Inspectoratul scolar judetian Botosani, Grup Scolar “Regina Maria”, Dorohoi

Proiect de certificare a competentelor profesionale

- Nivel III -

Domeniul: mecanicSpecializarea: “Tehnician lucrator in intreinere si reparatii”

Indrumator: Candidat:Ing.Totoliciu Dan Teoanu Ciprian

2008 - 2009

SUBLERUL

CUPRINS

Argument

Cap I: Caracteristici tehnice

I.1 Caracteristicile mijloacelor de masuare I.2 Caracteristicile metrologice

Cap II: Descrierea lucrarii

Cap III: NTSM-PSI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Argument

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.

Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.

Cap I : Caracteristici tehnice

I.1 Caracteristicile mijloacelor de masura pot fi:

Tehnice ( solutia, constructiva, mod de functionare, forma, etc.);

Metrologice.

Din multitudinea de caracteristici tehnice tehnice vom studia numai dispozitivul de afisare.

Dispozitivul de afisare este elementul constructiv al mijocului de masurare care permite observarea si citirea valorii masurate de catre operator.

Dispozitivele de afisare pot fi: > dispozitivele indicatoare, care afiseaza in fiecare moment valoarea marimii masurate;indicatiile lor urmaresc variatiile acestei marimi (de exemplu: dispozituvul analogic al sublerului) > dispozitive inregistratoare, care afiseaza si pastreaza succesiunea valorilor masurate intr-un interval de timp, in corelatie cu valorile timpului (de exemplu: dispozitivul de la tahograf, spectometrul inregistrator, electrocardiograful, osciloscopul cu memorie, etc.)

Dispozitivele de afisare indicatoare si cele inregistratoare pot fi analogice saudigitalenumerice,eventual o combinatie a acestora

Dispozitiv de afisare analogic Dispoztivul de afisare indicator de tip analogic cu

raspandirea ce mai mare este dispozitivul cu scara gradata si indice Elementul fix sau mobil la unui dispozitiv de afisare pe care

se afala scara sau scarile se numeste cadran

Scara gradata Scara gradata a unui mijloc de masurare este ansamblul

ordonat de repere, impreuna cu toate numerele asociate, facand parte dintr-un dispozitiv indicator al unui mijloc de masurare.

Scara gradata se caracterizeaza prin:Lungimea scarii, prezentata de lungimea liniei continue

dintre primul si ultimul reper, care trece prin mijlocul tuturor reperelor celor mai mici. Linia poate fi reala sau imaginara, curba sau dreapta.

Diviviunea, parte a unei scari cuprinsa intre doua repere succesive. Ea se caracterizeaza prin:

lungimea diviziunii, reprezentata de distanta dintre doua repere succesive alea scarii, masurata de-a lungul aceleiasi linii ca si lungimea scarii. Se exprima in uinitati de lungime;

valoarea diviziunii, care reprezinta diferenta dintre valorile marimii corespunzatoare a doua repere succesive.

Ea poate fi: - indicata pe cadran prin intermediul simbolului ales - calculata, prin impartirea domeniului de masurare la

numarul de diviziuni

Limitele scarii gradate corespun valorilor marimii de masurare care corespund reperelor extreme ale scarii. Dupa pozitia limitelor, scarile gradate pot fi: unilaterale ( reperul zero este intre cele doua limite); cu zero decalat (repereul zero este in exteriorul limitelor)

Dispozitiv de afisare digitalDispozitivile de afisare digitale se realizeaza in prezent cu :

diode electroluminiscente ( LED ) care au proprietatea de a emite radiatie luminoasa cand sunt parcurse de curent electric.

cristalele lichide ( LCD ) care au proprietatea de a-si schimba transparenta sau culoarea sub influenta campurilor electrice sau magnetice.Afisarea valorii masurate se realizeaza cu unitati de afisare cu

segmente selectate ( 7 segmente pentru caractere numerice si 14 segmente pentru caractere alfanumererice ) sau cu unitati de afisare cu puncte dispuse intr-o matrice ( 7x5 pentru caracter alfanumeric.) Citirea dizpozitivilor de afisare .

Actiunea prin care operatorul, privind dispozitivul de afisare a unui mijloc de masurare, interpreteaza sau converteste imaginea acestuia pentru a obtine valoarea marimii masurate, se numeste citire

Citirea dispozitivelor de afisare indicatoare analogice se realizeaza prin aprecierea pozitiei indicelui in fata scarii gradate, pozitia indicelui se exprima in diviziuni si fractiuni de diviziuni , valoarea marimii masurate se obtine prin inmultirea indicatiei cu valoarea unei diviziuni .

Citirea dispozitivelor de afisare indicatoare digitale, dispozitivele de afisare de tip digital sunt mai simple din punct de vedere al uitilizatorului deoarece indicatia dispozitivului, respectiv valoarea masurata, apare direct sub forma de numar, exprimat cu cifre arabe, inclusiv virgula pentru numerele zecimale

I.2 Caracteristicile metrologice

Caracteristicile mijloacelor de masura sunt cele care afecteaza direct corespondenta valorii masurate cu valoarea adevarata a marimii, deci acelea care conditioneaza calitatea masurarii.

Se pot enumera cateva dintre aceste caracteristice metorologice:

Sensibilitatea mijlocului de masurare: raportul dintre variatia marimii de iesire (deplasarea indicelui sau variatia numarului afisat) si variatia corespunzatoare a marimii masurate.

Pragul de sensibilitate: cea mai mica valoare a marimii de intrare ce determina o variatie sesizabila a marimii de iesire. Pentru mijloacele de masurare digitale se utilizeaza notiunea de rezolutie, reprezentand cea mai mica variatie a marimii de intrare ce poate fi apreciata pe dispozitivul de afisare al aparatului (o unitate a ultimului rang zecimal).

Timpul de raspuns al unui mijloc de masurare: intervalul de timp care trece intre aplicarea marimii de masurat, la intrarea acestuia si stabilirea indicatiei corespunzatoare marimii aplicate. Aceasta caracteristica este importanta in cazurile cand se masoara parametri cu variatie relativ rapida.Exactitatea instrumentala: calitatea mijlocului de masurare de

a da rezultate apropiate de valoarea adevarata a marimii masurate. Se utilizeaza notiunile: - justete = gradul de concordanta dintre valoarea medie obtinuta dintr-un numar mare de masuratori repetate si valoarea adevarata; - fidelitate = gradul de concordanta dintre mai multe rezultate independente ale unei masuratori, obtinute in conditii prescrise.

Metrologia leagala in Romania

Metrologia leagala are ca scop stabilirea, pe baze stiintifice, a legilor si reglemetarilor necesare pentru asigurarea vadilidatii masurarilor in tranzactiile comerciale si in alte domenii supuse reglementarilor. Ea fixeaza, in particular, unitatile, conditiile de verificare a mijloacelor de masurare si limitele maxime ale erorilor admisibile in domeniul respectiv precum si organismele care asigura uniformitatea masuratorilor.In anul 1955, a fost infiintat un for international, Organizatia Internationala de Metrologie Legala ( OIML), din care face parte si Romania ca membru fondator. Activiatatea sa urmareste stabilirea principiilor generale ale metrologiei legale, crearea unei documentatii internationale, studierea problemelor legislative, stabilirea proiectelor de legi si a organizarii in domeniul metrologiei pe plan international.In anul 1992, s-a infiintat Biroul Roman de Metrologie Legala realizandu-se aplicarea politicii statului in domeniul metrologiei in conformitate cu principiile economiei de piata si cu prevederile conventiilor internationale la care Romania este semnatara.

Cap II. Descrierea lucrarii

Intrumente de masurare a lungimilor sunt mijloace de masurare constituite din cea mai simpla asociere de dispozitive si elemente care pot furniza, de sine statator, informatii de masurare a lungimilor.

SUBLERUL

Sublerul (STAS 1373/1-87) este un instrument de masurare a lungimilor constituit dintr-o rigla gradata si un cursor cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu vernierul, cu cadran sau cu dispozitiv digital.

Parti componete :

Şublerul este un aparat de măsurare cu vernier, folosit pentru măsurări directe de lungime.

Vernierul este o scară gradată ajutătoare care, aşezată lângă rigla gradată a şublerului, permite citirea fracţiunilor de diviziune ale acesteia.

Şublerul este alcătuit din:1 – riglă gradată;2 – şurub de fixare;3 – cursor;4 – şurub de fixare a cursorului;5, 8 – ciocuri solidare cu cursorul;6, 7 – ciocuri solidare cu rigla;9 – vernier;10 – piuliţă;11 – tija pentru adâncime.

Utilizarea şubleruluiPentru măsurarea dimensiunilor exterioare se folosesc fălcile

(1), pentru cele interioare fălcile (2), iar pentru adâncime tija (3).

Cap III: NTSM-PSI

Instructajul de protecţia muncii la nivelul unităţii se efectueazăfie în cadrul unităţii, fie în afara sa, în funcţie de posibilităţi, în timpul programului de lucru, iară ca cei care sunt instruiţi să suporte costul instruirii.

Instruirea se face de către instructori care sunt specialişti şi care trebuie să utilizeze mijloace, metode şi tehnici de instruire adecvate învăţământului intensiv (expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, dîafilme, proiecţii la retroproiectoare, instruirea asistată de calculator).

Angajatorii au obligaţia de a asigura baza materială pentru o bună instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale şi materiale de instruire, testare ce să fie la dispoziţia specialistului care face înşiruirea în cadrul cabinetului de protecţie a muncii, dispunând de programe de mstruire-testare, pe meserii sau activităţi.

Documentul care dovedeşte faptul că instruirea a fost efectuată este fişa de instructaj, ale cărei elemente componente sunt prevăzute în N.G.P.M., în anexa 81, completarea acesteia fiind obligatorie pentru personalul permanent sau detaşat, pentru angajaţii sezonieri, temporari sau zilieri, şi se păstrează de conducătorul procesului de muncă, respectiv, de cel care are sarcina efectuării instruirii la locul de muncă. Atunci când este vorba de vizionări în grup se întocmesc fişe de instructaj colectiv, al căror model este prezentat în anexa 82 din N.G.P.M.

Pregătirea şi instruirea personalului în cadrul S.C. ................................................ S.R.L

S.C. ................................... S.R.L, .................., desfăşoară activitatea de ........................................, domeniu în care prin natura activităţilor şi sarcinilor de muncă pe care le îndeplinesc salariaţii riscul producerii de accidente este destul de mare dacă nu sunt respectate normele de protecţia muncii.

In acest sens, atât personalul tehnic al societăţii, cât şi, personalul din execuţie, acordă o atenţie deosebită instructajului şi respectării normelor de protecţia muncii.

In cadrul societăţii, care are 5 angajaţi, activităţile şi meseriile acestora fiind diversificate, atât instructajele de protecţia muncii, cât şi, N.S.S.M. cuprind o serie de măsuri care trebuie respectate în timpul lucrului. Personalul societăţii efectuează instructajul periodic, la 30 de zile.

Se desfăşoară activităţi de verificare a protecţiei muncii la locul de muncă de către conducerea societăţii şi responsabilul cu protecţia munci, acest act având şi un caracter preventiv.

Se asigură echipamentul tehnic necesar, echipamentul de protecţie precum şi controlul medical al angajaţilor, având în vedere că aceştia desfăşoară şi activităţi specifice lucrului la înălţime.

Punctele de lucru sunt prevăzute cu barăci care includ vestiare şi locul de servit masa. De asemenea, la fiecare punct de lucru, există o trusă medicală de prim ajutor.

Echipamentele tehnice de siguranţă se verifică obligatoriu la începutul şi sfârşitul unei lucrări cât şi în perioada desfăşurării lucrării, dacă acest lucru este necesar.

BIBLIOGRAFIE

I. Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale. Autori: Emil Arieşan, Gheorghe Peptea.Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti -1997.

II. Manual pentru pregătirea practică pentru şcoala de arte şi meserii: - domeniul electromecanic.Autori: Florin Mareş, Marin Mihai, Gabriel Danielescu, Constantin Arieton.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 2006.

III. Instalaţii şi echipamente electrice.Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale.Autori: Sabina Hilofi, Mihai Popescu, Mihai Huhulescu.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -1994.

IV. Manual pentru cultură de specialitate pentru şcoala de arte şi meserii: - domeniul electromecanic.Autori: Sabina Hilofi, Ioana Arieş, Doiniţa Ghinea.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -2006

ANEXE

Sublerul de exterior si interior

Sublerul de exterior

Sublerul de trasaj

Sublerul de adancime

Sublerul de exterior si interiorParti componente

Subler cu afisaj digital

Subler de interior-exterior

Subler cu cadran

Subler trasator

Subler de adancime