Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0

8/18/2019 Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0

1/15

intervene n refacerea cesteih;

n

acest copel intervine

u o atitudine

suportiva e spijinireemotionala

e refacere dispozitiei

affective

inclinata

predepresie

e recastigare

echilibrului

emotional

e

recapatarestimeide sine;

edobandirea

utonomiei sentimenfului

e

securitate e dezvoltare unei atitudini

positive

ata den capacitatile

ale.

Pentruaceastasistentul ocialva intervene entrudiminuarea nxietatii

pentru

afirmareadentitatii

pe

calede

a fi

pierduta;

n sfarsita-l ajuta

de

a

se mplica

pe planprofessional

e

arctraisatisfactii

i de a-si

valorifica

experienta

ozitiva.


2/15

1.Ajutorarea lientilor

n identificarea

roblemelor

ajutorarea

lientului

sa-sispuna

ropriapoveste).

2. Dew oltarca

rogramelor

pentru

o

schimbare onstructiva.

3.

Implementareacopurilor

i solutionarea

roblemei

clientul

este

satisfacut,

tarea e spirit

pozitiva,multumit de stadiul

n care

a ajuns.

Provocareaentruconsilier la incheiere, constituieutilizareaacestui

stadiu l consilierii

n

beneficiul

maximdl clientului.

CONSILIERE

definitii

Inseamna

fatuire a daun

aviz,

a da

un sfat,

a

face ecomandari .

Reprezinta ndialog n careo pergopn?,ivtape alta carearedificultati

semnifi ativ mportante

Este o cale de

a relationa

I

a

raspunde

ltei

personae,

stfel

ncat

cel

consiliat este ajutat sa si

exploreze

gandurile

emotiile si

comportamentul

pentru

o mai buna

ntelegerede sine,

pentru

a

lua decizii

adecvate .

Persoana arstnica,

po

masura

ce ii

diminua

capacitatile

functionale

,

pierderi

in stareade sanatate

reste

sperantasa in suportul social.

Calitateade mediator, comparative

cu cea de consilier,

presupune

interventiesi in conflicte, negociere,

nterventii

a autoritati

diverse

in

favoareabeneficiarului.

Rolul

asistentului ocial

n refacerea

tructurii

socio-umane:

Unii varstnici, afectati de varsta

naintata

si

de

procesele

de

regresiecare

o

insotesc,

e bolile coroice,

de dependenta,

e

depresie,

zolare si

discriminare

i

marginalizare,si

pierd identitatea,

e desocializeaza,

tr

mai

relationeaza,si

pierd

de

asemenea

tima de

sine;

cu alte cuvinte

structura ocio-umana ste

afectata.

olul asistentului

ocial

este

de

a


3/15

Consiliere sociala si

psihologica

Consilierea

sociala reprezintdacea

metoda utilizatd de asistentul

social

avdnd reapta de competenldspecialist

sau

principal

si care

const[

in

utilizarea u abilitate si

principialitatea relafiei

asistent ocial

beneficiar/varstnic,

precum

gi

a unor

tehnici

de comunicarespecifice.

Consiliereasociala rcprezintasprijin

si

ajutor

acordateunor

personae

aflate ntr-o situatie de criza sau

momentede schimbarecare necesita

o

adaptarea noile

conditii

de viata.

boala

accident imobilizare,

dementa)

Astfel, beneficiaruleste ajutats[

qi identifice

problemele,

nevoile,

sd e

exploreze,

[ identifice solulii

pentru

acestea, [ ipi

conptientizeze

abilitdfile, esursele

i

s[

le utilizeze

optimal n

vederea ezolvdrii

problemelor

personale

qi

interpersonale,

entru

o mai buna adaptare

i

integrare

ociala.

Consilierea

psihologica

se

po?tg

rcalizqde

catreunpsiholog cu libera

practica

si are ca scop

optimizarea,

autocunoasterea

i

denroltarea

personala

au

n

scopul emiterii

problemelor

emotionale, ognitive si de

comportament

depresie,

tacde

panica

etc)

_

I

l ,

: . . .

Consilierea de criza reprezinta

un domeniu

de interventie ce tine

strict de competenta

sihologului.

Acest

domeniu mplica cunostinte,

metode

si tehnici de

interventie

de specialitate.

Un asistent

ocial sausociolog,nu

poseda

competentele

i experienta ecesara nor

astfelde interventii.

Consilierea n asistenta ociala

poate

i

numita

proces

de consilieresi

incepe

cu un

proces

de evaluare.

Orice activitate

care

mplica schimbarea

oate

i descrisa a

un

proces.

Sensul undamental

l

consilierii

preocuparca

entru

schimbare.

Procesul onsilierii

estestructurat

n trei mari

stagii:


4/15

Forme de

maltratare si

neglijenta:

-

fizice:

lovifuri, bruscat,

violenta ftzica, arsuri,

viol,

a

lega

bolnavul(contentia izica) fortarea pt a manca

-

psihologice:

infantilizarea'

persoanei

varstnice,

gnorata,

limbaj

insultant-

neadecvat,

nerespe

tarca

abieturilor,

al

ritmului

persoanei varstnice,

nerespe tarea

intimitatii-

toaleta,

schimbul

de

pampers,

utuirea

-

medicale: medicatie

excesiva, durerea

nu este

luata

in

considerare,

gnorata,

ou se stie ce

medicamente

se

administreaza,

- financiare: escrocati,procuri abuzive, pensia, casa in

ateniia abuzatorilor

-

civice: drepturile

(tutela,

protectie

uridica

etc.),

sa

nu

ii

interzic|

sa

nu

iiprivezi de de ceva, utore,

cazier...

-

neglijarea:lipsa de

ingrijire:

masa,

toaleta,

imbaierea,

schimbarea)

Consimtamantul

varstnicului

este cel

m+

important

document.

Sa

nu

tutuim

niciodata arstnicul

Etica, morala,

religia,

toate au

in

comun

,regula

de

aur" care

1

Spune:

,TRATEAZA-I

PE

ALTII ASA

CUM VREI

TU

SA

FII

TRATAToo(Confucius),

a noi

la romani

estevarianta:"ce

ie

nu-ti

place,

altuia

nu-i face"

Filmul

"

L'AmoLtr ....de azut


5/15

13.

Detectiv

-

investigheazaposibilele

ele

tratamente plicatede

anturaj,

nclusiv

de

familie

carede

regula

sunt ascunse,ncearca a

descopere

nterese

materiale

ale anturajului.

Existenta

unui

profesionist

specializat

n

domeniul asistentei

sociale

n

spitale

cronici,

acuti)

reprezinta

n

mare

avantaj

iindca

degreve

za medicii

de

problernele

ociale

ale

pacientului

arstnic,

in

felul

acestamedicul

ocupandu-se

e

problemele

medicale

ale

acestuia.

Existenta

asistentilorsociali

in

directiile

de asistenta

sociala

si

legatwa

medicului

de

familie

cu acestia

este un alt

avarrtaj

entru

medicul

de

familie

dar

mai

ales

pentru pacientul

varstnicde a careicalitate

a vietii trebuie

sa

im

responsabili.

6

principali

factori

de risc in maltratarea

varstnicului:

-

slabiciunea

fragilit

atea)victimei

-

necunoasterea

evoilor

-

ignorarea

unelor

aspunsuri

-

tacerea

victimei,

amartorilor) ,

-

izolarea ersoanei

ulnerabile

-

factori

umani

neintetionati

(culpabilizarea)

si

intentionati

(puterea,

erversiunile)

Desprepractici

de bune

tratamente plicate

varstnicilor

(

r.r

semai

fo o

seste

xpres

a

,,rele tr atarnente

p

ic

atevarstnic

or )


6/15

posibilitatile

locale

locuintele

camin,

camine/case

ensionari,

centre

de

zi,

servicii de

lunga duratalcamine

pital).

Rolul asistentului

ocial

l.Muncitor de teren- caremerge n comunitate entrua identifica

o nevoiesi urmeaza eferinteledate

n

contextulserviciului;

2.

Mediator

cunoaste erviciile

disponibile

si se asiguraca acei

aflati

n

nevoie

ajung

a

ele.

3. Avoc

at

-

ajuta

lienti specifici

sa obtina

anumiteserviciicare

n

mod

obisnuit

le-ar

fi refuzate;

i inform

eaza

pe

varstnici despre

drepturile or si cumpot sa e obtina/reclame tc.

4.

Evaluator

-ev

alveaza

evo

le

si

re

sursele,

u

ger

azaalternativele

pentru

ndeplinireanevoilor

si

ia

decizii;

5. Invatator

invata

persoanele

arstnice

educatie

6.

Mobilizator

-ajuta

a

dervoltarea

e noi

servicii;

7. Persoana aredeterminaschimbaride comportament schimba

anumite

aspecte

in comportamentul eneficiarilor

8.

Consultant lucreaza

u

alti

profesionisti

pentru

a-i ajutasa

fie

,

mai

eficienti n

asigurareade

ervicii

sociale arstnicilor

9.Indrumator

entru

comunitate

ajuta

grupuri

din comunitate

10.

Purtator

de

grija

-

asiguraservicii

de

intrajutorare

pentru

aceia

care upot sa-si czolvesinguriproblemele i nevoileproprii;

11. Manqger

nformational

-colecteaza

i analizeazanformatiile

cu

scopul

de a

putea

ua decizii;

I 2.Adrninistrator

executaactivitatilenecesare

entruplanific

area

si implementarea

nor

programe

de servicii.


7/15

(sotul/sotia),

opii,

pribtenii.Familiile suferade

un

amestec

e

disperare i de

vinovatie:

dispet te;?

e a

nu

putea

ace

ata ufuror

tulburarilor

in

special

elor

comportamentale)

e

care

e

produce

boala si

vinovatia

de

a

trebui sa-si

puna

problema

institutionalizafii. Medicul de familie, prin experienta s4

impreuna u

asistentul

ocial

trebuie sa

sprijine

familia

sa

se

distante

e

de situatia

de disperare/suferinta

are

e apartine.

Sa

ai

acasao ruda

varstnica

dementa

este

o

situatie

permanenta,

susceptibila

de a

genera

o

tensiune

psihica

insuportabila. unavointa

nitiala a familiei

poate

i

inlocuita

n

timp de sentimentul

puizarii,

isperaii, depresiei,

ata

de cel

pe

care nu il mai suporta.

Atunci este

rezonabil sa se

propuna

familiilorplasamentuluiarstnicului, entrua le des arca e oate

sarcinilecotidienesi de

asemenea,

entru

a

le

permite

eluarea

unui contactmai calmcu

ruda,

pe

impul vizitelor

n institutie.

Mentinerealadomiciliu

a

persoanei

arstnice u

dementa

u

exclude institutionalizarea

sau

invers, institutionaleizarea,

u

exclude ngrijirea

la

domiciliu

a varstnicului.Deciziile

sunt

in

functie

de

stadiulevolutiv

al dementei i de conditiile

existente

a

domiciliu.

Care sunt structurile

institutionale

geriatrice

care

pot fi

propuse?

Aceasta alegere este intotdeaunasupusacontextului

geografic

si,in

consecinta,extrem e

variata.

In masura

posibilitatilor,

ste

preferabil

.4,,lggtttutia

e

primire

sa

ie

aproape

de vechiul

domiciliu al

varstnicului.

Orice

medic de

familie ar

trebui

sa

aiba,

o evidenta

cu adresele

directiilor

de asistenta

sociale

de sector si a

mun.Bucuresti au

udet,

in functie de


8/15

sa

ramana

acasa de tema

unor

agresiuni, a singuratatii

sau

de

teama

de a devenio

greutate entru

ceilalti.

Invers,

exista situatia

cand, desi mentine ea

a domiciliu

devine foarte dificila, varstnicul

sa doreasca a

tamanaacasa

cu

oricepret. In acestcaz rnediculde. amilie impreunacu asistenful

social

rebuiesa explice

varstniculuica aceasta

amanere casa

u

este

n mod

sigur ceamai buna

solutie

pentru

el.

Atunoi

cand

decizia

nstitutionalizarii

se impune,

aceasta

trebuiesa

fie,

atat cat se

poate,

bine

lamurita

si

gandita

si este

de

fapt

obligatorie

cand

acestaeste

constient

si are discernamant.

Obtinereaconsimtamantului

varsnicului

este

solutia

preferabila.

Cel mai adesea,plecarea intr-o institutie este pentru varstnic

ultima

cotitura

importanta din viata; de

aceasta

se

leaga

neliniste

lteama, nemaintoarcerii

a

domiciliu, ca este

scos din

familie, indepartat

e cei

dragi.

In

ceeace

priveste

dorinta

familiei

sau a arfturajului

rebuie

evaluata

cererea elorlalti

cu multa atentie

si

mai

ales

n favoarea

persoanei

arstnice

n functie de

nevoile

acesteia.

,a

Sunt situatii cand

evaluarea medico-psiho-so

iala

si

dorinta

exprimata de varstnic

pledeaza

pentru

mentinerea

la

domiciliu.Cerereade institutionalizarenu vine

atunci

nici de

la

medic,nici

de

la

varstnic,ci de

la

un tert. In

acest ip

de situatie,

generalistul

se

poate

intreba daca varstnicul

nu este,

asa cum

spune Robert Moulias, victima unui

ordin de

intemnitare

modern .

Pentru

ca

nu

sunt

rare cazurile

cand varstnicul,

esimtit

ca

neglijabil,

devine obiectul

reglarilor

de conturi legatede vechi

conflicte

amiliale, financiare,

deposedari e

bunuri

etc.

Cat

se

poate

mentine la domiciliu

un varstnic cu dementa?

Problema

esentiala

care se

pune

aici este cea a

maladiei

dementiale.

Dementa

este

o drama

pentru

familie: familia


9/15

O

externareadin spital:

externarea dirijata se

asigura

de

medicul

curant

in colaborare cu asistentul

social

(recomandare

completata

in 3

exemplare,

cu stampila,

parafa,

diagnostic si

recomandari, schema de tratament);

metodasi termenulde

'oexternare

dirij ata estedin ce in ce

mai

uzitat de catre spitale

si se impune

a

fi

gen

eralizat

n

canil

p

ersoanelor arstnice

ependente,

Oacordarea

serviciilor

de

ingrijiri la

domiciliu esteaprobata

de

CAS

judeteana

unde

pacientul

este asigurat

n vederea

decontariilor

onform

egislatiei.

O Actele

necesae: 2

exemplare

e recoman

are,completate

e

medicul

specialist, a externare, iletul de

externare,

cerere

in care solicitaaprobarea erviciilorde ingrijiri la domiciliu,

copie carte

de

identitate,si calitatea

de asigurat

(pensionar,

salariat

tc).

Tipuri

de serviciide

ngrijire a domiciliu:

O

ajutor

menajer

O ajutor nfirmier

O

ajutormedical

O

consiliere

i

informare

O recuperare

a

domiciliu

(

inca

putin

dezvoltat a

noi)

O

ingrijiri

paliative (acoperire

negala

nevoilor)

Dorinta

persoanei

varstnice

este

foarte importanta,

pacientul

iind

centrul

nsusi

al deciziei inale.Dorinta

varstnicului

intra adeseori n

contradictie

cu evaluarea

medico-psiho-so

iala

rcalizata

de

medicul

de familie. Anumiti

batrani care ar

putea

foarte

bine

sa

ramana Ia

domiciliu, la nevoie

cu un

oarecare

sprijir/ajutor,

pot

la

fel

de bine sa

ceara

sa traiasca

intr-o

institutielcamin,

entru

ca s-ar

simti mai

in siguranta.

O

asemenea

dorinta trebuie

respectata.

Trebuie

sa ne ferim

de dogma

mentinerii

a

domiciliu cu orice

pret.

Anumiti

varstnicinu mai vor


10/15

vasculare

cerebrale

si

fracturile,.mai

ales

ac.elea

ale colului

femural

Dar

exista,de

asemenea,

lasamente

n institutii

care

rcnilta

din

procese

mai

previzibile,

ca

o boala

dementiala au

neurologica ese agrav azavizibil..

Aici

asistentul

social si

medicul

generalist

au un

rol

de

anticipare,

regatind

ei

insisi bolnavul

si anturajul

sau

n vederea

plasamentului

si

luand

contact cu structura

cea mai bine adaptata

pentru

a

primi

persoana

arstnicadevenita

dependenta

e

ingrijiri,

terapie

si

supraveghere.

Plecand e la situatiiledejaevocate,mediculde familie , care

isi

cunoaste

bine

pacientul

este cel mai

indreptatit

sa sintetizeze

datele

pentru

decizia de

plasament.

n

acelasi

timp,

medicul

poate

sa se adreseze

erviciilor medicale

superioare in vederea

diagnosticului laboratoare

erformante,

specialisti,

comisii de

evaluare

a handicapului

etc) si eventualului

tratament

pentru

ameliorarea

ituatiei

si

pentru

eusita

plasamentului.

Medieului de familie ii revine sarcina

.de

a cantari

beneficiul

potential

al unei astfel de institutionali

ari,

in

raport

cu

riscul

repercusiunilor

asupra autonomiei,

dispozitiei afective,

comportamentului

i

starii

generale

a

care

se

expunevarstnicul.

In

sfarsit, rebuie nsistat

asupra

mentinerii

a domiciliu a

varstnicului

,

de fiecare

data cand aceasta

este

posibila, pentru

evitarea

upturii

sociale,

amiliale

si

pierderea

dentitatii.

Serviciile

de ingrijiri

Ia

domiciliu

se acorda

pe

baza

recomandarilor

facute

de

medicii

de

specialitate,

alegerea

tipului

de ingrijiri

in

conformitate

cu nevoile,

asacum reiesesi

din anchetele

ociale

efectuate e asistentul

ocial


11/15

I

Cum evaluam

persoana

arstnica

Exista

grile

cu o

folosire

(aplicare)

usoara,care

ermit

o

evaluare

a

nivelului

general

de

autonomie a

persoanei

varstnice.De xempu, n

strainatate e

o osesc

-

scala

ADL

a

lui Katz

-

scala IADL

-anexa

1

(Instrumental

Activities of Daily

Living)a

lui Lawton,care evalueaza ctivitatile nstrumentaleale

vietii cotidienea subectilorcu o autonomie utin alterata.

-

Grila AGGIR

-anexa

2-in

care evalueaza Dependenta

persoanelor

arstnice .

Evaluarea

lobala

esteun

ajutor

pretios

n luareadeciziilor

medicului

de

familie

(generalisti)pentru

ca

acesta

este cel care

trebuie

sa

ramana

stapanul

situatiei.

Sfatul

pe

^care

el este

susceptibil a-ldea n vederea nui plasamentntegreaza atemult

mai

complexe

decat

simpla

evaluare.Doar

el stapaneste ceste

date, in

special

pentru

ca el conduce

actiunea diferitilor

interventionisti.

De

cele

mai multe ori,

decizia

se

a in echipasub

conducerea

edicului

de

familie, echipa n

careasistentul ocial

are

un

rol

foarte important.

In

sfarsit rebuie

sa

ne ferim

sa

reducem

varstnicul a o suma de

deficite(deficiente).

Cum organtzam

plasamentul?

Exista

plasamente

n institutii

care

sunt

greu

de

pregatit

cu

promptitudinea

ecesara

deoarece le

sunt consecinta

roceselor

morbide

brutale. Printre

cele

mai banale

se

pot

cita accidentele


12/15

varstnicilor, educatia

copiilor,

tinerilor,

adultilor,

in

spiritul

respectului

pentru

varstnici

si

al

pregatirea

pentru

propria

imbatranire.

-

sensi ilizarea autoritatilor,

nationale, locale,

precum

si

a

membrilor comunitatii cu privirg la problematica varstnicilor.

Mobilizarea

altor

resursealaturi

de

profesionisti,

acestea

utand

i

familia,

voluntarii, biserica,

scoala,

rin

urrnarecomunitatea.

Cu atat

mai mare

este

mpactul

cu cat

pension

areaare

o cauza

patologica.

Aici

asistentul

ocial

ar fi

cel

mai reprezentativ

profesionist

a sa

ndrumesi

sa consilieze cestibolnavi,

desi

prezentalui

ar fi foarte

mportanta

n

spitale. Jn

pensionar

e

caz

de boala si pierdebrusc capacrtateae lucru, fapt ce intervine n

mod agresiv

atatpe

plan

economic(situatia

inanciaraa

familiei),cat

i

pe plan psihic(sentimentul

e

nutilitate).

De

asemenea,

ensionarea

mai

poate

i un

eveniment

generator

e

crizacand aceasta urvine ca

uffnare a restructurarilor

acute a

lucul

de

munca,

atuncicand

pentru

a

preveni

somajulse

recurge

mult mai rapid a

pensionare.

ot in

plan

socialse

pierd

anumite

roluri si statute areQ.u:fost-astigatee-a ungul vietii, ceeace

poate

duce acfize

de

adaptare,manifestate

ai frecvent

n randul

batranilor aflati

pana

n

acel

moment n functii importante.

Femeile

par

mai

putin

afectate

e

pensionareele

preluand

alte

roluri

-

menaj, ngrijire nepoti),

dar

pot

trece

prin

crize

de

anxietate

andindu-se

a

aceasta.


13/15

foloseste

abilitatile

de

strangerede

fonduri,

pe4tru

a dispune

de

resurse

inanciare

suplimentare,

n

situatiile in care varstnicul

nu

este

eligibil

pentru

nici un

fel

de suport

din

partea

serviciilor

comunitare.

- realizeazaegatura u alte serviciiexistenten

comunicate au

cu

alti

profesionisti

din domenii

diferite(medic,

psiholog,

kinetoterapeut,

terapist ocupational,

logoped, ortofonist,

dietetician,

reot),

n functie de nevoile

varstnicului.

Prin intermediulsuportului

ormal

oferit

de servicii

sociale

din comunicare, n cate asistenful

social ate un

rol

esential, a

care daca se adaugasi

suportul informal

(oferit

de

familie,prieteni, ecini),estemult mai usor

ca

nevoile

varstnicilor

sa

poata

fi

satisfacutesi implicit, calitatea

vietii

lor

sa

poata

fi

imbunatatita.

Toate

acestea

pot

fi rcalizate

daca se

pune

accent

pe

denr

oltarea e

servicii,care a

vizeze:

-facilitarea

accesului la informatii

si institutii

specia

izate in

activitateacu persoanevarstnice- a posibililor beneficiari si a

familiilor.

-cresterea

fertei de

servicii

alternative

nstituti

onalizarii

(ingrij

ire

la

domiciliu,centre

e zi,cluburi

pentru

varstnici).

-

demersuri

pentru

acordarcadrepturilor

de

asigurari sociale

(pensie,

jutor

social,ajutorde

hamdicap potrivit

legii.

-educarea

ontin

ua a

persoanelor

arstnice

privind

prevenirea

si

instalarea

ependentei, otiuni

de autoingrij

re.

-asigurarea

limentatiei a

domiciliu sau la

cantina

sociala,dupa

caz:,,masa

e

roti

,

ajtrtoare limentare.

-

initierea

de activitati intergenerationale

ntre

varstnici si copii,

adolescenti,

ineri, adulti, cu

beneficii

reciproce

ajutorul acordat


14/15

In

munca pe

care

o

desfasoara,

n

cadrul

acestor

servicii,

asistentii

ociali

au de ndeplinit

o

multitudine

de

atributii,

pe

eare

incercam

a e

prezentam

n

cele

ce

urrne

za:

-evalueaza

si

identifica

nevoile psiho-sociale

ale varstnicului,

recunoasterea

ificultatilor

in

care

se

afla

acesta.

-

prioritizareaproblemelor

ersoanei

valuate

-ofera

un

domeniu

arg

de

servicii

de

sprijin precum

consilierea,

vizite,

convorbiri

-

realizeaza

planul

de ingrijire

al

beneficiarului,

in

vederea

imbunatatirii

situatiei

varstnicului

ce

solicita

suport

social in

colaborare

u retelele

de

suport

formale

(reteaua

med cala

si cea

de

asistenta

ociala)

si informale

cea

ormata

din familie,

rude,

vecini,

prieteni)

-

incearca

sa

maximi

zeze

function

area

independenta

si

promoveaza

mentinerea

demnitatii

varstnicilor,

c:nform unuia

dintreprincipiile

asist entei

ociale.

-

evalueaza

osibilitatile

financiare

ale

varstnicului,

firesti,

de

sprijin

afectiv

si

material,

tensionate,

abandon,

izolare,

rele

tratamente.

-

identifica

existenta (sau

non-existenta)

amiliei,

relatiilor

cu

aceasta

:

-

stabileste

relatii

cu

diverse

institutii

publice

si

nonguvernamentale,

n

vederea

dentificarii

si selectarii

serviciilor

optime pentru

situatia

fiecarui

caz in parte;

efectu

aza

n

acest

scop

anchete

ociale,

ecesare

cestor

nstitutii.

-

dez:rolta

strategii

privind

combaterea

tendintelor

de

matginalizeaza

ociala,

stigmati

are,

etichetare

a varstnicilor,

si


15/15

Atributii

ale

asistentului

social

n

furniz

area

de

servicii

de

suport

pentru

persoanele

arstnice

Despre

olul

asistentului

ocial

n

furn

izarcaacestor

ervicii

si

in

mod

deosebit

om

discuta

despre

onsiliere:

efinitii,

consiliere

sociala

i

psihologica

i despre

efacerea

tructurii

socio-umane

Asistenta

sociala

reprezirrta

o

mare diversitate n practica

oferirii

de

servicii.

Exista

numeroase

ervicii

sociale

n

care

asistentul

ocial

isi

poate

desfasura

activitatea:

servicii

comunitare

centre

de

zi,

ingrijire

la

domiciliu);

servicii

de

ingrijire

a

sanatatii

spitale,centre

ocio-medicale);

ervicii

de

ingrrjire

pe

termen

ung

centre

de ngrijire

si

asistenta

ezidentiale,camine

e

pensionari).

Asistenta sociala trebuie sa raspundanevoilor specifice

persoanelor

arstnice

ceea

ce

presupune

reg

atirea

de

profesionisti

in

acest

domeniu

al

asistentei

sociale,

persoane

specializate

n

astivitatea

u

aceasta

ategorie

e

beneficiari,

varstnicii.

Enumeram

aici

pricipiile

ingrijiri

comunitare

-

respect

pentru

demnitatea

eneficiarului,

pentru

intimitate

si confid

entialiate;

-

orientarea

erviciilor

spre

sporirea

autonomiei

ersonale;

-

respectarca

dreptului

de

a lua

decizii

in

cunostinta

de

cauza;

-

libertatea

de

a

exprima

sentimente

si

opinii

personale

despre

calitatea

erviciilor.

Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0

Documents

Transcript of Atributii Ale Asistentului Social in Furnizarea de Servicii de Suport Pt Persoanele Varstnice_0