Subiectul 5

4
Subiectul 5. Doctrina filosofică a lui R. Descartes 1. -Descrieți activitatea ştiințifică a lui R. Descartes şi explicați esența dualismului metafizicii carteziene Descartes Rene (1596 – 1650), filosof si savant francez, unul dintre intemeitorii filosofii epocii moderne. Descartes a fost un exponent ideologic al burgheziei franceze in ascensiune; in filosofia lui si- au gasit expresia teoretica devenite actuale ale dezvoltarii stiintei moderne, care se nastea in lupta cu scolastica medievala. Totodata, conceptia despre lume a lui Descartesoglindeste insuficienta dezvoltarea a burgheziei, tendinte ei de a ajunge la un compromis politic si ideologic cu nobilimea si cu biserica. Ca si F.Bacon, Descartes a subliniat insemnatatea practica a filosofiei, contributia ei la sporirea dominatiei omului asupra naturii. Trasatura dominana a filosofiei lui Descartes o constituie conceptia dualista despre existenta a doua substant independente una de alta: substanta materiala, cu atributul intinderii, si substanta spirituala, cu atributul gindirii. In filosofia sa Descartes porneste de la indoiala metodica asupra tuturor cunostintelor asupra daelor simturilor si chiar asupra existentei lumii si accepta ca unic fapt sigur, care trebuie sa constiruie, dupa el, temeiul filosofiei si al stiintei, vestita teza: „Ma indoiesc, deci cuge: cuget deci exist”. Descartes are un caracter idealist, deaoarece considera ca adevar fundamental, de la care trebuie sa porneasca intreaga filosofie, existenta certa a gindirii si nu existenta realitatii obiective. Aceasta teza a influentat idealismul mai tirziu. Descartes a fost un reprezentat de seama al rationalismului in filosofia moderna. Pentru el crieriul adevarului de afla in ratiunea insasi, in evidenta noiunilor noastre. La baza metodei sale de cunoastere, el a pus deductia, care trebuie sa porneasca de la adevaruri c;are si distincte, cunoscute nemijlocit de ratiune. Descartes a recunoscut totusi si valoarea cunoasterii experimentale. Filosofia

description

examen filosofia moderna

Transcript of Subiectul 5

Subiectul 5. Doctrina filosofic a lui R. Descartes1. -Descriei activitatea tiinific a lui R. Descartes i explicai esena dualismului metafizicii cartezieneDescartes Rene (1596 1650), filosof si savant francez, unul dintre intemeitorii filosofii epocii moderne. Descartes a fost un exponent ideologic al burgheziei franceze in ascensiune; in filosofia lui si-au gasit expresia teoretica devenite actuale ale dezvoltarii stiintei moderne, care se nastea in lupta cu scolastica medievala. Totodata, conceptia despre lume a lui Descartesoglindeste insuficienta dezvoltarea a burgheziei, tendinte ei de a ajunge la un compromis politic si ideologic cu nobilimea si cu biserica. Ca si F.Bacon, Descartes a subliniat insemnatatea practica a filosofiei, contributia ei la sporirea dominatiei omului asupra naturii. Trasatura dominana a filosofiei lui Descartes o constituie conceptia dualista despre existenta a doua substant independente una de alta: substanta materiala, cu atributul intinderii, si substanta spirituala, cu atributul gindirii. In filosofia sa Descartes porneste de la indoiala metodica asupra tuturor cunostintelor asupra daelor simturilor si chiar asupra existentei lumii si accepta ca unic fapt sigur, care trebuie sa constiruie, dupa el, temeiul filosofiei si al stiintei, vestita teza: Ma indoiesc, deci cuge: cuget deci exist. Descartes are un caracter idealist, deaoarece considera ca adevar fundamental, de la care trebuie sa porneasca intreaga filosofie, existenta certa a gindirii si nu existenta realitatii obiective. Aceasta teza a influentat idealismul mai tirziu. Descartes a fost un reprezentat de seama al rationalismului in filosofia moderna. Pentru el crieriul adevarului de afla in ratiunea insasi, in evidenta noiunilor noastre. La baza metodei sale de cunoastere, el a pus deductia, care trebuie sa porneasca de la adevaruri c;are si distincte, cunoscute nemijlocit de ratiune. Descartes a recunoscut totusi si valoarea cunoasterii experimentale. Filosofia cartezian a dat expresie nceputurilor modernitii, a cutrilor ce au dus la configurarea fizionomiei unui nou tip uman preocupat de a cunoate, subordona i cuceri natura. Animat de idealul unei cunoateri universale omul modern s-a afirmat n umbra mitului faustic, prin aspiraia de a dobndi o cunoatere prin care s domine i s utilizeze tot ceea ce i-ar putea fi de folos pentru atingerea propriilor interese.2. -Comparai nvtura lui R. Descartes despre cunoatere i metod cu concepiile respective ale lui F. BaconIntr-o viziune clasic, platonician, Descartes a admis c pentru om binele suprem se identific cu posedarea adevrului, ceea ce presupune nclinaia voinei spre luminarea nelegerii. Filosofia cartezian a dat expresie nceputurilor modernitii, a cutrilor ce au dus la configurarea fizionomiei unui nou tip uman preocupat de a cunoate, subordona i cuceri natura. Animat de idealul unei cunoateri universale omul modern s-a afirmat n umbra mitului faustic, prin aspiraia de a dobndi o cunoatere prin care s domine i s utilizeze tot ceea ce i-ar putea fi de folos pentru atingerea propriilor interese. Cu toat nclinaia lui Descartes spre problematica cunoaterii i spre cercetarea tiinific, filosofia sa rmne inseparabil de problema moralei. Descoperirea adevrului reprezint i pentru el sursa fericirii supreme, iar aceasta este condiionat de utilizarea tuturor resurselor proprii contiinei umane, intelectuale, afective, morale. considera c esena omului este cugetarea; gndesc,deci exist; mai mult, potrivit lui,omul e alctuit din trup i suflet, dar acestea fiind dou substane diferite; aceasta insemna c spre a nelege ce e trupul, nu este nevoie s nelegem ce e sufletul i invers; dar cugetarea,gndirea caracterizeaz sufletul,nu trupul; aadar, cnd vorbete despre om,Descartes are n vedere sufletul, ca i cum omul nu ar fi n corpul su.Francis Bacon printre primii cugetatori formuleaza constient problema despre necesitatea elaborarii unei metode stiintifice de cunoastere. Conceptia filosofica a lui FR.Bacon raspunde necesitatilor, intereselor fortelor sociale pregresiste din timpul lui.Accentul pus pe cercetarile empirice, pe cunoasterea naturii este dedus logic din interesele clasei sociale dominante. Bacon neaga filosofia ca contemplare si o prezinta ca o stiinta despre lumea reala, intemeiata pe cunoasterea experimentala.. Vorbind despre esnsul, predestinarea si sarcinile stiintei, Fr. Bacon mentioneaza ca sarcina suprema a cunoasterii consta in cucerirea naturii si perfectionarea vietii umane. El mentiona ca: cunostintele prezinta o putere dar puterea adevarata pot avea numai daca ele sunt veridice sunt intemeiate pe verificarea cauzelor reale a fenomenelor naturale. Numai acea stiinta este capabila sa biruie natura si sa domine asupra ei, care este orientata spre cunoasterea legilor ei. Asadar, Bacon se impotriveste constient disputelor speculative scolastice si isi propune sa cunoasca lumea reala.3. -Apreciai nsemntatea tezei Cogito ergo sumDescartes consider c la baza ndoielii trebuie s stea deducia.Esenandoielii carteziene estedescris prin formulaCogito, ergo, sum(cuget deci exist). Toate cunotinele de care dispunemnoi se cer a fi puse la ndoial.Exist un singur adevr cert, clar, incontestabil : faptul c eu exist,dar c acest adevr este anume aa ne demonstreaz faptul c eu gndesc.Dac eu gndescnseamn c eu exist cci ar fi absurd, alogic de afirmat c eu gndesc dar nu exist.Nimeni nupoate pune la ndoial acest adevr, n rest toate cunotinele se cer a fi puse landoiala. ndoindu-se de tot i de toate, Descartes observ faptul c el, cel care cuget c se ndoiete, trebuie sexiste.Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum. Aceasta constituie punctul terminus al ndoielii metodice.Decartes insist asupra caracterului intuitiv al acestei cunotine. Acel ergo dintre cogito i sum nusemnific aiciodeducie. Acestlucru arnsemna onclcare flagrant apropriilor principiide ndoialmetodic. Cile cunoaterii la Descartes sunt intuiia i deducia