), instituie public cu personalitate juridic.

Tarifele pentru autorizarea i certificarea clasificrii pot fi recalculate o dat pe trimestru n funcie de rata inflaiei.

Certificatul de clasificare eliberat atest tipul de unitate i categoria de ncadrare. Pentru unitile cu activitate hotelier, categoria se exprim printr-un numr de stele. Pentru unitile de alimentaie, certificatul de clasificare atest categoriile lux, I, II, III, dup caz.

Agenii economici care dein structuri de primire avnd funciuni de alimentaie clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului n baza OMT 61/1999 sunt obligai s asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin noile norme metodologice emise de ctre Ministerul Turismului n luna august 2002, conform urmtoarei grile de asimilare: Categoria a III a = o stea Categoria a II a = dou stele Categoria I a = trei stele Categoria Lux = 4 5 stele

pagina 26 Certificatele respective rmn valabile pn la expirarea termenului nscris pe acestea. Deci noile normative prevd clasificarea restaurantelor pe stele, nu pe categorii.

Pentru unitile hoteliere hoteluri, hoteluri apartamente, moteluri clasificarea pe stele se face pe baza urmtoarelor categorii de criterii minime: criterii privind construciile i instalaiile; dotarea cu mobilier, lenjerie i alte obiecte; servicii minime oferite turitilor; alte criterii (printre care condiia ca directorul de hotel/motel s fie deintor de brevet de

turism). n ciuda gradului nalt de detaliere, sau poate tocmai din acest motiv, criteriile de clasificare

din Romnia au caracterul unor norme preponderent tehnice. Ele cuprind un inventar amnunit al instalaiilor, pieselor de mobilier i lenjerie, produselor de primire etc. obligatorii.

Brevetul de turism este documentul care atest capacitatea profesional de conducere operativ n domeniul turismului. Acordarea brevetelor este reglementat prin H.G.R. nr. 513/1998 privind activitatea de comercializa