Angaja\ii SC FLORISAL au ie;it la reabilitarea deprim[var[ a zonelor verzi

Cred c[ se cunosc, chiar foarte bine, de c[tretoat[ lumea, avantajele colect[rii ;i recicl[riide;eurilor< economisirea resurselor naturale,reutilizarea unor materiale, reducereapolu[rii. Dar cel mai mare beneficiu alrecicl[rii va `nsemna, f[r[ `ndoial[,conservarea energiei ;i a resurselor naturale.Pentru c[ se vor utiliza, `n procesele defabrica\ie, materialele rezultate din reciclare,nu cele primare. Materialele care serecupereaz[ prin reciclare deja au fostpurificate ;i prelucrate anterior, iar asta`nseamn[ c[ va avea loc un proces defabrica\ie mult mai curat, cu un consum deenergie mult mai mic. Reciclarea conserv[energia, fiindc[ nu-i totuna s[ `ncepiproduc\ia plec]nd de la materiale primare,sau s[ transformi materiale deja reciclate, `nproduse noi. ~n cel de al doilea caz, va finevoie de mult mai pu\in[ energie. Prinreciclare se face economie la gazele naturale,c[rbune, petrol, electricitate. Rezult[economicos s[ recicl[m, chiar ;i `n condi\iile`n care ;tim c[ vor fi cheltuieli `n cursulproceselor de colectare ;i transport almaterialelor recuperate. Efectele recicl[rii ser[sfr]ng asupra ̀ ntregii dezvolt[ri industriale.Pentru c[ reciclarea cu siguran\[ poate creanoi locuri de munc[, mai ales `n domeniulindustriei manufacturiere moderne.Prelucr]nd resurse mai ieine, apar avantajeeconomice pe termen lung, cre;tecompetitivitatea industriei manufacturiere ;ise cheltuie mai pu\in pe ambalaje. Programelede reciclare corect proiectate ;i implementatepot fi competitive cu depozitarea sauincinerarea reziduurilor. Merit[ s[ ini\iemprograme de reciclare, costurile recicl[rii fiindpar\ial amortizate prin evitarea cheltuielilorde depozitare sau incinerare. Pe plan na\ionaldeja sunt disponibile c]teva tehnici deeficientizare a recicl[rii, iar altele se afl[ ̀ n cursde testare ;i implementare. Se va avansa bine;i pe plan local, adic[ la Satu Mare, dup[ ceprimul pas, cel al colect[rii selective ade;eurilor, deja a fost f[cut.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

Agen\ii economici care pun pepia\[ produse ambalate trebuie s[valorifice prin reciclare `n anul 2011,o pondere de 16% din ambalajele deplastic introduse pe pia\[, 48% dincele de sticl[, 50% din cele de metal,60% din cele de h]rtie ;i 15% din celedin lemn.

Pentru respectarea angajamentelorasumate `n momentul ader[rii laUniunea European[, conform HG621/2005, Rom]nia trebuie s[`ndeplineasc[ obiectivele anuale dereciclare ;i valorificare, aflate `ntr-ocre;tere gradual[, p]n[ la atingerea

pragului de 60%, la orizontul anului2013. De asemenea, agen\ii economicicare pun pe pia\[ produse ambalatetrebuie s[ valorifice prin reciclare `nacest an 14% din ambalajele de plastic,44% din cele de sticl[, 50% din celede metal, 60% din cele de h]rtie ;i12% din cele din lemn, obiectivetranspuse din legisla\ia european[ `nlegisla\ia na\ional[. Astfel, `n cazulambalajelor din plastic, de exemplu,la 100 de tone introduse pe pia\[ princomercializare, o societate va trebuis[ valorifice 14 tone de plastic prinreciclare.

P]n[ ̀ n 2013, cotele de valorificare`n cazul plasticului, sticlei, metalului;i lemnului vor cre;te treptat p]n[ la22,5%, 60%, 50%, respectiv 15%, `nvreme ce cota de valorificare a h]rtieiva r[m]ne neschimbat[. ~n prezent,`n Rom]nia, o pondere de 40% dincantitatea de de;euri de ambalaje seafl[ `n circuitul industrial-comercial,iar restul de 60% se reg[se;te lapopula\ie.

Cea mai mare provocare r[m]necolectarea selectiv[ de la popula\ie,deci trebuie s[ intensific[m campaniilede colectare.

~nc[ din luna februarie, c]nd aufost c]teva zile mai c[duroase, a ̀ nceputreabilitarea de prim[var[ a suprafe\elorpe care Florisal le are `n `ntre\inere.Dar chiar ;i `n data de 15 martie `nc[era destul de mult[ umezeal[ `n solulparcurilor ;i a rondurilor de flori dinjurul acestora. A fost nevoie de altec]teva zile ̀ nsorite consecutive, pentrua putea `ncepe adev[rata prelucrare ap[m]ntului. Printre pimele opera\ii s-a num[rat greblarea tuturor spa\iilor,pentru ca mugurii de iarb[ s[ se poat[elibera ;i s[ `nceap[ a prinde putere.~nc[ din perioada c]t a fost z[pad[ s-areu;it `mpr[;tiatul `ngr[;[m]ntuluicorespunz[tor, pentru a asiguradezoltarea optim[ a plantelor nu numai

`n timpul prim[verii, ci al `ntreguluian. ~n Centrul Nou, `n pia\a PalatuluiAdministrativ s-a lucrat la reabilitareaplantelor s[dite printre trepteleornamentale.

Din p[cate cet[\enii mai n[b[d[io;iai ora;ului au furat un num[rconsiderabil de plante, care acum sunt`nlocuite. A fost atras[ aten\ia poli\ieiecologice asupra acestor aspecte devandalism. De asemenea are loccompletarea plantelor care au `nghe\at`n timpul iernii.

Primele flori probabil vor ap[reaabia `n aprilie, la `nceputul sau lamijlocul lunii, `n func\ie de stareavremii. Pe urm[ angaja\ii societ[\iiFlorisal vor `ncepe tunsul arbole\ilor

care nu au putut fi supu;i t[ierilor decorec\ie `n timpul iernii< fiind maiginga;i la frig, au fost ocroti\i, ca s[ nule `nghe\e v]rfurile.

Sec\ia Zone Verzi a SC Florisal `nluna martie `nc[ n-a lucrat cu totefectivul. Panselu\ele ;i celelalte florifrumoase de prim[var[ se `nzdr[venescpe zi ce trece, la fel ca primulele> au`ncol\it ;i cele peste zece mii de laleles[dite toamna trecut[. Reabilitare, s[pat;i greblat s-a efectuat ;i `n fa\a Daciei,`n parcul din Centrul Vechi, unde s-acompletat tot ce a fost furat ;i ce a`nghe\at. S-au pus primule, vor urmapanselu\e care rezist[ la frig, iar restulflorilor se va planta abia `n a douajum[tate a lunii aprilie.

Mii de mucuri de \igar[ suntaruncate zilnic pe strad[ de clujeni,bucure;teni, pite;teni sau des[tm[reni, c[ nici ai no;tri nu selas[ mai prejos. Aproape 35% dintotalul de;eurilor str]nse dinparcuri ;i de pe trotuare reprezint[mucuri de \igar[, dup[ cumafirm[ angaja\ii firmelor desalubrizare stradal[ ;ireprezentan\ii organiza\iilor demediu. Acestea sunt urmate deguma de mestecat - 25%, ;erve\ele- 15%, saco;e, h]rtie ;i ambalaje- cu c]te 5 procente, doze dealuminiu - 2,5%, pahare de plastic- 1,8%, iar topul se `ncheie cuflyere (flutura;i publicitari) - 1%,informeaz[ Pro TV. ~n fiecarekilogram de gunoi aruncat `nstrad[, exist[ 45 de mucuri de\igar[, situa\ie extrem depericuloas[, deoarece un muc de\igar[ se degradeaz[ `n doi ani.Rom]nii poate nu ar mai aruncagunoi pe strad[, a;a cum fac acumdin lips[ de educa\ie, dac[amenzile ar fi mai mari ;i s-araplica. ~n premier[, la Pite;ti ;iIa;i deja se aplic[ amenzi celorprin;i c[ arunc[ mucuri de \igar[pe strad[ sau pe aleile parcurilor.

România este pe ultimul locîn Uniunea Europeană în ceea cepriveşte gradul de valorificare adeşeurilor, a spus ministrulMediului, Laszlo Borbely `ntr-oconferin\[ de pres[ care a avutloc pe la mijlocul lunii martie.Trebuie s[ recicl[m mult mai mult,pentru c[ merit[ tot efortul, ne`ndeamn[ ministrul ;i exemplific[<prin reciclarea a şase ambalaje deplastic pentru băuturi poate firealizat un tricou, din 80 deambalaje metalice pentru băuturise poate face o roată de bicicletă.Potrivit datelor EcoRom Ambalaje,o tonă de plastic reciclat permiteo economisire cuprinsă între 700şi 800 kg petrol brut, o tonă desticlă aduce economii de 1,2 tonede materii prime, o tonă de hârtiereciclată poate salva 17 copaci, iaro tonă de o\el reciclat înseamnă otonă de minereu de fier economisit.

Pentru a sc[pa de pe o pozi\iade coda;[ a Europei la reciclare,ministerul condus de LaszloBorbely va aloca, până în 2015, osumă totală de 1,2 miliarde deeuro. „Vom face toate eforturilepentru a sprijini investi\iile verzi”,a men\ionat ministrul, invitândfirmele de profil să se pregăteascăpentru a face fa\ă concuren\ei depe această viitoare pia\[. „Este locpentru toată lumea în acestdomeniu”, a mai spus Borbely.Potrivit estimărilor acestuia, prinsistemul integrat de managementvor fi create peste 200.000 de locuride muncă noi, pia\a urmând săgenereze venituri de peste unmiliard de euro. Un prim pas înimplementarea acestui plan esteinstalarea a două incineratoare demare putere, la Bucureşti şi laBraşov, pentru c[ trebuie să existeun echilibru între sistemul deincinerare şi cel de depozitare adeşeurilor.

Rom]nia trebuie s[ recicleze 60% din ambalaje p]n[ `n 2013

Sprijinirea investi\iilorverzi

Editorial

Mucurile de \igar[ ne sufoc[

Oamenii de ;tiin\[ de la UniversitateaCambridge au creat un nou tip de bec ecologicce rezist[ p]n[ la 60 de ani. Acesta cost[ numai3 dolari ;i consum[ foarte pu\in. ~n compara\iecu actualele becuri economice, acest bec este detrei ori mai eficient din punct de vedereenergetic, costul facturii la energie put]nd firedus cu p]n[ la 75%. Noile becuri utilizeaz[nitrit de galiu, un semi-conductor folosit laproducerea diodelor emi\[toare de lumin[.Acestea sunt utilizate deja la blitzurile aparatelorfoto ;i la luminile pentru biciclete deoarecelumineaz[ puternic ;i sunt foarte ieine.Produc\ia `n mas[ a fost p]n[ acum dificil[deoarece materialul era ob\inut din safir.Cercet[torii au g[sit o nou[ solu\ie, ei au`nlocuit safirul cu ni;te baze de silicon. ~naproximativ doi ani magazinele din MareaBritanie ar putea avea astfel de becuri deoareceun produc[tor din Durham a `nceput deja s[creeze prototipuri.

PAGINA VERDE

~n prima zi a lunii aprilie se va s[rb[tori Ziua P[s[rilor.Cu aceast[ ocazie Societatea Ornitologic[ Rom]n[ va trageun semnal de alarm[ privind dispari\ia a 12% din celepeste 10.000 de specii de p[s[ri din lume, `n urm[torulsecol, supravie\uirea lor depinz]nd de sprijinul acordat dec[tre publicul larg pentru protejarea lor.

~n 7 aprilie va fi Ziua Mondial[ a S[n[t[\ii. Deoareceagen\ii infec\ioşi devin din ce în ce mai rezisten\i lamedica\iile prezente.

Organiza\ia Mondială a Sănătă\ii dedică aceast[ zicreşterii gradului de conştientizare privind problema

rezisten\ei antimicrobiene. Va fi lansată o campanie la nivelmondial pentru protejarea medicamentelor care asigurăsănătatea genera\iilor viitoare.

~n 22 aprilie vom s[rb[tori cu to\ii Ziua P[m]ntului,în dorin\a de a milita pentru un viitor mai bun al planeteinoastre. ~n 1970, `n aceast[ zi s-a născut mișcarea pentruprotejarea mediului înconjurător.

~n 24 aprilie, de Ziua Mondial[ a Protec\iei Animalelorde Laborator putem adresa mul\umiri necuv]nt[toarelorcare ne-au ajutat s[ dezvolt[m medicamente ;i s[ g[simleacuri pentru anumite boli.

Cel mai ieftin bec ecologic din lume rezist[ 60 de ani

Aprilie sose;te cu patru dedica\ii ecologice remarcabile

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 31 martie 2011

Reciclarea conserv[ energia

De;eurile din echipamentele electrice ;ielectronice contribuie la poluare ;i la efectul deser[. Un tub catodic al unui televizor polueaz[50 de metri p[tra\i de sol timp de 30 de ani. Dac[este reciclat, din acela;i tub catodic se pot ob\inedou[ kilograme de plumb. Substan\ele dinfrigiderele de tip vechi (care con\in cloro-fluoro-carbon) distrug stratul de ozon. Computerele ;itelefoanele celulare con\in metale grele ;i metalerare, cum ar fi plumbul, mercurul ;i cadmiul.Expunerea la plumb este extrem de d[un[toare,

mai ales pentru copii. Dac[ ai un televizor vechi care nu mai merge,

nu-l arunca la ghen[. Magazinele carecomercializeaz[ echipamente electrice ;ielectronice sunt obligate s[ primeasc[ un aparatvechi, la cump[rarea unuia nou, atunci c]ndclientul solicit[ acest lucru. Aceast[ m[sur[ a fostadoptat[ pentru a preveni otr[virea solului ;i aapei cu substan\ele periculoase aflate ̀ n obiecteleelectrice ;i electronice aruncate la gropile degunoi.

10 Joi 31 martie 2011

ACTUALITATEA

Computerele ;i telefoanele celulare con\in metale grele

Cet[\enii ̀ ncep s[ aib[ o bun[ colaborarecu recent `nfiin\ata Poli\ie Ecologic[.Vreo 20 de depozite ilegale de gunoi aufost descoperite, identificate ;i cur[\ate`ntr-o singur[ lun[, cu ajutoruls[tm[renilor.

Poli\ia Ecologic[ Satu Mare aducemul\umiri cet[\enilor care fac sesiz[rireferitoare la depozit[rile ilegale demoloz sau alte de;euri, prin telefon, at]tla sediul Florisal c]t ;i la Poli\ia Local[Satu Mare. ~n ambele loca\ii func\ioneaz[dispecerate, iar r[spunsul patrulelor estefoarte prompt, de `ndat[ ce serecep\ioneaz[ sesizarea. Cele mai multesesiz[ri au fost despre depozit[ri l]ng[recipien\i sau `n alte locuri nepermise.Cet[\enii anu\[ c]nd la un anumit punctgospod[resc se descarc[ ma;ini ̀ ntregi demoloz, sau c]nd resturile rezultate dint[ierile de corec\ie se las[ `n fa\ablocurilor, pe carosabil. Patrula a ac\ionat;i `n urma sesiz[rii despre c[rucioare cucrengi transportate de cet[\eni `ntrecartierele Carpa\i I ;i Carpa\i II. Sauatunci c]nd dintr-o Dacie papuc s-audesc[rcat 8 saci plini cu polistiren, care eu;or la greutate, dar volumul s[u mareocup[ o mul\ime de containere.

Iat[ ;i solu\ia pentru a nu fi amenda\i<`nainte de a ̀ ncepe lucr[rile de prim[var[la case, cet[\eanul poate s[ treac[ pe lacasieriile societ[\ii Florisal SA (una estepe strada Co;buc, cealalt[ pe DrumulCareiului), unde poate anun\a ce inten\iiare ;i poate achita taxa de ridicare ;itransport a materialelor de care vrea s[scape. Se pl[te;te ̀ n func\ie de cantitatea,`n metri cubi, a molozului rezultat dindemol[rile efectuate.

Poli\ia ecologic[ aplic[ amenzi ;i lanerespectarea indicatoarelor „Oprireainterzis[” care s-au amplasat l`ng[punctele gospod[re;ti, dar pe carecet[\enii nu prea le iau `n seam[. Suntneglijate de marea majoritate aconduc[torilor auto, care parcheaz[ cunon;alan\[ ̀ n aceste locuri. Din cauza lorma;ina de salubrizare nu poate ridica ;igoli containerele.

Din data de 14.02.2011 - până în datade 14.03.2011 s-au aplicat 101 sanc\iunicontraven\ionale, din care 62 cuavertisment şi 39 cu amendă, în valoaretotală de 7.680 lei, în general pentrudepozitarea şi împrăştierea deşeurilorlângă recipientele standardizate decolectare (HCL 243/2006, art. 11, lit d ;ie) - dup[ informa\iile furnizatepublica\iei noastre de c[tre Hajdu Zsolt,din cadrul Poli\iei Locale Satu Mare. Iarpe site-ul Prim[riei Satu mare s-a postaturm[toarea informare mai detaliat[<

În perioada 11.03- 17.03.2011poliţiştii ecologici au desfăşurat ac\iunide depistare a persoanelor care încalcăprevederile legale referitoare la păstrareacură\eniei pe raza municipiului SatuMare aplicând 29 sanc\iunicontraven\ionale din care 17 cuavertisment şi 12 cu amendă, în valoaretotală de 3.480 lei în general pentrudepozitarea şi împrăştierea deşeurilorlângă containere. Principalele loca\ii încare au fost depistate aceste contraven\iisunt< Lacul Cubic, Pia\a Romană, stradaIndependen\ei, Pia\a 14 Mai, Pia\aSoarelui bl. UU9, Aleea Postăvaru nr. 4,strada Dorna, bl. CD 15, strada Prahovanr. 7, bulevardul Transilvania bl. 4-6,strada Făgăraşului bl. F 18, strada Avram

Iancu nr. 35, strada Odoreului (lacPescăruş), strada Bradului 75, stradaBradului 56, strada Mărăşti col\ cu stradaPrunilor, strada Clăbucet nr. 9, stradaPrahova nr. 28, Pia\a Titulescu nr. 24,Pia\a Titulescu col\ cu strada Panselu\ei,strada Dara nr. 45, Pia\a 25 Octombrie bl.13, Pia\a 25 Octombrie bl. 6, strada IonGhica nr. 19, strada Lunca Sighet, strada

Lazarului col\ cu strada Trandafirilor,strada Ostrovului bl. 16. Aten\ionăm cetă\enii municipiului SatuMare că depozitarea şi împrăştiereadeşeurilor de orice fel pe lângă containere(recipiente standardizate de colectare)reprezintă contraven\ie şi se sanc\ioneazăcu amendă cuprinsă între 100-1.800 lei,conform H.C.L. 243/2006.

Se lucreaz[ la legea gestion[rii de;eurilor provenite din construc\ii ;i demol[ri

Având în vedere faptul c[România trebuie s[ îndeplineasc[ unobiectiv ridicat de reutilizare, reciclare ;ialte opera\iuni de valorificare material[a de;eurilor provenite din activit[\ile deconstruc\ii, coroborat cu faptul c[ pân[în prezent 98% din aceste de;euri seelimin[, este absolut necesar s[ sereglementeze acest domeniu prinstabilirea foarte clar[ a responsabilit[\ilor;i a m[surilor ce trebuie luate de c[treautorit[\ile competente în caz deneconformare.

Ministerul Mediului ;iP[durilor ;i Ministerul Dezvolt[riiRegionale ;i Turismului ini\iaz[ opropunere de lege privind gestionareade;eurilor provenite din activit[\ile deconstruc\ie ;i demolare. Proiectul de actnormativ deocamdat[ se afl[ `n faz[ dediscu\ie. Motivul emiterii actuluinormativ este ̀ n scopul aplic[rii eficientea m[surilor de gestionare a de;eurilor

prev[zute în Strategia ;i Planul Na\ionalde Gestionare a De;eurilor. Reciclareade;eurilor provenite din activit[\ile deconstruc\ii ;i demol[ri este esen\ial[ înscopul de a reduce dependen\a fa\[ deresursele naturale epuizabile, cum ar ficele geologice ;i energetice. În timp cereciclarea unor astfel de materiale areavantajul de a controla gradul deeliminare a de;eurilor ;i reducereacosturilor de transport, prevenirea estecea mai de dorit abordare ̀ n gestionareade;eurilor, deoarece elimin[ nevoieleulterioare de manipulare, transport ;itratare a materialelor aruncate. Conformraport[rilor realizate în conformitate cuRegulamentul 2150 privind statisticade;eurilor, în anul 2010 s-au colectat7.371.166 tone de;euri municipale dincare 812.824 tone de;euri din construc\ii;i demol[ri. Din totalul cantit[\ii dede;euri din construc\ii ;i demol[ri800.219 tone au fost eliminate.

Pe carosabil ajung crengile ;i frunzelede care vor s[ se descotoroseasc[s[tm[renii care au `nceput s[ fac[cur[\enia de prim[var[ prin cur\i ;igr[dini. Resturile vegetale din cur\i ;igr[dini stau netransportate, dar oameniile scot `n strad[ cu ideea c[ „tot le duceFlorisalul”. Sunt ;i ;mecheri care pun pel]ng[ containere crengile de care vor s[scape, dup[ care tot ei dau telefon laFlorisal, ca sa fac[ reclama\ie< „cineva s[vin[ s[ duc[ gunoiul, c[ iar[;i l-au l[satnetransportat”. Angaja\ii firmei desalubrizare nu transport[ resturilevegetale nu pentru c[ n-ar vrea s-o fac[,ci pentru c[ nu au unde s[ le depoziteze.Dup[ cum am mai informat, Florisal nudispune de spa\iu pentru compostare.Din acest motiv `i roag[ pe s[tm[reni s[scoat[ afar[ aceste de;euri respect]ndcalendarul stabilit de prim[rie `n cadrulcampaniei Cur[\enia de prim[var[.

Din ordinul primarului Iuliu Ilyes s-a emis un comunicat `n acest sens, dincare rezult[ c[ Primăria MunicipiuluiSatu Mare va demara în cursul lunilormartie, aprilie şi mai, ac\iuni de colectarea resturilor vegetale rezultate dincură\irea cur\ilor şi grădinilor cetă\enilor.Resturile vegetale se vor colecta zilnic,în cursul nop\ii, în perioadele stabilite.Cetă\enii vor putea depune resturile

vegetale în fa\a casei zilnic, dar strict înperioadele stabilite pentru colectare. Prima perioad[ în care va func\ionacolectarea zilnică a `nceput `n 21 martie;i va dura p]n[ ̀ n 2 aprilie 2011. Urmeaz[a doua rund[, `n s[pt[m]na mare, ceade dinantea Pa;telui< 18 aprilie – 23aprilie 2011. Dac[ va fi nevoie se va maiabilita `nc[ o s[pt[m]n[ `n acest scop,`ntre 2 mai – 7 mai 2011.

Nu se admite depozitarea deşeurilorvegetale în alte zile decât cele stabilitepentru colectare. Nu se admitedepozitarea şi a altor deşeuri împreunăcu cele vegetale. Deşeurile vegetaleamestecate cu alte tipuri de deşeuri nuse vor ridica. Poli\ia ecologică va amendatoate depozitările de deşeuri vegetale înalte zile decât cele stabilite, respectiv celeneridicate din cauza amestecului cu altetipuri de deşeuri, conform HCL nr.243/2006. Nu se percep taxesuplimentare pentru ridicarea şitransportul deşeurilor men\ionate,finan\area fiind asigurată din bugetullocal.

* Conducerea SC Florisal `i roag[pe locuitorii din Satu Mare s[ respectecele de mai sus, altfel resturile vegetalenu se vor ridica, iar cet[\enii risc[ s[fie amenda\i.

Colectarea resturilor vegetale se facestrict dup[ calendar

Angaja\ii Florisal lucreaz[ la reabilitarea plantelor ornamentale care au fostsem[nate printre treptele din Pia\a 25 Octombrie, pe l]ng[ Palatul Administrativ.Se `nlocuiesc plantele care au `nghe\at ;i cele care au fost smulse de vandali.

Poli\ia Ecologic[ r[spundeprompt la sesiz[ri

Joi 31 martie 2011 11

AC}IUNI FLORISAL

Cu to\ii ne confrunt[m cu problema de;eurilorvoluminoase, adic[ a acelor de;euri mari ;i grele,care nu pot fi considerate gunoaie obi;nuite. Suntobiecte ce nu intr[ `ntr-un sac, `ntr-un co; ;i nicim[car `ntr-o pubel[ de gunoi. Din aceast[categorie fac parte< pl[pumi ;i pilote, aparateelectrocasnice de mari dimensiuni, piese demobilier, mochete, biciclete, de;euri din lucr[ri deconstruc\ii `n cas[ sau din gr[din[rit. Pentru c[ocup[ un volum foarte mare, aceste de;euri nutrebuie aruncate la groapa de gunoi. ~n cazul

de;eurilor voluminoase, exist[ dou[ op\iuni caretrebuie urmate< refolosirea obiectelor care `nc[func\ioneaz[ ;i colectarea selectiv[ a celor cuadevarat stricate. De;eurile voluminoase con\inmai multe tipuri de materiale< lemn, metal, plastic,textile. Din aceast[ cauz[, reciclarea lor este dificil[;i costisitoare. Dar patul t[u vechi ar putea fi obinecuv]ntare pentru o familie care doarme pecartoane. C[ruciorul copilului t[u, covorul ie;it dinmod[, aragazul vechi pot fi d[ruite unor oameninevoia;i, care \i-ar fi recunosc[tori.

Ce sunt de;eurile voluminoase ;i cum sc[p[m de ele?

„Am `nfiin\at `n ora; 17puncte de precolectareslectiv[ a de;eurilor de h]rtie,sticl[, respectiv plastic ;imetal, prin amplasarea acelorclopote verzi, galbene ;ialbastre, bine cunoscute dec[tre s[tm[reni” - informeaz[:tefan Murg, director `ncadrul SC Florisal.

El apreciaz[ c[ s-aacoperit astfel aria ora;ului,aproape `n totalitate. De circao lun[ ;i jum[tate s-auamplasat aceste clopote noipentru colectarea selectiv[ ade;eurilor, ;i s-au bucurat deacceptul s[tm[renilor chiardin primul moment. A;adar`n mai multe locuri deja s-au;i umplut clopotele, mai alescele pentru h]rtie.

Unele dintre acestea deja au fostridicate, cu ajutorul macaralelor, pentrua fi golite. Poli\ia ecologic[ trece, cuma;ina, din dou[ `n dou[ zile, pe lapunctele unde s-au amplasat clopote, cas[ vad[ la fa\a locului unde este necesar[golirea. Cum se va ̀ nc[lzi timpul, golireaprobabil va deveni necesar[ zilnic. P]n[acum cei mai harnici precolectori de

de;euri reciclabile au fost s[tm[renii dincartierele Solidarit[\ii ;i 14 Mai,respectiv cei care au umplut clopotele depe Calea Traian col\ cu Vasile Lucaciu.

S-a constatat c[ au fost corectfolosite clopotele `n propor\ie de circanou[zeci la sut[. Au fost ;i cazuri c]nd`n recipientul pentru sticle s-au aruncat;i peturi, adic[ flacoane de plastic. „Numulte ;i nu peste tot”, spune directorul

:tefan Murg. Rug[mintea sa este ca

cet[\enii s[ respecte indica\iile„de la mic la mare, toat[ lumea”;i s[ nu amestece materialelereciclabile cu gunoi menajer(sunt locuri unde au fostamestecate!) Clopotele suntinscrip\ionate tocmai dinmotivul elimin[rii posibilelorconfuzii. Tot `n acest scop, pefiecare clopot exist[ ;i ilustra\iagrafic[ corespunz[toare.

Precolectare selectiv[`n mediul rural

SC Florisal `;i propuneextinderea ;i `n mediul rural aprecolect[rii selective cuajutorul clopotelor pentru

plastic, h]rtie ;i sticl[. ~n fiecare comun[salubrizat[ de Florisal se va `nfiin\a c]teun punct de precolectare, de regul[ `nfa\a prim[riei. ~n fa\a prim[riilor dinDorol\, Botiz ;i Veti; deja au fostamplasate clopote `n trei culori< albastru,galben ;i verde. De asemenea se vaintroduce ;i colectarea peturilor, `ncontainere speciale, amplasate `n maimulte loca\ii `n fiecare comun[.

Mul\i s[tm[reni cred c[ ̀ ntreg spa\iulverde al ora;ului este ̀ ntre\inut de Florisal.~n realitate exist[ 10 loturi de zone verzi`n Satu Mare, a;a c[ nu doar Florisalul seocup[ de ̀ ntre\inerea zonelor verzi. A fosto ini\iativ[ a prim[riei ca pe fiecare lotc];tigat prin licita\ie s[ se afi;eze cine e`ntre\in[torul, dar p]n[ acum numaiFlorisalul a amplasat t[bli\e cu aceast[informa\ie, pe loturile sale. A;adar ora;ulSatu Mare, mai pu\in cartierele, este`mp[r\it pe urm[toarele obiective<

Lotul 1 cuprinde parcul mare dincentrul vechi, cu str[zile adiacenteparcului, cum ar fi strada Horea, strada 1Decembrie 1918, Pia\a Libert[\ii etc. ;ieste `ntre\inut de SC Florisal, sub toateaspectele.

Lotul 2 din centrul nou, cu AleeaCoposu, bulevardul Transilvaniei, stradaEminescu, strada Henry Coand[, Pia\a 25Octombrie etc. Este `ntre\inut ;i `ngrijitde SC Florisal.

Lotul 3 are parcul Titulescu cu str[zileadiacente, inclusiv strada ;i scuarul AurelVlaicu p]n[ spre Petea ;i este `ntre\inutde SC Metaplant.

Lotul 4 din zona Spitalului Vechicuprinde ;i Pia\a Eroilor cu str[zileadiacente ;i este `ntre\inut ;i `ngrijit deFlorisal> de asemenea, apar\ine de acestobiectiv ;i parcul din Viitorului.

Lotul 5 cuprinde Gr[dina Romii ;ieste `ntre\inut `n `ntregime de SCMetaplant.

Lotul 6 se afl[ `n cartierul Micro 16,unde sunt ;i dou[ p[rcule\e, ;i este`ntre\inut de firma Nastai din Oradea.

Lotul 7 din zona Spitalului Jude\ean,cu p[rcule\ul de pe Alea Prahovei,respectiv Parcul Boitor ;i Parcul Soarelui– sunt ̀ ntre\inute de firma Garden Design.

Lotul 8 cuprinde aleile Arinului,

Oituz ;i Drumul Careiului ;i apar\ine totde Garden Design (licita\ia a c];tigat-o ofirm[ din Oradea, care a dat lotul `nsubcontract la Garden Design).

Lotul 9 cuprinde parcul ;i BulevardulClo;ca, cu aleile adicente pe ambele p[r\iale bulevardului. De acest lot apar\ine ;iparcul industrial, cu cca. 5.000 mp despa\iu verde sem[nat doar cu iarb[, f[r[flori ;i arbu;ti decorativi. Lotul este`ntre\inut ;i `ngrijit de SC Florisal.

Lotul 10, ce cuprinde Parcul UFO dinMicro 17, strada P[ule;tiului, bulevardul Lucian Blaga din Carpa\i p]n[la sta\ia peco.

Am f[cut public[ aceast[ lotizare, cas[ venim ̀ n sprijinul cet[\enilor. E bine s[;tie unde ;i de cine trebuie s[ se pl]ng[,dac[ ceva nu e ̀ n regul[, sau nu le convineceva.

Lotizarea spa\iilor verzi din Satu Mare

„Avem o problem[ cu firmele dinora;, care m[tur[ gunoiul de petrotuarele din fa\a sediilor lor, direct pecarosabil. Murd[ria r[m]ne pe strad[,c]nd sufl[ v]ntul poart[ mizeriile aiurea;i trec ma;inile peste ele. Toate astea dauun aspect foarte ur]t, pe de o parte, iarpe de alt[ parte, lumea care trece zice< iate uit[, Florisalul nu a m[turat! Ar trebuis[ atragem aten\ia firmelor, inclusivasocia\iilor de proprietari, de la blocuri.Dac[ g[sesc totul curat, pentru c[ a fostm[turat peste noapte, ar trebui s[ adunegunoiul lor `n pubele, nu s[-l arunce petrotuar, iar de acolo pe carosabil. Nu odat[ sau de dou[ ori s-a `nt]mplat, maiales ̀ n cazul unor firme” – de acest aspectnegativ se pl]nge Gheorghe Avram,responsabilul sec\iei Salubrizare stradal[a SC Florisal SA.

Angaja\ii Florisal nu vor s[ se certecu nimeni, vor o colaborare pa;nic[ ;irodnic[, prin care fiecare parte s[respecte munca depus[ de cealalt[, dinacest motiv nici nu vor s[ nominalizezenumeroasele societ[\i comerciale a c[rorac\iune las[ de dorit.

Centrul ora;ului este plin demagazine, care, dup[ deschiderea dediminea\[ se apuc[ de cur[\enie de`ndat[, ceea ce ar fi l[udabil, dac[ 90 lasut[ din ele nu ar m[tura gunoiul dinmagazin direct pe carosabil. Angaja\iiFlorisal m[tur[ noaptea, pentru cadiminea\a trec[torii s[ g[seasc[ ora;ulcurat, preg[tit pentru o nou[ zi demunc[. Dar la ora 9, c]nd se deschidmagazinele, se stric[ estetica str[zii.

Exact accea;i problem[ o cauzeaz[;i asocia\iile de proprietari din cartierelede blocuri. De exemplu cele de peBulevardul Independen\ei (Micro 17).C]nd sosesc femeile de serviciu angajatede c[tre asocia\iile de proprietari mizeriao scot pe trotuar, pe urm[ o ̀ mpr[;tie pecarosabil.

Pe l]ng[ gunoiul m[turat pe trotuare,salubrizarea stradal[ mai `nt]mpin[probleme ;i din cauza ma;inilor parcateilegal. ~n multe locuri nu se poate m[tura;i cur[\a carosabilul pentru c[ stauma;inile „uitate”, cu zilele ;i s[pt[m]nile,pe domeniul public. Cu `ncepereaprim[verii au fost puse `n func\iune ;ima;inile mici de m[turat ;i aspirat praful,a;a c[ n-ar strica s[ se ia m[suri`mpotriva parc[rii ;i abandonului dema;ini `n locurile interzise.

Drumul gunoiului< din magazine pe carosabil

S[tm[renii agreeaz[ colectarea selectiv[ a de;eurilor

~n muncipiul Carei punctelegospod[re;ti func\ioneaz[ f[r[probleme, singurul inconvenient fiindfurtul de flacoane din containerelecolorate special pentru colectareapeturilor.

|iganii fur[ flacoanele din punctelegospod[re;ti, ca s[ le valorifice, spunlocalnicii. Se ;tie c[ e pentru v]nzare,deoarece nu fur[ c]te un flacon sau dou[,ci `ncarc[ c]te o c[ru\[, cum se poatevedea ;i `n poza al[turat[. La fiecarepunct gospod[resc au fost amplasatecontainere cu gaur[ special[, numaipentru introducerea peturilor. ~n totalsunt 44 de containere de acest gen, pusela dispozi\ia cet[\enilor de c[tre firmade salubrizare SC Bio Florisal SA. Camla jum[tate dintre acestea au avut loc

distrugeri de lac[te ;i s]rm[, `n repetater`nduri. S-a f[cut sesizare la Poli\iaMunicipiului Carei, care i-a identificatpe unii dintre r[uf[c[tori. Romii care aufost aten\iona\i s-au ast]mp[rat, darimediat au ap[rut al\ii, `n locul lor. E oadev[rat[ ;tafet[, mai ceva ca laolimpiad[.

Major[ri de tarife din 1 martie

~n municipiul Carei, urmare ahot[r]rii consiliului local, `ncep]nd cudata de 1 martie 2011 s-au majorattarifele pentru serviciul de salubrizare.Astfel, persoanele fizice acum achit[ 6lei / lun[ / persoan[, inclusiv TVA, iarpersoanele juridice 75,2 lei, inclusiv

TVA. ~n ce prive;te institu\iile publice,tariful acestora reprezint[ 70 la sut[ dintariful prev[zut pentru societ[\ilecomerciale.

Motivele major[rii sunt acelea;i ca`n muncipiul Satu Mare, unde majorareaa avut loc luna trecut[. Motivele au fostexpuse ;i acceptate de c[tre consilieriilocali. Dintre acestea le men\ion[m peurm[toarele< a crescut consumul decarburan\i ;i uleiuri (+22,80 l/curs[),consumul de piese de schimb(+42,59%), dup[ cum au crescut ;icosturile cu munca vie. Paralel a crescutdistan\a de transport ;i durata uneicurse p]n[ la rampa de gunoi de laDoba, unde a fost majorat tariful dedepozitare, fiind `n prezent de 16,79lei/mc + TVA.

La Carei se fur[ flacoanele din containere

12 Joi 31 martie 2011

MAGAZIN

S-a inventat un nou termen<„litteringul” adic[ aruncatul de;eurilor`n spa\ii publice, „litter” fiind de;eul pecare oamenii, ̀ n mod ilegal, `l arunc[ pespa\iul public de acces ;i interes general(pe strad[, `n parcuri, pe ;osele, `nparcare, etc.) Litter poate fi un rezultatal vandalismului, neglijen\ei, saunep[s[rii. ~n limba rom]n[ litter`nseamn[ multe lucruri< litier[, targ[,brancard[, a;ternut (la vite),

harababura, dezordine> dar mai este ;if[tare, pui f[ta\i (la animale) sau c]rd,droaie (de copii), gunoi, resturi, aa;terne la vite, a face dezordine (`n), aface gunoi.

Litteringul – aruncatul de;eurilor `nspa\ii publice – poate avea efectenegative asupra mediului `n diversemoduri. El este un focar al bolilorprovocate de insecte ;i roz[toare.Aspectul resping[tor degradeaz[

calitatea mediului ambiant ;i condi\iile`n care ne desf[;ur[m activit[\ile,impactul asupra turismului estedevastator.

Recipientele deschise, cum ar fipaharele de h]rtie sau de plastic, saucutiile de b[utur[, pot re\ine apa deploaie ;i favorizeaz[ reproducerea\]n\arilor. Animalele pot fi captivate sauotr[vite cu gunoi `n habitatele lor.Mucurile de \igar[ ;i filtrele sunt o

amenin\are la adresa faunei s[lbatice<confundate cu alimente, au fost g[site ̀ nstomacuri de pe;ti, p[s[ri ;i balene, carele-au ingerat. ~n apele interna\ionale,cantit[\i mari de gunoi au fost g[siteplutind.

Este nevoie de o lung[ perioad[ detimp `nainte ca acest gunoi aruncat `nmediul `nconjur[tor s[ dispar[. (Maimulte informa\ii pe site-ul„men\ineromaniacurat[.ro”).

O societate se dezvolt[ bine atunci c]ndoamenii planteaz[ arbori de a c[rorumbr[ ei ;tiu bine c[ niciodat[ nu se vorputea bucura.

Proverb grecesc

Litteringul – aruncatul de;eurilor `n spa\ii publice

A intrat `n dezbaterea SenatuluiLegea picnicului, prin care se vainterzice desf[;urarea picnicurilor pespa\iile verzi publice, cu excep\iazonelor amenajate `n acest sens.Amenzile care se vor aplica pentrunerespectarea prevederilor acestei legisunt cuprinse `ntre 100 ;i 50.000 lei.Persoanele interesate trebuie s[ ;tie, `nprimul r]nd, c[, dac[ se va vota legea,vor exista spa\ii special amenajatepentru picnic, care se vor afla subsupraveghere. Administratorii spa\iilorpentru picnic vor fi obliga\i s[ ledelimiteze clar ;i s[ pun[ la dispozi\iacet[\enilor locuri speciale pentru aprinsfocul, containere de colectare selectiv[ ade;eurilor, precum ;i toalete ecologice.Tot ei vor verifica respectareaprevederilor legii si vor aplica amenzi,dup[ cum urmeaz[<

Aprinderea focului `n spa\iineamenajate, necur[\area locului ̀ n cares-a f[cut picnicul, nep[strarea lini;tii `nzon[, aruncarea \ig[rilor `n spa\iineamenajate - amenzi cuprinse `ntre300 ;i 3.000 lei.

Satisfacerea necesit[\ilor fiziologice

`n spa\ii neamenajate, sp[lareaobiectelor `n apele curg[toare - amenzicuprinse `ntre 100 ;i 200 lei.

Deversarea apelor uzate `n lacuri ;ir]uri, postarea de mesaje sau semne `nnatur[ - amenzi cuprinse `ntre 200 ;i400 lei.

Astfel, cei care se vor sim\i bine `nzonele de picnic, vor trebui, printrealtele, s[ arunce de;eurile `ncontainerele amenajate ;i s[ p[strezelini;tea, ordinea ;i cur[\enia. Pe de alt[parte, cele mai mari amenzi suntcuprinse `ntre 10.000 ;i 50.000 lei ;i sepot aplica administratorului zonei depicnic, dac[ `;i `ncalc[ atribu\iileprev[zute de lege. Scopul LegiiPicnicului, sus\inut[ de Asocia\ia GreenRevolution, este prevenirea, reducerea ;ieliminarea impactului negativ asupramediului, asupra st[rii de s[n[tate apopula\iei, generat de practicareainadecvat[ a activit[\ilor de picnic.Legea Picnicului a fost depus[ laParlament de c[tre parlamentarii SulfinaBarbu, Carmen Moldovan, AdrianaS[oiu ;i Attila Korodi - care sunt ;imembri ai platformei Green Politics.

3.000 lei amend[ dac[ faci gr[tar aiurea

Deşi la prima vedere punga de hârtiepare alegerea mai ecologică, răspunsulcorect la dilema de mai sus nu este aşade simplu.

Hârtia este făcută din copaci. Dardrumul prin care punga de hârtie ajungepe raurile magazinelor este lung, sordidşi lasă urme adânci în natură, potrivitpresei de specialitate. Astfel, mai întâicopacii sunt marca\i şi tăia\i, proces carepoate provoca distrugeri masive dehabitat, ceea ce afectează mediul petermen lung. Buştenii sunt apoitransporta\i şi depozita\i în locuri undesunt lăsa\i la uscat timp de trei ani. Apoisunt secţiona\i în bucă\i mici, care suntfierte. E nevoie de aproape trei tone debucă\i de lemn pentru a produce o tonăde astfel de “pulpă” consistentă. Aceastaeste cură\ată cu multă apă, la care seadaugă coloran\i şi apoi bronz.Amestecul devine hârtie brună. Pungiledin hârtie pot fi refolosite, la creareacompostului, sau pot fi reciclate. Potrivitspecialiştilor, varianta mai bună este ceaa folosirii la compost, deoarece reciclareaeste un proces chimic în care se folosesctot felul de compuşi pentru a separa şicură\a pulpa de hârtie din care din nouse face hârtie.

Sacoşele de plastic sunt produse dinpetrol, o resursă care nu esteregenerabilă, fiind făcute din aproape 4%din produc\ia de petrol din lume. Celmai mare cost în producerea lor îlreprezintă cel legat de consumul deelectricitate, care, cel mai adesea, vinedin surse conven\ionale de energie.Pungile de plastic sunt produse dintr-unpolimer numit polietilenă. Odată uzate,pungile de plastic pot fi reciclate, dar astapresupune topirea lor, folosind douătreimi din energia necesară produceriiunora noi. Pungile de plastic creează maipu\ine emisii în aer şi necesită mai pu\inăenergie de-a lungul duratei de via\ă. ~nce priveşte reciclarea, numărul pungilorde hârtie recuperate este mai mare decâtal plasticelor. Dar, fiindcă reciclareaplasticului reduce consumul de energie,creează mai pu\ine emisii în aer, fa\ă decele de hârtie.

Ce alegi< h]rtie sau plastic?

Arhitectul american Michael Reynoldsconstruieşte case din gunoaie şi deşeuri.După ce a luptat o via\ă cu sistemul, a reuşitsă îşi legalizeze munca şi a pus bazelebioarhitecturii.

Din 1970, Michael Reynolds aproiectat şi construit “Earthships”- caseautonome, alcătuite din materiale naturaleşi reciclate. Deşi e poate impresia pe careo lasă, casele construite din gunoaie nusunt nici urâte, nici fragile şi nici simpleimproviza\ii. În plus, sunt suficient desolide ca să reziste la cutremure de 9 gradepe scara Richter. Reynolds crede că sticlele,cauciucurile şi cutiile de metal sunt„resurse naturale”. „Cauciucurile le găseştipeste tot pe planetă. În oraşe, unde suntmagazine care te plătesc ca să scape de celeuzate. În zonele nedezvoltate sunt lăsatepe pământ, pur şi simplu”, spune arhitectul.A construit prima casă din gunoaie îndeşertul din New Mexico, acum mai binede 30 de ani şi este încă în picioare.

După mai mult de trei decenii deperfec\ionare a tehnicii, Reynolds spunecă este abia la suprafa\a minei de aur pecare a descoperit-o. “Cărămizile” unuiEarthship sunt cauciucuri de maşinăumplute cu pământ. La baza lor esteconceptul de masă termală - materialele

care răcesc şi încălzesc locuin\ele. În zileleînsorite, căldura emanată de soare esteabsorbită şi re\inută de pere\ii casei. Pedinăuntru, sunt şi pere\i făcu\i din betonsau noroi, cu sticle sau cutii de metal pepost de cărămizi. Earthships folosescelectricitatea produsă de soare şi vânt şiau canalizare şi sistem de iriga\ii.

Reynolds îşi consideră meseria“bioarhitectură”, un cuvânt pe care l-ainventat în urmă cu zece ani, ca sădefinească o profesie bazată pe arhitectură,biologie şi fizică. De-a lungul anilor,comunitatea arhitec\ilor l-a privit ca pe unidiot, incompetent, nebun, visător şi chiarescroc, spune el. “Am speriat mul\i oameni.Construiam din gunoi. Percep\iaoamenilor asupra muncii mele începe săse schimbe. Acum, ei în\eleg că este un

material de construc\ie bun.” Dacă în SUAa trebuit să implore ca să i se permită săconstruiască, în alte păr\i ale lumii, caselelui au fost primite cu bra\ele deschise. În2005, Reynolds şi echipa lui au fost invita\ipe insulele Andaman, afectate de tsunami.Acolo, a introdus conceptul de adăpostconstruit doar din materiale locale, capabilsă reziste la un cutremur de 9 grade pescara Richter şi i-a învă\at pe autohtonicum să le construiască. “Când totul estenimicit, oamenii cred în noile idei care arputea să le salveze via\a.”, spune Reynolds.Cele mai noi Earthship au televizoare cuplasmă şi conexiune la internet. Arhitectulspune că asta îşi doresc oamenii şidemonstrează că nu sunt doar nişte colibe.Au până şi duşuri cu apă fierbinte şi băi.În 2010, arhitectul Michael Reynolds s-aimplicat în refacerea Haiti-ului. El şi-apropus să construiască un sat întreg cucase făcute din cauciucuri de maşină ;i adotat locuin\ele cu un sistem de colectarea apei de ploaie, energie solară, canalizareşi sistem de iriga\ii, pentru creştereaplantelor. (Sursa< Rom]nia Liber[)

Simbol al avu\iei ̀ n China, c]inii dinrasa Mastiff Tibetan ro;u suntimpun[tori ;i considera\i a fi una dintrecele mai vechi rase de c]ini din lume.Legenda spune c[ ;i Ginghis Han aveaastfel de c]ini. C]inii mastiff tibetan sunto ras[ “pur[” chinezeasc[ ;i se g[sescfoarte rar `n afara Tibetului. De aceea ;ipre\ul la care se v]nd este foarte mare.Unul dintre reprezentan\ii acestei rase adevenit de cur]nd cel mai scump c]inedin lume, dup[ ce a fost cump[rat pentruo sum[ de aproape un milion de liresterline, noteaz[ „The Telegraph”. C]ineleBig Splash, sau Hong Dong ̀ n chinez[, afost v]ndut unui baron din nordulChinei, care este foarte mul\umit deinvesti\ia pe care a f[cut-o. El sus\ine c[

o s[ foloseasc[ masculul din rasa Mastiffpentru `mperechere, iar milionul de liresterline ;i-l va recupera `n c]\iva ani.Animalul este norocos c[ a fost luat acas[de un multimilionar care ̀ i va putea oferialimenta\ia de care are nevoie acestexemplar, una destul de costisitoare.C]inele are o diet[ din pui, vit[ ;idelicatese precum castrave\i de mare ;imelci de mare. Hong Dong este un puide 11 luni, ̀ ns[ are deja 90 de centimetrisi c]nt[re;te 81 kilograme, potrivitcresc[torului s[u, Lu Liang. Un astfel deexemplar poate s[ ajung[ la aceea;igreutate precum un juc[tor de rugby.“Este un exemplar perfect. Are geneexcelente ;i va fi un c]ine bun pentrumont[”, a declarat cresc[torul c]inelui.

C]ine de un milion de lire sterlineRevolu\ia caselor din gunoaie