FLORISAL preg[te;te str[zile,serele, spa\iile ;i zonele verzipentru lucr[rile de toamn[

Reciclarea este un concept al secoluluiXX ;i a apărut ca una din posibilită\ile de alimita risipa ;i de a utiliza mai eficientresursele. A devenit din ce în ce mai clar căindustrializarea ;i cre;terea sus\inută apopula\iei au condus la consumarea unorcantită\i de resurse din ce în ce mai mari.Pentru că industria s-a dezvoltat având labază axioma că resursele sunt infinite. Dacăo mină se epuiza, o alta nouă intra înexploatare. Dacă rezervele unei na\iuni seepuizau, popula\ia putea emigra. Dacăresursele Europei se terminau, europeniiputeau descoperi noi teritorii. Astfel, înacest ritm a apărut foarte curând problemade;eurilor ;i a limitării resurselor. Iarindustria modernă este focalizată pe cum săse producă iein, nu pe cum să se conserveecosistemul. Multe \ări au abordat dejaproblema recuperării ;i recirculăriiresurselor refolosibile ;i au trecut la ocoordonare unitară a acestei activită\i. Darpoten\ialul de reciclare este limitat decalitatea materialelor, de starea lor depuritate ;i al\i factori, iată de ce acestprocedeu trebuie asociat politicii celor „TreiR”, adică Reducere-Reutilizare-Reciclare.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

Prin noua directiv[-cadru a gestiuniide;eurilor, pe care Ministerul Mediuluio transpune ̀ n legisla\ia na\ional[ p]n[la finele anului, Rom]nia are o misiunegrea< s[ creeze un sistem de colectareselectiv[ ;i de reciclare care s[func\ioneze eficient. :i, pentru asta, arela dispozi\ie doar cinci ani. Dac[ nu,amenzile, `n cazul `n care UE deschideo procedur[ de infringement, pot ajungep]n[ la 200.000 de euro pe zi, pentrufiecare flux de de;euri pe care obiectivelenu au fost `ndeplinite.

Concret, \ara noastr[ trebuie s[colecteze selectiv ;i s[ recicleze 42%dintre de;eurile de pe pia\[, \int[ carecre;te anual, ajung]nd la 60% `n 2013.Obiectivul este defalcat pe fluxuri dede;euri. Astfel, anul acesta, obliga\ia dereciclare a h]rtiei este de 60%, aplasticului de 14%, a sticlei de 44% ;i ametalelor de 50%. Aflat[ la coada listeieuropene privind colectarea selectiv[;i reciclarea, Rom]nia trebuie s[ se

ridice, `n cinci ani, la nivelul mediu dinUE. Altfel, riscurile sunt enorme<infringement ;i amenzi de c]teva sutede mii de euro pe zi. Nivelul de reciclare`n Rom]nia este potrivit celei mai folositeenciclopedii on-line, Wikipedia, de 1%– cel mai mic din Uniunea European[.Oficialii rom]ni resping acest procent,vorbind de cifre un pic mai mari. Oricarear fi cifra real[, ea este mult sub mediaeuropean[ ;i departe de procentulbelgian, care sare de 80%. HenriMeiresonne, pre;edintele Pro Europe(Packaging Recovery OrganisationEurope), organiza\ia-umbrel[ careinclude sistemele de ambalaje ;i derecuperare a acestora ;i care folose;temarca Punctul Verde, consider[ c[politicienii trebuie s[ lase industria s[-;i fac[ treaba `n domeniul recicl[rii. La`ntrebarea „c]t mai avem p]n[ ajungemla un nivel decent de colectare selectiv[;i reciclare?” a r[spuns< „cred c[ zeceani, dar rom]nii `mi spun c[ sunt prea

optimist. Cred c[, dac[ ve\i munciintens, va fi posibil. Normal, totul trebuies[ `nceap[ de la introducerea colect[riiselective peste tot ;i apoi trebuie s[ v[cupla\i la industria de reciclare dinUniunea European[.

A;a ve\i ajunge s[ recicla\i un procentde 50% din de;euri. ~n acest stadiuincipient la care se afl[ sistemul colect[riiselective `n Rom]nia, cea mai greaprovocare este ca politicienii s[ ̀ n\eleag[cu adev[rat care este situa\ia, pentru c[industria a ajuns la un nivel la care `;ipoate crea singur[ un sistem care s[ fiesus\inut de autorit[\i, at]t la nivel central,c]t ;i la nivel local. De asemenea, ;icomunicarea cu cet[\eanul este foarteimportant[. Mai ales el trebuie s[`n\eleag[ c[ are o contribu\ie de adusla sistem. Pe scurt, guvernul trebuie s[`n\eleag[ c[ realizarea unui astfel desistem `nseamn[ cooperare `ntreautorit[\i, industrie ;i cet[\ean”. (sursa<EVZ)

Angaja\ii Florisal au `nceputpreg[tirea pentru lucr[rile detoamn[, at]t la sec\ia desalubrizare stradal[, c]t ;i la ceade zone verzi.

~naintea `nceperii t[ierilor de corec\iela pomi se va efectua m[turatul ;ipreg[tirea str[zilor pentru toamn[. ~nce prive;te preg[tirea zonelor verzi, `na doua jum[tate a lunii august s-a `nchissera Florisalului, pentru dou[ s[pt[m]ni,

s-a golit tot ;i s-a efectuat dezinfec\iageneral[,chiar ;i a mobilierului interior.P`n[ `n septembrie, c]nd va `ncepeplantarea florilor pentru anotimpul recetotul trebuie s[ fie igienizat ;i bine`ngrijit.

~n prezent se lucreaz[ la degajareatuturor terenurilor de corpuri străine(hârtii, plastic, crengi, gunoaie etc.),îngrijirea ;i cură\area spa\iilor verzi cugrebla. Dup[ parcurgerea suprafe\elorînierbate prin greblarea acestora, seadun[ gunoiul în grămezi ;i se încarc[

în mijloacele de transport. Are loc tunderea gazonului, cositul

ierbii și al buruienilor, tăierea cu cazmauaa vegeta\iei crescute la bordurile aleilor,trotuarelor sau rabatelor. Materialulrezultat din această interven\ie se strângeîn grămezi ;i se transport[. Unde enevoie se a;terne pământ vegetal.Lucrarea constă în< descărcarea ;iîmpră;tierea pământului pe suprafa\apropusă, mărun\irea ;i nivelarea acestuia.Peste tot `n ora; are loc mobilizareaterenului pentru planta\iile de toamn[.

Sticla din bioplastic 100%vegetal[ ar putea revolu\ionaindustria petului. Flaconul estefăcut din porumb, iar dopul dinamidon extras din cartof. Planteleutilizate nu sunt modificategenetic.

Recipientul va fi făcut din acidlactic polimerizat extras dinporumb, iar dopul din amidonuldin cartofi. Eticheta din acetat deceluloză va fi lipită, de asemenea,cu o solu\ie vegetală. După otratare specifică, degradarea totală;i naturală a produsului va fiposibilă în mai pu\in de trei lunide zile. Proiectul a fost ini\iat desocietatea franceză „Vegetal &Mineral Water“ în colaborare cu:coala superioară de ingineripentru ambalaje (ESIEC) dinReims. „Incoeren\a dintrepuritatea apei ;i recipientul foartetoxic din punct de vedere ecologicm-a preocupat întotdeauna“, aexplicat Pascal Bastien, fondatorulsocietă\ii. În 2006, el i-a încredin\atlui Lan Tighzert, care conduceLaboratorul pentru studii pemateriale de ambalaje din cadrulESIEC, misiunea de a duce la bunsfâr;it realizarea acestei sticle.„Dificultatea se manifestă mai alesîn ceea ce prive;te transparen\aprodusului pentru că acesta trebuiesă fie conform cu imaginea depuritate a apei“, a subliniatTighzert. „Lucrăm la ameliorarearezisten\ei bioplasticului, faptpentru care am recurs lanonatehnologie”, a adăugat aceasta.O unitate de îmbuteliere de 400metri pătra\i este în curs deconstruire în ora;ul termal francezBourbonne-les-Bains, unde treiizvoare sunt bune pentru consum.În acest proiect a fost investit unmilion de euro. Vor fi realizateanual trei milioane de sticle pânăîn 2012, iar din 2014, cincimilioane de ambalaje dinbioplastic, pe an. „Evian produceîn jur de opt milioane de peturiclasice pe zi, dar noi vizăm o ni;ăneacoperită de marii producătoride apă minerală îmbuteliată. Vompătrunde în magazinele bio, înhoteluri ;i restaurante. Vom crea,de asemenea, sticle personalizatepentru evenimentele decomunicare“, a precizat Bastien.

Pentru extragerea bauxitei,folosit[ la fabricarea aluminiului,sunt utilizate substan\e chimicecare otr[vesc solul ;i apa. Fiecareton[ de aluminiu produs las[ `nurma sa o ton[ de noroi caustic,rezultat din extragerea bauxitei.Av]nd `n vedere problemeleactuale energetice, pre\ul din ce`n ce mai ridicat al petroluluiprecum ;i problema resurselorde ap[, e simplu s[ vezi c]t deutil[ e reciclarea gunoaielornoastre. Un televizor poatefunc\iona trei ore, iar un bec de100 W poate func\iona 20 de orecu energia economisit[ prinreciclarea unei singure cutii dinaluminiu. Aluminiul este cel maivaloros material reciclabil. Estede zece ori mai valoros dec]to\elul.

Rom]nia se pune la punct cu reciclarea de;eurilorAluminiul

trebuie reciclat!

Editorial

PET biodegradabil

Denumirile ;i etichetele ecologice semultiplic[ la nivel mondial, f[r[ ca mediul s[aib[ ceva de c];tigat, spun membriiAsocia\iei franceze a Ecoturismului. Numai`n Europa exist[ zeci de sisteme de etichet[ri,dar multitudinea lor se poate dovedicontraproductiv[. Ast[zi, c]nd protec\iamediului a devenit un argument comercialputernic, instalarea c]torva panouri solaresau a c]torva construc\ii din lemn pare a fisuficient[ pentru a declara o loca\ie ca fiindecoturistic[. ~n fa\a prolifer[rii etichetelor,mai multe organiza\ii lucreaz[ de ani bunipentru a pune la punct o metod[ comun[, unstandard, de etichetare eco. Eticheta ecologic[european[ ofer[ o gril[ de lectur[ util[, dareste `nc[ departe de a fi cea mai bun[.Ecoturismul vizeaz[, urm[rind defini\iadezvolt[rii durabile, eficacitatea din punct devedere economic, echitabilitatea din punct devedere social ;i sustenabilitatea din punct devedere ecologic.

Europa are cu mult mai multe programede certificare „verde” dec]t orice alt[ regiunea lumii iar diversitatea turismului `n Europaridic[ mari probleme ini\iativelor decertificare. Eticheta ecologic[ cre;te afacerilehoteliere. Eticheta ecologic[ se folose;te `nEuropa din 1992, `ns[ `n Rom]nia aceastaabia `ncepe s[-;i g[seasc[ sus\in[tori ;i s[-ifie exploatate avantajele. Ob\inerea ei ar`nsemna o cre;tere a valorii hotelului ;i chiaracordarea unei stele `n plus. Un alt avantajvine din faptul c[ pe plan interna\ional,ofertele turistice ale anului 2008 se orienteaz[c[tre cererile de vacan\e ecologice ;i cele `nmijlocul naturii.

PAGINA VERDE

Autorit[\ile publice locale au obliga\ia ca până înanul 2015 să introducă sisteme de colectare separatăcel pu\in pentru următoarele tipuri de de;euri<hârtie, metal, plastic ;i sticlă.

Firmele de preluare a de;eurilor de ambalajesus\in c[ actuala Directivă Cadru De;euri subliniazăimportan\a colectării selective de la popula\ie îngeneral ;i specific, prin introducerea de obliga\iiclare pentru reciclarea de;eurilor menajere, indicândtipul de material ;i \intele minime pentru reciclare,ceea ce creează o bună premiză a colaborării întreautorită\ile locale ;i organiza\iile de transfer de

responsabilitate. ~n contextul men\ionat, autorită\ile locale vor

redescoperi importan\a de;eurilor de ambalajeîntrucât< acestea reprezintă jumătate din cantitateade material reciclabil pe cele patru tipuri de material(plastic, sticlă, hârtie ;i metal) din de;eurilemenajere, există capacitate de reciclare în Româniaspecific acestor de;euri ;i există o experien\ă îndomeniu, dovada fiind investi\iile făcute de industrieîn schemele de colectare selectivă de la popula\ie ;iîn programele de informare, prin organiza\iile derecuperare.

Prea multe eticheteecologice creeaz[ confuzii

Redescoperim importan\a de;eurilor de ambalaje

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 25 august 2011

Reducere - Reutilizare - Reciclare

~n cursul lunii august au fostorganizate ac\iuni în vederea depistăriimijloacelor cu trac\iune animală carecirculă pe raza municipiului, încălc]ndlegisla\ia aflată în vigoare, informeaz[

Poli\ia Ecologic[. Au fost depista\i în traficun num[r de 31 căru\a;i, care au fostîntor;i din drum ;i li s-a adus lacuno;tin\[ faptul, că accesul căru\elor înmunicipiul Satu Mare este interzis.

Ce sunt ambalajele? Fie c[ este vorba desprebanala pung[ de plastic primit[ la magazin sau decasolete pentru legume, de sticle de bere, de cutiide carton sau de doze din aluminiu, ne `nt]lnimcu ambalajele `n fiecare zi. Majoritatea ajungfoarte rapid la gunoi. Ce po\i face? Separ[ambalajele pe categorii, astfel< sticl[, h]rtie ;icarton, plastic. Afl[ unde sunt locurile decolectare a de;eurilor `n ora;ul Satu Mare sau `ncomuna ta, ;i cum trebuie s[ procedezi pentrureciclare. ~ncearc[ s[-\i convingi vecinii s[ \i seal[ture. Pute\i str]nge ziare ;i pliante `n `ntregul

bloc, `ntr-o cutie plasat[ pe palier. La fel, pute\istr]nge cantit[\i impresionante de sticle de plastic.~ncearc[ s[-\i schimbi obiceiurile. Refuz[ pungilede plastic oferite de magazine. La mod[ e din noupunga textil[, care face furori `n Occident. Nunumai c[ vei fi la mod[, dar vei contribui ;i laprotejarea mediului ̀ nconjur[tor. Deja mai multeora;e ale lumii au `n vedere interzicerea pungilorde plastic oferite gratuit de c[tre magazine. Irlandaa devenit prima \ar[ din lume care a introdus otax[ pe punga de plastic, ceea ce a redussubstan\ial consumul acestor ambalaje.

10 Joi 25 august 2011

ACTUALITATEA

Schimb[-\i obiceiurile, contribuie la sortare ;i reciclare!

Recent, la Doba, s-a dat `nfolosin\[ primul obiectiv dincadrul investi\iei majore aConsiliului Jude\ean Satu Mare“ManagementulRegional al De;eurilorUrbane ;i EcologizareaRampelor de De;euridin jude\ul Satu Mare”.

Profit]nd de faptul c[deja se circul[ pe drumulnou spre Doba `n condi\iicivilizate, am f[cut o vizit[la fa\a locului. Ne-a c[l[uzitdirectorul ClaudiuArdelean, din cadrulConsiliului Jude\ean SatuMare, care are sarcina de averifica ;i coordonaactivitatea serviciului publicDepozitul Regional deDe;euri de la Doba. Amvizitat cele dou[ hale deprocesare, hala de sortare ;icompostare, depozitul cumateriale pentrufunc\ionarea celulei, atelierulauto, centrala termic[,cl[direa administrativ[.Directorul ne-a relatat despredatele tehnice ;i importan\aobiectivului pentrusalubrizarea `ntregului jude\.

Rampa de la Doba dispunede utilaje ultraperformante;i este una dintre pu\ineledepozite regionaleeuroconforme din toat[\ara. La intrarea `n incintaobiectivului s-a instalat unc]ntar care c]nt[re;te toateautospecialele, at]t laintrarea `n unitate, c]t ;i laie;ire. Astfel se \ine oeviden\[ exact[ acantit[\ilor de de;euridepuse. De asemenea,func\ioneaz[ un sistem desp[lare automat[ a ro\ilorautovehiculelor, la ie;irea din unitate,potrivit standardelor europene.Înainte de a fi depozitate, de;eurile vorfi sortate ;i compactate. Când primacelulă va ajunge să fie umplută laaproximativ 80% din întreaga sacapacitate vor începe lucrările pentrucea de a doua celulă, iar în total suntprevăzute cinci astfel de celule dedepozitare. ~n r]ndul operatorilor desalubritate care `;i descarc[camioanele la Doba, SC Florisal SAeste pe departe cel mai important ;idotat cu cele mai moderne utilaje. Pedrumul asfaltat care duce la ramp[ secircul[ lent, deoarece are doar osingur[ band[. :oferii Florisalului aufost `nzestra\i cu radiouri, prin care secomunic[ `ntre ei, ca s[ se fereasc[ deaccidente, `n acest du-te-vino constant`ntre Satu Mare ;i Doba.

Cu zece ani `n urm[ foarte pu\iniar fi crezut c[ se va implementa ;i `njude\ul Satu Mare un asemenea sistemmodern. Pe atunci doar ora;ele aveauserviciu de salubrizare organizat.Acum nu exist[ comun[ in jude\ cares[ nu aib[ organizat serviciul desalubrizare.

Rampa de la Doba dispune de utilaje performante

C[ru\a;ii circul[ prin ora; ca Vod[ prin lobod[

În data de 2 august, la ora14.35, în urma unei sesizări de pestrada Dara, o patrulă a Poli\ieiLocale Satu Mare a depistat uncetă\ean care descărca de;eurimenajere dintr-o căru\ă pedomeniul public. Acesta a fost pussă strângă de;eurile ;i, înso\it depoli\i;tii locali, le-a dus laproprietarul de unde provinrespectivele de;euri. În urmaverificărilor efectuate s-aconstatat că numitul K. Attila de53 ani, domiciliat în municipiulSatu Mare, nu are contractîncheiat cu operatorul serviciuluide salubrizare a municipiului SatuMare pentru colectarea de;eurilormenajere, fiind sanc\ionat înconformitate cu prevederile art.24 din HCL nr.33/2011, cuamendă de 1.000 lei. La fel s-a`nt]mplat ;i `n cazul lui C.Onisifor, de 63 ani, domiciliat în SatuMare, care a f[cut o depozitare de de;eurivegetale pe strada Gabriel Georgescu nr.81. Aducem la cuno;tin\a cetă\enilorprevederile H.C.L. nr. 33/03.03.2011, art.24 care sanc\ionează cu amendă de la1.000 la 2.500 lei ,,neîncheierea de cătrepersoanele juridice a contractelor decolectare de de;euri menajere cuoperatorul serviciului de salubrizare amunicipiului Satu Mare pentru fiecarepunct de lucru ;i nedotarea sediului saupunctului de lucru cu recipien\i decolectare a de;eurilor”.

În perioada 1 – 14 august poli\i;tiiecologici au desfă;urat ac\iuni dedepistare a persoanelor care încalcăprevederile legale referitoare la păstrareacură\eniei pe raza municipiului SatuMare, aplicând 16 sanc\iunicontraven\ionale în valoare totală de2.000 lei în general pentru depozitarea ;iîmpră;tierea de;eurilor lângă containere(recipiente standardizate de colectare),sau în alte locuri decât cele amenajatepentru acest scop ;i pentru abandonareade;eurilor pe domeniul public. Loca\iileîn care au fost depistate acestecontraven\ii sunt< Botizului nr. 13, GabrielGeorgescu nr. 51, Aleea Clăbucet,Corvinilor, Aleea Ipoteşti, Decebal,Jubileului, Zefirului, Drum Păuleşti,

Nectarului, Ioan Galu nr. 11, Aleea Tisa,Teilor, B-dul Cloşca nr. 151. Amintimcetă\enilor municipiului Satu Mare cădepozitarea de;eurilor din activită\ile dedemolări ;i construc\ii (moloz) se face peplatformele amenajate pentru acest scop,cu acceptul firmei autorizate de colectarea de;eurilor de pe raza municipiului ;i cuplata taxei de ridicare ;i transport.Cererilede ridicare a de;eurilor provenite dinconstruc\ii (moloz) ;i achitarea taxei deridicare ;i transport se pot depune lacasieriile firmei de salubrizare de pestrada G. Coşbuc nr. 1 ;i str. Careiului nr.8.

În conformitate cu prevederile Legiinr. 416/2001 privind venitul minimgarantat ;i în baza Protocolului decolaborare încheiat cu Serviciul Publicde Asistenţă Socială, pe raza municipiuluiSatu-Mare în perioada 1 – 14 august aufost desfă;urate 6 ac\iuni cu beneficiariide ajutor social, sub îndrumarea cadrelorde specialitate a respectivului serviciu,prin care s-au executat activită\i în folosulcomunită\ii ce constau în cură\irea unorloca\ii cu depozitări ilegale de de;euri,ocazii cu care s-au strâns circa 40 metricubi de resturi menajere ;i moloz. Laaceste activită\i au participat în total 15persoane beneficiare de ajutor social.Loca\ia unde s-au desfă;urat acesteac\iuni fiind strada M. Eminescu.

Sanc\iuni aplicate de Poli\ia ecologică

Managementul regional al de;eurilorurbane ;i ecologizarea rampelor dede;euri prevedea `nchiderea tuturordepozitelor neconforme urbane ;i agropilor de gunoi din mediul rural ;iconstruirea unui depozit regional înlocalitatea Doba, în conformitate custandardele UE, proiectat să asigurepreluarea ;i procesarea de;eurilor dinjude\ pe o perioad[ de aproximativ 22 deani. Amenajarea zonei de depozitare –Celula nr.1 – a `nsemnat executarealucrărilor de sistematizare aterasamentelor, etan;are ;i drenaj pentruincinta de depozitare, conform HG349/2005 ;i Normativei MinisteruluiMediului ;i Gospodăririi Apelor nr.757/2004 privind depozitarea de;eurilor.Durata de via\ă a Celulei de depozitarenr. 1 este de aproximativ 5 ani, volumulcapabil de stocare a de;eurilor este de561.135 mc cu o înăl\ime a de;eurilor de18,7 m de la stratul drenant din pietri;.Suprafa\a de la bază a celulei este de56.934,17 mp. După atingerea capacită\iimaxime de stocare, concomitent cu

închiderea Celulei nr. 1, se va trece ladeschiderea Celulei nr. 2. Valoareainvesti\iei este de peste 5 milioane deeuro, din care 75% reprezintă contribu\iaMinisterului Mediului ;i 25% contribu\iaConsiliului Jude\ean Satu Mare. Valoareatotală a investi\iilor realizate până înprezent se ridică la circa 28 de milioanede lei. Drumul de acces la obiectiv, înlungime de 8 km, face legătura întregroapa ecologică ;i localitatea Doba.Rampa cuprinde ;i o zonă tehnică,compusă dintr-o celulă de depozitareîntinsă pe o suprafa\ă de cinci hectare,având o capacitate de circa 200.000 demetri cubi. De asemenea, cuprinde oclădire administrativă ;i o centralătermică. În afară de zona tehnică, s-aumai amenajat aici< o hală de sortare ade;eurilor, o sta\ie de compostare ;i unatelier auto. Toate acestea sunt echipatecu echipamente specifice de ultimăgenera\ie de sortare ;i prelucrare ade;eurilor. Tot aici mai este amenajat unpu\ cu hidrofor ;i două cântare care potcântări până la 60 de tone fiecare.

Datele tehnice ale DepozituluiRegional de De;euri Satu Mare

Joi 25 august 2011 11

AC}IUNI FLORISAL

PLASTIC< Recipiente de plastic pentrubăuturi ;i cele ale produselor lactate, recipienteleproduselor cosmetice ;i detergen\ilor, caserolede plastic ;i polistiren, pungi de plastic. Nu secolectează selectiv< capacele recipientelor carenu sunt din plastic, ghivece de plastic,combina\ii de plastic ;i metal. Reciclareaplasticului reduce consumul de apă ;i reducegenerarea de CO2 de 2,5 ori. HÂRTIE<Ambalajele de hârtie ;i carton, cutii de cartonpentru băuturi. Nu se colectează selectiv< hârtiacerată, combina\iile de hârtie cu metal. O tonă

de de;euri de hârtie salvează 5 arbori cu ovechime de 80-100 de ani, sau aproximativ 5 mcde masă lemnoasă necesară fabricării uneicantită\i echivalentă de celuloză. STICLĂ<Recipiente din sticlă provenite de la băuturi ;iproduse alimentare. Nu se colectează selectiv<geamuri, oglinzi, ghivece, becuri, pahare,acestea nefiind ambalaje. Reciclarea unei tonede ambalaj din stică permite economisirea a 660kg de nisip, consumul de energie al unuilocuitor timp de o lună, consumul menajer deapă al unui locuitor pe o perioadă de 4 zile.

Ce tipuri de de;euri de ambalaje colect[m selectiv?

O c]t mai bun[ deservire apopula\iei se afl[ ;i ̀ n continuare`n centrul aten\iei SC Florisal SA,`n desf[;urarea proceselor decolectare, depozitare ;i transportal de;eurilor menajere.

Potrivit celor relatate de directorulgeneral al Florisalului, ing. Vasile Pu;ca;,deja s-a elaborat documenta\ia pentru`nfiin\area punctelor gospod[re;ti noi,din cartiere ;i alte locuri `n afarablocurilor, care vor fi `n num[r de circa260. Punctele `nchise vor fi predateautorit[\ii publice locale p]n[ `n 30decembrie anul curent. Primarul IuliuIlyes a f[cut recent o ;edin\[ cu activullui, pe urm[ s-au f[cut verific[ri la fa\alocului< e nevoie de avizul prim[riei,pentru c[ noile puncte gospod[re;ti sevor afla pe domeniul public.

Florisalul va face optimizarea acestorpuncte, `n sensul c[ va asigura o maibun[ accesibilitate at]t pentru popula\ie,c]t ;i pentru operatorul de salubritate.Primul aspect este ca punctul s[ fie c]tmai aproape de utilizator. Fiecareutilizator s[ ajung[ c`t mai u;or, s[ numearg[ sute de metri de la blocul lui, cas[ arunce gunoiul. Al doilea aspect esteca ;i ma;inile ;i echipajele Florisaluluis[ aib[ accesibilitatea necesar[. De multeori operatorul de salubritate trece pel`ng[ un punct gospod[resc de care nuse poate apropia, fiind blocat de ma;inilecare parcheaz[ pe acolo. Dar, pentru ase ajunge la aceste rezultate optime,trebuie luat `n considerare al treileaaspect, cel al discu\iilor inevitabile< sevor amplasa, obligatoriu, c`teva punctenoi, ̀ n locuri unde acum poate e un garaj;i nu un loc de depozitare. Se vor demolauna sau dou[ garaje, `n favoareadeservirii a c]teva sute de locuitori, care`n alt mod ar trebui s[ parcurg[ mii demetri, ca s[-;i duc[ gunoiul, chiar ;i petimp ur]t, prin ploaie ;i noroi. Asta vacrea discu\ii ;i va fi necesar[ implicareaorganelor locale de administra\ie ;i

autoritatepublic[. Va avea de suferit numai cine;i-a pus garajul ilegal, pe loc nepotrivit.Asta se va ̀ nt]mpla ̀ n special ̀ n cartierulMicro 16, care este cel mai aglomerat, ;imai pu\in ̀ n cartierele Micro 14 ;i 15. ~nmomentul c]nd prim[ria constat[, c[ nuexist[ alt[ modalitate, va convocaproprietarul `n cauz[ - care ;i-a ridicatgaraj, ;i-a pus bar[ de b[tut covorul, af[cut gr[din[ cu flori, cote\ de g[ini, saudepozit “pentru lomuri” – pentru a sediscuta ;i de bun[ `n\elegere se vaconveni demolarea sau desfiin\arealocului respectiv. Dac[ nu, se va procedaconform reglement[rilor `n vigoare,stabilind un termen pentru demolare,a;a cum e prev[zut `n lege.

Florisal propune, iar Prim[ria decide,

`n folosul majorit[\ii

SC Florisal propune locurile optimede amplasare a punctelor gospod[re;ti,dar decizia o ia prim[ria, ;i o va face `nfolosul majorit[\ii. Poate unul nu va fimul\umit, `n timp ce al\i 500 se vorbucura. Faza de proiectare ;i avizare aloca\iilor pentru amplasarea punctelorgospod[re;ti se va desf[;ura `nseptembrie, amplasarea propriu-zis[urm]nd a avea loc `n perioadaoctombrie-decembrie 2011. Prin`nchiderea punctelor se urm[re;te caacestea s[ nu mai fie vizitate deboschetari, de oameni certa\i cu legea,s[ nu se mai `mpr[;tie ambalajele dusede v]nt prin toate cartierele ;i s[ nu cad[ploaia direct `n recipien\i.

De asemenea e deosebit de important[amplasarea recipien\ilor acoperi\i pentru

a se trece la colectarea dual[ a de;eurilor.Potrivit regulamentelor comune pentrutoat[ UE, ̀ n fiecare an trebuie s[ reducemcu 15% cantitatea de;eurilor care setransport[ la noul depozit ecologic. Esteo sarcin[ foarte mare, deoarece 15%reprezint[ o cantitate enorm[.

Pentru a face fa\[, pentru a asiguraacest ritm, singura cale este sortarea ;ireciclarea materialelor importante, cumar fi plasticul, h]rtia, sticla, metalul. Dincare trebuie s[ facem un minimum de15% anual. Cu amenajarea noilor punctegospod[re;ti se va putea trece lacolectarea dual[ a de;eurilor. Se va faceseparat colectarea, pentru frac\iuneauscat[ ;i pentru cea umed[, urm]nd cafrac\iunea uscat[ s[ fie sortat[, iarfrac\iunea umed[ s[ fie depus[ direct lacelula corespunz[toare a depozituluiecologic de la Doba.

Astfel oamenii vor avea la dispozi\ieun punct `nchis, cu dou[ deschiz[turi,pe o parte ;i pe alta, pentru cele dou[frac\iuni. Pe “ferestruici” se vainscrip\iona< “frac\iune uscat[“, respectiv“frac\iune umed[“.

Se desfiin\eaz[ recipien\ii de 4 metricubi, iar punctul gospod[resc va fi ca “ocu;c[ `nchis[“, prev[zut[ cu 2, 4, 8 sauchiar 10 eurocontainere. SC Florisal aie;it cu o propunere, pentru ca punctelegospod[re;ti s[ fie distribuite `nurm[toarele cartiere< Micro 14, 15, 16,17, Solidarit[\ii, Traian Vuia, 14 Mai,Botizului, Calea Traian, Carpa\i I ;i II,Soarelui> de asemenea vor fi punctespeciale `n Centrul Nou ;i alte locuri,mai izolate, unde se vor instalaeurocontainere. Cantitativ, `n unelecartiere vor fi amplasate mai multepuncte, iar `n altele mai pu\ine.

Amplasarea punctelor gospod[re;ti - `n faz[ de proiectare ;i avizare

La `nchiderea edi\iei am aflat, de laPrim[ria Satu Mare, `n exclusivitate, c[a fost acceptat[ `nfiin\area a 259 depuncte gospod[re;ti `nchise. ~n incintaacestora vor fi amplasate 970 deeurocontainere `n total, cu urm[toareadistribu\ie<

a Micro 14 - 35 puncte de colectare -150 de containerea Micro 15 - 17 puncte de colectare -73 de containerea Micro 16 - 44 puncte de colectare -200 de containerea Micro 17 - 45 puncte de colectare -161 de containerea Carpa\i I - 15 puncte de colectare -52 de containerea Carpa\i II - 28 puncte de colectare -102 de containerea Cartier Soarelui - 12 puncte decolectare - 48 de containere

a Cartier Solidarită\ii - 12 puncte decolectare - 46 de containerea Cartier 14 Mai - 11 puncte decolectare - 26 de containerea Drumul Botizului - 10 puncte decolectare - 23 de containerea Traian Vuia - 3 puncte de colectare -9 containerea Calea Traian - 3 puncte de colectare- 8 containerea Centrul Nou - 9 puncte de colectare- 32 de containerea Alte loca\ii diverse - 15 puncte decolectare - 40 de containere.

Preciz[m c[ pozele ̀ n care prezent[mpunctele gospod[re;ti `nchise au fostf[cute la Baia Mare, unde deja s-aimplementat acest sistem, tot de c[treSC Florisal. Noile puncte sunt estetice;i igienice. A;a vor fi ;i cele pe care levor avea s[tm[renii, `n cur]nd.

Prim[ria a aprobat distribu\iaeurocontainerelor pe cartiere

Puncte deschise ;i mizerabile nu vor mai exista

12 Joi 25 august 2011

MAGAZIN

Educa\ia ecologic[ trebuie s[`nceap[ de la o v]rst[ fraged[,deoarece primii ani ai copil[riei suntcei mai importan\i ;i de cele maimulte ori, hot[r]tori pentru `ntreagavia\[. Aceasta se face `n primul r]ndprin exemplul personal al p[rin\ilor,profesorilor, prin `ntre\inerea uneiatmosfere de interes ;i preocupareactiv[ fa\[ de mediu. Colectareadiferen\iat[ a de;eurilor ;i reciclarea,

pentru a fi valorificate la diferitecentre specializate sunt mult maiconving[toare dec]t cuvintele, tocmaiaceste gesturi d]nd valoare cuvinteloratunci c]nd e vorba s[-i facem pecopiii no;tri s[ `n\eleag[ importan\aac\iunilor lor asupra mediului.

Nu trebuie s[ uit[m c[ obiectiveleeduca\iei ecologice sunt< s[ ajute ;i s[sensibilizeze indivizii ;i grupurilesociale pentru a deveni con;tien\i de

evolu\ia mediului> s[ achizi\ionezecuno;tin\e fundamentale despredezvoltarea global[ a mediului ;iprezen\a omului `n mediu> s[ tr[iasc[sentimente de interes pentru mediu ;imotiva\ie pentru a participa laprotejarea ;i ameliorarea mediului.Educa\ia de mediu cultivă ;i unsistem de valori. Deoarece copiii sematurizează, sistemul devalori pe care ei îl promovează

influen\ează op\iunile ;i deciziile pecare ei le iau referitor la toateaspectele vie\ilor lor, inclusivproblemele de mediu.

Valorile aduc de asemeneaconsisten\[ vie\ii unei persoane, ceeace o ajută să realizeze un concept maibun despre sine. Există o leg[turăstrânsă între valori, convingeri,atitudini ;i dezvoltarea unei etici amediului înconjurător.

“Adopt]nd cu to\ii ni;te gesturi simpledar cu impact deosebit ne manifest[mdragostea fa\[ de natur[ ;i l[s[mmo;tenire genera\iilor viitoare un mediu`nconjur[tor s[n[tos.”

Nimeni nu ne poate vindecadependen\a de plastic. Ne `nconjoar[obiectele fabricate din plastic, `n via\a detoate zilele, cu toate c[ ;tim cu to\ii ceimpact nefast are acest material asupramediului. Vorbim cu to\ii despre faptul căplasticul e dăunător mediului, dar nimeninu ̀ ;i mai poate imagina via\a fără telefonmobil, calculator, mp3 player, sau banalulciorap panty pentru femei. Din nefericire,plasticul a p[truns peste tot, existăpretutindeni. Nailonul ;i polietilena audezvoltat produc\ia de filmele fotografice;i cea de ciorapi. ~n zilele noastre aproapetoate obiectele noi sunt din plastic. Deexemplu electronicele, precum iPod-urile,consolele de jocuri video ;i telefoanelemobile. Mai mult de jumătate dintreobiectele din casele noastre sunt dinplastic, `n acela;i timp sunt obiecte foartefolositoare. Plasticele î;i găsesc din ce înce mai multe aplica\ii, ̀ n acela;i timp s-au`nmul\it problemele de mediu cauzate defolosirea ;i aruncarea lor. Dac[ nu putems[ renun\[m la ele, m[car s[ ;tim c[trebuie să le recicl[m. Plasticul esteextrem de durabil, se descompune foartegreu, iar când se descompune, emanăsubstan\e toxice, cum sunt metanul ;idioxidul de carbon. Deoarece plasticul vafi foarte greu de înlocuit, se caut[ solu\iide a produce plastic mai pu\in poluant.Cercetătorii au început să amesteceplasticul cu diverse substan\e organice,precum amidonul, pentru a-l facebiodegradabil. Ideea este că, în contact cuapa ;i la căldură, aceste materiale schimbăstructura plasticului, făcându-l astfel maiu;or de digerat pentru anumitemicroorganisme.

Dependen\a de plastic

Anvelopele se vor scumpi `ncep]ndcu data de 1 septembrie. Surse din pia\[au declarat pentru Money.ro c[distribuitorii m[rcilor Michelin ;iGoodyear vor majora de luna viitoarepre\urile anvelopelor, cu 7-10 procente,din cauza cre;terii costurilor la materiaprim[.Totu;i, oficialii MichelinRom]nia spun c[ „pe moment, nu s-aluat `n discu\ie majorarea pre\urilor”.Oficialii Goodyear Tire & Rubber Co audeclarat la prezentarea statisticiifinanciare pe trimestrul al doilea, c[anticipeaz[ o cre;tere cu 30% amateriilor prime pentru perioada care amai r[mas din acest an, comparativ cuperioada similar[ a lui 2010. Vesteacre;terii pre\urilor la anvelope vine dup[ce Executivul a anun\at la sf]r;itulanului trecut c[ de la 1 noiembrie 2011to\i proprietarii de autovehicule suntobliga\i s[ circule cu cauciucuri de iarn[sau all season. Cei care nu respect[aceast[ prevedere risc[ s[ pl[teasc[amenzi care pot ajunge ;i la 1.340 lei.

Se scumpescanvelopele?

Exemplul p[rin\ilor este foarte important `n educa\ia ecologic[

Ca s[ r[m]n[ func\ional[,cartea de h]rtie e pe cale s[devin[ un obiect de design sau osurs[ de delectare senzorial[.

Din ce `n ce mai mul\i americani cubani apeleaz[ la designeri specializa\i s[le construiasc[ biblioteci uria;e. BennetWeinstock, un decorator dinPhiladelphia `;i ia materia prim[ de laanticariatele londoneze< c[r\i legate `npiele, cu cotoare aurite. “Anumi\i clien\iinsist[ ca volumele s[ fie `n limbaenglez[, spune el, astfel `nc]t s[ deasenza\ia c[ ar putea s[ le ;i citeasc[.Altora pu\in le pas[ de limba `n caresunt scrise, c]t[ vreme leg[tura c[r\iieste ar[toas[. Ann Mack, director `ncadrul uneia dintre cele mai mariagen\ii de publicitate din lume face dinstive de c[r\i picioarele unei mese. Peblatul de sticl[ de deasupra, doamnaMack `;i a;eaz[ `n mod curent Kindle-ul ;i se pune pe citit c[r\i `n formatelectronic.

Biblioteci “la cheie”, cu c[r\i `n nuan\e asortate

atcher Wine, un `ntreprinz[tor dinBoulder, Colorado, creeaz[ colec\ii dec[r\i personalizate, pe care le vinde cu

sume cuprinse `ntre 80 ;i 350 de dolaripentru 30 cm liniari. De cur]nd, av]ndut unui om de afaceri o bibliotec[“la cheie”, cu suma de 80.000 de dolari.Anumi\i designeri precizeaz[ c[mu;teriii lor solicit[ din ce `n ce maifrecvent con\inuturi personalizatepentru c[r\ile decorative< pove;tiregionale, aventuri av]nd ca tem[ FarWest-ul etc. Toate `n nuan\e asortate. LaWonder Book, din Maryland,proprietarul afacerii declara c[ treaba `imerge strun[. E solicitat de promotoriimobiliari, de designeri, de organizatoride nun\i, de posturi de televiziune saude restaurante, care `i cer carte la metru,cu leg[turi din piele, p]nz[ sau vinilin,dup[ buget.

Federico Uribe, un artist conceptualcolumbian care lucreaz[ `n Miami, acomandat mii de volume cu coper\i `nculori primare, ca s[ fac[ sculpturi `nform[ de palmieri. „Cei mai mul\ioameni distrug copacii ca s[ fabricec[r\i, declar[ el. Eu distrug c[r\ile ca s[fac arbori. Vreau s[ spun[ o poveste `nalt[ limb[”. Da, c[r\ile `ncep s[-;i uitelimba. Vorbesc `ntr-un esperanto glam,pe care toat[ lumea `l pricepe, dar caresun[ a gol. E golul miilor de pagini carer[m]n necitite ;i sp]nzurate de poman[`ntre dou[ coper\i f]\oase. (ZiarulFinanciar)

Omul care distrugec[r\i ca s[ fabrice

copaciAirport Park este un parc tematic

care se afl[ `n interiorul aeroportuluiSchiphol din Amsterdam. Inauguratprintr-un picnic la sf]r;itul luniitrecute, terminalul verde alaeroportului Schipol din Amsterdam

este primul spa\iu de relaxare de acestgen, noteaz[ Eco Magazin. Nic[ieri `nlume decolarea avionului nu poate fia;teptat[ `n compania ciripitului dep[s[rele sub coroana unui arborelesecular. Acum c[ proiectul a fostfinalizat, ajungem s[ ne intreb[m de cenimeni nu s-a g]ndit la asta maidevreme. Airport Park este punerea `naplicare a unei idei c]t se poate desimple ;i din ce `n ce mai promovateodat[ cu cre;terea `n popularitate atendin\ei ecologice. A;a cum `i spune;i numele, Airport Park este un parctematic decupat `n interiorulaeroportului Schiphol din Amsterdam.P]n[ la punctul de verificare apa;apoartelor, decorul este unulabsolut obi;nuit. Dincolo de vam[`ns[, trunchiul gros al unui copac de130 ani anun\[ schimbarea brusc[ depeisaj. Via\a arborelui era amenin\at[`n habitatul s[u natural a;a c[autorit[\ile au preferat relocarea lui `ninteriorul aeroportului pentru a-l

salva.Culoarea terminalului se schimb[

`n verde, `n locul scaunelor ;i meselorobi;nuite, pasagerii fiind invita\i s[ sea;eze pe bu;teni ca ;i cum ar fi la unpicnic. B[ncile clasice sunt alungite,

accentul fiind pus pe o pozi\ie c]t maiconfortabil[. Vegeta\ia natural[ intr[`n amestec cu aranjamente de planteartificiale ;i, printr-un sistem numit„mixed reality“ `nc[perea esteacoperit[ de sunete de p[s[ri ;iproiec\ii cu fluturi care zboar[ pepere\i ;i podea. Parkcafé ofer[m]ncare ;i sucuri naturale care pot fiservite `n interior sau pe terasa `n aerliber, special amenajat[ `n exteriorulterminalului. Proiectul verde mergechiar mai departe. Pasagerii `;i pot`nc[rca telefoanele mobile prinpedalarea pe biciclete care sunt folosites[ genereze energie electric[. Luminaprovine de la surse LED, consideratecele mai eficiente energetic,magazinele v]nd pe c]t posibilproduse biodegradabile, iar iederaornamenteaz[ fiecare col\ pe care `ieste permis[ c[\[rarea. Sala dea;teptare poate fi g[sit[ dincolo depunctul de control al pa;apoartelor,Lounge 1, deasupra terminalului D.

Terminal ecologic pe aeroportulSchipol din Amsterdam

Dac[ vre\i s[ ave\i aer curat ̀ n camer[;i mai pu\in praf, e bine s[ \ine\i aceleplante-minune despre care se spune c[sunt adev[rate arme `mpotriva polu[rii<

Iedera este cea mai recomandat[plant[ c]nd vine vorba de poluare. Poateabsorbi 90% din benzen, un solvent carese g[se;te frecvent `n vopsea, cerneal[,materiale plastice, cauciuc, detergen\i ;ifum de \igar[. Cactusul absoarbe gazelenocive ;i genereaz[ oxigen pur. Serecomand[ a se \ine l]ng[ televizor, fiindc[absoarbe undele electromagnetice.Crizantemele sunt bune de pus `ntr-o

camer[ unde tocmai s-a vopsit ceva,fiindc[ absorb vaporii. PalmierulDoamnei se potrive;te de minune `nbuc[t[rie, fiindc[ absoarbe amoniaculprezent `n produsele de cur[\at vasele.Filodendronul degaj[ o cantitate mare devapori de ap[ ;i umidific[ astfel camerelecu aer uscat. Ficusul are proprietatea de aelimina formaldehida din tapet, mobil[sau zugr[veal[. Este cea mai bun[ alegerepentru locurile `n care exist[ mochet[,pentru c[ absoarbe compu;ii organicivolatili emana\i de adezivul utilizat pentrua o lipi.

Plante care v[ feresc de poluare Nu po\i arunca nimic la `nt]mplaredeoarece chiar dac[ nu g[se;ti imediatun co; de gunoi tot r[m]ne de datoria tas[ ai grij[ unde arunci>Sprijin[-\i familia s[ sorteze pe categoriigunoiul menajer>Respect[ indica\iile de pe containerelede colectare selectiv[ ;i nu amestecamaterialele diferit>Turte;te recipien\ii `nainte de a-iintroduce `n container pentru a m[ricantitatea de de;euri colectate ;itransportate>Cump[r[ de preferin\[ produseambalate sumar.

:tiai c[ sticlele de plastic nu sebiodegradeaz[ complet niciodat[? Sedescompun `n granule care suntm]ncate de diverse viet[\i ;i r[m]n `nstomacul lor p]n[ mor. Prin reciclarea sticlei, a hârtiei, abateriilor, a uleiului de motor ;i acutiilor de aluminiu, aceste materialepot fi refolosite ;i ve\i reduce volumul dede;euri incinerate cu până la 70%.Închide\i circuitul! Cumpăra\i produsefabricate din materiale reciclate. Cinealtcineva ar cumpăra toate produselefabricate din materialele pe care learunca\i în containerele de reciclare?

G]nde;te-te `nainte de a aruncalucrurile care nu-\i mai trebuie!