Suport Curs Administrator Pensiune Turistica

ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTICA

SUPORT DE CURS

CALITATE SI COMPETITIVITATEO SANSA PENTRU TURISMUL ROMANESC

SC INTERLOG COM SRL BRAD CURS: ADMINISTRATOR PENSIUNE TURISTIC

1

CUPRINS: CAPITOLUL I: NOIUNI INTRODUCTIVE CAPITOLUL II: PROMOVAREA IMAGINII PENSIUNII

CAPITOLUL III: ORGANIZAREA ACTIVITII N CADRUL PENSIUNII CAPITOLUL IV: URMRIREA APLICRII NORMELOR PSI I NPM CAPITOLUL V: VERIFICAREA GESTIONRII FINANCIARE CAPITOLUL VI: PROMOVAREA DIRECT A PRODUSULUI TURISTIC CAPITOLUL VII: NCHEIEREA CONTRACTELOR CU CLIENII CAPITOLUL VIII: EFECTUAREA OPERAIILOR SPECIFICE DE CAZARE I ALIMENTAIE CAPITOLUL IX: ASIGURAREA UNUI CLIMAT FAVORABIL TURITILOR CAPITOLUL X: OFERIREA SERVICIILOR PENSIUNII CTRE CLIENT CAPITOLUL XI: ORGANIZAREA PROGRAMELOR TURISTICE OPIONALE CAPITOLUL XII: OFERIREA INFORMAIILOR DE INTERES TURISTIC CAPITOLUL XIII: REZOLVAREA RECLAMAIILOR CLIENILOR CAPITOLUL I

NOIUNI INTRODUCTIVE


2

Definirea conceptelor de turist i turism Schimrile majore din economia mondial, concretizate n creteri semnificative ale produciei n fiecare ar, dar i n reducerea barierelor politice i comerciale dintre ri, au condus la o evoluie exploziv a numrului cltoriilor i a rilor participante la circulaia turistic.

Turismul se refer la activitile desfurate de persoane, pe durata cltriilor i a sejururilor, n locuri care se afl n afara reedinei obinuite, pentru o perioad consecutiv care nu depete un an (12 luni) cu scop de loisir, pentru afaceri sau pentru alte motive.Corespunztor acestei definiii, pot fi identificate formele principale de turism:

a) turism intern, adic rezidenii unei ri date care cltoresc numai n interiorul acesteia; b) turism receptor, adic non-rezidenii cltoresc n ara dat; c) turism emitor, unde rezidenii trii date care cltoresc n alte ri.

Aceste trei forme de baz, pot fi asociate n diverse modaliti, dnd natere altor categorii ale turismului, i anume: - turism interior, form care regrupeaz turismul intern i turismul receptor, - turism naional, constituit din turismul intern i turismul emitor, - turism internaional, alctuit din turismul receptor i turismul emitor. n ceea ce privete turistul acesta este reprezentat de orice persoan care se deplaseaz spre locul situat n afara

reedinei sale obinuite, pentru o perioad mai mare de 12 luni i ale crei motive principale de cltorie sunt altele dect desfurarea unei activiti remunerate n locul vizat.

Vizitatorii sunt grupai, dup reziden, n vizitatori internaionali i vizitatori interni, iar fiecare categorie este, la rndul ei subdivizat n turiti (cei care petrec cel puin o noapte n locul vizitat) i excursionoti (vizitatori de o zi). Legat de durata voiajului, se sugereaz posibilitatea nregisrtrii evidenierii cltoriilor pe diverse lungimi de intervale, n funcie de necesitile analizei. Corespunztor acestei fragmentri a duratei cltoriei, unii autori propun i noiunea de vacanier pentru cei care realizeaz o cltorie de cel puin 4 zile. Se face astfel o difereiere ntre turismul de week-end (1-3 zile) i turismul de vacan.

n privina motivelor cltoriei se recunoate necesitatea identificrii acestora n scopul evalurii comportamentului de consum i a cheltuielilor vizitatorilor. Sunt precizate i structurate pe grupe principalele mobiluri ale cltoriilor turistice:

- loisir, recreere i vacan, adic odihn: vizitarea oraelor, participarea la diverse manifestri culturale i sportive, efectuarea cumprturilor, plaje, practicarea diferitelor sporturi, croaziere, jocuri de noroc, odihn, voiaje de nunt, etc,

- vizite la rude i prieteni: vizitarea prinilor, concedii n cmin (familie), participarea la funeralii, participarea la programe de nggrijire a invalizilor,

- afaceri i motive profesionale: instalarea de echipamente, inspecii vnzri i cumprri n contul ntreprinderilor strine, participarea la reuniuni, conferine, congrese, trguri i expoziii, participarea la activiti sportive profesionale, misiuni guveramentale, studii, cursuri de pregtire profesional, etc,

- tratament medical: staiuni balneare, fitness, talazoterapie, kinetoterapie, staiuni termale i alte tipuri de cure i tratamente,

- religie/pelerinaje: participarea la diverse evenimente relogioase, pelerinaje, - alte motive: echipajele aeronavelor i vaselor destinate transportului public (personalul nsoitor de bord),

tranzit, alte activiti. n cltoriile lor, turitii consum o serie de bunuri i servicii legate mai mult sau mai puin de turism. n zilele noastre se folosete i termenul de industrie a turismului care este alctuit din mai multe activiti

sau mai multe ramuri a cror funcie comun este satisfacerea nevoilor turitilor.

MUNCA IN ECHIPA I COMUNICAREA

In orice activitate succesul este, de cele mai multe ori, rodul efortului comun, al muncii in echipa. Reusitele sau infrangerile nu se datoreaza in exclusivitate nici sefului, nici subalternilor, ci sunt rezultatul ambelor parti. Realitatea ne demonstreaza ca nu e suficient ca un grup profesional sa fie format din personalitati puternice, competente si cu experienta. Daca intre acestea nu exista compatibilitati , intelegere reciproca, viziuni si motivatii comune centrate pe acceptarea scopului propus, solidaritate si camaraderie, nu se pot obtine rezultate meritorii. Valorificarea potentialului de munca al fiecaruia, evolutia in cariera profesionala nu se indeplinesc fara a lucra si a respecta cerintele formarii si mentinerii spiritului de echipa. La aceasta stare care potenteaza calitatea si randamentul muncii fiecaruia se ajunge numai atunci cand oamenii inteleg ca intregul nu este egal cu suma partilor, ci cu ceva mai mult, care se naste din interactiunea cu grupul, din armonia relatiilor interpersonale, din identificarea oamenilor cu valorile si scopurile grupului. A lucra intr-un grup dezbinat in care certurile si neintelegerile sunt frecvente, orgoliile si antipatiile, atitudinile de izolare, de desconsiderare sau indiferenta predominante, in care fiecare incearca pe cont propriu sa-si rezolve problemele, in care denigrarea celuilalt este practicata in mod curent, este fara indoiala un obstacol serios pentru a munci cu placere. Pentru a nu se ajunge la aceasta situatie, fiecare trebuie sa contribuie la transformarea unui numar de oameni ce muncesc la un loc, intr-un grup omogen si functional. Intr-o adevarata echipa este nevoie de promovarea unor reguli de genul:


3

- Respectati-va colegii, tratati-i asa cum ati vrea sa fiti voi tratati, ca pe oameni capabili, cu calitati frumoase, cu trebuinte, aspiratii si scopuri la fel de legitime ca ale voastre. - Lucrati bine si intens, urmariti sa aveti performante nu pentru a-i surclasa pe colegi, a le dovedi ca sunteti mai inteligent si mai priceput decat ei, sau pentru a demonstra sefului ca sunteti mai valoros decat oricine, ci din intelegerea necesitatilor muncii, a nevoii de a indeplini bine indatoririledeserviciu. - Comunicati curent, informati-va reciproc, consultati-va cu ceilalti, ajutati-va in procesul pregatirii si derularii unei actiuni; in caz de succes, bucurati-va impreuna, in caz de esec, pastrati-va calmul si luciditatea, nu va invinuiti unul pe altul; cautati impreuna cauzele esecului si reluati de la capat si cu incredere, actiunea initiala. - Nu transformati divergentele de opinii si solutii in motive de cearta sau acuze. Priviti-le ca pe ceva firesc, cautati sa sesizati elementele comune, aveti taria de a recunoaste si a aprecia deschis ideea celuilalt atunci cand este mai buna. - Evitati denigrarea si calomnia, nu comentati negativ diversi colegi si nu formati grupulete care sa dezbine echipa. - Ajutati-va si cooperati activ.Acceptati ideea ca astfel va completati reciproc nu din compasiune, ci pentru a acoperi sau substiui nepriceperea celuilalt, ci pentru reusita actiunii, pentru indeplinirea activitatilor organizatiei. - Indiferent de valoare si experienta, de aport personal la realizarile grupului nu va dati aere de superioritate, evitati aroganta si trufia, ci promovati lauda sincera si indemnul prietenesc. - Apreciati cu franchete si onestitate rezultatul muncii colegilor, nu le subapreciati initiativele si stradaniile de a obtine performante. Discutati pe marginea lor, invatati din experienta celorlalti, cereti-le ajutorul atunci cand aveti nevoie. - Nu-i invinuiti pe altii pentru greselile personale. Asumati-le, recunoasteti deschis in ce consta vina voastra, acest lucru va consolida imaginea voastra in ochii colegilor. - Dezvoltati si consolidati sentimentul de prietenie, impartasiti din trairile, framantarile si satisfactia voastra, abordati cu tact si discretie si problemele care depasesc cadrul profesional.

CAPITOLUL II

PROMOVAREA IMAGINII PENSIUNII

n sistemul relaiilor cu mediul economico-social ,cu piaa cu eforturile de marketing nu se pot limita la producerea i distribuia de bunuri i servicii;ele mplic totodat,o permanen i complex comunicare cu mediul extern ,cu piaa,care presupune o informare atent a consumatorilor poteniali i a ntermediarilor ,aciuni specifice de nfluenare a comportamentului de cumprare i de consum , de sprijinire a procusului de vnzare,toate aceste activiti , cu obiective i mijloace de aciune extrem de variate alctuiesc politica promoional. n condiiile economiei contemporane ,ale sporirii i diversificrii bunurilor si a serviciilor destinate satisfacerii nevolilor materiale i spirituale ale societii,ale creterii schimburilor ecomomice nternaionale i n contextul globarizrii economiei i pieelor, problemele cominicrii cu consumatorii interni sau cucei externi devin din ce n ce mai dificile,necesit efortiri de cunoatere i infirmare reciproc mult mai nsemnate i mai variate. Sistemul de comunicare mplic utilizarea , pe de o parte , a unor forme variate de informare i stimulare a consumatorilor, menite s preuinte firma , produsele i serviciile sale , dar s i provoce o serie de modificri favorabile n mentalitatea i obiceielor de consum ale acestora ,pe de alt parte ,presupune stabilireaunei comunicrii efective cu proprii ei salariai , cu acionari si furnizorii si, cu mediile financiare i cele ale puterii publice. Prin politica de comunicare i mijloacele care o concretizeaz, firma urmrete o difuzare cat mai ampl a unor informaii desprea activiatea , produsele i serviciile sale , dar i recepionarea modului cum acestea sunt primite i acceptate de destinatari Sistemul de comunicare-prin care firma n circulaie o idee sau o informaie , o atitudiune-este format din urmtoarele elemente:o surs de informaie;un mesaj;un canal de difuzare a mesajului;un destinatar.De cele mai multe ori se adopt sistemul de comunicare cu dublu sens care creaz ntreprinderii posibilitatea de a stabili dac mesajele difuzare sau recepionate i cum au fost nelese de catre destinatari ,pentru a se opera modificri dup cat ,n privina coninutului i a formei , a canalului de trasmitere.Un asemenea sistem cuprindere urmtoarele componente: - emitor-cel care trasmite mesajul. -codificarea-corespunde mecamismului care"traduce" ideile mesajului n simboluri,semne sau magini . -mesajul-ansamblul semnelor trasmise de emitor. -media-cuprinde suporturile prin care mesajul ajunge la destinaie. -decodificarea-const n semnificaia atribuit mesajului de catre receptor; -recetorul-cel care prime-te mesajul. -rspunsul-reaciile audienei dup recepia mesajului; -feedback-ul-partea din rspunsul pe care receptorul o trasmite emitorului; -elementul perturbator(zgomotu)-orice poate provoca o distorsiune intre mesajul emis i mesajul receptat. Experienele practice demonstreaz ca eficiena procesului de comunicare desfurt printr-un astfel de sistem depinde de modul n care emitorul i cunoate aidiena i rspunsul acestuia;de felul n care modific mesajul n


4

funcie de probabilitate decodificrii acestuia de catre receptor;de trasmiterea mesajului prin ntermediul unor suporturi adaptate atat mesajului cat i destinatarului; ca i de asiguarea suporturilor de feedback care s-i garanteze recepia mesajului. Unitatea nterioar,una dintre primele forme de publicitate ,era de obicei un semn , pictat foarte atrgtor pe peretele unei cldiri .cele mai vechi semne au fost descoperite n ruinele Babilonului ,Romei antice i ale oraului Pompei ,500 ani mai tarziu , comerciani egipteni plasau de-a lungul drumului public buci de stanc n care erau sculptate diverse mesaje n scopul nformrii cltorolor n legtur cu produsele sau serviciile oferite . Unitile nu trebuie s se limiteze la oferirea bunurilor sau serviciile de calitate.Ele trebuie s-i nformeze pe consumatori n legtur cu avantajele acestora.Pentru aceasta este necesar ca firmele s utilizeze n mod corespunztor nstrumentele de promovare n mas ale publicitaii ,promovrii vanzrilor i relaiilor publice. Publicitatea o putem defini ca fiind orice form pltit de prezentare i promovarea i promovare a ideilor,bunurilor sau servicuulor prin mijloace de informare n mas(ziare,reviste,programe de radio,de televiziune i nternet) de catre un sponsor bine precizat.Multe organizaii folosesc publiciatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la ele nsele ,la produsele sau serviciile lor sau la modul lor de comportament ,cu scopul de a determina un rspuns din partea acestuia .Rspunsul poate fi de natur perceptual,comportanental. rile UNIUNI EUROPENE cheltuiesc anula cu publiciatea aproximativ 45,5 miliarde ECU. Pe msur ce recesiunea se aproprie se sfrit i econimiile naionale ale rilor membre se nvioreaz,se prognozeaz o cretere a cheltuielor cu publiciatea n majoritatea rilor U E.Sponsorii ,cei care susin financiar aciunile de publicitate ,raman precaui n privina utilizrii optime a bugetului de publiciate ,asftel ncat s fie atinse obiectivele de comunicare propuse.Organizaile se ocup de publicitate n diverse moduri.n cadrul firmelor mici i mijlocii de de aceste se poate ocupa cineva din departementul de marketing sau comercial.n marile companii pot exista compartimente specializate ,care s aib drept atribuii stabilirea bugetului publicitar ,colaborarea cu ageni de profil i derularea de aciuni de publicitate prin pot ,expoziii cu vanzare i alte forme de care nu se ocup ageniile respective.

Odata aparitiea paginilor comerciale Web a fost dezbatuta valoarea bannerului publicitar.

Reclamele pe Internet au in genere un mesaj lapidar, de incitare a curiozitatii. Scopul lor este de a atrage atentia catre un site. Este un mediu special, iar publicitatea imprumuta caracteristici apropiate de marketingul-direct. Avantajele oferite de acest suport investitorilor publicitari sunt: interactivitaea, posibilitatea ca informatia sa ajunga mult mai usor la publicul vizat, este ieftin, iar publicul poate fi repede fidelizat, mesajul publicitar poate fi mult mai bine individualizat, este prezent zi-lumina (citeste 24 din 24 de ore) si nu e limitat geografic. Aspectul pozitiv al pietei romanesti de publicitate pe Internet este acela ca bugetele alocate publicitatii pe Internet sunt in crestere in comparatie cu anii trecui. BANNER-UL

Plasarea bannerelor pe site-urile romanesti se realizeaza, in proportie de aproximativ 80%, prin realizarea schimbului de bannere, cu o rata de schimb de 1 la 1. Astfel, multe site-uri evita sa cheltuiasca bani pe publicitate. Chair daca acest tip de publicitate prin bannere pare atractiv, este foarte greu sa realizezi o campanie publicitara eficienta bazandu-te doar pe schimbul de bannere, in principal deoarece site-urile foarte vizitate nu agreeaza acest gen de publicitate. PUBLICITATEA PRIN E-MAIL DIRECT Se poate spune ca piata de posta electronica directa in Romania este destul de putin utilizat. Un aspect negativ al postei electronice directe din Romania este efectul de spamming care este foarte des intalnit datorita lipsei legislatiei in acest domeniu. Din acest motiv, imaginea negativa a spam-ului reduce impactul postei electronice directe legale, fiind un dezavantaj important pentru dezvoltarea acestei piete.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA ACTIVITII N CADRUL PENSIUNII TURISTICE

Turismul reprezint un domeniu prioritar al economiei naionale

Structurile de primire turistic includ: - structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacan, campinguri, camere de nchiriat n locuine familiale, nave fluviale i maritime, pensiuni turistice i pensiuni agroturistice i alte uniti cu funciuni de cazare turistic; - structuri de primire turistic cu funciuni de alimentaie public: uniti de alimentaie din incinta structurilor de primire cu funciuni de cazare, uniti de alimentaie public situate n staiuni turistice, precum i cele administrate de societi comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, uniti tip fast-food, cofetrii, patiserii etc.); - structuri de primire turistic cu funciuni de agrement: cluburi, cazinouri, sli polivalente, instalaii i dotri specifice agrementului turistic; - structuri de primire turistic cu funciuni de transport: 1. transport rutier: autocare etc.; 2. transport feroviar: trenulee, trenuri cu cremalier etc.; 3. transport fluvial i maritim: vapoare etc.; 4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;


5

- structuri de primire turistic cu funciuni de tratament balnear: uniti de prestri de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear.

Complexuri de turism balnear: cldiri care includ n acelai edificiu sau n edificii legate fizic sau funcional structuri turistice de primire turistic (de cazare, de alimentaie i de tratament balnear, eventual de agrement).

Agenii economici cu activitate de turism au urmtoarele drepturi: a) s presteze i s comercializeze servicii turistice, n condiiile legii; b) s primeasc asisten de specialitate i informaii generale privind strategia i programele de dezvoltare a turismului din partea Ministerului Turismului i a instituiilor din subordinea sa; c) s fie inclui, la cerere, n programele de pregtire profesional iniiate de Ministerul Turismului; d) s participe la aciunile de promovare, naionale i internaionale, i s fie inclui n cataloage, ghiduri i alte mijloace de lansare a ofertei naionale de servicii turistice; e) s beneficieze de faciliti acordate de stat i de alte organisme i organizaii, conform prevederilor legale, n scopul stimulrii activitii de turism; f) s obin certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie n care presteaz servicii turistice, corespunztor criteriilor ndeplinite de unitatea respectiv; g) s obin reclasificarea unitilor proprii, ca urmare a mbuntirilor aduse nivelului de dotare i calitii serviciilor.

Agenii economici din turism au urmtoarele obligaii: a) s realizeze servicii turistice la nivelul i n limitele prevederilor licenei de turism, prin care au fost stabilii ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, i s constituie integral garania financiar prevzut de dispoziiile legale n vigoare; b) s presteze serviciile turistice la nivelul categoriei unitii respective, potrivit certificatului de clasificare; c) s funcioneze numai cu structuri de primire turistic clasificate; d) s funcioneze cu personal brevetat, n conformitate cu reglementrile i normele de specialitate ale Ministerului Turismului; e) s afieze, ntr-o form vizibil i clar, lista serviciilor i tarifelor practicate; f) s informeze turitii corect i adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le presteaz; g) s asigure protecia turitilor care utilizeaz structurile sale de primire turistice; h) s protejeze turistul care beneficiaz de servicii tip excursii, pe perioada programului turistic, conform normelor pentru ghizii de turism; i) s protejeze bunurile turitilor mpotriva deteriorrii sau furtului i s asigure despgubirea acestora n cazul apariiei unor prejudicii, conform legii; j) s realizeze, potrivit prezentei ordonane, exploatarea patrimoniului turistic, asigurnd totodat protecia i conservarea acestuia i a mediului nconjurtor; k) s transmit datele statistice, conform Sistemului informaional pentru turism i reglementrilor Comisiei Naionale pentru Statistic; s realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate i respect fa de resursele turistice, n scopul protejrii calitii produsului turistic romnesc.

Structurile de primire turistic sunt clasificate pe baza normelor elaborate de Ministerul Turismului i aprobate prin hotrre a Guvernului.

Structurile de primire clasificate pentru activitatea de turism nu pot fi folosite pentru alte destinaii. Modificarea destinaiei, parial sau integral, se poate face numai dup confirmarea operrii acesteia de ctre

organul care a eliberat certificatul de clasificare. - realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltrii turismului; - acordarea de asisten tehnic de specialitate de ctre Ministerul Turismului pentru dezvoltarea funciei turistice i promovarea produsului turistic propriu; - ameliorarea i protecia mediului nconjurtor prin msuri i programe speciale, care vizeaz asigurarea i ncurajarea dezvoltrii funciei turistice, elaborate de Ministerul Turismului n colaborare cu autoritile administraiei publice locale i cu alte organisme interesate.

Statul sprijin i ncurajeaz libera iniiativ n domeniul promovrii i dezvoltrii activitii de turism i, ndeosebi, n stimularea i atragerea turitilor strini n Romnia, precum i n dezvoltarea activitii staiunilor turistice, prin: - adoptarea unor reglementri specifice privind aplicarea asigurrii sociale de sntate n domeniul trimiterilor medicale n staiunile turistice balneare; - organizarea de aciuni de promovare turistic att pe plan intern, ct i prin birourile de promovare turistic din strintate; - concesionarea pe o perioad de 49 de ani, n condiiile legii, a unor terenuri care fac parte din domeniul public sau privat al statului ori al unitilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de structuri de primire turistic n zonele stabilite ca prioriti prin Programul anual de dezvoltare a turismului.


6

CAPITOLUL IV

APLICAREA NORMELOR DE PROTECIA MUNCII DE PROTECIE I STINGERE A INCENDIILOR

Normele de protecie a muncii

Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele norme de convietuire sociala care, garantate sau nu prin forta de constrangere a statului, reglementeaza conduita oamenilor in cadrul unor comunitati productive, determinand conditiile in care urmeaza sa efectueze diferite operatii concrete de utilizare a echipamentelor si obiectelor muncii si excluzand orice riscuri, urmarind cu prioritate apararea sanatatii, a integritatii corporale a executantului. Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a securitatii muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. Fiecare prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire - tehnica sau organizatorica a riscului producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. In consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de executant.

Functiile normelor de protectia muncii :

Normele constituie principalul instrument in realizarea instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca. In conformitate cu prevederile legislative in vigoare, continutul de baza al oricaruia dintre tipurile obligatorii de instructaj de protectie a muncii este format din normele de protectie a muncii corespunzatoare activitatii pentru care este instruit subiectul. De asemenea, verificarea nivelului de instruire se realizeaza tot in raport cu prevederile normelor.

Normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul cercetarii accidentelor de munca, se stabilesc cauzele producerii acestora si vinovatia. Utilizarea lor in acest context permite si identificarea masurilor de prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala care continua sa existe in procesul de munca.

Normele reprezinta unul dintre instrumentele cu ajutorul carora se realizeaza controlul si autocontrolul de protectia muncii. Conform Legii nr. 90/1996 a protectiei muncii si a actelor juridice referitoare la organizarea si functionarea Inspectiei muncii, prin controlul de protectie a muncii efectuat de organismele specializate se urmareste modul in care se desfasoara activitatea de prevenire a accidentelor si a imbolnavirilor profesionale, si in primul rand gradul in care sunt aplicate si respectate masurile cuprinse in normele de protectie a muncii. Autocontrolul, ca forma de control intern al activitatii de protectie a muncii, are aceleasi obiective ca si controlul efectuat de organismele publice, deci va utiliza aceleasi instrumente.

Normele reprezinta unul dintre principalele acte juridice in functie de care se stabilesc si se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei muncii. Aceasta functie deriva in mod necesar din functia lor de instrument de control.

Normele constituie unul dintre principalele criterii in fundamentarea politicii generale si a programului de activitate pentru realizarea securitatii muncii la nivelul agentilor economici In conceperea planurilor de activitate de protectie a muncii se urmareste in primul rand, in virtutea legii, inscrierea ca obiectiv a realizarii acelor masuri preventive care se regasesc in norme si nu au fost inca aplicate sau sunt indeplinite doar partial.

Sistemul national de norme de protectie a muncii este compus din:

1. Normele generale de protectie a muncii 2. Normele specifice de securitate a muncii

lectorul va nmna cursanilor materiale cu normele generale i cele specifice de protecie a muncii

Normele PSI regelmentri legale

Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, denumite in continuare norme generale, stabilesc principiile, criteriile de performanta,cerintele si conditiile tehnice privind siguranta la foc pentru constructii,instalatii si alte amenajari, agentii care pot interveni in caz de incendiu si pentru inlaturarea efectelor acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si normele, regulile, recomandarile si masurile generale ce trebuie avute in vedere in scopul apararii impotriva incendiilor.


7

In organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare impotriva incendiilor se tine seama de urmatoarele principii: respectarea reglementarilor in vigoare, prioritatii, dimensionarii optime, colaborarii si conlucrarii cu factorii interesati. Proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari (campinguri, tribune, parcaje, platforme etc.) se realizeaza astfel incat, in cazul unui incendiu produs in faza de utilizare a acestora, sa asigure urmatoarele cerinte:

a) protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand seama de varsta si de starea lor fizica; b) limitarea pierderilor de bunuri; c) preintampinarea propagarii incendiului; d) protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea

bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si inlaturarea unor efecte negative ale acestuia. Criteriile de performanta privind cerinta de calitate "siguranta la foc" sunt: riscul de incendiu, rezistenta la foc,

preintampinarea propagarii incendiilor, comportarea la foc, stabilitatea la foc, caile de acces, de evacuare si de interventie.

Riscul de incendiu Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor,

determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu. Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu se fac conform legii si potrivit reglementarilor specifice. Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se incadrarea in nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator reglementarilor specifice.

Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). In situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de incendiu poate fi

apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare). Se recomanda reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu. Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in documentatiile tehnice si in scenariile de siguranta la foc este, de regula, interzisa, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor compensatorii de aparare impotriva incendiilor.

Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pastra pe o durata determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata. Rezistenta la foc a elementelor de constructii care separa sau delimiteaza compartimentele de incendiu de alte spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezinta intervalul in care elementele de constructii isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la foc printr-o incercare standardizata.

Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc in unitati de timp (ore si minute), precizandu-se, dupa caz, daca sunt rezistente, stabile sau etanse la foc. Rezistenta la foc a structurii portante se evalueaza pentru ansamblul constructiei sau pentru un compartiment de incendiu. Compartimentul de incendiu reprezinta constructia sau o parte a unei constructii continand una sau mai multe incaperi sau alte spatii, delimitate prin elemente de constructii destinate sa il izoleze de restul constructiei, in scopul limitarii propagarii incendiului, pe o durata determinata. Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc in functie de riscul de incendiu existent, destinatia, alcatuirea si de rezistenta la foc a constructiei. Compartimentarea antifoc se realizeaza prin elemente de constructie rezistente la foc, verticale si, dupa caz, orizontale. Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei sau a compartimentului de incendiu, indeosebi a structurii portante sau de rezistenta, de a raspunde la incendiu, indiferent de destinatie.

Stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica globala, exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul izbucnirii incendiului si momentul in care structura de rezistenta respectiva isi pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului. Stabilitatea la foc este determinata de rezistenta si comportarea la foc si este influentata de masurile luate pentru limitarea efectelor negative ale agentilor care pot interveni in caz de incendiu. Aprecierea stabilitatii la foc a constructiilor si a instalatiilor in care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare, satisfacatoare si nesatisfacatoare.

Preintampinarea propagarii incendiilor Constructiile si instalatiile tehnologice independente, grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice, se

amplaseaza la distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza astfel incat, in caz de incendiu, sa nu puna in pericol alte constructii, compartimente de incendiu, instalatii si vecinatati. In cazul executarii unor lucrari la constructiile si instalatiile existente care nu respecta conditiile privind distantele de siguranta la foc normate, se vor lua masuri compensatorii de aparare impotriva incendiilor. Degajarile de fum, de gaze fierbinti si de alte produse nocive pe timpul incendiilor sunt determinate, in principal, de: natura, distributia si cantitatile existente de materiale si substante combustibile termodegradabile sau nocive, viteza de ardere, durata incendiului si de ceilalti factori si actiuni precizate.

Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida a fortelor de interventie. Traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator. Constructiile, compartimentele de incendiu, bazele de sport ori incintele amenajate trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate. Cai special destinate evacuarii persoanelor, animalelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile normate. Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se


8

marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor recunoscute.

CAPITOLUL 7

VERIFICARE GESTIONARII FINANCIARE CONTUL Este cel mai reprezentativ element al metodei contabilttii, destinat nregistrrilor fiecrui element patrimonial sub aspect sferic, micrii I transformrii folosind etalonul banesc, precum I a anumitor reguli (norme) de nregistrare a oricror operaii generatoare de modificri pe baza principiului dublei nregistrri. Pentru extinderea sferei de nelegere a noiunii de cont se fac urmatoarele precizari: cu ajutorul contului se nregistreaza n mod individual orice element patrimonial n scopul obinerii de informaii cu privire la fiecare bun economic, proces economic, surs de finantare, rezultat financiar; micarile constnd n majorri si micorri care trebuie delimitate n functie de natura elementelor patrimoniale n sensul de a distinge majorrile de Activ I majorrile de Pasiv, ele nregistrndu-se n prti opuse ale contului; pentru a rspunde tuturor cerinele de utilizare, contul are o anumit form ( T ), form care permite nregistrarea separat pe deo parte la sumele cu +, pe de o parte la sumele cu - ; contul are dou pri: D si C. elementele se grupeaza n dou categorii: A I P, sistemul conturilor este de asemenea din doua mari categorii de conturi: A I P; cu ajutorul contului se fac nregistrri sub dou forme : 1) forma cronologic n registrul jurnal 2) forma sistematic n registrul Cartea mare. Datorita faptului ca orice operaie economico-financiar modific cel puin 2 elemente patrimoniale concomitent I cu aceeai valoare, se folossesc de fiecare data cte dou conturi pentru reflectarea ambelor modificri utilizarea oricarui cont are la baz principiul dublei nregistrri. BALANA DE VERIFICARE Este denumit si balana conturilor, ea reprezinta un alt procedeu specific al metodei contabilittii. Ea const ntr-o lucrare de sintez, intocmit periodic, lunar, I cuprinde toate conturile de A I cele de P cu datele preluate din cartea mare, cu ajutorul careia se reunesc:solduri initiale, majorri, micorri, solduri finale, toate acestea scriindu-se n balana de verificare. Balana contabil ndeplinete urmatoarele funcii principale: verific exactitatea datelor contabile din registrul jurnal si din cartea mare; centralizeaza informatiile preluate din cartea mare; realizeaz balana de verificare : preluare din balan a soldurilor finale de la fiecare cont. BILANUL CONTABIL Este procedeul specific al metodei contabilittii cu ajutorul cruia se nfieaz periodic, semestrial, ntr-o form sintetic situaia de ansamblu a patrimoniului cu cele 2 componente ( A I P ), fiind realizat astfel dubla reprezentare a patrimoniului. Sub raportul structurii I al functiilor sale , bilanul contabil prezinta urmtoarele particularitti eseniale: cuprinde ca I patrimoniul 2 prti distincte A (stnga), P (dreapta); n A sunt nscrise ntr-o grupare adecvat costurile totale ale bunurilor economice, precum si eventualele pierderi ale unitii economice; n P sunt reflectate de asemenea ntr-o delimitare specifica grupe, subgrupe de Pasiv, toate drepturile I obligaiile unitii - denumite I surse de finanare; att bunurile economice care formeaz elementele din A, ct si sursele de procurare a acestor bunuri, ca elemente componente ale P sunt reflectate n bilan ntr-o manier sintetica generalizat, far informaii de detaliu, ceea ce face necesara ntocmirea unor situatii la bilan, care cuprind informaii suplimentare ce completeaz datele reflectate n bilan. Reflectnd situaia static si de ansamblu a patrimoniului, bilanul contabil ofer fondul de informaii necesar efecturii analizei financiare a activitilor ntrprinderii.

Procedee ale metodei contabilitii aplicate de metodele altor discipline economice i de gestiune Procedeele din aceast categorie prezint particularitatea utilizrii preponderent, dar nu n exclusivitate, n sensul c ele pot fi aplicate uneori i cu metodele altor discipline. Deci aceste procedee se asociaz celorlalte (nespecifice i specifice) formnd un tot unitar.


9

n categoria procedeelor comune, att a metodei contabilitii, ct i a altor discipline, fac parte: documente justificative evaluarea calculaia inventarierea Documente justificative: constau n acte scrise, de regul cu structura tipizat, care se ntocmesc dup norme prestabilite pentru fiecare operaie economico-financ. Generatoare de modificri cantitative I valorice sau numai valorice n masa elementelor patrim. Necesitatea ntocmirii doc. justificative, rolul I funcia acestora vizeaz realizarea urmtoarelor obiective principale: atest realitatea fiecrei operaii ec.-financ efectuat de unitatea patrim ; constituie o baz pentru nregistrarea fiecrei op. ec-financ n conturi, n ordine cronologic (registrul jurnal) a operaiilor pe care le consemneaz, dupa care acelai document asigur datele priamre de intrare n sistemul de prelucrare automata a datelor ; procura datele necesare exercitrii tuturor formelor de control ( control de gestiune, controlul cenzorilor)pentru a constata: legalitatea, eficiena si oportunitatea operaiilor efectuate, integritatea operaiilor elementelor patrim, respectarea disciplinei. Doc. justificative pot fi admise ca prob n justiie, n mod independent sau mpreun cu registrul contabil sau bilantul contabil n scopul soluionrii anumitor litigii care pot aprea ntre unitile patr. i alte persoane fizice sau juridice. Evaluarea: procedeu folosit n metoda contabilitii pentru exprimarea valoric cu ajutorul etalonului monetar a tuturor elementelor de A I P, precum I a oricrei modificri intervenite n sfera elem. patrim. Evaluarea const ntr-un complex de operaii ec. I financ. efectuate de ctre o echip de evaluatori dup principii, tehnici I procedee specifice n scopul actualizrii valorii patrim. global I a fiecrui element patrim la nivelul preului pieei. Importana evalurii: realizeaz omegenizarea diversificrii elementelor patrim. aducndu-le la un numitor comun; contribuie la realizarea unei interconexiuni permanente ntre toate procedeele metodei contabilitii; stabilete o relaie direct ntre nregistrarea ctb. i sistemul de preuri n toate fazele circuitului prod. face posibil sintetizarea I centralizarea periodic a informaiilor ctb. cu ajutorul balanei I a I a bilantului ctb. rednd astfel imaginea fidel a patrim. creaza condiii pentru compararea n timp I spaiu a anumitor indicatori privind activitatea ec. I financ. desf. de unit. patrim. Calculaia: n contabilitate calculaia are o dubl semnificaie: calculatia n accepia generala I calculatia n accepia restrns. Calculaia n accepia general include toate operaiile matematice de calculce se efectueaz n contabilitatea financiar: calendarul mrimilor valorice efectuate n cadrul doc. justificative; calcularea valorii aportului n natur ale asociailor la capitalul social; calcularea preului de intrare I de ieire din gestiune a mat prime I a altor materiale; calcularea salariilor personalului I a impozitelor eferente; calculul privind bilanul; calculul dividendelor cuvenite asociailor. Calculaia n accepia restrns reprezinta un ansamblu de calcule efectuate periodic dupa o anumit metodologie in scopul determinrii costului pe feluri de produse fabricate, lucrri executate I servicii prestate. Acest cost este necesar a fi calculat pentru compararea preului de vnzare a aceluiai produs pentru a determina mrimea venitului. Calculul costurilor pe feluri de produse, lucrri i servicii executate este efectuat de contabilitatea de gestiune. Rolul calculaiei: fundamenteaz realitatea informaiilor ctb. prin aceea c marea majoritate a acestora sunt rezultatul unor calcule; contribuie la exercitarea controlului integritii elementelor patrimoniului ; are implicaii directe n stabilirea rezultatului financiar deoarece mrimea acestuia ( profit sau pierdere) reprezinta efectul combinat al unor calcule lund ca baz venitul I cheltuielile privind un anumit exerciiu financiar; realizeaz legturi ntre cele dou circuite ale sistemului informaional a contab n urmtorul sens: cheltuielile nregistrate dupa natura lor, n contab financ (chelt. cu materii prime, salarii, etc) sunt preluate n contab de gestiune unde sunt nregistrate dup destionaia chelt. pe feluri de produse, lucrri I servicii prestate, dup care se efectueaz operaia de cacul a costurilor. Inventarierea - este procesul folosit de contab pentru verificarea periodic a existenei i strii fiecrui element patrimonial sau expatrimonial , bunuri apartinnd altor persoane fizice sau juridice;


10

este procesul care face posibil compararea soldurilor faptice din listele de inventariere cu cele scriptice din conturile analitice ale aceleiasi elemente patrimoniale constatate cu plus I minus de inventar; furnizeaza informaii necesare reparrii prejudiciilor aduse unit. patrim. prin lipsurile constatate n gestiune de natur material i bneasc; contribuie prin datele de care dispune la determinarea situaiei nete a patrimoniului la sfritul exerciiului, situatie stabilit pe baza urmt. date: constituie baza nregistrrilor n contabilitate la ncheierea exerciiului, a operaiilor de reglare (regularizare) a valorii unor elemente patrim astfel nt aceast valoare s fie ct mai aproape de realitate i s fie astfel reflectat n bilanul contabil. Cunoaterea structurii patrimoniului prezint pentru contabilitate importan teoretic I practic sub aspectele urmtoare: 1. fiecare element structural al patrimoniului se divide prin coninut I prin anumite particulariti, ceea ce impune utilizarea n conditii specifice a procedeelor metodei contabilitii; 2. delimitarea masei patrim. n cele dou categorii de structuri (AiP) impune bilantului contabil o alctuire intern, astfel nt cu ajutorul acestuia s se poat realiza modelarea situatiei patrimoniului sub forma dublei reprezentri ale acesteia. n cadrul bilanului ctb. multimea elementelor patrim este grupat I sintetizat valoric att n A ct I n P dup criterii specifice n felul urmtor: n cadrul A elementele patrim. de A sunt sintetizate ntr-o grupare realizat n functie de 2 criterii: destinaia bunului economic gradul de lichiditate al acestuia. n A bilantului elem.patrim. sunt grupate astfel: I. Active imobilizate - imobilizri necorporale - imobilizri corporale - imobilizri financiare II. Active circulante - stocuri si produse n curs de execuie - creane - plasamente - disponibiliti bneti III. Active de regularizare I asimilate IV. Prime privind rambursarea obligatiunilor. n P bilantului sunt sistematizate elemente de P dupa 2 criterii: - natura drepturilor I a obligaiilor - gradul de exigibilitate al datoriilor (scadena). n funcie de aceste 2 criterii elem. De P se grupeaz astfel: I. Capitaluri proprii: - capitalul individual - rezerve de capital - profitul exercitiului - alte capitaluri proprii II. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli III. Datorii: - credite bancare pe termen lung - credite bancare pe termen scurt - furnizori - creditori diveri - alte datorii IV. Pasive de regularizare i asimilate. Mrimea valoric a fiecrui element patrim nscris n A I P bilanului este egal cu soldul final al contului corespunztor din balana de verificare. Aceste solduri finale sunt nscrise n bilan de regul grupate pe elemente coninut economic.Aceast grupare n cadrul bilantului In cadrul bilantului a elementelor patrim.n A si n P poart denumirea de posturi sau poziii n bilan. n cadrul A costurile respective sunt nscrise in ordinea invers a lichiditii activelor, ceea ce nseamn c n A bilantului se nscriu elementele cel mai puin lichide cum sunt: imobilizrile necorporale I cele corporale, iar ultimele sunt dispionibilitile bneti denumite I lichiditi. n P bilanului succesiunea poziiilor respective se realizeaz n ordinea invers a exigibilitii lor, ceea ce nseamn c n P se inscriu n primul rnd capitaluri proprii deoarece au termenul de exigibilitate cel mai ndepartat, dup care se continu cu datoriile pe termen lung I scurt, obligatiile curente, etc. n baza celor prezentate se pot contura urmtoarele definiii ale A si P: Activul exprim natura, destinaia i gradul de lichiditate a bunurilor economice de care dispune o unitate economic.


11

Pasivul evideniaz natura drepturilor I obligaiilor, modul de formare a acestora I exigibilitatea lor. Schema sintetic a bilanului contabil prin intermediul cruia sunt redate n dubla nregistrare principalele structuri patrim. pe categorii grupate I feluri ale acestora se prezint astfel: Bilant contabil A mii lei P Elem de A Suma Elem de A Suma 1. Active imobilizate 1.100 1.Capitaluri proprii 1.300 1.1. imibiliz. necorporale 100 1.1. capital social 550 1.2. imobiliz. Corporale 600 1.2. rezerve 150 1.3. imobiliz. Financiare 400 1.3. profit 300 2. Active circulante 970 1.4. fonduri 160 2.1 Stocuri de mat.prime 350 1.5. provizioane 140 2.2 Stocuri de mrfuri 250 2.Provizioane pentru riscuri 2.3 Prod. n curs de execuie 120 sI cheltuieli 120 2.4. Creante (clienti diversi) 100 3. Datorii 700 2.5. Disponibilitti bnesti 150 3.1. mprumuturi sI dat.asimil 450 3.Active de regularizare sI asimilate 3.2. furnizori 150 cheltuite anticipat 50 3.3. alte datorii 100 4.Prime rambursabile 80 4.Pasive de regularizare si asim. 80 TOTAL 2.200 TOTAL 2.200 Egalitatea dintre totalul A I totalul P este asigurat prin nregistrarea n conturi pe baza dublei nregistrri a tuturor operatiilor economice I financiare. Cunoaterea coninutului - prezint interes nu numai n ce privete legtura acestor structuri cu bilanul contabil, ci i cu sistemul conturilor cu ajutorul crora se nregistreaz cronologic i sistematic existena i modificarea elementelor patrimoniale. Spre deosebire de forma bilanului - care este impus de necesitatea delimitrii i sistematizrii elem.patrim pe cele 2 categorii, forma conturilor rspunde cerinei de nregistrare a modif de dublu sens: majorri-micorri, intrri-ieiri.

Modelarea prin bilan a situaiei patrimoniului Din punct de vedere juridic Activul grupeaz elementele n bunuri reale i creane, iar Pasivul n capitaluri proprii i datorii. ntr-o optic economic A se mparte n : - active de investiie - active de exploatare P se mparte n : - capitaluri - datorii - financiare - de exploatare. Din punct de vedere financiar activele se grupeaz n funcie de lichiditatea lor, iar pasivele n funcie de exigibilitatea lor ( termenul de plat ). ACTIVE: utilizri permanente sub form de bunuri de investiii utilizri temporare sau creane (stocuri, creane) pierderi generate de o activitate nerentabil privind consumarea resurselor. PASIVE: resurse permanente ( furnizate de ctre proprietar) resurse temporare sau curente ( asigurate de teri, furnizori, bnci) resurse rezultat (profituri realizate la sf. exerciiului financiar) ACTIV PASIV 1.Active imobilizate 1. Capitaluri proprii 1.1. Imobilizri necorporale 1.1. Capital social (individual) 1.2. Imobilizri corporale 1.2. Rezerve 1.3. Imobilizri financiare 1.3. Rezultat 2. Active circulante 2. Provizioane pt.riscuri si cheltuieli 2.1. Stocuri si producie n curs de executie 3. Datorii 2.2. Creane 3.1. Imprumuturi si datorii financiare 2.3. Disponibiliti 3.2. Alte datorii


12

3. Active de regularizare 4. Pasive de regularizare Ordinea de dispunere a poziiilor n A bilanului este cea invers lichiditii activelor, de la cel mai puin lichide, cum sunt imobilizrile necorporale catre disponibilitile bneti, care mbrac deja forma de bani. n ceea ce privete ordinea de succesiune a elementelor de pasiv, ea este invers exigibilitii surselor de finanare, ncepnd cu elementele capitalului propriu, continund cu datorii pe termen lung, apoi datorii curente sau cele pe termen scurt.

Activul bilanier 1.ACTIVE IMOBILIZATE sunt active fixe, imobilizri, bunuri imobile. cuprind toate acele valori economice de investiie a cror perioad de utilizare I lichiditate este mai mare de un an; se caracterizeaz prin durabilitatea lor mai ndelungat, ct i prin repetata lor participare la circuitul economic. 1.1.Imobilizri necorporale cheltuieli de cercetare-dezvoltare; cheltuieli de constituire, brevete, licente, Know-how, mrci de fabric; fond comercial; alte imobilizri necorporale (programe informatice) Exemplu: S se delimiteze elementele patrimoniale de activ i de pasiv i s se prezinte situatia lor ntr-un bilan contabil: - cheltuieli de constituire 1.400.000 A - concesiuni, prevederi 2.800.000 A - venituri din producia stocat 9.800.000 P - pierderi din creane 2.000.000 A - chelt. cu remuneraiile pers. 10.000.000 A - cldiri 100.000.000 A - masini, utilaje si masini 1.800.000 A - acreditive 400.000 A - chelt. privind obiectele de inv. 900.000 A - furnizori de imob. 3.000.000 P - avansuri de trezorerie 800.000 A - clienti creditori 5.000.000 P - profit 10.000.000 P - provizioane pentru riscuri si ch. 1.600.000 P - debitori 600.000 A - venituri realizate n avans 2.800.000 P - chelt. cu materii prime 3.500.000 A - impozit pe salariu 2.000.000 P - capital subscris vrsat 75.000.000 P - capital subscris nevrsat 15.000.000 P Bilan mii lei Activ Pasiv cheltuieli de constituire 1.400 venituri din productia stocat 9.800 concesiuni, prevederi 2.800 furnizori de imob. 3.000 pierderi din creane 2.000 clienti creditori 6.000 chelt. cu remuneraiile pers. 10.000 profit 10.000 cldiri 100.000 provizioane pentru riscuri si ch. 1.600 masini, utilaje sI masini 1.800 venituri realizate n avans 2.800 acreditive 400 impozit pe salariu 2.000 chelt. privind obiectele de inv 900 capital subscris vrsat 75.000 avansuri de trezorerie 800 capital subscris nevrsat 15.000 debitori 600 helt. cu materii prime 3.600 TOTAL 124.200 TOTAL 124.200


13

Stocuri aflate la teri : elemente materiale ( materii prime, materiale, ob. de inventar) care exist n patrimoniul societii, dar care se afl temporar la teri ( n custodie, consignaie) sau valorile respective se afl n curs de aprovizionare. Pentru fiecare element de stocuri aflat n activul unitilor patrimoniale n contabilitate se nregistreaz dou categorii principale: intrri, preuri de intrare ieiri, preuri de ieire. Dac la inventarierea efectuat la inchidderea exerciiului se constat c valoarea de inventar a unor elemente de stocuri este mai mic dect valoarea de intrare a elementelor reprezint pentru minusul de valoare constatat, ntreprinderea trebuie s constituie provizioane pentru depreciere. Toate elementele de stocuri, indiferent de natura i destinaia lor trebuie meninute la un nivel optim pentru ca n acest fel s se asigure continuitatea, dar n acelai timp s fie evitate imobilizrile financiare n stocuri peste necesar. Creanele: reprezint active circulante care constau n drepturi legale ale unei persoane fizice sau juridice cu calitate de creditor de a pretinde altei persoane fizice sau juridice n calitate de debitor sa-i achite o suma de banci determinata la o scadenta prestabilita. Principalele tipuri de creante sunt: 1) clienii: reprezinta persoane fizice sau juridice care au drept creanta generat de vanzarea pe credit a unor bunuri materiale, produse finite, marfuri, lucrari sau servicii urmand ca echivalentul valoric al livrarilor sa fie incasat ulterior de catre furnizor de la clienti. Dreptul de creanta al furnizorului fata de client este generat de decalajul avut ntre data livrrii I cea a ncasrii de la clieni a echivalentului valoric al livrrii cu decontare ulterioar. 2) clieni inceri: o spe a clenilor care se confrunt cu dificultti financiare ceea ce determin neplata de catre acetia a datoriei la termenul stabilit respectiv a ncasrii creanelor ( clienii ru platnici ). Delimitarea n contabilitate a clienilor inceri prezint o importan sub cel puin 2 aspecte: a) pentru a realiza imaginea fidel a patrimoniului; b) pentru eventuala nregistrare la pierderi din creane a valorii din creanele nencasate (pre de livrare + TVA) 3) clieni - facturi de ntocmit : dreptul de crean se nregistreaz separat pentru a marca faptul c este vorba de livrri efectuate de ctre furnizor fr a se ntocmi factura urmnd ca aceasta s fie ntocmit ulterior operaiei de livrare. 4) furnizori - debitori reflect dreptul de crean fa de furnizori, crora ntreprinderea le acord sume de bani cu titlu de avans n contul unor livrri ulterioare urmnd ca din valoarea acestor livrri s fie sczute avansurile acordate. 5) efecte de primit exprim dreptul de crean pe termen scurt asimilate care prezint particularitatea c aceste drepturi sunt stabilite pe baz de efecte comerciale numite titluri de credit. Aceste titluri de credit cuprind obligaiile unei persoane fizice sau juridice de a plti unei alte persoane fizice sau juridice, o sum de bani n moned naional sau devize la o anumita dat i un anumit loc. Un efect comercial este nregistrat la furnizor ca efect de primit iar la client ca efect de plat. Posesorul titlului de credit i exercit dreptul de crean. Principalele efecte sunt : cambia, biletul de ordin, varantul I carnetele CEC. a) cambia: (trat sau poli): titlu comercial prin care creditorul sau emitentul d dispoziia altei persoane numit cros s plteasc la scaden o sum unei a 3-a persoane numite beneficiar.Emiterea unei cambii are la baz existena unor raporturi juridice ntre cele trei persoane participante. Exemplu: Unitatea A vinde unitii B marfuri la preul 800.000 pltibil peste 20 zile de la primirea mrfurilor. La rndul ei unitatea A datoreaz unitii C dintr-un mprumut suma de 800.000 pltibil la acelasi termen . Pentru simplificarea operatiei de decont a sumelor datorate, unitatea emite o cambie asupra unitii B dat n favoarea unitii C. Cambia poate fi folosit: pentru achitarea unei datorii faa de un alt debitor Ex: datoria lui C fa de A , situatie n care cambia este transmis de C( girant) creditorului su prin operaiunea numit gir. ( girator= noul creditor al cambiei Aceasta poate s transmit la rndul su altcuiva cambia. ncorporeaz o creana transmisibil. Funciile cambiei: - instrument de plat: atunci cnd posesorul cambiei prezint cambia la scaden pentru ncasare evitnd astfel utilizarea monedei; - instrument de ncasare: remiterea cambiei de catre furnizorul nei uniti bancare care dup ce achit suma respectiv n cadrul operaiunilor va prezenta cambia la scadena cleintului. - instrument de credit: apare numai cnd posesorul unei cambii sconteaza acest efect comercial. b) biletul de ordin : o persoana numit emitent sau subscriitor se oblig s plteasc la o anumit dat o sum de bani datorat unei a doua persoane, numite beneficiar. Particularittile titlului de ordin fa de cambie: - n timp ce cambia implic raporturi juridice ntre trei persoane, biletul la ordin este ntre doua persoane ( emitent=debitor, beneficiar ndreptit s primeasc suma de la debitor) c) varantul (warantul) Documentul este compus din: - recipisa care constituie titlul de proprietate asupra mrfurilor depuse spre pstrare ntr-un depozit Varantul propriu-zis poate circula independent ca un efect comercial fiind transmisibil prin gir, l poate folosi ca garanie pentru obinerea de mprumuturi bancare. Poate fi caracterizat ca fiind o varietate a biletului la ordin garantat prin gaj. d) CEC-ul - este un instrument de plat, dar poate fi ncadrat n categoria de credit alturi de cambie i biletul la ordin.Se definete ca fiind un nscris care cuprinde ordinul necondiionat dat de o persoan unei alte persoane ( tras) la care are un disponibil bnesc n cont sa plteasca la prezentarea titlului o anumit sum de bani unui ter (beneficiar)


14

CEC-ul implic 3 persoane:-trgtor, tras, beneficiar) Fat de cambie CEC-ul prezint: au functia de instrument de plat nu au funcia de instrument de credit CEC-ul este pltibil numai la vedere. 6) Debitori diveri : persoane fizice sau juridice fa de care unitatea patromonial are drepturi de creana generate de op. Diverse. Principalele operaii sunt: subscrierile la mprumuturile efectuate de societti comerciale prin emisiunea de obligaiuni n sensul c subscriitorii la aceste mprumuturi sunt debitorii societtii emitente pn la achitarea efectiv a sumelor; vnzarea de active imobilizate corporale sau necorporale vnzarea titlurilor de plasament (aciuni i obligaiuni) cumprate de agentul economic n scopul revnzrii; trecerea pe seama persoanelor vinovate a valorilor materiale care sunt lips la inventar dividentele aferente titlurilor de participare; redevenele, chiriile, locaiile, dobnzile datorate ntreprinderii de ctre teri. 7) Alte creane: constituie o categorie distinct fiind rezultatul unor operaii de decontare cu sal. unitar ( creane salariale), cu bugetul statului (creane fiscale), cu bugetul asigurrilor sociale ( creane sociale) Ex:- avansuri acordate pers. prez. dreptul de crean a unittii; alte creane n legtur cu personalul constnd n sume achitate acestora ( sporuri, remuneraii); sume datorate unitii de ctre bugetul statului reprezentnd impozite i taxe vrsate n plus fa de sumele reale; sume ce urmeaz a se primi de la asig. sociale cuvenite personalului . ACTIVE CIRCULANTE - se numesc capital circulant i includ o serie de valori ec. delimitate sub aspectul urm.: 1) stucuri i produse n curs de execuie 2) creane 3) titluri de plasament 4) disponibiliti bneti Elementele patrimoniale cuprinse n activele circulante se deosebesc de activele imobilizate prin: - se afl ntr-o permanent fluen valoric n cadrul ciclului de exploatare, fluen ce determin schimbarea formei materiale n fiecare faz a ciclului economic (aprov, prod.) n aprovizionare banii mbrac forma stocului de materii prime i materiale consumabile. n producie stocul de materii prime se consum. n desfsurare produsele finite sunt vndute cleinilor cu plata ulterioar (vnzare pe credit). Prin ncasare la scaden a preului de vnzare datorat de clieni, dreptul de crean asupra clientului se transf. n bani, ceea ce face posibil reluarea ciclului de exploatare. - cea mai mare parte dintre componentele activelor circulante sunt bunuri fungibile ( se consum pe msura ntrebuinrii), de aici necesitatea nnoirii continue cu exemplare noi; - elementele active circulante au o durat de rotaie m. mic de 1 an, se renoiesc de mai multe ori n cursul unui exerciiu financiar, au un grad mai mare de lichiditate. 1) Stocuri i produse n curs de execuie: cantit. de bunuri materiale existente la o anumit dat n cadrul ntreprinderii, n scopul asig continuitii activelor de producie. La unit cu activit de prod. elementele preponderente de stoc sunt: materii prime, materiale consumabile, piese de schimb. a) materii prime - reprezint elementele de baz ce particip la fabricarea produselor finite, regsindu-se n structura acestora integral sau parial; b) materii consumabile - materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb I alte materiale ce particip sau ajut la desf. activit. de producie fr a se regsi n produsul finit; c) obiecte de inventar - bunuri ce ndeplinesc alternativ ( nu cumulativ ) : valoare mai mic dect limita stabilit de lege (1.000.000) indiferent de durata de folosire duarata de folosire m. mic de 1 an indiferent de valoarea lor. Ob de inventar: unelte de munc, etc. Ele se consum treptat, ca i mijl. fixe, transmindu-i treptat valoarea n chelt. sub denumirea de chelt. privind obiectele de inventar, al cror echivalent n pasiv este uzura obiectelor de inventar. Anumite bunuri sunt asimilate de ob. de inventar : echipament de lucru, de protecie, etc. d) baracamente i amenajri provizorii : constau n barci, podee folosite n lucrri de organizare a antierelor. Prin derularea baracamentelor se pot recupera anumite materiale. e) produse finite - bunuri materiale rezultate dintr-un proces tehnologic, deci bunurile care au parcurs toate fazele proc tehn, au fost supuse probelor i op. de recepie i au fost depozitate n scopul vnzrii lor. d) semifabricatele: produse ce au o situaie intermediar ntre prod finite si producia neterminat, prin aceea c au parcuirs unele faze ale procesului de fabricaie, dup care ele pot obine 2 destinaii: pot continua proc. de fabricaie, transf n produse finite; pot fi livrate ca semifabricate altor clieni.


15

e) produse reziduale: constau n materiale recuperabile din operaia de prelucrare - deeuri, rebuturi, sunt depozitate i vndute clienilor. f) produse n curs de execuie - din producia neterminat. Prezint urm. particulariti: produse ce pn la sfritul unei perioade nu au parcurs toate fazele proc tehnologic. n produsele neterminate se includ produsele care dei au parcurs stadiile de prelucrare nu au fost supuse operaiei de recepie tehn. sau nu au fost completate cu pri componente. g) animalele - cele nscute sau tinere, crescute pentru producie sau reproducie, animale la ngratn scop valoric. Animalele de munc nu fac parte din activele circulante ci din categoria imobilizri corporale (mijl. fixe) h) mrfurile : bunuri ec. ce satisfac anumite nevoi de via ale oamenilor. Sunt destinate vnzrii-cumprrii prin intermediul unittii desfacere, vnzarea avnd loc fr ca mf s fie supuse unui proces de transformare. Mrfurile sunt cumprate la un pre mai mic ( preul de cump) i vndute la un pre mai mare ( pretul de livrare). Diferena ntre preul de vnzare i preul de cumprare este adaosul comercial, care are dou destinaii: - folosirea pentru acoperirea chelt circulante - asigur un beneficiu unit comerciale. i) ambalajele : constau n materii specifice folosite pentru a proteja i conserva mrfurilor pe timpul pstrrii, transportrii, etc. Dup natura i destinatia lor sunt:- mijloace fixe (cisterne)

- obiecte de inventar (materile plastice)

CAPITOLUL 6

PROMOVAREA DIRECT A PRODUSULUI TURISTIC

POLITICA DE PRODUS

Politica de produs implic numeroase i complexe activiti care configureaz coninutul acesteia. Pentru melegera noiunii de produs trebuei pornit de la iddeea c acesta corespunde unui ansamblu de bunuri

i servicii mai mult sau mai puin omogen n care exist un ridicat grad de substituire. n definirea produsului turistic se pornete de la petru categorii de elemente: a) factorul natural care includ aezarea geografic, relieful, izvoarea termale, peisajul, vegetaia,

fauna, clima, etc. b) Factori generali ai existenei i activitii umane cum ar fi limba, mentalitile, ospitalitatea,

obiceiurile, folclorul, cultura, politica, economia, etc c) Infrastructura general reeaua de transporturi i comunicaii, structura i densitatea

aglomerrilor demografice, amenajrile pentru agrement, cile de acces, etc d) Echipamentul turistic - care include infrastructura specific unitile de cazare i de alimentaie

public, amenajrile pentru agrement, cile de acces etc. Factorii cuprini n primele trei grupe reprezint oferta turistic original a unei ri, zone sau staiuni turistice,

iar cei din grupa a patra reprezint oferta turistic derivat. Produsul turistic poate fi structurat pe urmtoarele grupe de elemente: a) elementele corporale reprezentnd preponderent suportul material al activitii turistice; la rndul

lor aceste elemente pot fi grupate n: - patrimoniul de resurse naturale, culturale, istorice, artistice, tehnologice, specifice rii, zonei sau staiunii

turistice respective; n aceast categorie pot fi incluse, de exemplu, apele termale din staiunile Bile Hercualne, Felix, Olneti, nmolul lacului Techirghiol, fauna i flora Parcului Naional Retezat, vestigiile arheologice de la Histria i Sarmisegetusa, mnstirile din nordul Moldovei, etc. b) elemente acorporale reprezentnd ansamblul serviciilor puse la dispoziia consumatorului de

ofertantul produsului turistic. c) Comunicaiile privitoare la produsul turistic, care cuprind ansamblul informaiilor transmise de

ofertantul pachetului de prestaii turistice sau de diferii reprezentani ai distribuiei. Acestea se realizeaz prin intermediul aciunilor de publicitate, promovare n locul vnzrii relaii publice cu scopul de a facilita prezentarea produsului turistic.

d) Imaginea component intangibil a produsului turistic. O imagine clar, pozitiv, despre o ar, zon, pensiune turistic poate scoate n eviden un anumit produs turistic n oferta general dup cum o imagine difuz i neclar poate s compromit succesul acestuia pe pia, chiar dac el este corespunztor din punct de vedere calitativ.

Att teoria ct i practica din domeniul turismului demonstraz c fora de atracie a produsului turistic izvorte de cele mai multe ori, din elemente specifice acestuia, respectiv factorii naturali i cei generali ai existenei i activitii umane.

Gradul de notorietate al produsului turistic


16

Oferta unei pensiuni/ntrprinderi de turism se compune din produse cu grade diferite de noutate. Intensitatea noutii este maxim atunci cnd procesul de nnoire antreneaz toate componentele calitative ale produsului resursele naturale, materiile prime utilizate, etc i confer acestuia o multitudine de nsuiri noi.

Pentru punerea n valoare a noutii unui produs, pensiunea turistic trebuie s desfoare o serie de aciuni specifice. Definirea noutii are n vedere tipul de caracteristici noi care duc la apariia unui nou produs turistic, originea acestora i gradul de noutate cu care produsul n cauz este oferit pieei.

Ciclul de via al produsului turistic n succesiunea lor cronologic, fazele ciclului de via sunt urmtoarele: a) etapa lansrii care este caracterizat printr-o cretere a vnzrilor cu un anumit grad de risc,

eforturi de marketing importante, etc. Pe msur ce produsul este tot mai bine primit de consumatori se realizeaz o deblocare a cererii ceea ce corespunde cu trecerea ntr-o nou etap a ciclului de via a produsului i anume cea a creterii.

b) Etapa creterii - acum produsul este cunoscut i atrage noi segmente de consumatori iar vnzrile i profiturile nregistreaz creteri semnificative. Din aceast etap pensiunea ncepe s se confrunte cu un numr mare de concurreni, ceea ce duce la sporirea concurenei ntre produsele similare aparinnd i altor pensiuni sau centre din domeniu.

c) Etapa maturitii i a saturaiei creterea vnzrilor se ncetinete i se stabilizeaz, produsul fiind acceptat i solocitat de cea mai mare parte a consumatorilor poteniali; n condiiile n care concurenii oblig la meninerea nivelului vnzrilor, la eforturi de marketing relativ costisitoare profiturile nregistreaz o tendin de scdere.

d) Etapa de declin este ultima etap a ciclului vieii produsului turistic, cnd se ajunge la o restrngere a segmentelor de pia care continu s prefere produsul respectiv i evident la o reducere a vnzrilor n timp ce profiturile sunt practic inexistente.

Poziionarea produsului turistic Conceptul de poziionare adun la un loc totalitatea caracteristicilor unui produs care permit publicului (consumatorilor) s situeze produsul n universul produselor similare i de a-l distinge de altele. Poziionarea produselor se prezint de regul sub form grafic prin ntocmirea aa-numitei hri de poziionare care ofer posibilitatea vizualizrii principalelor direcii de aciune pentru mbuntirea produsului n scopul adptrii eficiente la cerinele pieei. Mixul produsului

Produsul turistic global rerprezint un ansamblu de produse independente de al crui dizaj depinde puterea sa de atractivitate i implicit competitivitatea pe o pia dat.

Mixul de produs este constituit din elememte care combinate i ofer un caracter echilibrat, armonios sau dimpotriv incert, fr o atracie deosebit. n alctuirea mixului de produs se vor avea n vedere mai multe elemente.

n optica de marketing, definirea produsului trebuie s fie punctul de plecare n concepia unui produs care s permit gestiunea, distriduia i promovarea sa. Beneficiile i satisfaciile pe care turitii le ateapt n momentul adoptrii deciziei de cumprare a unui produs corespund, n general nevoilor i motivaiilor lor care, la rndul lor se nscriu ntr-un spectru larg.

Produsul turistic al unei entiti geografice corespunde unui concept global de produs care se exprim printr-un macro-produs turistic reprezentat de o entitate sau ansamblu geofrafic (continent, ansamblu geografic multinaional rile din nordul Europei, rile mediteraneene, rile balcanice etc): ar, regiune a unei ri, ora. Produsele de tip entitate geografic sunt de regul promovate i comercializate att de oficiile naionale de turism, ct i unele companii aeriene naionale.

Produsele forfetare particularitatea acestui tip de produse const n faptul turistului i se ofer n produs integrat i la pre determinat.

Strategii n politica de produs Politica n cazul pensiunii turistice, n domeniul ofertei pe care o adreseaz pieei reflect n strategia de produs

pe care o adopt. Obiectul acesteia privete deopotriv dimensiunile i structura gamei de produse i servicii care compun oferta, gradul de noutate al acestora precum i nivelul lor calitativ. n funcie de potenialul de care dispune, pensiunea poate utiliza strategii de produs pentru atingerea unor obiective diverse.

Publicitatea la locul vnzrii - are n vedere ansamblul tehnicilor de semnalare, pentru a atrage, orienta i dirija interesul consumatorilor ctre un anumit produs sau un anumit serviciu. Afiele, banenerele, cataloagele, brourile, pliantele i materialele promoionale n format electronic reprezint cele mai frecvente tehnici de promovare a produsului de turism.

Cadourile promoionale se refer la facilitile pe care organizaiile turistice le ofer cumprtorilor de produs turistic i/sau serviciilor promovate. Acestea nu iau ntotdeauna forma unor avantaje de ordin financiar de care consumatorul beneficiaz prin cumprare ci se regsesc i sub forma unor produse (asociate sau nu n consum n utilizare


17

cu produsele sau serviciile cumprate) sau a unor servicii suplimentare oferite gratuit consumatorilor. Astfel turistul care achiziioneaz un sejur de o saptmn la schi n staiunea X poate primi gratuit o pereche de ochelari de schi sau mnui sau chiar un set complet de echipamnt de schi.

Relaile publice - utilizarea instrumentelor specifice relaiillor publice este concentrat, n cazul pensiunilor

turistice, la nivelul segmantelor de pia i campaniilor de promovare. a) relaiile cu mass-media reprezint componenta cea mai puternic a publicului din perspectiva

imaginii organizaiei turistice, mass-media dispune de capacitatea de a contribui semnificativ la crearea imaginii unitii; organizarea i desfurarea de aciuni coerente de relaii cu mass media este o condiie obligatorie pentru succesul prezenei unitii pe termen lung, pe pia;

b) comunicaiile organizaiei toate activitile de marketing i n general orice alte activiti ale organizaiei trebuie s fie nsoite de o component de comunicare pentru ca att consumatorii i publicul ct i publicul extern al unitii s cunoasc misiunea i obiectivele urmrite, activitile desfurate, resursele i performanele obinute;

c) consultana are n vedere recomandrile managementului organizaiei turistice n legtur cu problemele acesteia, atitudinea i imaginea sa la nivelul pieei acoperite.

Printre tehnicile de promovarea cele mai des utilizate se numr: - difuzarea de tiri este una dintre cele mai simple i mai accesibile tehnici de relaii publice prin intermediul creia organizaia turistic informeaz periodoc consumatorii i publicul despre deschiderea de noi produse sau destinaii turistice, evenimente de marketing ale organizaiei sau aniversarea unor momente de referin i srbtorirea performanelor unitii, etc. - evenimentele speciale crearea unor evenimente speciale vizeaz n principal atragerea ateneiei consumatorilor i publicului larg asupra organizaiei turistice turistice i a produselor, serviciilor i mrcilor sale, - materialele de identificare pot mbrca forma unor documente scrise, electonice sau audio-vizuale, relizarea acestora trebuie s aib n vedere nu numai prezentarea succint a unor informaii tehnice. CAPITOLUL 9

NCHEIEREA CONTRACTELOR CU CLIENII Incheierea contractelor

De cele mai multe ori, contractele se incheie fara parcurgerea prealabila a unor faze precontractuale, partile convenind simultan asupra clauzelor contractuale, sau pur si simplu manifestandu-si adeziunea la clauzele unor contracte nesusceptibile de negociere fie prin modul in care au fost concepute, (de exemplu tariful unei calatorii cu trsura), fie prin implicatiile unui anumit gen de a tranzactiona (spre exemplu vanzarea unui produs la un pret ce nu tine seama de alte elemente, fond de marfa, mijloace circulante etc.)

Anterior momentului incheierii contractului, drumul parcurs de catre parti pana la realizarea acordului de vointa poate surprinde, in unele situatii, mai multe faze, respectiv: 1. negocierile precontractuale, 2. oferta de a contracta, 3.promisiunea de a contracta sau antecontractul 4. acceptarea. A. NEGOCIERILE PRECONCONTRACTUALE

Negocierile sau tratativele precontractuale, constituie invitatia facuta de catre una din parti de a trata continutul unui eventual contract. In privinta acestei etape precontractuale, s-ar putea aprecia ca ea reprezinta de fapt faza finala a tratativelor, fiind chiar ulterioara acceptarii ofertei164. Poate fi vorba despre negocieri precontractuale doar atata vreme cat inca nici nu a fost lansata o oferta si nici exprimata o acceptare. Ulterior acceptarii ofertei deja vorbim despre un contract, astfel incat eventualele negocieri pot avea drept obiect executarea efectiva a unor clauze speciale sau angajarea altor obligatii, ori pur si simplu negocierea unui alt contract. Spre deosebire de oferta ferma care il obliga pe ofertant, negocierile nu produc asemenea consecinte juridice. Este adevarat ca de multe ori negocierile se pot finaliza printr-un acord de principiu, scrisoare de intentie sau protocol, uzitate mai ales in domeniul comertului international. B. OFERTA DE A CONTRACTA

Sensul juridic al notiunii nu difera cu nimic de cel intrebuintat in limbajul comun:oferta este o propunere facuta de catre o persoana alteia in scopul incheierii unui contract. Oferta sau policitatiunea implica deja o propunere avand un obiect precis determinat sau determinabil, asa incat contractul sa poata fi oricand prefigurat de catre partile contractante. Fiind prima manifestare de vointa, ea reprezinta de fapt primul pas catre acordul de vointa . Este si motivul pentru care, fiind o latura a vointei de a contracta, deci a consimtamantului, ea trebuie sa indeplineasca toate cerintele de forma si de fond ale acestuia.


18

1. Conditiile de forma ale ofertei In privinta formei ofertei ca modalitate de exprimare a vointei de a contracta nu se cere in principiu nici-o conditie speciala, aceasta poate fi expresa sau tacita, exprimata in scris sau verbal, adresata unei persoane determinate sau publicului. Fireste cea mai uzuala forma de exhibare a ofertei este cea expresa, exprimata fie in scris, fie verbal. Oferta poate fi facuta unei persoane determinate sau publicului. In ultimul caz este de regula vorba despre o simpla invitatie de a negocia, posibiliatea acceptarii avand-o orice persoana. Intr-o asemenea abordare, identitatea destinatarilor ofertei este indiferenta: pentru un comerciant care vinde un produs nu conteaza identitatea celor care cumpara ci faptul ca ei platesc, dupa cum in cazul ofertei publice de recompensa nu conteaza cine furnizeaza lucrul sau informatia ceruta ci realizarea interesului ofertantului.

Oferta poate contine sau nu in cuprinsul ei un termen de acceptare, in interiorul caruia trebuie sa se realizeze acceptarea ei de catre destinatar. Acest termen poate fi aratat in mod expres dar el poate rezulta si implicit din natura contractului si din timpul necesar de gandire si acceptare de catre destinatar, care fara a fi stabilit in mod expres trebuie sa aiba o durata rezonabila173. In functie de respectarea termenului de acceptare se poate pune chestiunea revocarii ofertei sau a caducitatii ei. 2. Conditiile de fond ale ofertei Ca si o latura a consimtamantului, oferta trebuie sa indeplineasca conditiile generale ale acestuia, adaptate fireste momentului si specificului policitatiunii in formarea contractelor, dupa cum urmeaza: 1. Oferta trebuie sa fie ferma, in sensul ca ea trebuie sa sugereze un angajament neindoielnic, pe punctul de a conduce la realizarea unui consens cu relevanta juridica. 2. Oferta trebuie sa fie reala, serioasa si constienta, facuta cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic. Per a contrario, oferta facuta in gluma, din curtoazie fara intentia unui angajament juridic nu poate conduce la incheierea unei conventii. 3. Oferta trebuie sa fie neechivoca. Este echivoca acea oferta ce nu-i poate forma in mod neindoios convingerea destinatarului asupra intentiilor ofertantului de a contracta. Este cazul expunerii unei marfi intr-o vitrina in scopuri publicitare sau fara indicarea pretului. 3. Forta obligatorie a ofertei. Revocarea si caducitatea ofertei. Cata vreme oferta nu a ajuns la destinatar, ea nu este producatoare de efecte juridice, deci poate fi revocata de catre autorul ei. Or, forta obligatorie a ofertei vizeaza numai intervalul de timp scurs de la lansarea ei si pana la acceptare sau implinirea termenului. Intr-o asemenea abordare insa, trebuie avut in vedere daca oferta a ajuns sau nu la destinatar si daca aceasta este sau nu cu termen. C. PROMISIUNEA DE A CONTRACTA SAU ANTECONTRACTUL

In ultima analiza, oferta este un act juridic de formatiune unilaterala, deoarece ea nu se intemeiaza pe un acord de vointa.

Spre deosebire de oferta, promisiunea de a contracta sau antecontractul desi creeaza obligatii numai in sarcina ofertantului, sunt totusi acte juridice de formatiune bilaterala. Solutia se impune caci promisiunea de a contracta implica un acord prealabil prin care partile se obliga, in ipoteza in care promisiunea are un caracter sinalagmatic, sa incheie in viitor un contract. D. ACCEPTAREA.

Acceptarea ofertei este al doilea pas spre incheierea contractului, aceasta constituind de fapt o replica la oferta primita. Ca si oferta, nici acceptarea nu trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma pentru valabila ei exprimare. Ea poate fi deci verbala sau scrisa, expresa ori tacita, important fiind doar sa exprime cu certitudine vointa de a incheia contractul. 1. Conditiile acceptarii Pe langa conditiile generale de validitate ce trebuie sa caracterizeze orice manifestare de vointa data in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil, valabilitatea acceptarii ofertei trebuie sa indeplineasca anumite conditii specifice si anume: a. acceptarea sa fie in concordanta cu oferta. Ea trebuie sa se refere la oferta primita si nu la o alta. b. acceptarea trebuie sa fie neindoielnica. Ea trebuie asadar sa fie manifestata in scopul vadit de a accepta angajamentul juridic. c. oferta adresata unei anumite persoane se considera primita numai daca acceptarea vine de la aceasta persoana si nu de la alta. d. acceptarea trebuie sa se manifeste mai inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost retrasa. 2.Momentul incheierii contractului Momentul incheierii contractului este acea secventa in care oferta se ntalneste cu acceptarea, realizandu-se in acest fel acordul de vointa. 3. Locul incheierii contractului In determinarea locului incheierii contractului se aplica aceleasi reguli ca si cele referitoare la momentul contractului: - daca partile contractante sunt prezente, locul incheierii contractului este cel in care se gasesc partile. - daca contractul se incheie prin telefon, locul incheierii este cel in care se


19

gaseste ofertantul, caci in acel loc este receptionata acceptarea; - cand contractul se incheie prin corespondenta, locul incheierii contractului este cel in care se gaseste ofertantul sau cel in care acesta a primit corespondenta.

Locul incheierii contractului prezinta importanta sub aspectul stabilirii regulilor conflictuale de drept international privat. Efectele contractului.

Efectul scontat de catre partile care incheie orice contract este acela de a da nastere unor obligatii civile. Interpretarea contractului; Forta obligatorie a contractului si anume: - obligativitatea contractului in raporturile dintre partile contractante; - obligativitatea contractului in raporturile cu alte persoane care nu au calitate de parti. MODELE DE CONTRACTE

1.CONTRACT DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA - COMODAT

Incheiat astzi .

la

I. PRTILE CONTRACTANTE

1.1. D .., domiciliat in str. .. nr. , bloc ....., scara .., etaj , apartament ... judet/sector , nscut la data de .. (ziua, luna, anul) in .. (localitatea) sector/judet , fiul lui si al , posesorul buletinului (crtii) de identitate seria . nr. eliberat de...., cod numeric personal .. n calitate de comodant, pe de o parte, si sau

1.1. D .., domiciliat in str. .. nr. , bloc ....., scara .., etaj , apartament ... judet/sector , nscut la data de .. (ziua, luna, anul) in .. (localitatea) sector/judet , fiul lui si al , posesorul buletinului (crtii) de identitate seria . nr. eliberat de...., cod numeric personal .. n calitate de comodatar, pe de o parte, si

1.2. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. cu sediul social in . (localitatea), str. .. nr. . bloc ....., scara ., etaj , apartament .. judet/sector ... nregistrat la Oficiul Registrului Comertului , sub nr. . din .., cod fiscal nr. din ...., avnd contul nr. ., deschis la .., reprezentat de , cu functia de ..... in calitate de comodatar, pe de o parte,

au convenit s ncheie prezentul contract de arendare, cu respectarea urmtoarelor clauze

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Comodantul acord comodatarului, sub form de mprumut urmtoarele bunuri:

.


20

. 2.2. Bunurile prevzute la punctul 2.1. se acord de ctre comodant comodatarului pe termen de . ani/luni/zile, adica pe o perioada de la .. pn la .. n mod gratuit.

III. OBLIGATIILE PRTILOR

3.1. Obligatiile comodatarului sunt urmtoarele:

a) s conserve bunurile, adic s se ngrijeasca de ele ca un bun proprietar;

b) s foloseasc bunurile conform destinatiei lor;

c) s restituie bunurile la termenul stabilit prin prezentul contract comodantului, reprezentantului su ori mostenitorilor si.

3.2. Obligatiile comodantului sunt urmtoarele:

a) s nu-l mpiedice pe comodatar s foloseasc bunurile pn la termenul stabilit;

b) s restituie comodatarului eventualele cheltuieli efectuate pentru conservarea bunurilor;

c) s plteasc despgubiri civile comodatarului pentru viciile pe care le cunoaste, dar nu le-a adus la cunostint comodatarului;

V. DURATA CONTRACTULUI

4.1. Prtile au convenit s ncheie prezentul contract de comodat pe termen de .. ani

4.2. Predarea bunurilor va avea loc la data de , dat la care ncepe executarea contractului a crui durat se ncheie la data de .

4.3. Prin acordul prtilor, prezentul contract poate s nceteze si nainte de termen.

V. NCETAREA CONTRACTULUI

5.1. Prezentul contract nceteaz de plin drept, fr a mai fi necesar interventia unui tribunal arbitrar/unei instante judectoresti, n cazul n care una dintre prti :

- nu si execut una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. .n prezentul contract.

- este declarat n stare de incapacitate de plti sau a fost declansat procedura de lichidare (faliment) nainte de nceperea executrii prezentului contract;

- cesioneaz drepturile si obligatiile sale prevzute de prezentul contract fr acordul celeilalte prti;

- si ncalc vreuna dintre obligatiile sale, dup ce a fost avertizat, printr-o notificare scris, de ctre cealalt parte, c o nou nerespectare a acestora va duce la re

Suport Curs Administrator Pensiune Turistica

Documents

Transcript of Suport Curs Administrator Pensiune Turistica