Subiectul I Noţiunea

Subiectul I Noţiunea , obiectul , metoda de reglementare şi sistemul dreptului protecţiei sociale

1.1.Definiţi noţiunile obiectului şi metodei de reglementare ale dreptului protecţiei

sociale-3p.

Conceptul de protecţie socială, în context juridic pentru prima data a fost utilizat în

SUA, în Social Security Act la capitolul este sau nu dreptul protecţiei sociale o ramură

de drept , polemicile izbucneu chiar şi în anii 60-80 ai sec. al XX-lea, în privinţa

definirii noţiunii, obiectului şi metodei de reglementare juridica a acestei ramuri.

Dr Pr S – o ramura autonoma a sistemului de drept ce apartine dr public , alcatiuita

din ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile de asigurare si

asistenta sociala.

Obiectul de reglementare al dreptului protecţiei sociale „asamblează raporturile

născute între cetăţeni (familii) şi stat, reprezentaţi prin organele competente în caz

de stabilire a pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor sau soluţionarea litigiilor în

domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale sau „reuneşte totalitatea relaţiilor sociale

privind asigurarea materială a persoanelor, care au atins vârsta de pensionare,

inapte de muncă,care au pierdut întreţinătorul, şomerilor, familiilor cu mulţi copii,

precum şi relaţiile sociale cu privire la asistenţa medicală gratuită.”

Ajungem la ideea că obiectul de reglementare juridică este reprezentat de o

totalitate de relaţii sociale care se formează în cadrul realizării sistemului de

protecţie socială.

Obiectul de regelmentare a DPS nu treb konfundat cu obiectul stiintei, cel al PS sunt

raporturile juridice, iar al stiintei DPS sunt fenomele sociale ce au generat aeeste

raporturi.

Metoda de reglementare a dreptului protecţiei sociale.

Cuvântul metodă are originea în latinescul methodos, semnificând mod, stil,

procedeu-folosit in realizarea unui scop.

Metoda de reglementare a dreptului protecţiei sociale reprezintă „o totalitate de

metode şi mijloace utilizate de legiuitor pentru a reglementa mai eficient un complex

de raporturi sociale.”

1.Specificul metodei de reglementare a dreptului protecţiei sociale constă în faptul

că ea este una tipică, deoarece reuşeşte să asambleze normele imperative cu cele

dispozitive, păstrând ponderea primelor,

Specificul metodei de reglementare este exprimat prin caracterul centralizat de

instituire al drepturilor şi obligaţiilor subiecţilor,1 Metoda locală de reglementare a

raporturilor de protecţie socială s-a conturat în anii 90 ai sec. al XX-lea, prin fixarea

în contractele colective de muncă a clauzelor care stabilesc garanţii sociale

suplimentare fără de cele prescrise de lege, cu condiţia că acestea nu înrăutăţesc, ci

îmbunătăţesc situaţia părţilor.2

Obiectul si metoda de reglementare sunt criterii fundamentale de individualizare a

DPS in sistemul de Drept al RM

1.2 Proiectaţi prin schemă sistemul dreptului protecţiei sociale -5p

Sistemul DPS – este un ansamblu de norme si institutii juridice unite obiectiv ,

structurate intr-o oridne in conformitate cu specificul relatiilor sociale reglementate

in partea generala si speciala.

Sistemul DPS …include

Partea Generala

1. Normele care stabilesc dr si libertatile in domeniul protectitei sociale

2. Norme care stabilesc competenta organelor centrale si locale de protectie sociala

3. Norme – principii

Partea Speciala

Asigurare sociala, institutii, asistenta sociala

1. indemnizatiile (pt incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau

de accidente nelegate de munca , pentru prevenirea imbolnavirilor, pt recuperarea

capacitatii de munca, pt cresterea copilului pina la 3 ani, pt ingrijirea copilului

bolnav,

2. pensiile ( pt limita de virsta, de invaliditate, de urmas, pt vekime in munca)

3. compensatiile (nominative, pt participantii la likidarea avariei de la Cernobil

4. alocatiile sociale ( pt invalizi, pt persoane virstnice , pt kopii in kazul oierderii

intretinatorului, ajutorul de deces )

5…ajutorul social

6 ajutorul material

7. serviciile sociale: primare (comunitare), specializate , cu specializare inalta …

1.3 Stabiliţi corelaţia dreptului protecţiei sociale cu alte ramuri de drept -7p.

Dreptul constituţional - dreptul protecţiei sociale. Dreptul constituţional este ramura

de drept care conţine norme fundamentale pentru existenţa şi dăinuirea statului de

drept, din care se inspiră celelalte ramuri de drept, Anume şi dreptul protecţiei

sociale.

Această legătură se manifestă pe mai multe planuri, dintre care menţionăm:

Constituţia conţine norme care consacră principiile generale ale dreptului protecţiei

sociale (cum ar fi asigurarea bazelor legale de funcţionare a statului; principiul

universalităţii; principiul libertăţii; principiul egalităţii; principiul responsabilităţii;

principiul echităţii şi justiţiei). Prin prevederile art.47 din Constituţie sunt consfinţite

dreptul persoanei la asistenţă şi protecţie socială şi obligaţia statului de a întreprinde

măsuri optime care i-ar garanta fiecărui om „un nivel de trai demn, care să-i asigure

sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa,

îngrijirea, precum şi serviciile sociale necesare.”Tot in constitutie sunt prevazute

riskurile sociale (somaj, boala)

Dreptul administrativ - dreptul protecţiei sociale. Dreptul administrativ

reglementează raporturile sociale născute în cadrul administraţiei publice ,este

ramura de drept ce conţine normele care reglementează condiţiile realizării puterii

executive în stat.

Normele dreptului administrativ determină structura şi atribuţiile organelor de

asistenţă şi asigurare socială de nivel central şi local, creând infrastructura

organizatorică în cadrul căreia se realizează protecţia socială.3

Litigiile apărute în domeniul protecţiei sociale, de asemenea, cad sub incidenţa Legii

contenciosului administrativ,4 care permite persoanei vătămate într-un drept să

solicite, printr-o cerere prealabilă, organului ierarhic superior revocarea actului

administrativ emis de către organul subordonat.

Dreptul financiar - dreptul protecţiei sociale. Dreptul financiar reglementează

raporturile sociale născute în procesul constituirii şi utilizării sumelor cuprinse în

bugetul de stat.

Comune ambelor ramuri de drept sunt normele dreptului financiar care

reglementează raporturile cu privire la formarea şi distribuirea fondurilor cu menire

socială; cotele anuale de asigurări sociale şi stabilirea anuală prin legea bugetului de

asigurări sociale a sumei cotelor de asigurări sociale etc. Prin Legea privind sistemul

public de asigurări sociale de stat este reglementată crearea şi distribuirea bugetului

asigurărilor sociale de stat, sunt stabilite persoanele care pot fi asigurate obligatoriu

sau benevol în sistemul public de asigurări sociale de stat, sunt stabiliţi contribuabilii

acestui sistem etc.5

Tangenţa dreptul muncii - dreptul protecţiei sociale rezultă nu numai din faptul că

până nu demult normele dreptului protecţiei sociale constituiau o instituţie a

dreptului muncii, dar şi din faptul că în prezent calitatea de subiect al raporturilor de

muncă constituie o condiţie a apariţiei celor de protecţie socială. Corelaţia acestor

două ramuri de drept se manifestă prin următoarele:

În domeniul asigurărilor sociale apariţia unor raporturi de muncă condiţionate de

existenţa unui contract individual de muncă constituie o condiţie a dobândirii

statutului de contribuabil atât de către angajat, cât şi de angajator, oferindu-i

primului calitatea de asigurat al sistemului public de asigurări sociale şi dreptul de a

beneficia de toate prestaţiile de asigurări sociale.

Dreptul civil - dreptul protecţiei sociale. Având în vedere că unii beneficiari ai

protecţiei sociale sunt încadraţi în câmpul muncii, ei rămân subiecţi ai raporturilor

juridice de muncă, iar normele dreptului civil sunt aplicabile în materia condiţiilor de

validitate şi de nulitate a contractului de muncă încheiat de pensionari, invalizi şi

contractului de asigurare socială; în materia răspunderii civile a persoanelor

încadrate în muncă, când fapta cauzatoare de prejudiciu nu este infracţiune.

Dreptul procesual civil - dreptul protecţiei sociale. Dreptul procesual civil este acel

sistem de norme ce reglementează modul de judecare şi de soluţionare a cauzelor

privind drepturile şi interesele lezate, precum şi modul de executare a hotărârilor

judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Corelarea dintre dreptul protecţiei sociale şi dreptul procesual civil se evidenţiază

prin faptul că dreptul procesual reprezintă tocmai cealaltă faţă a dreptului material,

aspectul său sancţionator care, intervine numai în caz de nevoie. Dreptul material ar

fi ineficace dacă, pe calea procesului civil, nu s-ar asigura realizarea lui şi, tot astfel,

procesul civil ar fi de neconceput fără existenţa unui drept material pe care să-1

apere şi să-1 valorifice.

Test nr._2__

Subiectul I Pensia de urmaş

1.1 Definiţi şi clasificaţi, după statutul decedatului, pensia de urmaş- 3p.

Pensia de urmaş este suma bănească calculată şi stabilită conform Legii persoanelor

inapte de muncă ca urmare a pierderii întreţinătorului care se achită lunar din

bugetul asigurărilor sociale. În calitate de temeiuri ce invocă apariţia dreptului la

pensia de urmaşi pot servi6: decesul persoanei confirmat prin certificatul de deces,

declararea dispariţiei fără veste sau declararea morţii persoanei prin hotărârea

instanţei de judecată.

Subiecţi ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urmaş sunt

membrii familiei decedatului, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Lege. Se va

ţine seama şi de relaţiile de rudenie ce se determină conform Codului familiei şi

Codului civil al Republicii Moldova.

Alt subiect al raportului juridic este organul de asigurare socială, care este obligat să

stabilească în baza documentelor prezentate, în condiţiile legii, dreptul persoanelor

la pensia de urmaş.7

Dreptul la pensia de urmaş se stabileşte dacă persoana decedată era pensionar sau

confirma condiţiile necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului.

Aşadar, în conformitate cu Legea dacă pensia de urmaş ca urmare a decesului din

cauza unei afecţiuni generale se stabileşte membrilor familiei dacă sunt îndeplinite

condiţiile cu privire la stagiul de cotizare al decedatului, în funcţie de vârsta avută la

data constatării decesului. Dacă la data decesului nu se va confirma stagiul de

cotizare necesar, membrilor familiei, ce pretind la pensia de urmaş, li se va stabili o

alocaţie socială.

În cazul în care decesul a survenit în urma unui accident de muncă, a unei boli

profesionale sau, în cazul militarilor, în urma lichidării consecinţelor avariei de la

Cernobâl, pensia de urmaş se stabileşte indiferent de prezenţa stagiului de cotizare.

Pentru stabilirea pensiei de urmaş în caz de deces al întreţinătorului din cauza unei

afecţiuni generale, conform Legii solicitanţii trebuie să prezinte următoarele

documente: certificatul de deces; certificatul ce confirmă stagiul de cotizare realizat

până la ziua decesului în funcţie de vârsta ce o avea. Dacă decesul a fost cauzat de

un accident de muncă, se va mai prezenta şi procesul-verbal despre accidentul de

muncă.8

Respectarea altor condiţii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de

salariu) pot duce la majorarea pensiei de urmaş.

Din cele menţionate tragem concluzia că apariţia dreptului la pensia de urmaş invocă

prezenţa a două criterii specifice:

- criteriul volitiv prin care se explică manifestarea de voinţă a

persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul la acest tip de pensie;

- criteriul de vârstă prin care se confirmă că este recunoscut inapt de muncă şi se

afla la întreţinerea decedatului.

1.2 Enumeraţi categoriile de beneficiari a pensiei de urmaş-5p.

Conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat,9 au dreptul la pensie de

urmaş următoarele persoane:

a) copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă continuă studiile în instituţii de

învăţământ de zi până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 23 de ani;

b) soţul supravieţuitor dacă, la momentul decesului susţinătorului sau pe parcursul a

5 ani după deces, a împlinit vârsta de pensionare sau a fost încadrat în gradul I sau II

de invaliditate, a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu s-a

recăsătorit;

c) soţul supravieţuitor sau tutorele care are în îngrijire copii sub vârsta de 3 ani ai

susţinătorului decedat, pe perioadele de neîncadrate în muncă sau de aflare în

concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Pensia de urmaş, stabilită copiilor, se păstrează şi după înfierea lor. În caz de deces

al înfietorului, copiii înfiaţi pot opta pentru o singură pensie: sau pentru părintele

decedat, sau pentru înfietorul decedat.

1.3 Evidenşiaţi şi analizaţi elementele prin care se deosebesc pensiile de urmaş în

cazul decedatului civil de pensiile de urmaş în cazul decedatului militar.-7p.

În baza Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă

şi din trupele organelor afacerilor interne,10 familiile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne se stabilesc pensii în

cazul pierderii întreţinătorului, dacă acesta a decedat în timp ce îndeplinea serviciul

sau cel mult peste trei luni de la data eliberării din serviciu, iar pentru familiile de

pensionari din categoria acestor militari, dacă întreţinătorul a decedat în perioada în

care primea pensie sau cel târziu peste 5 ani de la încetarea plăţii pensiei.

Beneficiari ai acestei categorii de pensii, pot fi membrii de familie inapţi pentru

muncă, din familiile militarilor decedaţi sau căzuţi la datorie: copiii inapţi de muncă;

părinţii inapţi de muncă şi soţia (soţul), dacă după moartea întreţinătorului aceştia şi-

au pierdut sursa de existenţă; părinţii inapţi pentru muncă şi soţiile (soţii) inapte

pentru muncă ale militarilor, persoanele din corpul de comandă şi din trupele

organelor afacerilor interne căzute pe front sau în timpul participării la operaţiuni de

luptă pe timp de pace.

Test nr._3__

Subiectul I Finanţarea protecţiei sociale

1.1 Enumeraţi sursele de finanţare a protecţiei sociale-3p.

Finanţarea protecţiei sociale din contul impozitelor (contribuţiilor, cotizaţiilor)

obligatorii. Prestaţiile de asigurări sociale se dobândesc doar ca urmare a unei

asigurări obligatorii. Conform legislaţiei Republicii Moldova, prestaţiile de asigurări

sociale se plătesc din mijloacele CNAS (din 1990 până în anul 2001 s-a numit fondul

social ), din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), care nu are nimic comun cu

bugetul de stat.

CNAS, gestionează BASS, care este format din fonduri de asigurări sociale, al căror

mod de constituire şi funcţionare se stabileşte de legislaţie.11 Mijloacele fondurilor

se formează din contul cotizaţiilor de asigurare, care sunt obligatorii pentru toţi

cetăţenii încadraţi în câmpul muncii. Tarifele plăţii pentru asigurare se stabilesc în

fiecare an prin legea BASS.În continuare vom prezenta fondurile de asigurări sociale

ale BASS şi tipurile de prestaţii de asigurări sociale plătite din aceste fonduri.

Finanţarea protecţiei sociale de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Din bugetul

de stat sunt finanţate prestaţiile de asistenţă socială: indemnizaţiile, alocaţiile,

compensaţiile, ajutorul de deces şi alte ajutoare. Finanţarea protecţiei sociale din

bugetele locale. Din bugetele locale se plătesc compensaţiile nominative lunare

pentru călătoria în transportul urban, alimentaţia persoanelor nevoiaşe în cantinele

de ajutor social, acordarea de ajutoare materiale.

Protecţia socială se finanţează şi din alocaţiile benevole ale persoanelor fizice şi

juridice, din alte venituri. Astfel, pe lângă autoritatea administrării publice locale se

formează fonduri extrabugetare, care contribuie la finanţarea meselor de binefacere,

coletelor cu produse alimentare la sărbătorile de Crăciun, Paşti şi cu ocazia altor date

remarcabile.

Aşadar, în concluzie constatăm ca prestaţiile de asigurări sociale se finanţează de la

bugetul asigurărilor sociale de stat, iar prestaţiile de asistentă socială se finanţează

de la bugetul de stat prin intermediul CNAS, bugetele locale şi din fonduri

extrabugetare.

1.2 Comparaţi modul de finanţare a asigurărilor sociale cu cel de finanţare a

asistenţei sociale-5p.

Fondul asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile agentilor economici, salariatilor

si statului in diferite proportii , precum si din alte surse. In RM acest fond poarta

denumirea de Buget al Asigurarilor Sociale al carui venit provin din constributii de

asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri (dobinzi). Contributia

de asigurari sociale este acea suma datorata in mod obligatoriu de participantul la

sistemul public de asigurari sociale si este achitata de : asigurati, angajatori, pers.

Care incheie contract de asigurare, pers. Care desfasoara activitatea in baza

contractului individual de munca, la angajatorii ce nu sunt inregistrati ca rezidenti in

RM.

Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare. Daca in

cazul asigurarilor sociale acoperirea riscurilor se realizeaza din cotizatiile celor ce

presteaza munca, atunci in cazul asistentei sociale finantarea se realizeaza de la

bugetul de stat, bugetele locale si din alte surse (FOnduri extrabugetare, donatii,

sposnosrizari, contributii)

In raporturile de asigurari sociale prestatiile se acorda doar in forma baneasca, iar in

cadrul raporturilor de asistenta sociala prestatiile se acorda in forma baneasca, in

natura si sub forma de servicii sociale).

Prestatiile de asigurari sociale se finanteaza de la BASS, iar prestatiile de asistenta

sociala se finanteaza de la bugetul de stat, bugetele locale,precum si din donatii,

sponsorizari.

1.3 Proiectaţi prin schemă modul de finanţare a protecţiei sociale-7p.

PS se finanteaza de la

1)Bugetul de stat( acorda indenizatiile pers neasigurate,alocatii, compensatii)

2)Bugetul Asigurarilor Sociale de stat ce este independent de Bugetul de stat

(veniturile provin nu numai din kontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din

transferurui de la bugetul de stat)

2.a) Casa Nationala de Asig Sociale gestioneaza bugetul asigurarilor de stat

2.a) A) CNAS este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de

functionare e stabilit de legislatie.

3) Din bugetele unitatilor adm-teritoriale (contribuie la finantarea serviciilor sociale

primare)

4) Din fondul Republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei ( sub

forma de ajutoare materiale) (donatii, sponsorizari)

Test nr._4__

Subiectul I Pensia pentru limită de vîrstă

1.1 Definiţi, clasificaţi şi identificaţi particularităţile pensiei pentru limită de vîrstă-3p.

Doctrina juridică defineşte,prin pensie „plata lunară menită să asigure o bază

materială persoanelor incapabile de muncă in urmatoarele situatii:

a)odată cu atingerea vârstei de pensionare generala sau speciala

b)pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca (gradele de invaliditate)

c) în cazul decesului întreţinătorului sau în legătură cu activitatea îndelungată de

muncă”;12

Pensia pt limita de virsta se clasifica :

Pensie pt limita de virsta pe baze de generale

Pensie pt limita de virsta pe baza de inlesniri

Particularitatile pensie pt limita de virsta

1.Este achitata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca

2.Pensia nu este considerata venit

3.Pensia nu este supusa impozitarii

4.Dr la pensie este imprescriptibil ( el nu se stinge si poate fi realizat orikind doar pt

viitor)

5. Pensia este un drept si nu o obligatie

6.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in favoarea unei alte persoane.

1.2 Comparaţi pensia pentru limită de vîrstă cu alocaţia socială de stat oferită

persoanelor

care au atins vîrsta standard de pensionare -5p.

Alocaţiile sociale de stat reprezintă suma de bani achitată lunar sau o singură dată

din bugetul de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea

dreptului la pensie. Alocaţia pentru persoane vîrstnice se stabileşte cetăţenilor care

au atins vîrsta standard de pensionare conform legislaţiei în vigoare, dar nu

îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de

stat, şi nu se află la întreţinerea deplină a statului.

Pe cînd pensia pentru limita de vîrstă se stabileşte persoanelor care au atins virsta

standard de pensionare şi confirm un stagiu de cotizare necesar cuantumul pensiei

se calcuează în funcţie de venitul mediu lunar asigurat se stabileşte pe viaţă nu este

supusa impozitului se achită lunar.

Pensia pt limita de virsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la

implinirea unei anumite virste, pe tot restul vietii, confirmindu-se vechimea in munca

prevazuta de lege.

Pensia pt limita de nu se atribuie pers ce au devenit inapte de munca in legatura cu

atingerea batrinetii, dar au scopul de a asigura persoanele care o perioada

indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a odihnei bine – meritate.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la pensie pentru

limită de vîrstă-7p.

La acordarea pensiei pt limita de virsta necesita respectarea unor conditii...

Cenzul de virsta

Stagiul de cotizare

Situatie: Maria Ciobanu, cu virsta de 54 ani,avind stagiul de cotizare de 31 ani,

mama a 6 copii, a depus o cerere..... avind salariul de 1300 de lei lunar.

Situatie : pers care au efectuat lukrari nocive de foarte grele de munca...femei 49

ani, barbati – 54 ani

Test nr.5___

Subiectul I Aspecte generale privind protecţia socială.

1.1 Definiţi protecţia socială Apreciaţi riscurile sociale ca generatoare ale raporturilor

de protecţie socială -3p.

Termenul protecţie îşi trage orgintea de la cuvântul latin protecţio, ceea ce înseamnă

sprijin, apărare, ajutor, ocrotire, grijă..

In opinia doktrinarilor romini PS este un fenomen caracterizat de dezvolarea in

fiecare tara a unor institutii vizind asigurarea indiviilor , a grupurilor familiale.

In opinia altor autori PS – totalitatea de activitati intreprinse de stat in vederea

protejarii populatiei, asigurarii ordinii publice .

Este activitaea statului indreptate spre asigurarea procesului de dezvolatrea a

personalitatii umane , ocolind factorii negativi care influenteaza asupra

personalitatii , si kreind kondiitii prielnice pt individ. In literatura de specialitate prin

PS intelegem o totalitate de relatii sociale bazate pe fonduri nebugetare cu menire

sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfacerii dorintelor cetatenilor daca acestea

pierd sursa de intretinere.

Riscurile sociale – evenimente mai mult sau mai putin previzibile, ce presupune

perciol ca persoana sa fie afectata de oarecare consecinte negative, acel eveniment

ce poate duce la pierderea pariala sau toatala a capacitatii de munca.

Raportarea riskuluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in

risc asigurat reprezentind orice eveniment sau fenomen al carui producere

structurile teritoriale ale |Casei Nationale sunt obligate sa faca prestatiile respective

de asigurari sociale.

1.2 Caracterizaţi asigurările sociale şi asistenţa socială ca instituţii juridice distincte

ale dreptului protecţiei sociale -5p.

Asigurarea sociala ( incredere, garantie, siguranta)este o forma de ocrotire a pers.

Constind in acordarea de ajutoare materiale si asistenta medikala in kaz de boala,

ansamlul normelor obligatorii privind asigurarea materiala de batrinete, boala sau

accident a pers care sunt subiecti a unui raport de munca.

„...Sistemul de protecţie socială a persoanelor asigurate consta în acordarea de

indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi

recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii,”13 iar sistemul public de

asigurări sociale, care este administrat şi gestionat de CNAS, reprezintă un ansamblu

organizat de forme de asigurări sociale, care îşi păstrează individualitatea, depind

unele de altele, realizându-se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotiţi asiguraţii.

Partikularitatile Asigurarilor Sociale:

1). constituie un subsistem al sistemului de protecţie socială, instituit, controlat,

garantat de stat şi fundamentat pe principiului contributivităţii;

2). reprezintă o formă a asigurării materiale a persoanelor care au fost afectate de

situaţiile de risc social;

3). trebuie analizate sub două aspecte: în calitate de tip al securităţii sociale şi în

calitate de sector al politicilor sociale;

4). acordarea prestaţiilor de asigurări sociale este condiţionată de existenţa a doi

factori: reglementarea legală şi plata contribuţiilor;

5). raporturile de asigurări sociale reprezintă relaţiile juridice care se nasc, se

modifică şi se sting în legătură cu acoperirea unor riscuri sociale.

Subiecţii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizică

(asiguratul), iar pe de altă parte, organizaţia de asigurări prin organismele

competente;

Conţinutul raporturilor de asigurare este în esenţă alcătuit din dreptul asiguratului la

stabilirea şi plata indemnizaţiei de asigurări sociale, din obligaţia corelativă a

instituţiei de asigurări de a o plăti şi din obligaţia asiguratului de a vira contribuţia de

asigurări sociale corelativă cu dreptul instituţiei de asigurare de a pretinde plata

contribuţiei (raport juridic de tip comutativ);

Conţinutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege

Asistenţa socială. Termenul asistenţă înseamnă sprijin, ajutor, iar utilizat în domeniul

protecţiei sociale el se utilizează în expresia asistenţă socială.14

Asistenţa socială cuprinde „un sistem de ajutorare materială a persoanelor care nu

sunt apte de muncă şi nu dispun de mijloacele necesare traiului”,15

– „ansamblul normelor juridice, sistematizate în instituţii şi ramuri care

reglementează serviciile şi prestaţiile sociale oferite beneficiarilor de asistenţă

socială, norme a căror respectare poate fi asigurată, la nevoie prin forţa coercitivă a

statului.”

Iar in literatura de specialitate – intelegem ansamblul de servicii sociale , in bani sau

in natura, servicii medicale.

TRASATURI ale asistente sociale:

1)este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protectie sociala

2)este baza legala pentru executare programelor menite sa TRANSpuna in viata

obiectivele politicii sociale.

4.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare

1.3 Proiectaţi prin schemă distincţia dintre asigurarea socială şi asistenţa socială -7p.

Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care

au o sfera de acoperire mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt

conditionate de o anumita situatie juridica , de ex cea de salariat.Aria de cuprindere

a raporturilor de asistenta este mai extinsa , fiindca asistenta sociala este finantata

de principiul solidaritatii nationale.











sponsorizari

I Constatarea invalidităţii

1.1 Definiţi noţiuni generale privind invaliditatea, criteriile de stabilire şi cauzele

invalidităţii - 3p.

Definitie

În ultimii ani se atestă o atenţie sporită vizavi de problemele de protecţie socială a

persoanelor cu dizabilităţi cu skopul Restabilirii sănătăţii persoanelor cu dizabilităţi si

reintegrării lor în viaţa profesională şi socială .

Practica recunoaşte două tipuri de invaliditate: economică şi medicală.

Prin, invaliditatea economică înţelegem „pierderea totală sau parţială a capacităţii

persoanei de a activa în domeniul profesional”,

iar prin invaliditatea medicală -„problemele ce ţin de asigurarea restabilirii în limita

poşibilităţilor a persoanelor handicapate sau adaptării acestora la modul de viaţă nou

pentru ei.

Prin termenul invalid se desemnează orice persoană aflată în incapacitate de a-şi

asigura în totalitate sau în parte necesităţile unei vieţi individuale sau sociale

normale

Criteriile de stabilire

Ca criteriu de baza serveste gradul de reducere a capacitatii vitale ale organismului ,

determinata de boli sau deficiente ca ex: capacitatile de autoservire : , comunicare ,

locomotorii.Invalibilitatea se stabileste cind infirmitatea depaseste 25 % . Pierderea

capacitatii poate fi evaluata de urmatoarele grade , ce sut baza pt stabiirea

invaliiditatii :

Reducerea de grad mediu – a capacitatilor de autideservire,...li se acorda gradul 3,

pot sa se deserveaska singuri

Reducerea de grad accentuat – a capacitatilot de autodeservire, comportare, li se

acorda gradul 2 de invaliditate.

Redicerea de grad sever – li se acorda gradul 1.

Cauzele Invaliditatii

Invaliditate de boală obişnuită este cauzată de reducerea sau pierderea capacităţilor

vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficienţe organice.”.

Invaliditate de boală profesională este stabilită în urma unei boli generate de

influenţa sistematică a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de condiţiile de

muncă caracteristice unor ramuri de producţie.

Invaliditate survenită după un accident de muncă este cauzată prin reducerea sau

pierderea capacităţilor vitale ca urmare a acţiunii factorilor care au produs

accidentul, în cazurile stabilite de legislaţia în vigoare.

Invaliditate determinata de schilodire in munca in legatura cu avaria de la Crenobil-

este stabilita de pers care au participat la likidarea consecintelor catastrofei date.

Invaliditate legata de serviciul militar sau special- este stabilita pers care au

indeplinit serviciul militar in organele apararii nationale.

Invaliditatea din copilarie-pina la 18 ani

1.2 Determinaţi modul de constatare a invalidităţii, a expertizei repetate şi efectele

depăşirii termenului de reexpertizare - 5p

Recunoaşterea persoanei ca invalid se efectuează de către organele de stat

împuternicite - CEMV (Consiliile de experiză medicală a vitalităţii).

Consiliile primare teritoriale de expertiză medicală a vitalităţii reprezintă structurile

principale din teritoriu în domeniul expertizei vitalităţii. În componenţa fiecărui

consiliu activează trei medici-experţi (terapeut, chirurg şi neurolog)

În caz de necesitate, sunt cooptaţi un ftiziopulmonolog, un oncolog, un psihiatru din

cadrul consiliilor de expertiză medicală a vitalităţii de nivel republican.

Oiectivele sunt stabilirea si evaluarea invaliditatii, aprobarea sau sanctionarea

prelungirii certificatului medikal.

Expertiza are loc in baza dikumentelor:

Cetatenii RM – in baza fisei de trimitere eliberat de konsiliu medikal

Cetatenii fara viza de resedinta- fisa de trimitere eliberat de konsliuliu medikal

Cet RM lokuitori ai raioanelor de stinga nistrului – fisa eliberata de instituia mediko-

sanitara ce a supravegheat pacientul

Reexpertizarea periodika a invalizilor se face in skopul verifikarii eficientei

tratamentului si a masurilor de reabilitare . Reexpertizarea pers inkadrate in grad de

invaliditate se efectueaza la cererea acestora sau la initiativa consiliilor de expertiza

medikala a vitalitatii.

Persoanelor care se adresează prima dată, invaliditatea li se determină pe un termen

de un an. În cazuri severe, invaliditatea se stabileşte pe doi ani, iar când dereglările

funcţionale sunt ireversibile – fără termen de reexaminare.

1.3 Estimaţi eficienţa procedurii de stabilire a invalidităţii şi contestarea deciziei

privind constatarea invalidităţii. - 7p.

Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de invaliditate in kondformitate cu

Instruktiunea privind modul de stabilire a invaliditatii , aproba decizia de prelungire a

certificatului de concediu medikal, se efectueaza expertiza vitalitatii de la 18 ani.

Consiliile primare de exepertiza stabilesc legatura cauzala a invaliditatii cu

accidentele de munca, bolile profesionale, avaria de la Cernobil-astfel stabilind cauza

invaliditatii.

In cazul depistarii unor inkalcari privind modul de stabilire a invaliditatii Consiliu

superior are dreptul de a suspenda , decizia consiliilor de expertiza medikala a

vitalitatii si de a efectua reexpertizarea pacientului , anstrenind specialisti necesari.

Test nr._3__

Subiectul I Finanţarea protecţiei sociale

1.1 Enumeraţi sursele de finanţare a protecţiei sociale-3p.

Finanţarea protecţiei sociale din contul impozitelor (contribuţiilor, cotizaţiilor) obligatorii. Prestaţiile de

asigurări sociale se dobândesc doar ca urmare a unei asigurări obligatorii. Conform legislaţiei Republicii

Moldova, prestaţiile de asigurări sociale se plătesc din mijloacele CNAS (din 1990 până în anul 2001 s-a

numit fondul social ), din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), care nu are nimic comun cu bugetul

de stat.

CNAS, gestionează BASS, care este format din fonduri de asigurări sociale, al căror mod de constituire şi

funcţionare se stabileşte de legislaţie.1 Mijloacele fondurilor se formează din contul cotizaţiilor de

asigurare, care sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii încadraţi în câmpul muncii. Tarifele plăţii pentru

asigurare se stabilesc în fiecare an prin legea BASS.În continuare vom prezenta fondurile de asigurări

sociale ale BASS şi tipurile de prestaţii de asigurări sociale plătite din aceste fonduri. Finanţarea protecţiei

sociale de la bugetul de stat prin intermediul CNAS. Din bugetul de stat sunt finanţate prestaţiile de

asistenţă socială: indemnizaţiile, alocaţiile, compensaţiile, ajutorul de deces şi alte ajutoare. Finanţarea

protecţiei sociale din bugetele locale. Din bugetele locale se plătesc compensaţiile nominative lunare

pentru călătoria în transportul urban, alimentaţia persoanelor nevoiaşe în cantinele de ajutor social,

acordarea de ajutoare materiale.

Protecţia socială se finanţează şi din alocaţiile benevole ale persoanelor fizice şi juridice, din alte venituri.

Astfel, pe lângă autoritatea administrării publice locale se formează fonduri extrabugetare, care contribuie

la finanţarea meselor de binefacere, coletelor cu produse alimentare la sărbătorile de Crăciun, Paşti şi cu

ocazia altor date remarcabile.

Aşadar, în concluzie constatăm ca prestaţiile de asigurări sociale se finanţează de la bugetul asigurărilor

sociale de stat, iar prestaţiile de asistentă socială se finanţează de la bugetul de stat prin intermediul CNAS,

bugetele locale şi din fonduri extrabugetare.

1.2 Comparaţi modul de finanţare a asigurărilor sociale cu cel de finanţare a

asistenţei sociale-5p.

Fondul asigurarilor sociale se constituie din cotizatiile agentilor economici, salariatilor

si statului in diferite proportii , precum si din alte surse. In RM acest fond poarta

denumirea de Buget al Asigurarilor Sociale al carui venit provin din constributii de

asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri (dobinzi). Contributia

de asigurari sociale este acea suma datorata in mod obligatoriu de participantul la

sistemul public de asigurari sociale si este achitata de : asigurati, angajatori, pers.

Care incheie contract de asigurare, pers. Care desfasoara activitatea in baza

contractului individual de munca, la angajatorii ce nu sunt inregistrati ca rezidenti in

RM.











sponsorizari.

1.3 Proiectaţi prin schemă modul de finanţare a protecţiei sociale-7p.

PS se finanteaza de la

1)Bugetul de stat( acorda indenizatiile pers neasigurate,alocatii, compensatii)

2)Bugetul Asigurarilor Sociale de stat ce este independent de Bugetul de stat

(veniturile provin nu numai din kontributii de asigurari sociale obligatorii, dar si din

transferurui de la bugetul de stat)

2.a) Casa Nationala de Asig Sociale gestioneaza bugetul asigurarilor de stat

2.a) A) CNAS este formata din fonduri de asigurari sociale, al carui mod de

functionare e stabilit de legislatie.

3) Din bugetele unitatilor adm-teritoriale (contribuie la finantarea serviciilor sociale

primare)

4) Din fondul Republican si fondurile locale de sustinere sociala a populatiei ( sub

forma de ajutoare materiale) (donatii, sponsorizari)

Test nr._4__

Subiectul I Pensia pentru limită de vîrstă

1.1 Definiţi, clasificaţi şi identificaţi particularităţile pensiei pentru limită de vîrstă-3p.

Doctrina juridică defineşte,prin pensie „plata lunară menită să asigure o bază

materială persoanelor incapabile de muncă in urmatoarele situatii:

a)odată cu atingerea vârstei de pensionare generala sau speciala

b)pierderea partiala sau totala a capacitatii de munca (gradele de invaliditate)

c) în cazul decesului întreţinătorului sau în legătură cu activitatea îndelungată de

muncă”;1

Pensia pt limita de virsta se clasifica :

Pensie pt limita de virsta pe baze de generale

Pensie pt limita de virsta pe baza de inlesniri

Particularitatile pensie pt limita de virsta

1.Este achitata lunar pt luna in curs, doar in forma baneasca

2.Pensia nu este considerata venit

3.Pensia nu este supusa impozitarii

4.Dr la pensie este imprescriptibil ( el nu se stinge si poate fi realizat orikind doar pt

viitor)

5. Pensia este un drept si nu o obligatie

6.Dreptul la pensie nu poate fi cedat in favoarea unei alte persoane.

1.2 Comparaţi pensia pentru limită de vîrstă cu alocaţia socială de stat oferită

persoanelor

care au atins vîrsta standard de pensionare -5p.

Alocaţiile sociale de stat reprezintă suma de bani achitată lunar sau o singură dată

din bugetul de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea

dreptului la pensie. Alocaţia pentru persoane vîrstnice se stabileşte cetăţenilor care

au atins vîrsta standard de pensionare conform legislaţiei în vigoare, dar nu


stat, şi nu se află la întreţinerea deplină a statului.

Pe cînd pensia pentru limita de vîrstă se stabileşte persoanelor care au atins virsta

standard de pensionare şi confirm un stagiu de cotizare necesar cuantumul pensiei

se calcuează în funcţie de venitul mediu lunar asigurat se stabileşte pe viaţă nu este

supusa impozitului se achită lunar.

Pensia pt limita de virsta este prestatia de asigurari sociale care se acorda la

implinirea unei anumite virste, pe tot restul vietii, confirmindu-se vechimea in munca

prevazuta de lege.

Pensia pt limita de nu se atribuie pers ce au devenit inapte de munca in legatura cu

atingerea batrinetii, dar au scopul de a asigura persoanele care o perioada

indelungata au muncit pt binele societatii, este o garantie a odihnei bine – meritate.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la pensie pentru

limită de vîrstă-7p.

La acordarea pensiei pt limita de virsta necesita respectarea unor conditii...

Cenzul de virsta

Stagiul de cotizare

Situatie: Maria Ciobanu, cu virsta de 54 ani,avind stagiul de cotizare de 31 ani,

mama a 6 copii, a depus o cerere..... avind salariul de 1300 de lei lunar.

Situatie : pers care au efectuat lukrari nocive de foarte grele de munca...femei 49

ani, barbati – 54 ani

Test nr.5___

Subiectul I Aspecte generale privind protecţia socială.

1.1 Definiţi protecţia socială Apreciaţi riscurile sociale ca generatoare ale raporturilor

de protecţie socială -3p.

Termenul protecţie îşi trage orgintea de la cuvântul latin protecţio, ceea ce înseamnă

sprijin, apărare, ajutor, ocrotire, grijă..

In opinia doktrinarilor romini PS este un fenomen caracterizat de dezvolarea in

fiecare tara a unor institutii vizind asigurarea indiviilor , a grupurilor familiale.

In opinia altor autori PS – totalitatea de activitati intreprinse de stat in vederea

protejarii populatiei, asigurarii ordinii publice .

Este activitaea statului indreptate spre asigurarea procesului de dezvolatrea a

personalitatii umane , ocolind factorii negativi care influenteaza asupra

personalitatii , si kreind kondiitii prielnice pt individ. In literatura de specialitate prin

PS intelegem o totalitate de relatii sociale bazate pe fonduri nebugetare cu menire

sociala, pe alocatii bugetare in scopul satisfacerii dorintelor cetatenilor daca acestea

pierd sursa de intretinere.

Riscurile sociale – evenimente mai mult sau mai putin previzibile, ce presupune

perciol ca persoana sa fie afectata de oarecare consecinte negative, acel eveniment

ce poate duce la pierderea pariala sau toatala a capacitatii de munca.

Raportarea riskuluui social la sistemul de protectie sociala ii modifica denumirea in

risc asigurat reprezentind orice eveniment sau fenomen al carui producere

structurile teritoriale ale |Casei Nationale sunt obligate sa faca prestatiile respective

de asigurari sociale.

1.2 Caracterizaţi asigurările sociale şi asistenţa socială ca instituţii juridice distincte

ale dreptului protecţiei sociale -5p.

Asigurarea sociala ( incredere, garantie, siguranta)este o forma de ocrotire a pers.

Constind in acordarea de ajutoare materiale si asistenta medikala in kaz de boala,

ansamlul normelor obligatorii privind asigurarea materiala de batrinete, boala sau

accident a pers care sunt subiecti a unui raport de munca.

„...Sistemul de protecţie socială a persoanelor asigurate consta în acordarea de

indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi

recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii,”1 iar sistemul public de

asigurări sociale, care este administrat şi gestionat de CNAS, reprezintă un ansamblu

organizat de forme de asigurări sociale, care îşi păstrează individualitatea, depind

unele de altele, realizându-se aspectul de totalitate prin care sunt ocrotiţi asiguraţii.

Partikularitatile Asigurarilor Sociale:

1). constituie un subsistem al sistemului de protecţie socială, instituit, controlat,

garantat de stat şi fundamentat pe principiului contributivităţii;

2). reprezintă o formă a asigurării materiale a persoanelor care au fost afectate de

situaţiile de risc social;

3). trebuie analizate sub două aspecte: în calitate de tip al securităţii sociale şi în

calitate de sector al politicilor sociale;

4). acordarea prestaţiilor de asigurări sociale este condiţionată de existenţa a doi

factori: reglementarea legală şi plata contribuţiilor;

5). raporturile de asigurări sociale reprezintă relaţiile juridice care se nasc, se

modifică şi se sting în legătură cu acoperirea unor riscuri sociale.

Subiecţii raportului juridic de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizică

(asiguratul), iar pe de altă parte, organizaţia de asigurări prin organismele

competente;

Conţinutul raporturilor de asigurare este în esenţă alcătuit din dreptul asiguratului la

stabilirea şi plata indemnizaţiei de asigurări sociale, din obligaţia corelativă a

instituţiei de asigurări de a o plăti şi din obligaţia asiguratului de a vira contribuţia de

asigurări sociale corelativă cu dreptul instituţiei de asigurare de a pretinde plata

contribuţiei (raport juridic de tip comutativ);

Conţinutul raportului de asigurare este prestabilit prin lege

Asistenţa socială. Termenul asistenţă înseamnă sprijin, ajutor, iar utilizat în domeniul

protecţiei sociale el se utilizează în expresia asistenţă socială.2

Asistenţa socială cuprinde „un sistem de ajutorare materială a persoanelor care nu

sunt apte de muncă şi nu dispun de mijloacele necesare traiului”,3

– „ansamblul normelor juridice, sistematizate în instituţii şi ramuri care

reglementează serviciile şi prestaţiile sociale oferite beneficiarilor de asistenţă

socială, norme a căror respectare poate fi asigurată, la nevoie prin forţa coercitivă a

statului.”

Iar in literatura de specialitate – intelegem ansamblul de servicii sociale , in bani sau

in natura, servicii medicale.

TRASATURI ale asistente sociale:

1)este unul dintre elementele constitutive ale sistemului de protectie sociala

2)este baza legala pentru executare programelor menite sa TRANSpuna in viata

obiectivele politicii sociale.

4.Sistemul de asistenta sociala dispune de o modalitate specifica de finantare

1.3 Proiectaţi prin schemă distincţia dintre asigurarea socială şi asistenţa socială -7p.

Raporturile de asistenta sociala trebuie deosebite de cele de asigurare sociala , care

au o sfera de acoperire mai redusa datorata calitatii de asigurat, si care sunt

conditionate de o anumita situatie juridica , de ex cea de salariat.Aria de cuprindere

a raporturilor de asistenta este mai extinsa , fiindca asistenta sociala este finantata

de principiul solidaritatii nationale.











sponsorizari

I Constatarea invalidităţii

1.1 Definiţi noţiuni generale privind invaliditatea, criteriile de stabilire şi cauzele

invalidităţii - 3p.

Definitie

În ultimii ani se atestă o atenţie sporită vizavi de problemele de protecţie socială a








pentru ei.



normale

Criteriile de stabilire

Ca criteriu de baza serveste gradul de reducere a capacitatii vitale ale organismului ,

determinata de boli sau deficiente ca ex: capacitatile de autoservire : , comunicare ,

locomotorii.Invalibilitatea se stabileste cind infirmitatea depaseste 25 % . Pierderea

capacitatii poate fi evaluata de urmatoarele grade , ce sut baza pt stabiirea

invaliiditatii :

Reducerea de grad mediu – a capacitatilor de autideservire,...li se acorda gradul 3,

pot sa se deserveaska singuri

Reducerea de grad accentuat – a capacitatilot de autodeservire, comportare, li se

acorda gradul 2 de invaliditate.

Redicerea de grad sever – li se acorda gradul 1.















1.2 Determinaţi modul de constatare a invalidităţii, a expertizei repetate şi efectele

depăşirii termenului de reexpertizare - 5p

Recunoaşterea persoanei ca invalid se efectuează de către organele de stat

împuternicite - CEMV (Consiliile de experiză medicală a vitalităţii).

Consiliile primare teritoriale de expertiză medicală a vitalităţii reprezintă structurile

principale din teritoriu în domeniul expertizei vitalităţii. În componenţa fiecărui

consiliu activează trei medici-experţi (terapeut, chirurg şi neurolog)

În caz de necesitate, sunt cooptaţi un ftiziopulmonolog, un oncolog, un psihiatru din

cadrul consiliilor de expertiză medicală a vitalităţii de nivel republican.

Oiectivele sunt stabilirea si evaluarea invaliditatii, aprobarea sau sanctionarea

prelungirii certificatului medikal.

Expertiza are loc in baza dikumentelor:

Cetatenii RM – in baza fisei de trimitere eliberat de konsiliu medikal

Cetatenii fara viza de resedinta- fisa de trimitere eliberat de konsliuliu medikal

Cet RM lokuitori ai raioanelor de stinga nistrului – fisa eliberata de instituia mediko-

sanitara ce a supravegheat pacientul

Reexpertizarea periodika a invalizilor se face in skopul verifikarii eficientei

tratamentului si a masurilor de reabilitare . Reexpertizarea pers inkadrate in grad de

invaliditate se efectueaza la cererea acestora sau la initiativa consiliilor de expertiza

medikala a vitalitatii.

Persoanelor care se adresează prima dată, invaliditatea li se determină pe un termen

de un an. În cazuri severe, invaliditatea se stabileşte pe doi ani, iar când dereglările

funcţionale sunt ireversibile – fără termen de reexaminare.

1.3 Estimaţi eficienţa procedurii de stabilire a invalidităţii şi contestarea deciziei

privind constatarea invalidităţii. - 7p.

Consiile primare teritoriale stabilesc gradul de invaliditate in kondformitate cu

Instruktiunea privind modul de stabilire a invaliditatii , aproba decizia de prelungire a

certificatului de concediu medikal, se efectueaza expertiza vitalitatii de la 18 ani.

Consiliile primare de exepertiza stabilesc legatura cauzala a invaliditatii cu

accidentele de munca, bolile profesionale, avaria de la Cernobil-astfel stabilind cauza

invaliditatii.

In cazul depistarii unor inkalcari privind modul de stabilire a invaliditatii Consiliu

superior are dreptul de a suspenda , decizia consiliilor de expertiza medikala a

vitalitatii si de a efectua reexpertizarea pacientului , anstrenind specialisti necesari.

Test nr._7__

Subiectul I Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)

1.1 Identificaţi persoanele asigurate obligatoriu, în sistemul public de asigurări

sociale -3p.

Persoanele asigurate obligatoriu

În sistemul public, sînt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

Persoanele asigurate obligatoriu sunt:

-angajatorii;

-asiguraţii care datoreză contribuţii individuale de asigurări sociale;

-persoanele juridice asimilate angajatorului la care îşi desfăşoară activitatea

asiguraţii ;

.persoanele care incheie contract de asigurare;

-persoanele care îşi desfăşoară activitatea în bază de contract individual de muncă,

la angajatorii care nu sunt înregistraţi în calitate de rezidenţi în republica moldova.

1.2 Descrieţi procedura de acumulare, gestionare şi distribuire a BASS - 5p.

Veniturile BASS provin din contribuţiile de asigurări sociale de stat,

calculate prin aplicarea cotelor procentuale, stabilite de legislaţie, la fondurile de

salarii calculate de angajatori, şi din reţinerile din salariile brute ale angajaţilor;

din transferurile de la bugetul de stat şi din alte surse legale, precum sînt

dobînzile, majorările de întîrziere etc. Cuantumul contribuţiilor de asigurări

sociale de stat depinde de mărimea veniturilor realizate de personalul încadrat în

muncă, iar creşterea acestora determină şi majorarea veniturilor BASS.

Cheltuielile BASS se distribuie pe fonduri speciale, instituite în acest scop,

cum ar fi: pensii, indemnizaţii şi ajutoare, recuperarea sănătăţii (biletele de

odihnă şi tratament), alocaţii de sprijin etc.

Mijloacele încasate la BASS (inclusiv majorările de întîrziere şi amenzile

calculate la contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii) de la plătitorii la

BASS se acumulează pe contul Ministerului Finanţelor şi se virează zilnic la

contul trezorerial al CNAS, ulterior fiind repartizate pe conturile personale ale

contribuabililor în bazele de date informaţionale ale CNAS şi Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat. Totodată, plătitorii la BASS prezintă trimestrial subdiviziunilor

teritoriale CNAS declaraţii privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări

sociale de stat obligatorii Informaţia privind suma plăţilor de bază, amenzilor,

penalităţilor se prezintă de către CNAS trimestrial, în mod electronic.

1.3 Proiectaţi schematic structura BASS ( fondurile băneşti care formează BASS - 7p

. Sistemul de administrare a veniturilor BASS

1.Plătitorii la BASS

Sînt obligaţi: să transfere, în mărimea cuvenită,

, contribuţiile de asigurări sociale de

stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate şi altor

recompense aferente obligaţiilor faţă de BASS; să prezinte declaraţii

trimestriale

1.A)CTAS

- acumularea declaraţiilor;

- ţinerea evidenţei în conformitate cu codurile individuale de asigurări

sociale ale tuturor contribuabililor de asigurări sociale din teritoriul

respectiv;

- supravegherea respectării de către contribuabili a prevederilor legislaţiei în

vigoare cu privire la asigurările sociale de stat;

- exercitarea unui control nemijlocit al procesului de acumulare a

contribuţiilor de asigurări sociale;

- aplicarea sancţiunilor şi amenzilor faţă de agenţii economici şi persoanele

fizice-datornici ai CNAS;

- întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă periodice privind rezultatele

activităţii semestriale şi anuale;

- colaborarea cu organele Serviciului fiscal de stat în domeniul ţinerii

evidenţei agenţilor economici şi persoanelor fizice –contribuabili în BASS

1.B)Ministerul Finanţelor

- Mijloacele încasate la BASS se acumulează pe

contul MF şi se virează zilnic la contul CNAS;

- Virarea sumelor prevăzute prin lege de la BS la

BASS, pe conturile speciale ale CNAS

1.A)De la CTAS sageata la CNAS

Se acumulează zilnic la contul CNAS mijloacele încasate la BASS de la

persoanele asigurate şi de la BS şi se utilizează în conformitate cu legea

de la CNAS sageata la CNAS

- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;

- efectuarea restituirii supraplăţilor din BASS;

- asigurarea evidenţei sumelor aferente virării şi achitării în BASS;

- asigurarea transmiterii (zilnice) a informaţiei privind veniturile

încasate în adresa IFPS

- efectuarea corectării „încasări neidentificate”

De la Cnas de sus sageata la IFPS

- repartizarea pe conturile personale ale contribuabililor;

- urmărirea virării în termen a contribuţiilor de asigurări

sociale de stat;

- sancţionări, cu aplicarea amenzilor pentru diminuarea

cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale şi tăinuirea

fondului de salarizare.

Test nr._8__

Subiectul I Principiile dreptului protecţiei sociale

1.1 Definiţi şi clasificaţi principiile ramurale ale dreptului protecţiei sociale-3p.

Principiile Ramurale – ale Dr. PS exprima esenta , scopul, sarcinile, functiile,

principale ale acestei ramuri de drept, reprezentind un centru care dirijeaza intregul

sistem de PS. Principiile Rsmurale sunt urmatoarele :

Principiul egalităţii., înseamnă egal; nediferenţiat; identic.

Conform principiul egalităţii „cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a

autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,

religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”1 şi pot

participa în egală măsură la viaţa politică, economică, socială şi culturală. Egalitatea

priveşte toate drepturile, indiferent de domeniul de activitate şi actul normativ care

le consacră.

Principiul universalităţii. – valideaza ideea ca fiecarui om treb sa i se garanteze un

trai demn care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui , adika hrana,

imbracamintea,locuinta si cuprinde in cercul benefeciarilor PS pe linga cetatenii RM,

persoanele straine si apatrizii.

Universalitatea presupune două aspecte:

primul, - sfera persoanelor protejate;

al doilea, - natura prestaţiilor care se acordă.

Referitor la primul aspect, ideea este ca fiecare membru al colectivităţii să fie

protejat, prin măsurile de securitate socială, toată viaţa sa.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect, trebuie precizat că scopul protecţiei

sociale este de a furniza o anumită asistenţă financiară sau de altă natură în cazul

pierderii ori reducerii veniturilor. legea este cea care le identifică şi stabileşte

categoriile de prestaţii ce se acordă în fiecare situaţie în

. Principiul diferenţierii condiţiilor care generează dreptul la protecţie socială.

Protecţia socială nu poate ignora aşa factori precum vârsta, sexul, condiţiile în care a

fost prestată munca, starea sănătăţii, starea familială etc. şi care, de cele mai multe

ori, determină incapacitatea parţială sau totală de muncă. Deosebim diferentierea in

baza criteriilor obiective (conditii nocive de munca) conditii subiective (invalizi, pers.

Care nu au atins majoratul)

Principiul finaintarii PS de la Buget Asigur Sociale de Stat si de la Bugetul de stat

Veniturile BASS provin din kontributii de asigurari sociale , transferuri din bugetul de

stat si sunt menita sa acopere contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din

sistemul public.

1.1 Numiţi şi caracterizaţi principiile intraramurale ale dreptului protecţiei sociale-5p.

Esenţa dreptului protecţiei sociale este exprimată şi prin principiile sale

intraramurale, caracteristice instituţiilor de asigurări sociale şi asistenţei sociale.

Principiile organizării şi funcţionării sistemului public de asigurări sociale.

principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public

bazat pe aceleaşi norme de drept;

principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public -

contribuabili şi beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte

drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

principiul solidarităţii sociale, intre şi intrageneraţii, conform căruia participanţii la

sistemul public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul

pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii,

obligaţia de a participa la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se

exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor;

principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie

pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul

public, iar în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite se exercită drepturile

de asigurări sociale;

principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se

redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public;

Principiile asistentei sociale...

a)Pr recunoasterii independentei autonomiei si personalitatii si respectarii demnitatii

umane , guverneaza intregul sistem de PS. Esenta principiului-in privinta

beneficiarilor nu se admit nici un fel de discriminari intrucit fiecare din ei are dr sa fie

tratat ka o pers demna, capabila sa kotroleze propria viata.

B)universalitatea si accesibilitatea drept de asistenta sociala- legiuitorul stabileste pt

toate categoriile de pers. Aceleasi posibilitati de sprijin in anumite situatii nedorite

sau a diverselor rikuri sociale.

c) Diversitatea formelor si tipurilor de asistenta sociala – actualul sistem de asistenta

sociala ofera: prestatii banesti, prestatii de alta natura si servicii sociale.

d) acordarea asistentei sociale in functie de nevoie - sta la baza asistentei sociale.se

acorda i9n functie de nevoie pe baza testarii mijloacelor financiare

e) acordarea asistentei sociale din kontul mijloacelor statului si ale kolectivitatilor –

actiunile de asistenta se finainteaza din bugetul de stat, din bugetele unitatilor adm-

teritoriale, din donatii, sponsorizari.

f)armonizarea prestatiilor de asistenta sociala ku prestatiile de asigurari sociale si cu

salariile.Diferite categorii de populatie , beneficiare de ajutoare de asigurari sociale

in forma de pensii se bucura de diverse forme si tipuri de ajutor social.

1.3 Argumentaţi necesitatea respectării principiilor ramurale ale dreptului protecţiei

sociale la adoptarea normelor juridice care reglementează raporturi de protecţie

socială-7p.

Test nr._9__

Subiectul I Pensia de invaliditate

1.1 Definiţi pensia de invaliditate. Descrieţi particularităţile şi condiţiile de stabilire a

pensiei de invaliditate -3p.

Pensiile de invaliditate se stabilesc persoanelor asigurate în cazul pierderii totale sau

parţiale a capacităţii de muncă în urma: unei boli obişnuite, unui accident de muncă

sau unei boli profesionale. Pentru a beneficia de pensie de invaliditate în urma unei

boli obişnuite, la momentul constatării invalidităţii persoana asigurată trebuie să aibă

un stagiu de cotizare în mărime de la un an pînă la 5 ani: pînă la 23 de ani – 1 an; de

la 23 pînă la 26 de ani – 2 ani; de la 26 pînă la 31 de ani – 3 ani şi mai mult de 31 de

ani – 5 ani. Pensiile de invaliditate în urma unui accident de muncă sau unei boli

profesionale se stabilesc indiferent de existenţa stagiului de cotizare. Pensiile de

invaliditate se plătesc în mărime deplină tuturor pensionarilor, inclusiv şi celor ce

realizează venituri pasibile de asigurări sociale de stat.

Conditiile de stabilire a pensiei de invaliditate

Are dr la pensie de invaliditate asiguratul care si-a pierdut total sau partial

capacitatea de munca din cauza:

a)unei boli obisnuite\

b)unui accident de munca

c)unei boli profesionale

In raport cu gradul de pierdere a capacitatii de munca, se stabilesc 3 grade de

invaliditate

Invaliditate de boală obişnuită este invaliditatea cauzată de reducerea sau pierderea

capacităţilor vitale ca urmare a unei boli, traume sau deficienţe organice.

Invaliditate de boală profesională este invaliditatea stabilită în urma unei boli

generate de influenţa sistematică a factorilor nocivi specifici profesiei date sau de

condiţiile de muncă caracteristice unor ramuri de producţie.

Invaliditate survenită după un accident de muncă este invaliditatea cauzată prin

reducerea sau pierderea capacităţilor vitale ca urmare a acţiunii factorilor care au

produs accidentul, în cazurile stabilite de legislaţia în vigoare.

1.2 Evidenţiaţi distincţiile pensiei de invaliditate în dependenţă de pricina survenirii

invalidităţii -5p.















1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la pensie de

invaliditate -7p.

Test nr._10__

Subiectul I Statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale

1.1 Determinaţi statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale în calitate de organ

competent în domeniul protecţiei sociale.-3p.

CNAS a fost creata ca in caz de necesitate , aceasta stabileste si plateste suma de

asigurare. Specific pt CNAS este ca ajutorul se acorda on caz de survenire a unuia

dintre riscurile sociale: somaj, boala, invaliditate, batrinete, in cazul decesului

persoanei care este unicul intretinator. Deci scopul PS din mijloacele CNAS este de a

schimba conditia materiala a persoanelor dezavantajate din cauze social-obiective:

pierderea sau reducerea cistigului, aparita unor cheltuieli suplimentare.

Misiunea CNAS este de a distribui responsabilitatile in caz de aparitie a riscului social

(incapacitatea temporara de munca, somajul, batrinetea) intre cei care ofera loc de

lucru , angajatii si pers autorizate de la organele de asigurare sociala.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale constă în

administrarea şi gestionarea conformă a sistemului public de asigurări sociale,

acumularea şi distribuirea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, ţinerea

contabilităţii executării bugetului asigurărilor sociale de stat conform prevederilor

legale.

1.2 Evidenţiaţi modul de colaborare al Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu alte

structuri competente în domeniul protecţiei sociale.-5p.

CNAS prin internediul Trezorariei de Stat a Ministerului Finantelor, gestioneaza

bugetul asigurarilor de stat sociale, care este format din fonduri de asigurari sociale,

al carui mod de constituire si functionare se stabileste de legislatie.Contributia de

asigurari sociale este suma datorata in mod obligatoriu de participanti la sistemul

public de asigurari sociale si reprezinta principala sursa de venit a BASS.Pastrarea si

evidenta datelor privind contributiile de asigurari sociale , pe fiecare asigurat, le

efectueaza CN si structurile sale teritoriale.Sumele datorate sub orice forma CNAS se

vor urmari ca si veniturile statului, prin organele Serviciului Fiscal de Stat. Pe baza

propunerilor CNAS , Guvernul elaboreaza anual proiectul Legii BASS. CNAS

оntocmeşte Raportul anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat,

după coordonarea acestuia cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi cu

Ministerul Finanţelor, şi îl prezintă, pînă la data de 1 mai a anului următor celui de

gestiune, Guvernului,spre examinare şi aprobare. Guvernul aprobă raportul şi îl

prezintă Parlamentuluipînă la data de 1 iunie

1.3 Apreciaţi eficienţa activităţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS ) şi a

Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS) -7p.

CNAS infiinteaza case teritoriale in functie de numarul sau structura asiguratilor si de

complexitatea activitatii la nivel teritorial, care functioneaza sub conducerea si

controlul sai.Limitele competentei, structura organizatorika,modul de finantare a

caselor teritoriale sunt elaborate si aprobate de CNAS.

Activitatea CNAS-promovarea unei politici complexe,coerente in domeniul

asig.sociale

-crearea , implementarea, dezvoltarea Sistemului Informational National pt nivelurile

CNAS,

-asigurarea functiionarii registrului de stat a evidentei individuale in sistemul public

de asigurari sociale

-asigurarea evidentei individuale la nivel national a tuturor contribuabililor in BASS in

baza codului personal de asigurari sociale, aprobat de Guvern.

- administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale, exercitînd

funcţiile de acumulare şi de distribuire a mijloacelor financiare provenite din

achitarea de către asiguraţi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Activitatea CTAS-

-tinerea in evidenta a tuturor contribuabililor de asigurari sociale din teritoriu

-inkeierea kontractelor de asigurari sociale in konformitate ku prevederile legislatiei

-akitarea pensiilor, kompensatiilor, indemnizatiilor, efectuarea analizelor periiodice a

acestui proces in vederea perfectionarii lui

-aplikarea sanctiunilor, amenzlior fata de agentii ekonomici si pers. Fizice – datornici

CNAS

-organizarea procesului de colectare, virare a contributiilor de asigurari socialein

baza kodurilor individuale de asigurari sociale.

Test nr._11__


1.1 Enumeraşi particularităţile şi definiţi pensia de invaliditate acordată militarilor,

Invaliditatea stabilită persoanelor care au îndeplinit serviciul militar sau special în

organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, trecute în rezervă, şi

care au suportat: a) rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în perioada

celui de-al doilea război mondial;b) rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune

contractată în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu în zonele în care s-au

desfăşurat acţiuni de luptă;c) rănire, contuzie, schilodire în perioada antrenării de

către organele puterii locale la strângerea muniţiilor şi a tehnicii militare, la

deminarea teritoriului şi a obiectelor în anii celui de-al doilea război mondial şi în

perioada de după acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei Republicii Moldova;d) rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune

contractată în timpul acţiunilor de luptă pe teritoriul altor state;e) rănire, contuzie,

schilodire sau afecţiune contractată în timpul acţiunilor de luptă pentru apărarea

integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;f) rănire, contuzie,

schilodire sau afecţiune contractată la lichidarea consecinţelor avariei de la

Cernobâl;g) rănire, contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în timpul exercitării

obligaţiilor de serviciu militar sau special;h) afecţiune contractată în perioada

satisfacerii serviciului militar sau special; i) schilodire în accident nelegat de

exercitarea obligaţiilor de serviciu militar sau special este Invaliditate legată de

serviciul militar sau special

1.2 Descrieţi cuantumul pensiei în dependenţă de cauza invalidităţii în conformitate

cu

Legea asigurării cu pensii a militarilor...- 5p.

In funcţie de cauzele invalidităţii, invalizii din rândurile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne se clasifică în două

categorii: a) invalizi de război – în cazul în care invaliditatea este cauzată de rănire,

contuzionare sau schilodire în perioada celui de al doilea război mondial, îndeplinirii

altor îndatoriri de serviciu militar

b) invalizi – în cazul în care invaliditatea este cauzată de o schilodire în accident

nelegat de îndeplinirea îndatoririlor de serviciu militar (de serviciu) sau de o

afecţiune contractată în perioada îndeplinirii serviciului.

Invalizii din rândurile militarilor care şi-au satisfăcut serviciul prin contract sau din

corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne confirmă o vechime în

muncă necesară stabilirii pensiei pentru vechime în muncă (20 ani), li se poate stabili

pensie de invaliditate în mărimea pensiei pentru vechime în muncă în următoarele

proporţii: vechime în muncă de 20 de ani - 50%, iar pentru cei pensionaţi pentru

limită de vârstă sau pe motive de boală - 55%; pentru fiecare an complet de muncă

peste vechimea de 20 de ani - 3% din sumele respective ale soldei, dar în total nu

mai mult de 75% din aceste sume.

Cuantumul pensiei invalizilor din rândurile militarilorse stabileşte în funcţie de solda

(câştigul)1 acestora.

Militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor

interne care au devenit invalizi li se stabilesc pensii de invaliditate, dacă invaliditatea

a survenit în timpul îndeplinirii serviciului sau cel mult după trei luni de la eliberare

din serviciu, sau după expirarea acestui termen, dacă a fost cauzată de o rănire,

contuzie, schilodire sau afecţiune contractată în perioada îndeplinirii serviciului.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la pensie de

invaliditate,

cauzată de o boală obişnuită -7p.

Test nr._12_

Subiectul I Pensia de urmaş

1.1 Definiţi şi enumeraţi particularităţile pensiei de urmaş. Evidenţiaţi categoriile de

beneficiari ai pensiei de urmaş-3p.

Pensia de urmaş reprezintă suma bănească calculată şi stabilită conform Legii persoanelor inapte de muncă

ca urmare a pierderii întreţinătorului care se achită lunar din bugetul asigurărilor sociale. În calitate de

temeiuri ce invocă apariţia dreptului la pensia de urmaşi pot servi1: decesul persoanei confirmat prin

certificatul de deces, declararea dispariţiei fără veste sau declararea morţii persoanei prin hotărârea

instanţei de judecată. Subiecţi ai raportului juridic la determinarea dreptului la pensia de urmaş sunt

membrii familiei decedatului, careîndeplinesc condiţiile prevăzute de Lege. Se va ţine seama şi de relaţiile

de rudenie ce se determină conform Codului familiei şi Codului civil al Republicii Moldova.Alt subiect al

raportului juridic este organul de asigurare socială, care este obligat să stabilească în baza documentelor

prezentate, în condiţiile legii, dreptul persoanelor la pensia de urmaş.Pensia de urmaş, stabilită copiilor, se

păstrează şi după înfierea lor. În caz de deces al înfietorului, copiii înfiaţi pot opta pentru o singură pensie:

sau pentru părintele decedat, sau pentru înfietorul decedat.Au dreptul la pensie de urmaş următoarele

persoane: a) copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile în instituţii de învăţământ de zi

(secundar, mediu de specialitate şi superior), până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 23 de ani;

b) soţul supravieţuitor dacă, la momentul decesului susţinătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a

împlinit vârsta de pensionare prevăzută la art.41 alin.(1) sau a fost încadrat în gradul I sau II de invaliditate,

a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu s-a recăsătorit; c) soţul supravieţuitor sau

tutorele (curatorul) care are în îngrijire copii sub vârsta de 3 ani ai susţinătorului decedat, pe perioadele de

neîncadrate în muncă sau de aflare în concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

1.2 Determinaţi temeiurile de apariţie a dreptului şi descrieţi condiţiile de stabilire a pensiei

de urmaşi, calcularea ei – 5p.

Dreptul la pensia de urmaş se stabileşte dacă persoana decedată era pensionar sau confirma condiţiile

necesare pentru stabilirea pensiei date la ziua decesului.

In conformitate cu Legea dacă pensia de urmaş ca urmare a decesului din cauza unei afecţiuni generale se

stabileşte membrilor familiei dacă sunt îndeplinite condiţiile cu privire la stagiul de cotizare al decedatului,

în funcţie de vârsta avută la data constatării decesului. Pentru stabilirea pensiei de urmaş în caz de deces al

întreţinătorului din cauza unei afecţiuni generale, conform Legii solicitanţii trebuie să prezinte următoarele

documente: certificatul de deces; certificatul ce confirmă stagiul de cotizare realizat până la ziua decesului

în funcţie de vârsta ce o avea. Dacă decesul a fost cauzat de un accident de muncă, se va mai prezenta şi

procesul-verbal despre accidentul de muncă. Întrunirea condiţiilor date de către persoanele specificate în

art.25 din Lege le garantează acestora dreptul la pensie de urmaşi minimală.

Respectarea altor condiţii facultative (de exemplu, prezentarea certificatului de salariu) pot duce la

majorarea pensiei de urmaş.Din cele menţionate tragem concluzia că apariţia dreptului la pensia de urmaş

invocă prezenţa a două criterii specifice: - criteriul volitiv prin care se explică manifestarea de voinţă a

persoanei/reprezentantului de a realiza dreptul la acest tip de pensie; - criteriul de vârstă prin care se

confirmă că este recunoscut inapt de muncă şi se afla la întreţinerea decedatului.

1,3 Evidenţiaţi în aspect comparativ elementele distinctive a pensiei de urmaş în dependenţă

de statutul persoanei decedate. - 7p

Test nr.13___

Subiectul IPlata pensiei

1.1 Enumeraţi instituţiile investite cu atribuţii de plată a pensiei şi modalitatea de plată

a pensiei. – 3p.

Pensiile se stabilesc si se platesc de catre organele de asigurari sociale: casele teritoriale de asigurari care

reprezinta subdiviziuni ale Casei Nationale de Asigurari Sociale.Coform prevederilor legi pensia se achita

lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal titularului, tutorelui, curatorului, mandatarului

acestora care a prezentat procura a carei valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luni consecutive.

1.2 Caracterizaţi procedura de plată a pensiei curente, temeiurile şi condiţiile de

plată a pensieiRetroactiv ( neprimite). -5p.

Pensia retroactiva se plateste daca pensia nu a fost incasata la timp ea se plateste

retroactiv pe o perioada de cel mult 3 ani de la data solicitarii. In cazul in care

aceasta nu a fost platita la timp din vina organului de asigurari sociale care

stabileste sau plateste pensia ea se achita fara nici un fel de limite in termen.

Procedura de plata a pensiei curente are loc Coform prevederilor legi pensia se

achita lunar pentru luna in curs, in localitatea de domicili, personal titularului,

tutorelui, curatorului, mandatarului acestora care a prezentat procura a carei

valabilitate nu poate fi mai mare de 6 luni consecutive.

1.3 Proiectaţi schematic procedura de plată a pensiei persoanelor aflate la

întraţinerea

statului şi a beneficiarilor aflaţi în instituţiile penitenciare.- 7p.

Test nr._14__

Subiectul I Transferul pensiei

1.1 Determinaţi temeiurile juridice de transfer a pensiei.- 3p.

1.2 Descrieţi procedura juridică de transfer a pensiei corespunzător temeiurilor juridice

prevăzute de lege.- 5p.

1.3 Proiectaţi schematic etapele juridice de înfăptuire a transferului în temeiul schimbării

domiciliului.-7p.

Test nr._15__

Subiectul I Raporturile juridice de protecţie socială

1.1 Definiţi şi clasificaţi raporturile juridice de protecţie socială. - 3p.

Relatia socială care cade sub incidenţa normei juridice sau care este reglementată de ea, în cadrul căreia

participanţii apar ca titulari de drepturi şi de obligaţii reciproce prin realizarea cărora se realizează scopul

normei juridice reprezinta raportul juridic .

Raporturile juridice se stabilesc între subiecţii de drept (cel puţin doi), care nu pot fi decât oameni priviţi

individual sau organizaţi în colectivităţi corespunzătoare; au un anumit conţinut ce reprezintă legăturaDin

cele expuse rezultă că din punct de vedere structural raporturile juridice de protecţie socială conexează trei

elemente: obiectul, subiecţii şi conţinutul.

1) Obiectul raporturilor de protecţie socială constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie să o aibă

părţile ca urmare a stabilirii, acordării unui tip de asigurare sau asistenţă socială, precum şi soluţionării

litigiilor apărute.

2) Subiecţi ai raporturilor de protecţie socială sunt participanţii la aceste raporturi, deţinători ai capacităţii

juridice la un anumit tip de asigurare sau asistenţă socială.1 Raporturile de protecţie socială sunt raporturi

bilaterale, în cadrul cărora unul dintre subiecţi îtotdeauna este statul în persoana unor organe competente,

iar alt subiect este persoana fizică sau familia sa.

3) Conţinutul raporturilor de protecţie socială este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor.

Specific conţinutului este faptul că subiecţii din cadrul raporturilor de protecţie socială nu se află nici pe

poziţie de subordonare juridică, nici pe poziţie de egalitate juridică. Statul, reprezentat prin organele sale

speciale, apare ca subiect purtător de obligaţii juridice, care nu poate refuza, neîntemeiat, acordarea

asigurării sau asistenţei sociale, iar titularul de drepturi este cetăţeanul sau familia, care pot liber cere sau

refuza asistarea sau asigurarea socială. Astfel, persoana fizică este împuternicită legal să dispună de

drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligată. În cazul în care persoana fizică are dreptul la

câteva tipuri de asigurare materială, ei i se acordă posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe când organul

de stat nu beneficiază de un astfel de drept.

1.2 Determinaţi şi descrieţi trăsăturile caracteristice ale raportului juridic de protecţie

socială. - 5p.

Raportul juridic de protectie sociala se caracterizeaza prin elemente care il delimiteaza de alte raporturi

juridice a altor ramuri si anume prin:

Specificul subiectilor: Unul dintre subiecti intotdeauna este statul prin organele competente iar celalalt este

persoana fizica cetatean a RM sau cetatean strain,apatrid pricum si familia sa.

--Faptele juridice care genereaza aceste raporturi le modifica sau le stinge sunt numite riscuri sociale, adica

acestea pot fi fie boli profesionale.batrinete sau calamitati naturale sau alte evenimente care afecteaza

capacitatea de a se intretine, si ii creaza riscul de a duce un nivel de viata scazut. ----Cuantumul asistentei

si asigurarii sociale finantate de stat este expres prevazut in legislatie si nu poate fi majorat sau micsorat de

subiecti. -Obiectul raportlui de protectie sociala poarta caracter patrimonial, indiferent de forma in care

este acordata protectia sociala fie in forma baneasca, sau sub forma de servicii medicale sau de alta natura.

1.3 Argumentaţi necesitatea existenţei în cadrul raporturilor juridice de protecţie socială a

unor premize specifice de apariţie a raporturilor juridice.- 7p.

Ca premize specifice de apartitie a raporturilor juridice se caracterezieaza prin faptele juridice care

reprezinta niste imprejurari sau evenimente care se produc fara vointa omului dar care dau nastere,

modifica sau sting raporturile juridice provocind prin aceasta consecinte juridice. In unele cazuri pentru ca

sa apara un raport juridic e necesar sa fie prezente mai multe imprejurari. Astfel costatam ca prezenta asa

premise cum sunt riscurile sociale care genereaza aceste raporturi este indinspensabila pentru aparitia lor,

daca nu ar exista aceste riscuri nu ar fi necesara prezenta intregului sistem de protectie sociala care ar fi in

plus pentru o astfel de societate.

Test nr.__16_

Subiectul IIndemnizaţiile pentru concediu medical

1.1 Definiţi şi clasificaţi indemnizaţiile pentru concediu medical – 3p.

Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca reprezinta:

1)prestatii unice sau periodice garantate si reglementate de normele juridice care poarta un caracter soci

alimentar,banesc si se acorda cetatenilor in calitate de ajutor material in caz de boala cu piederea capacitatii

de munca sau traumatism,pentru ingrijirea bolnavului de catre un membru al familiei sau alta

persoana,pentru tatamentul balneosanitar,pentru carantina,la transferarea la un alt loc de lucru in caz de

inbolnavire de tuberculoza sau de o boala profesionala;in timpul protezarii.

2)plati acordate persoanelor care lucreaza in baza contractului individual de munca si intreprinzatorilor

individuali din fondurile asigurarii de stat, iar somerilor-din fondulrile de utilizare a fortei de munca a

populatiei,in cazurile stabilite de lege.

Indemnizatiile pentru concediul medical sunt:

-Indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca,in caz de boli generale si accidente nelegate de

munca

-Indemnizatiipentru prevenirea imbolnavirilor(carantina)

-Indemnizatii pentru recuperarea capacitatii de munca.

-Indemnizatii pentu concediu de maternitat(sarcina si lauza)

-IndemnizatiiPentru ingrijirea copilului bolnav

1.2 Dederminaţi condiţiile şi durata pentru care se acordă indeemnizaţia pentru

concediu

medical–5p.

Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca in caz de boli generale si

accidente nelegate de munca se stabileste:

a)pentru cel mult 180 zile in cursul unui an calendaristic si incepe din prima zi de

concediu medical.Incepind cu a 120-a zi indemizatia se plateste in cazul prelungiriii

concediului medical avizat de Consiliul Republican de Expertiza Medicala a Vitalitatii.

Daca exista temeiuri motivate privind posibilitatea recuperarii capacitatii de munca

si in scopul evitarii incadrarii in grad de invaliditate precum si al mentinerii

asiguratului in activitate ,medicul curant pate propune CEMV ia atitudine privind

prelungirea concediului medical peste 180zile cel mult cu 30zile.In acest caz ,in

functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare CEMV ia

atitudinea privind prelungirea concediului medical pentru continuarea programului

recuperator,transferul temporar la o alta munca,reducerea programului de

lucru,reluarea activitatii profesionale sau incadraea intr-un grad de invaliditate.

Daca CEMV a decis incadrarea in grad de invaliditate,indemnizatia pentru

incapacitatea temporara de munca se plateste pina la data la care persoanei i sa

stabilit grad de invaliditate, fara a se depasi perioada maxima pentru care se acorda

indemnizatii;

b)persoanelor angajate in sectorul agrar ,angajate in baza contractului individual de

munca pe durata determinata ce nu depaseste un an , inclusiv celor angajati la

lucrari sezoniere , si somerilor, in periada de cordare a ajutorului de somaj,

indemnizatia pentru inacpacitate temporara de munca li se acorda pentru o perioada

de pina la 30 zile in cursul unui an calendaristic.

c)asiguratilor cu contract individual de munca pe durata determinata ce depaseste

un an, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca li se acorda pe o

durata de 180 zile calendaristice.

d)tuturor asiguratilor care sunt temporar incapabili de munca din cauza

tuberculozei,SIDA sau cancer de orice tip ,cu avizarea CEMV,perioada pentru care se

acorda indemnizatia pentri incapacitae temporara de muna este cel mult 1 an pe

parcursul ultimilor 2 ani.

e)indemizatia pentru incapacitatea temporara de munca in legatira cu sarcina se

acorda pe duarata concediului medical fara restrictii inclusiv somerilor;

f)indemizatia se stabileste in cazul in care incapacitatea de munca a survenit in

timpul concediului de odihna anual (de baza sau suplimentar).Aceasta de urma se

prelungeste cu durata incapacitatii temporare de munca ce au avut loc in timpul

concediului.

g)in cazul incapacitatea de munca survine in timpul concediului neplatit,concediului

pentru ingrijirea copilului pina la virsta de 3 ani sau cind intreprinderea

(sectia )stationeaza,indemizatia nu se stabileste.Daca incapacitatea temporara de

munca dureaza dupa data expirarii concediului neplatit , concediului pentru ingrijirea

copilului pin la virsta de 3 ani sau dupa data reluarii activitatii

intreprinderii,indemnizatia se stabileste de la acesta data

h)in cazul in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul stationarii

intreprinderii si pantru aceasta periaoada asiguratii sunt remunerati si achitate

contributiile respective de asigurari sociale ,indemnizatia se stabilesta pentru

perioada respectiva

i)in cazul in care incapacitatea temporara de munca survenita in timpul concentarilor

militare sau concediului suplimentar in legatura cu studiile in institutriile de

invatamint superior fara intrerupere activitatii de munca ,indemnizataia se stabileste

de la data la care salariatul urma sa reinceapa activiatea de munca

k)in caz de traumatism la domiciliu,inclusiv traumatism la domiciliu provocat de

calamitati naturale sau viciu anotomic al salariatului ,indemnizatia se stabileste

pentru toata perioada de incapacitate tempoorara de munca incepind din prima zi.

1.3 Descrieţi cuantumul indemnizaţiei pentru concediu medical,în raport cu temeiul

apariţiei dreptultui precum şi temeiurile pentru care nu se acordă indemnizaţia. -7p.

Pentru incapacitate temporara de munca nu se stabileste asiguratului indemnizatiain

cazul in care :

1 isi cauzeaza premeditat daune sanatatii

2 si-a pierduta capacitatea de munca in urma comiterii unei crime

3 a urmat tratament fortat conform hot.judec cu exceptia handicapului psihic

4 se afla in detentie sau in proces de expertizare medico-legala.

Indemnizatia platita neintemeiat urmeaza a fi restituita prin hot,judec.

ITM(incapacitate temporara de munca).

Baza de calcul a indemnizatiei constituie venitul mediu lunar asigurat realizat in

ultimele 6 luni calendaritice premergatoare lunii procedurii riscului asigurat,in care

au fost calculate contributiile de asigurari sociale.Cuantumul lunal se stabioleste

diferentiat in finctie de durata stagiului de cotizare:

DURATA A STAGIULUI DE CUTIZARE BAZA DE CALCUL

Pinal la 5 ani 60%

Intre 5 si 8 ani 70%

Peste 8 ani 100%

Durata stagiului nu conteaza:pentru

Tuberculoza,cancer si SIDA 100%

Indemnizatia pentru ITM se plateste din ziua piederii capacitatii de munca pina la

restabilirea ei sau stabilirea invaliditatii.

Atunci cind lunile luate in calcul sunt lucrate incomplet din motive intemeiate,la

determinarea bazei de calcul se ia in considerare venitul asigurat din lunile

calendaristice lucrate complet in perioada respectiva.Daca asiguratul alucrat mai

putin de 6 luni,baza de calcul esta venitul mediu lunar asigurat realiza in lunile

calendariatice lucrate integral ,iar in cazul cind a realizat un stagiu de cotizare mai

mic de 1 luna calendaristica se ia in considerare venitul asigurat din zilele lucrate.In

cazul lipsei motivate a venitului asigurat in ultimele 6 luni calendaristice

premargataore lunii in care sa produs riscul asigurat ,baza de calcul este salariul

tarifar sau salariul de finctie al beneficiarului

Test nr._17__

Subiectul I Raporturil juridic de protecţie socială

1.1 Numiţi elementele raporturilor juridice de protecţie socialăşi premizele apariţiei lui. - 3p.

Relaţia socială care cade sub incidenţa normei juridice sau care este reglementată de ea, în cadrul căreia

participanţii apar ca titulari de drepturi şi de obligaţii reciproce prin realizarea cărora se realizează scopul

normei juridice reprezinta raportul juridic.1

Raporturile juridice se stabilesc între subiecţii de drept (cel puţin doi), care nu pot fi decât oameni priviţi

individual sau organizaţi în colectivităţi corespunzătoare; au un anumit conţinut ce reprezintă legătura

propriu- zisă dintre subiecţi şi care constă în drepturile şi obligaţiile reciproce ale acestora;2 se referă la un

obiect care nu este altceva decât acţiunea sau conduita asupra căreia sunt îndreptate drepturile subiective şi

obligaţiile participanţilor.”3

Prin raporturi juridice de protecţie socială desemnăm relaţiile născute odată cu survenirea riscurilor sociale

în domeniul asigurării sau asistenţei sociale, între stat, reprezentat de organele sale competente, şi

persoanele în etate, incapabile de muncă sau alte categorii de persoane care necesită protecţie socială.

Din cele expuse rezultă că din punct de vedere structural raporturile juridice de protecţie socială conexează

trei elemente: obiectul, subiecţii şi conţinutul.

1) Obiectul raporturilor de protecţie socială constitue conduita pe care o pot avea ori trebuie să o aibă

părţile ca urmare a stabilirii, acordării unui tip de asigurare sau asistenţă socială, precum şi soluţionării

litigiilor apărute.

2) Subiecţi ai raporturilor de protecţie socială sunt participanţii la aceste raporturi, deţinători ai capacităţii

juridice la un anumit tip de asigurare sau asistenţă socială.4 Raporturile de protecţie socială sunt raporturi

bilaterale, în cadrul cărora unul dintre subiecţi îtotdeauna este statul în persoana unor organe competente,

iar alt subiect este persoana fizică sau familia sa.

3) Conţinutul raporturilor de protecţie socială este format din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor.

Specific conţinutului este faptul că subiecţii din cadrul raporturilor de protecţie socială nu se află nici pe

poziţie de subordonare juridică, nici pe poziţie de egalitate juridică. Statul, reprezentat prin organele sale

speciale, apare ca subiect purtător de obligaţii juridice, care nu poate refuza, neîntemeiat, acordarea

asigurării sau asistenţei sociale, iar titularul de drepturi este cetăţeanul sau familia, care pot liber cere sau

refuza asistarea sau asigurarea socială. Astfel, persoana fizică este împuternicită legal să dispună de

drepturi garantate, iar organul de stat este partea obligată. În cazul în care persoana fizică are dreptul la

câteva tipuri de asigurare materială, ei i se acordă posibilitatea de a alege unul dintre ele, pe când organul

de stat nu beneficiază de un astfel de drept.

1.2 Analizaţi conţinutul şi categoriile subiectelor raportului juridic.- 5p.

Noţiunea şi claşificarea subiecţilor dreptului protecţiei sociale.Orice raport juridic are întotdeauna cel puţin

doi subiecţii: unul activ şi altul pasiv. Subiectul activ are capacitatea de a pretinde la ceva. Subiectul pasiv

poartă obligaţia corespunzătoare pretenţiei. Cel mai des însă fiecare dintre subiecţi este în acelaşi timp şi

activ şi pasiv.5

Apariţia raporturilor juridice în dreptul protecţiei sociale este generată de un şir de evenimente, denumite

riscuri sociale: naşterea, decesul, boala, şomajul, bătrâneţea, invaliditatea, pierderea întreţinătorului,

incapacitatea de muncă etc. Anume intervenţia acestora acordă persoanei dreptul de a beneficia de prestaţii

băneşti, prestaţii în natură şi servicii sociale, prevăzute de legislaţie. În această ordine de idei constatăm că

de unele drepturi din domeniul protecţiei sociale pot beneficia doar persoanele care au achitat contribuţii de

asigurări sociale, iar de alte drepturi beneficiază toţi cei aflaţi în dificultate. Aşadar, acest principiu, în

cadrul dreptului protecţiei sociale, invocă apariţia relaţiilor de asigurări sociale şi a relaţiilor de asistenţă

socială, care pot fi recunoscute parte componentă a raporturilor juridice de protecţie socială.

Persoana fizica-un alt subiect al protctiei sociale poate fi cetatean a R.M,cetatean strain,apatrid,refugiat

precum si familiile lor.Cind vorbim despre subiectii raportului juridic de asigurari sociale vom mentiona ca

cetateanul,ca perf.fiz trebuie sa aiba capacitate juridica-aptitudibea unei pers.sau colectivitatii de afi titular

de drepturi si obligatii si a le exercita.Capacitatea juricica=capacitate de folosita=capacitate de exercitiu.

Pentru raporturile juridice proceduralede constatare este specific faptul că la stabilirea faptelor juridice ce

dau naştere unui tip de asigurare/asistenţă socială este necesară participarea mai multor subiecţii (de

exemplu, pentru stabilirea pensiei de invaliditate, casa teritorială de asigurări sociale cere prezentarea

certificatului, ce confirmă invaliditatea, emis de către Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii etc.), iar

în raporturile procesuale în calitate de subiecţi apar organele ierarhic superioare (CNAS) sau instanţa de

judecată.6

1.3 Proiectaţi prin schemă modul de încheiere a raportului juridic, temeiul legal şi

procedura

emiterii de către CTAS a deciziei de refuz şi efectele ei juridice. - 7p.

Test nr._18__

Subiectul IIndemnizaţiile adresate familiilor cu copii

1.1 Definiţi şi clasificaţi indemnizaţiile adresate familiilor cu copii.Determinaţi subiectul de recepţionare /

înregistrare a cererii de soclicitare a indemnizaţiei.- 3p.

Acordarea unui ajutor din partea statului familiei în scopul întreţinerii şi educării copiilor reprezintă o

problemă care formează obiectul reglementării juridice nu numai în plan naţional, dar şi internaţional prin

art. 16 şi 25 din Declaraţia Universală a Dreptului Omului;1 art.26 din Convenţia cu privire la drepturile

copilului2ş.a.Politicile în domeniul protecţiei sociale a familiei şi copilului sunt orientate spre încurajarea

natalităţii prin promovarea acţiunilor eficiente de susţinere a familiei, modernizare şi diversificare a

serviciilor comunitare şi de tip familial în vederea prevenirii instituţionalizării copilului şi sporirii nivelului

calităţii vieţii nucleului societăţii – familia.

Soluţionarea problemelor grave, cu care se confruntă actualmente familia şi copilul, probleme condiţionate

de fenomene negative precum sunt declinul economic, îmbătrânirea populaţiei, instabilitatea condiţiilor de

trai ale familiei şi impactul migraţii legale şi ilegale a părinţilor în căutarea unui loc de muncă constituie un

obiectiv prioritar de asigurare a unei protecţii sociale adecvate şi eficiente.

Copiii constituie o categorie de persoane, care nu dispun de capacitate de muncă, de aceea statul protejează

sănătatea generaţiei în creştere prin diferite mijloace, inclusiv prin interzicerea muncii copiilor. Conform

legislaţiei, adolescenţii de la vârsta de 16 ani, iar în cazuri excepţionale, de la 15 şi 16 ani, pot dobândi

calitatea de salariat. Din dorinţa de a căpăta o specialitate unii adolescenţi îşi continuă studiile în şcoli

profesional tehnice, colegii şi alte instituţii chiar şi după vârsta de 16 ani, angajându-se la serviciu doar

după terminarea instituţiei de învăţământ.

Sistemul naţional de protecţie socială a familiei şi copilului, fiind bazat pe promovarea abordărilor

individualizate în alegerea formelor şi măsurilor de protecţie, conţine două componente de bază: prestaţii

băneşti şi servicii sociale.

În funcţie de faptul dacă copiii cresc şi se educă în familii sau sunt lipsiţi de grijă părintească, statul,

potrivit art.12 din Legea privind drepturile copilului, stimulează şi susţine material crearea unei reţele largi

de instituţii extraşcolare, edificii sportive, stadioane, cluburi, tabere de odihnă şi alte obiective ce

contribuie la întremarea sănătăţii copiilor, stabileşte înlesniri pentru frecventarea instituţiilor de cultură şi

învăţământ, a celor sportive şi a bazelor de odihnă în timpul vacanţei.

1.2 Comparaţi indemnizaţia unică la naşterea copilului cu indemnizaţia lunară pentru

creşterea / îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani sau 3 ani. - 5p.

Cadrul legal în baza căruia se realizează măsurile de protecţie socială a familiei şi copilului îl constitue:

Codul familiei; Legea privind drepturile copilului; Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate

temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale3; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi

plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, adoptat prin Hotărârea cu privire la indemnizaţiile

adresate familiilor cu copii4; Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată

a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale5 etc

Legiuitorulstabileşte următoarele tipuri de prestaţii adresate familiilor cu copii:

- indemnizaţie de maternitate;

- indemnizaţie unică la naşterea copilului;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani persoanelor asigurate;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 ani persoanelor

neasigurate;

- indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;

- indemnizaţie lunară pentru întreţinerea copilului cu vârstă între 1,5/3 şi 16 ani.

Indemnizaţie unică la naşterea copiluluise stabileşte în baza art.17 din Legeaprivind indemnizaţiile pentru

incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, începând cu 1 ianuarie 2005,

constituind o formă de sprijin bănesc acordată femeilor asigurate prin intermediul sistemului public de

asigurări sociale.

Indemnizaţiile lunare pentru creşterea copiluluise acordă în următoarele cazuri:

---- se stabileşte de la data naşterii copilului, cu excepţia cazurilor de adopţie sau de instituire a tutelei,

când se stabileşte din ziua adoptării hotărârii privind încuviinţarea adopţiei, respectiv privind instituirea

tutelei;----cu condiţia că a fost solicitată în termen de 12 luni de la naşterea copilului. În cazul în care

indemnizaţia respectivă a fost solicitată mai târziu de termenul indicat, aceasta se stabileşte retroactiv, dar

nu mai mult decât pentru 12 luni premergătoare datei adresării;-----în cazul în care ambii părinţi nu sunt

încadraţi în muncă - părintelui care de fapt îngrijeşte copilul;

1.3 Descrieţi cuantumul şi durata pentru care se acordă indemnizaţia de maternitate

şi

argumentaţi dreptul la indemnizaţie pentru mama angajată în muncă şi pentru

mama neangajată.Determinaţi subiectul de recepţionare a cererii de solicitare a

indemnizaţiei, în ambele cazuri. -7p.

Indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie) se stabileşte asiguratelor, soţiilor

aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi şi şomerilor care au dreptul la concediu de

maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal.Indemnizaţia de

maternitate se acordă, începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de

126 zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori al naşterii a doi sau mai

mulţi copii - de 140 zile calendaristice.

În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului postnatal,

indemnizaţia de maternitate se acordă pentru perioada specificată în alineatul doi al

prezentului punct.

În cazul acordării concediului pentru sarcină şi lăuzie în perioada concediului pentru

îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, persoana îndreptăţită va beneficia de

ambele indemnizaţii (de maternitate şi de îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani).

Soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei

dreptului la indemnizaţie de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu este

persoană asigurată de riscul respectiv (maternitate), fapt care se confirmă prin

carnetul de muncă, iar după implementarea evidenţei personificate în sistemul

public de asigurări sociale - prin certificat eliberat de organele de asigurări sociale.

În cazul în care soţia se află la întreţinerea soţului salariat, indemnizaţia de

maternitate se stabileşte pe numele soţiei. Faptul că persoana în cauză este soţia

angajatului se va confirma prin buletinul de identitate şi adeverinţa de

căsătorie.Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de

calcul stabilită la pct. 23 al prezentului Regulament.

In cazul persoanelor asigurate, indemnizatiile se achita din bugetul asigurarilor

sociale, dar in cazul persoanelor neasigurate din bugetul asistentei sociale.Baza de

calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar realizat

în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit

din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale. (2) În cazul în care lunile

luate în calcul, conform alin.(1), sînt lucrate incomplet din motive întemeiate, la

determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile

calendaristice lucrate complet în perioada respectivă. (3) Dacă asiguratul a lucrat

mai puţin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în lunile

calendaristice lucrate integral, iar în cazul cînd a realizat un stagiu de cotizare mai

mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate.

(4) În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice

premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul

tarifar sau salariul de funcţie al beneficiarului. (5) Baza de calcul a indemnizaţiei de

maternitate, acordate soţiei aflate la întreţinerea soţului salariat, este venitul mediu

lunar asigurat al soţului şi se determină în condiţiile prevăzute în prezentul articol.

Test nr._19__

Subiectul I Pensiile pentru unele categorii de cetăţeni ( pensii pentru vechime în muncă )

1.1 Enumeraţi categoriile de persoane îndreptăţite legal de a beneficia de acest tip de pensie.

Determinaţi organul competent în stabilirea acestei pensii. - 3p.

Persona CaRe o perioada indelungata a muncit pt binele societatii intr-o profesie anumita si nin virtutea

caracterului deosebit al profesiei lor, cu toate ca nu au devenit invalide, nu pot in continuare sa presteze

munca dupa o activitate indelungata si permanenta. Acetia sunt:

1. deputatii si membrii de Guvern

2. functionari publici

3. alesi locali

4. judecatorii

5. lucratorii procuraturii

6. militarii, persoanele din corpul de comanda si din cadrul oranelor afacerilor interne

7. personalul navigant si tehnic aeronautic.

1.2 Caractrizaţi pensiile stabilite : judecătorilor , unor lucrători din procuratură,

membrilor

de Guvern, deputaţlilor în Parlament. - 5p.

Membrii de guver. Asiguratul care a activat cel puţin 2 ani în calitate de membru de

Guvern, a atins vîrsta de pensionare (barbate-62, femei-57) şi a realizat stagiul de

cotizare (30 de ani)are dreptul la pensie calculată în cuantum de 42% din suma

tuturor plăţilor lunare asigurate ale membrului de Guvern în exerciţiu în funcţia

respectivă deţinută în Guvern.

Deputatii in parlament.Asiguratul care a activat cel puţin 2 ani în calitate de deputat

în Parlament, inclusiv în Sovietul Suprem al R.S.S.Moldoveneşti de legislatura a XII-a,

cu excepţia persoanelor ale căror împuterniciri au fost suspendate înainte de termen

pentru participarea lor la lucrările organelor anticonstituţionale şi comiterea de

acţiuni ce vin în contradicţie cu Constituţia şi cu legislaţia în vigoare, sau care a

deţinut cel puţin 2 ani funcţii remunerate în Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti

de legislaturile anterioare, a atins vîrsta de pensionare specificată (barbat-62ani,

femeile-57 ani) şi a realizat stagiul de cotizare (30ani barbate si femei) are dreptul la

pensie calculată în cuantum de 42% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate ale

deputatului în exerciţiu în funcţia (funcţiile) respectivă deţinută în Parlament.

Lucratorii din procuratura. Persoanele care au atins virsta de 50 ani, cu vechime in

munca 20 ani,cel putin 12,6 ani au lucra6 in functia de procurer,anchetator au

dreptul la pensii in proportie de 55% fata de saariu mediu al procurorului in exercitiu,

iar pt fiecare an complet,adios de 3%.

Judecatorii. Judecatorul care a atins virsta de 50 ani si are vechime in munca de cel

putin 20 ani, din care cel putin 12 ani si 6 luni in functie de judecator are drept la

pensie in proportie de 55% fata de salariu mediu, iar pt fiecare an complet de munca

inca 3%,dar total nu mai mult de 80%, fata de salariu mediu.

1.3 Comparaţi şi evidenţiaţi elimentele distinctive între pensia de vârstă şi acest tip

de

pensie. - 7p.

Pensia de virsta:

1.limita de virsta barbati 62 ani, femei 57 ani

2.stagiul minim de 15 ani, pt primi o pensie partiala

Pensia pt unele categorii de persoane:

1.limita de virsta pt judecatori procurori este aceeasi pt ambele sexe-50 de ani

2.stagiu este stabilit de 20 de ani (judecator, prcuror, functionar public)

3.persoanele beneficiaza de sume mai mari al pensiilor

Asemanari:

1.ambele categorii de pensii s eplatesc integral, ineferent de faptul realizarii

veniturilor pasibile de asigfurari sociale de stat

2.sursa: 50%- di bugetul asigurarilor sociale de stat, 50% - din bugetul de stat

3.este nevoie de stagiu de cotizare, si limita de virsta prealabil stabilita

Test nr._20__

Subiectul I Stabilirea pensiei

1.1 Determinaţi organul de stabilire a pensiei în dependenţă de tipul pensiei.- 3p.

Pensiile se stabilesc єi se plгtesc de cгtre organele de asigurгri sociale. Organele de

asigurгri sociale au dreptul de control asupra autenticitгюii actelor ce confirmг

stagiul de muncг єi venitul asigurat, eliberate de organele abilitate. Casa Nationala

de Asigurari Sociale este organul , suprem care stabileste pensia in dependenta de

tipul ei: fie de urmas, fie de invaliditate, pensiile pentru limite de virsta. Pensiile

militarilor în termen şi a familiilor lor se stabilesc de către organele de asigurări

sociale.

Asigurarea cu pensii a militarilor care satisfac serviciu prin contract, a persoanelor

din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi a familiilor

acestora este efectuată de Ministerul Apărării,Serviciul de Informaţii şi Securitate al

Republicii Moldova, Serviciul Grăniceri, Departamentul Instituţiilor Penitenciare al

Ministerului Justiţiei, Serviciul Protecţie şi Pază de Stat, Ministerul Afacerilor Interne şi

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în modul stabilit de

Guvern.

1.2 Descrieţi modul de adresare pentru stabilirea pensiei şi termenul de adresare în

dependenţă de tipul pensiei. - 5p

2 Dreptul la pensie оl au asiguraюii domiciliaюi оn Republica Moldova, precum єi

persoanele care, la data stabilirii pensiei, nu au calitatea de asigurat, dar

оndeplinesc condiюiile prevгzute de lege. Dreptul la pensie se cuvine єi poate fi

solicitat de la data оndeplinirii condiюiilor de pensionare prevгzute de lege. Pensiile

se stabilesc єi se plгtesc de cгtre organele de asigurгri sociale.Cererea de

pensionare єi actele necesare se depun la organul teritorial de asigurгri sociale de la

domiciliul asiguratului, unde se оnregistreazг оn mod obligatoriu. Se stabilesc

urmгtoarele termene de acordare a drepturilor la pensie оn funcюie de categoria

pensiei solicitate:

3 a) la pensia pentru limitг de vоrstг - de la data оndeplinirii condiюiilor de

pensionare prevгzute de prezenta lege, dacг cererea єi actele necesare a fost

depusг оn termen de 30 de zile de la aceastг datг;

4 b) la pensia de invaliditate - de la data emiterii deciziei C.E.M.V. de оncadrare оn

grad de invaliditate, dacг cererea єi actele necesare a fost depusг оn termen de 60

de zile de la aceastг datг;

5 c) la pensia de urmaє - de la data decesului susюinгtorului, dacг cererea єi actele

necesare a fost depusг оn termen de 90 de zile de la aceastг datг;

1.1 Proiectaţi schematic o decizie de rfuz în stabilirea pensiei. Indicaţi şi argumentaţi

efectele ei juridice.- 7p

Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin

decizie, emisг de organul teritorial de asigurгri sociale єi semnatг de conducгtorul

acestuia, оn termen de 15 zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Decizia cu privire la respingerea cererii de pensionare єi motivul respingerii se

expediazг solicitantului оn termen de 5 zile de la data emiterii.Poate fi refuzata

decizia de stabilire a pensiei dac persoana care o solicita nu este in drept, nu are

virsta cuvenita , nu are grad de sanatate riscant si pt aceasta organul competent

este in drept sa refuze, refuzul neitemeiat este tras la raspundere de catre organele

de judecata.

Test nr._21__

Subiectul I Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă

1.1 Definiţi conceptul , trăsăturile şi clasificarea indemnizaţiilor pentru incapacitate

temporară de muncă. - 3p.

Sistemul public de asigurari sociale ofera tuturor participantilor, dreptul de a

beneficia de de o protectie pe termen lung( pensia de asigurari sociale) precum si pe

termen scurt - incapacitatea temporara de munca a persoanei , pentru care un rol

deosebit il ocupa indemnizatiile. Indemnizatiile au urmatoarele trasatturi: 1 Stabilirea

indemnizatiilor in sume concrete, 2 Stabilirea platii tuturor tipurilor de indemnizatii

prin actele normative corespunzatoare. 3 scopul indemnizatiilor este indreptat spre

oferirea unui ajutor banesc cetatenilor care au nevoie de acordarea ei.) Clasificare:

Dupa temei:

Social juridic

Indemn.pt capacitate temporara de munca

Pt invaliditate

Pt nastere

Pt ocrotirea bugetului familiei in cadrul unor imprej exceptz.

Dupa scopul acordarii:

A* inlocuirea salariului pierdut pt perioada scurta

Prestatii pt prevenirea imbolnavirilor

Indemnizatii de maternitate

Indemn pt capacitate temp de munca cauzata de boli obisnuita sau accidente

nelegate de munca

B* garantarea venitului suplimentar

Indemn unice la nasterea copilului si pt cresterea pana la 3 ani

C*pt pers care nu au alte mijloace de existenta :indemn pot somaj

Dupa termenul de plata

A*Indemn unice :indemn unice la nastere si indemnizatii pt inmormantare

B* indemn periodice :boala si sarcina,carantina

C* indemnizatii lunare : indemn pe viata invaliz de gr 1 si 2

1.2 Determinaţi condiţiile de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară

de

muncă. - 5p.

Asiguraюii au dreptul la prestaюii de asigurгri sociale dacг au un stagiu total de

cotizare de cel puюin 3 ani. Asiguraюii care au un stagiu total de cotizare de pоnг la

3 ani beneficiazг de prestaюii de asigurгri sociale dacг au un stagiu de cotizare de

cel puюin 3 luni, realizat оn ultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat.

Asiguraюii care desfгєoarг activitate pe bazг de contract individual de muncг pe

duratг determinatг, inclusiv cei care muncesc la lucrгri sezoniere, beneficiazг de

prestaюii de asigurгri sociale dacг au stagiul de cotizare specificat la alin.(1) sau (2)

ori de cel puюin 12 luni, realizat оn ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului

asigurat .Єomerii beneficiazг de prestaюii de asigurгri sociale cu condiюia

suspendгrii pentru aceastг perioadг a plгюii ajutorului de єomaj sau a bursei.Ajutorul

de deces se acordг asiguraюilor indiferent de durata stagiului de cotizare, precum єi

persoanelor care nu au statut de asigurat, dar care confirmг stagiul de cotizare de

cel puюin 3 ani.

1.3 Estimaţi cuantumul indemnizaţiei,durata maximă pentru care se acordă

indemnizaţia,

temeiurile încetării plăţii şi situaţiile pentru care nu se acordă indemnizaţia.- 7 p .

Cuantumul lunar al indemnizaюiei pentru incapacitate temporarг de muncг se

stabileєte diferenюiat, оn funcюie de durata stagiului de cotizare, dupг cum

urmeazг:

a) 60% din baza de calcul stabilitг conform art.7 - оn cazul unui stagiu de cotizare de

pоnг la 5 ani;

b) 70% din baza de calcul stabilitг conform art.7 - оn cazul unui stagiu de cotizare

cuprins оntre 5 єi 8 ani;

c) 90% din baza de calcul stabilitг conform art.7 - оn cazul unui stagiu de cotizare de

peste 8 ani. Cuantumul indemnizaюiei pentru incapacitate temporarг de muncг

cauzatг de tuberculozг, SIDA sau de cancer de orice tip este de 100% din baza de

calcul stabilitг conform art.7. Pt femei insarcinate se acorda pe durata concediului

medical,inclisiv somerii..Indemn se plateste si in cazul survenii nin timpul coneciului

de odihna anual,ca rezultat prelungindu-se

Nu se plateste indemn:

In timpul concediului neplatit : concediul pt ingrijirea copilului pana la 3 ani,cand

unitatea stationeaza

NU plateste nici cand isi cauzeaza singur daune asiguratului,si nici cand si-a pierdut

capacitatea de munca in urma comoterii unei crime.,sau cand a urmat tratament

fortat in conformitate cu hotararea judecatoreasca,sau cand se afla in detentie sau in

proces de expertizare medico-legala.Indemn platita neintemeiata urmeaza a fi

retituita prin hot judec.

Cuantumul indemn pt incap temp de munca constiutie 100% din salariul mediu lunar

al asiguratului pe ultimile 6 luni premergatoare lunii in care s-a produs accidentul sau

boala profesionala.

Test nr._22__

Subiectul I Stagiul de cotizare special

1.1 Definiţi stagiul de cotizare special. Enumeraţi activităţile care se includ în stagiul

de

cotizare special.-3p.

Stagiul de cotizare special este insumarea perioadelor de munca realizate in conditii

grele si nocive de munca in una din funtiile,profesiile,sectoarele de productie

prevazute de lista nr 1 a untiatii pe productie ,lucrarilor indicilor functiilor in temeiul

carora se acorda dr la pensie pt limita de varsta in conditii avantajoase.

Lit de specialitate: Durata de timp in care o persoana indeplineste o munca in

anumite conditii conform profesiei,munca prestata in anumite conditii intro anumita

ramura a economiei in conditii nocive s.a.

Activitatile: lucrari subterane ,lucrari in conditii nocive,munci f grele,profesii in

sectoare de productie subterane,

1.2 Comparaţi stagiul de cotizare special cu stagiul de cotizare general.- 5p.

Cel general este constituit din insumarea tuturor perioadelor de munca si a

activitatilor socioutile. Perioada de timp in care persoana a lucrat in calitate de

muncitor sau functionar in baza raportului de munca.Stagiul de cotizare general

constituie una dintre conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de virsta in conditii

generale, pentru invaliditate si in azul pierderii intretinatorului.

Stagiul de cotizare special reprezinat insumarea perioadelor de munca realizate in

conditii grele si nocive de munca in una din functiile si profesiile specializate. . stagiul

de cotizare special in raport cu cel general consta in faptul ca standarul de virsta

este mai mic, deoarece se iau in considerare conditiile nocive si grele de munca ,

specificul muncii prestate.. Stagiul de cotizare special este necesar nu numai pt

stabilirea pensiei dar si pt satbilirea majorarii de salariu, pt lucratorii din invatamint,

medicina, functionari publiki.

Specificul stagiului de cotizare special in raport cu cel general consta

in faptul ca standartul de varsta este mai mic;

sunt prezente cond foarte nocive si grele de munca

micsorarea termenului de aflare in cadrul unitatii cu conditii nocive in raport cu

aflarea inntro unitate cu conditii normale de munca

in cadrul stagiului special este stab, caracterul ectiv ,durata activ,intreruperile ce se

fac in munca prestata,si se fac plati la CNAS,iar in cadrul stag,de cotiz gener, rezulta

ca e vice-versa: adica acesta se stab indiferent de durata,activitate,daca contribuie

la CNAS sau nu etc....

st de cotiz gen, constituie unul din conditiile de baza la fixarea pensiei pt limita de

varsta in cond generale,iar la t de cotiz sp-in conditii speciale.

1.3 Argumentaţi importanţa şi efectele juridice stagiului de cotizare special.- 7p.

3Este necesara stabilrea stagiului de cotizare pt aprecierea corecta si decenta a

fiecaru individ care este angajat la o intreprindere de stat si care este in drept sa

primeasca un staj de munca, o calificare corecta pt presatarea de servicii si care sa

aiba un salariu decent pt a-si asigura un viitor reusit.Toate perioadele de activitate a

persoane la un loc de munca are o importanta majora pt aceea ca el poate beneficia

de anumite avantaje, premii, pt meritele exceptionale la locul de munca cit si pt

devotamentul pe care acesta la manifestat la locul de munca. Stagiul de cotizare

special este necesar nu numai pt stab pensiei dar si pt stab unor suplimente,majorari

de salarii,de ex:lucratorilor din invatamant ,din medicina,din domeniul culturii,kiar si

functionarii publici.

Test nr._23__

Subiectul I Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la 1,5 sau 3 ani

1.1 Definiţi indemnizaţia lunară pentru creşterea /îngrijirea copilului pînă la vîrsta de

1,5 ani sau 3 ani. Determinaţi organul competent care stabileşte această

indemnizaţie. - 3p.

Legiuitorul stabileşte următoarele tipuri de prestaţii adresate familiilor cu copii:

- indemnizaţie de maternitate;

- indemnizaţie unică la naşterea copilului;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani

persoanelor asigurate;

- indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 ani

persoanelor neasigurate;

- indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;

- indemnizaţie lunară pentru întreţinerea copilului cu vârstă între 1,5/3 şi 16 ani.

1.2 Descrieţi condiţiile, termenul şi cuantumul indemnizaţiei sus menţionate.- 5p.

Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 1,5 ani se acordă

persoanelor neasigurate, în sumă fixă. În tabelul de mai jos prezentată în dinamica

creşterii cuantumului indemnizaţiilor. De asemenea, legiuitorul stabileşte

indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului cu vârste între 1,5/3-16 ani

persoanelor asigurate şi neasigurate în mărime de 50 lei, dacă venitul total mediu

lunar pentru fiecare membru al familiei nu depăşeşte 54 lei.

1.3 Comparaţi indemnizaţia unică la naşterea copilului cu indemnizaţia lunară pentru

creşterea /îngrijirea copilului pînă la 1,5 ani sau 3 ani. - 7p.

Indemnizatia unica la nastere este o suma fixa acordata familiei pt a pute sa asigur

strictul necesar copilului nou nascut. Este o indemnizatie pt incapacitatea temporara

de munca . Fiecare copil vi va primi aceasta indemnizatie cu conditia ca copilul este

inregistrat la oficiul starii civile. De indemnizatie unica la nastere beneficiaza.... toate

mamele care au nascut indiferent dac acestea aveau un post de munca sau nu. daca

erau asigurate sau nu. Indemnizatia lunara pt cresterea copiilor se ofera celor

persoane care de la locul de munca au ieshit in concediu de ingrijire a copilului. si

care nu sunt asigurate Se stabileste de la data nasterii copilului cu exceptia cazurilor

de adoptie. Se acorda mamelor cind lucreaza in conditiile timpului de munca partial

sau la domiciliu. Se suspenda in cazul in care mama isi reia munca inainte de a

incheia concediul de ingrijire a copilului Indemn unica pt nasterea copilui edste o

forma de sprijin beanesc acordat femeilor asigurate prin intermediul sistemului

public de asigurare sociala,aceasta se stab pt : fiecare copil nascut viu,inclusiv in

cazul gemenilor,mamei iar in cazul decesului –rp legal ,cu conditia ca copilul a fost

inregistrat la of starii civile si cu cond ca a fost solicittata cel tarziu in termen de 12

luni d ela nasterea copilului

Test nr.24___

Subiectul I Stagiului de cotizare

1.1 Definiţi noţiunea, particularităţile şi tipurile stagiului de cotizare ( vechimea în

muncă ). –3p.

Vechimea în muncă este unul dintre din cele mai importante fapte juridice care

generează naşterea raporturilor de protecţie socială.

În literatura de specialitate vechimea în muncă a fost definită în mod diferit ca:

„perioadă în care o persoană a fost încadrată într-o activitate de muncă”;1

„perioadele în care se desfăşoară o muncă sau o altă activitate social-utilă de către

un salariat”2, „perioada de timp în care este prestată o activitate în baza

contractului individulal de muncă de către salariat care deja este subiect al raportului

juridic de muncă”3; „durată de timp în care se prestează o muncă”; „o anumită

perioadă de activitate sau de timp în care se efectuează un lucru”4; „durata de timp

în care se efectuează o muncă sau altă activitate social utilă de către un salariat,

deoarece în cazul dat are importanţă anume faptul că vechimea în muncă nu este o

categorie pasivă, ci o categorie activă, dispunând de particularităţi dinamice (timp,

durată, perioadă).”5

În literatura juridică vechimea în muncă şi stagiul de cotizare sunt tratate din două

puncte de vedere: teoretic – vechimea în muncă este atribuită categoriei de acţiuni,

deci poate fi considerată ca un fapt juridic; practic – deoarece vechimea în muncă

(stagiul de cotizare) se atribuie la categoria de acţiuni, acumularea stagiului depinde

de activităţile persoanei, deci are prezent şi caracterul volitiv. Expirarea unui termen

fără prestarea unei activităţi în cazul dat este lipsit de importanţă şi nu produce

efecte juridice.6

Conceptul vechimea în muncă trebuie studiat sub aspect:

cantitativ, care prezintă particularităţile dinamice (durata, perioada, timpul) în care a

fost prestată activitatea;

calitativ, care reflectă caracterul, conţinutul şi condiţiile în care se prestează o

muncă sau o activitate social utilă.

Doctrinarul V.Andreev, caracterizând vechimea în muncă, mai stabileşte o trăsătură

importantă - remunerarea muncii prestate, astfel atribuind la aceasta şi activităţile

exercitate în baza contractului de antrepriză, munca servitorului, pictorului, care

reprezintă raporturi de drept civil.

Stagiul de cotizare constituie însumarea perioadelor în care persoana asigurată7

realizează o activitate de muncă şi achită contribuţiile de asigurări sociale de stat.8

Definirea legală a stagiului de cotizare este prevăzută în Legea Republicii Moldova

privind pensiile de asigurări sociale - stagiul de cotizare reprezintă însumarea

perioadelor de activitate în care s-au plătit la fondul de pensii contribuţii de asigurări

sociale de stat. Prin aceasta şi se deosebeşte stagiului de cotizare de vechimea în

muncă.

Este important să reţinem că atunci când vorbim despre vechimea în muncă

importanţa ei se manifestă mai mult în raporturile juridice de dreptul muncii,

deoarece în funcţie de durata acesteia sunt stabilite: concediile de odihnă anuale

suplimentare ale salariaţilor din domeniul economiei naţionale (industrie, construcţii

etc.) (art.121 alin.(3) CM RM); dreptul preferenţial la menţinerea la lucru în cazul

reducerii numărului sau a statelor de personal pentru salariaţii care au o mai mare

vechime în muncă în unitatea respectivă (art.183 alin.(2) CM RM)

1.2 Descrieţi perioadele contributive şi necontributive care se includ în stagiul de

cotizare. –5p.

În conformitate cu pct.14 din Hotărârea Guvernului nr.417 din 03.05.2000 despre

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare şi confirmare a stagiului

de cotizare pentru stabilirea pensiei9 deosebim:

Stagiul de cotizare general este constituit din însumarea tuturor perioadelor de

muncă şi a activităţilor socioutile, incluse în acesta conform legii.

Doctrina de specialitate împărtăşeşte diferite opinii referitor la stagiul de cotizare

general.Unii autori consideră că stagiul de cotizare general include „perioada de timp

cât persoana a lucrat în calitate de muncitor sau funcţionar în baza raportului de

muncă, precum şi altă activitate, care a fost supusă protecţiei sociale de stat”;10 sau

în opinia altor autori „timpul cât persoana a prestat o muncă în calitate de salariat,

indiferent de durata, caracterul activităţii şi întreruperea în muncă, dacă a plătit

contribuţia în Casa Naţională de Asigurări Sociale de Stat, precum şi alte activităţi

necontributive asimilate stagiului de cotizare.11

Stagiul de cotizare general constituie una dintre condiţiile de bază la fixarea pensiei

pentru limită de vârstă în condiţii generale, pentru invaliditate şi în cazul pierderii

întreţinătorului. Mai mult decât atât, durata stagiului general influenţează şi asupra

cuantumului pensiei pentru limită de vârstă.

Stagiul de cotizare special reprezintă însumarea perioadelor de muncă realizate în

condiţii grele şi nocive de muncă în una din funcţiile, profesiile şi sectoarele de

producţie prevăzute de Lista nr.1 a unităţilor de producţie, lucrărilor, profesiilor,

funcţiilor şi indicilor, în temeiul cărora se acordă dreptul la pensie pentru limită de

vârstă în condiţii avantajoase, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 822 din 15 decembrie 199212 (în continuare Lista nr.1).

Stagiul de cotizare special reprezintă o condiţie necesară pentru stabilirea pensiei

pentru

limită de vârstă în condiţii avantajoase, pensiei pentru unele categorii de cetăţeni,

pensiei pentru vechime în muncă.

Specificul stagiului de cotizare special în raport cu cel general constă în faptul că

standardul de vârstă este mai mic, deoarece se iau în considerare condiţiile nocive şi

grele de muncă, specificul muncii prestate.

Prin reducerea standardului de vârstă se urmăreşte un scop dublu: în primul rând,

micşorarea termenului de aflare a acestor persoane sub influenţa factorilor nocivi ce

se răsfrâng negativ asupra sănătăţii lor.

1.3 Explicaţi coraportul dintre noţiunile,,vechime în muncă ’’ şi ,, stagiu de cotizare”–

3p.

Vechimea in munca –perioada in care se presteaza o activitate in baza CIM de catre

salariat care deja este subiect al raportului juiridic de munca.

Stagiul de cotizare constituie perioadele in care pers asigurata realizeaza o activ de

munca si achita contributiile de as soc de sttat.Ambele sun tratate din 2 puncte de

vedere: teoretic –precum ca vechimea in munca este atribuita categorii de

actiuni,deci poate fi considerata ca un fapt juridic,si practic: deoarece vechimea in

munca,stagiul de cotizare se atribuie la categoria de actiuni,acumularea stagiului

depinde de activ pers ,adica prezenta caracterului volitiv.Astfel, odata cu reforma

sist natz de asig soc ,instituia vechii in munca a cedat locul stagiului de cotizare.

Test nr._25__

Subiectul I Plata pensiilor de asigurări sociale

1.1 Determinaţi subiecţii care înfăptuiesc plata pensiei şi enumeraţi modalităţile de

plată

a pensiei. – 4p.

Subiectii : Organele de constatare,org de stabilirea org de asigurare si asistenta

sociala,insitutiile medicale ,organele ierarhic superioare de asig si asist

med,CEMV,CNAS

Ministerul muncii,protectiei soc si fam,min santatii,CNAM,casele teritoriale de as

soc ,Directiile de As soc,Agentiile teritoriale de As in med,Insitutiile

medicale,organele adm pb locale,fondurile de sustinere sociala a populatie.

1.2 Caracterizaţi procedura de plată a pensiilor de asigurări sociale pentru

beneficiarii aflaţi la întreţinerea statului şi pentru beneficiarii deţinuţi în instituţia

penitenciară. – 5p.

Pensia se acorda la cererea persoanei îndreptatite, a mandatarului desemnat de

acesta cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de

pensionare, împreuna cu actele care dovedesc îndeplinirea conditiilor prevazute de

lege, se depun la casa teritoriala de pensii în raza caruia se afla resedinta respectiv

domiciliul asiguratului.

Actele care dovedesc îndeplinirea conditiilor, prevazute de lege sunt urmatoarele:

- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limita de vârsta/anticipata/partiala ;

- carnetul de munca (original si copie);

- carnetul de asigurari sociale (original si copie);

- alte acte prevazute de lege privind vechimea în munca sau vechimea în serviciu,

realizata în alte sectoare de activitate;

- livretul militar (original si copie);

- diploma de studii (original si copie) sau adeverinta din care sa rezulte durata

normala si perioada studiilor, precum si ceritificarea absolvirii acestora;

- adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege s au prin

contractul colectiv/individual de munca;

- adeverinta privind conditiile de munca speciale si/sau deosebite;

- dovada certificarii stagiului de cotizare;

1.3 Argumentaţi decizia de suspendare a plăţii pensiei şi procedura de reluare a

pensiei

în plată–6p.

Test nr.__26_


1.1 Definiţia şi particularităţile pensiei.–3p.

in ultimii ani se atestă o atenţie sporită vizavi de problemele de protecţie socială a








pentru ei.



normale

Penia este o suma baneasca care se ofera pers care au iesit din activitatea profes pt

limita de varsta pt invaliditate etc sau care si-ai pierdut sustinatorul sisnt inapti de

munca

1.2 Determinaţi condişiile de stabilire a pensiei de invaliditate afecţiune generală.–

5p.

Conditii\: gradul de reducere a cap vitale a organismului det de boli sau deficiente

anatomice precum:cele intelectuale,de comportament,de

comunicare,locomotorii,aptitudinii corporale,de adaptare la situatii de participare a

anumite actv prof si sociale

1.3 Comparaţi şi evidenţiaţi distincţiile între pensia de invaliditate afecţiune

generală

şi pensia de invaliditate accident de muncă sau boală profesională.–7p.

invaliditate de Bolaa prof este stab in urma unei boli generate de influenta

sistematica a factorilor nocivi,specifici profesiei date sau de cond de munca

caracteristice unor ramuri d eproductie

accident de munca este invaliditatea cauzata prin pierderea sau reducerea cap vitale

ca urmare a ctiunii factorilor care au produs accidentul in cazurile stab le legisl in

vigoare.

Invaliditate de boala oisnuita-invalid cauzata de reducerea cau pierderea cap vitale

ca urmare a unei boli,traume sau deficiente organice.(ex: suferinta oculara)

Test nr._27__

Subiectul I Ajutorul de şomaj

1.1 Definiţi şi descrieţi ajutorul de şomaj, statutul juridic al şomerului –3p.

Şomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei ce afectează o parte

din populaţia activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă, problemă

generată de dezvoltarea industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-

lea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale îşi micşorau producţia

şi, ca urmare, disponibilizau un număr mare de salariaţi, care ulterior deveneau

şomeri.

Adesea, şomajul contemporan este abordat şi analizat ca un dezechilibru al pieţei

muncii la nivel naţional, ca un loc de întâlnire şi de confruntare între cererea globală

şi oferta globală de muncă, cererea nefiind luată în considerare.1

Având în vedere că literatura de specialitate, statisticile oficiale şi internaţionale

(Biroul Internaţional al Muncii, Comisia de Statistică ONU) tratează şomajul prin

prisma unor multiple şi diverse modalităţi de analiză şi de evaluare, s-a creat o

imagine confuză a fenomenului.

, şomajul este definit ca sumă agregată a tuturor acelor persoane care au statut

oficial de şomer, adică şomajul constă din numărul total de şomeri. În acest caz,

problema se deplasează spre persoana - şomer.

Definiţia cea mai des folosită privitor la şomer este următoarea: persoana care nu

are un loc de muncă şi care este în căutarea acestui loc de muncă remunerat.

În diferitele reglementări naţionale şi internaţionale se folosesc şi alte criterii

delimitative ale şomerilor, îndeosebi când este vorba de ajutorul de şomaj şi de

criteriile acordării acestuia.

Conform Legii nr.102-XV,2 şomer este persoana care îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii:

a) are vârsta cuprînsă între 16 ani şi vârsta stabilită de lege pentru pensionare;

b) este aptă, după starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice, pentru

prestarea unei munci;

c) nu are loc de muncă şi nu desfăşoară activitate în scopul obţinerii de venituri;

d) caută activ un loc de muncă şi este disponibilă să înceapă lucrul;

e) nu studiază la secţia cu frecvenţă la zi la o instituţie de învăţământ;

f) este înregistrată la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei

rază teritorială îşi are domiciliul.

1.2.Comparaţi ajutorul de şomaj cu alocaţia pentru integrare sau reintegrare

profesională–5p.

Şomerii beneficiază de ajutor de şomaj începând cu a opta zi de la data înregistrării

cererii pentru un loc de muncă la agenţie, dacă acest drept este confirmat

documentar, cu excepţia: persoanelor concediate în urma lichidării unităţii sau

reducerii statelor de personal din unitate, care beneficiază de ajutor în aceleaşi

condiţii dar nu mai devreme de expirarea: a trei luni calendaristice din data

concedierii; persoanelor demisionate care beneficiază de ajutor nu mai devreme de

expirarea: a trei luni calendaristice din data înregistrării cererii la agenţie.Există

consecinţe negative ale şomajului care afectează întreaga societate: şomajul

reprezintă în fapt o formă de inutilizare a factorului de producţie muncă, de aici

decurgând risipă şi pierderi mai ales din punct de vedere social; şomajul provoacă

scăderea drastică a nivelului de trai, inducând noţiunea de sărăcie; prin şomaj sunt

lezaţi cei care fac parte din populaţia activă subocupată, oameni care îşi manifestă

dorinţa şi capacitatea de a lucra dar nu au unde; fiind un dezechilibru economic

afectează compartimentele umane ale economiei naţionale; populaţia ocupată este

cea care suportă din plin gravele consecinţe ale fenomenului;

Alocaţia de integrare sau reintegrare profesională este o sumă lunară fixă

neimpozabilă, de 15 la sută din salariul mediu pe economie din anul precedent, la

data stabilirii plăţii, acordată pe o perioadă de cel mult 9 luni calendaristice şomerilor

aflaţi în anumite circumstanţe de lege. Condiţii obligatorii pentru ca persoana să fie

îndreptăţită să primească alocaţie de integrare sau reintegrare profesională:

Solicitantul trebuie să:

1.fie înregistrat la agenţia în a cărei rază teritorială îşi are domiciliu ca şomer;

2.fie atribuit la categoria de beneficiar al alocaţiei de integrare sau reintegrare

profesională;

3.nu obţină venituri impozabile conform legii;

4.fie neasigurat în sistemul public de asigurări sociale.

1.3 Argumentaţi decizia de suspendare şi decizia de încetare a plăţii ajutorului de

şomaj-7p.

2 În conformitate cu legislaţia în vigoare în cazul suspendării plăţii ajutorului de

somaj adică după expirarea a 3 zile din data în care nu a fost îndeplinită cererea,

restabilirea plăţii se face la o alta cerere, dar nu mai târziu de 60 zile calendaristice

de la data ultimei vizite la agenţie. Potrivit prevederilor legii suspendarea plăţii

ajutorului de somaj are loc in urmatoarele condiţii: a) pe perioada îndeplinirii

obligaţiei militare;b) pe perioada arestului; c) pe perioada concediului de boală.

Restabilirea plăţii ajutorului de şomaj se efectuează la cererea beneficiarului, dar nu

mai târziu de 30 zile calendaristice de la data încetării situaţiei care a condus la

suspendare. Conform prevederilor Legii suspendarea plăţii ajutorului de şomaj poate

fi anulată. Decizia privind suspendarea plăţii ajutorului de şomaj prevăzută la art. 38

alin. (1) lit. a) după expirarea a 3 zile din data în care nu a fost îndeplinită obligaţia,

se anulează în cazul în care beneficiarul prezintă acte justificative că nu şi-a

îndeplinit obligaţia din motive întemeiate. Se consideră motive întemeiate a

beneficiarului următoarele situaţii: a) naşterea copilului său b) căsătorie; c) decesul

rudelor până la gradul doi inclusiv; d) forţa majoră; e) îmbolnăvirea; f) aflarea în

arest.

Test nr._28__

Subiectul I Cercetarea accidentelor de muncă

1.1 Definiţi şi clasificaţi accidentele de muncă. Delimitati accidentele de muncă de

bolile profesionale.–3p.

Accidentul reprezinta o întamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe

ori imprevizibil si care întrerupe în mod neprevazut mersul normal al unei activitati.

În cazul accidentelor de munca întamplarea neprevazuta apare în circumstantele

unui proces de munca si implica în mod obligatoriu prezenta omului în calitate de

executant al unei actiuni. Clasificarea:1) accident care produce capacitatea

temporara de munca, 2)accident grav, 3)accident mortal

Accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen

complex, cu implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor

om - echipamente tehnice atat în contextul proceselor de munca cat si în ansamblul

întregii societati. Boala profesionala este o afectiune care se produce ca urmare a

unei meserii cauzata de factorii nocivi, caracteristici locului de munca.

1.2 Determinaţi modul de cercetare a accidentelor de muncă.–5p.

Scopul cercetării accidentelor de muncă constă înclasificarea lor, determinarea

circumstanţelor, cauzelor şi încălcărilor actelor normative şi altor reglementări ce au

condus la accidentarea salariaţilor, stabilirea persoanelor care au încălcat

prevederile actelor normative şi a măsurilor corespunzătoare întru prevenirea unor

asemenea evenimente. Accidentele grave şi mortale produse la locul demuncă sînt

cercetate de Inspecţia Muncii, cele cu incapacitate temporară de muncă - de comisia

angajatorului, iar în unele cazuri - de Inspecţia Muncii (încazul în care angajatorul nu

dispune de posibilitatea de a constitui o comisiede cercetare a evenimentului).

La cercetarea accidentelor au dreptul săparticipe, după caz, reprezentanţii

împuterniciţi ai forului superior, aiautorităţilor administraţiei publice locale

(specialişti pentru protecţiamuncii), Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi ai

organului sindical,Centrului de Medicină Preventivă teritorial, precum şi să asiste

persoanelecare reprezintă, în modul stabilit, interesele accidentaţilor sau alefamiliilor

acestora. Fiecare participant la cercetarea unui accident,pe parcursul desfăşurării

acesteia, în prezenţa inspectorului de muncă, aredreptul să pună întrebări

persoanelor cu funcţii de răspundere, salariaţilor,persoanelor ce deţin informaţii

referitoare la accident, să înainteze propunerişi, după caz, să-şi expună în scris

opinia privind circumstanţele, cauzeleproducerii accidentului şi despre persoanele

care au încălcat actele normativeşi alte reglementări, ce au condus la producerea

accidentului. Opinia va fiînaintată persoanelor care cercetează evenimentul spre a fi

inclusă în dosarulde cercetare. Cercetarea accidentelor în afara muncii se vaefectua

în modul stabilit de prezentul Regulament. Comisia unităţii, iar, dupăcaz, inspectorul

de muncă, va finaliza cercetarea, cu întocmirea în formăliberă a unui proces-verbal

de cercetare a accidentului în afara muncii, încare vor fi expuse doar circumstanţele

şi cauzele producerii acestui eveniment.Procesul-verbal întocmit de comisia unităţii

va fi aprobat de conducătorulunităţii respective, cu aplicarea ştampilei unităţii.

Inspectorul de muncă vaîntocmi procesul-verbal pe blancheta cu antet a

inspectoratului teritorial demuncă.

În cazul în care angajatorul nu a comunicataccidentul produs, un atare accident

poate fi cercetat şi în baza cereriidepuse de persoanele interesate.

1.3 Proiectaţi prin schemă modul de protecţie a persoanelor ce au su ferit în urma

accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale. –7p.

Test nr._29__

Subiectul I Prestaţiile acordate persoanelor care au suferit în urma accidentelor de

muncă sau a bolilor profesionale

1.1 Definiţi şi clasificaţi prestaţiile pentru accidente de muncă sau boli profesionalea

cordate din sistemul public de asigurări sociale. –3p.

Prestaţiile sociale în bani sau în natură sunt susţinute de măsuri de redistribuţie

financiară şi cuprind: alocaţiile familiale, ajutoarele sociale şi speciale către familii

sau persoane, în funcţie de nevoile şi veniturile acestora. Alocaţiile familiale se

acordă familiilor cu copii şi au în vedere, în principal, naşterea, educaţia şi

întreţinerea copiilor. Ajutoarele sociale sunt prestaţii acordate în bani şi în natură

persoanelor sau familiilor ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea

nevoilor minime. Prestatiile pentru boli profesionale include urmatoare categorie:a)

prestaţii pentru reabilitare medicală;

b) prestaţii pentru recuperarea capacităţii de muncă;

c) prestaţii pentru reabilitarea profesională;

1.2 Determinaţi modul de stabilire a prestaţiilor pentru accidente de muncă sau boli

profesionale. –5p.

Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparenta

cheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale.Stabilirea prestatiilor se face de catre organele competente , evaluate in

mijloace banesti care se ofera persoanelor care au avut de suferit in urma unui

accident de munca sau in urma conditiilor nefavorabile la locul de activitate, si de

catre Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale constituie

mijloace banesti acumulate din contributiile de asigurari sociale de stat in cuantumul

stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat, sint parte componenta a

acestui buget, cuprind veniturile, cheltuielile si rezultatele activitatii financiare a

fondului. Mijloacele Fondului de asigurare pentru accidente de munca si

boli profesionale se pastreaza la un subcont al Casei Nationale de

Asigurari Sociale. Fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale este parte componenta a Casei Nationale de Asigurari

Sociale. Stabilirea prestatiilor urmareste sa administreaze si sa controleaze intreaga

activitate de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

1.3. Argumentaţi acordarea concomitent a despăgubirilor băneşti, acordate de

angajator şi a prestaţiilor sociale acordate de CNAS, pentru accidente de muncă şi

boli profesionale, –7p.

Veniturile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale se constituie din:

a) contributiile angajatorilor;

b) dobinzi, majorari de intirziere a platii contributiilor de

asigurare. Cheltuielile Fondului de asigurare pentru accidente de munca si

boli profesionale se constituie din:

a) cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestatiilor

si plata indemnizatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli

profesionale;

b) cheltuieli de organizare si functionare a sistemului de asigurare

pentru accidente de munca si boli profesionale;

c) cheltuieli pentru achitarea contravalorii programelor si

proiectelor de interes national de prevenire a accidentelor de munca si

bolilor profesionale.

Casa Nationala de Asigurari Sociale asigura transparenta

cheltuielilor Fondului de asigurare pentru accidentele de munca si bolile profesionale.

Pentru boala profesionala, angajatorul nu doar ac este in drept ci si este obligat sa

asigure tratament si reabilitare angajatului, deoarece din cauza nerespectarii

legislatie cu privire la sanatate si a lipsei de utilaj, sau apoate chiar a neglijentei

disciplinei sau igienei in munca , persoanele care activeaza ca salariati in

intreprindere pot capat anumite boli care ar necesita tratament costesitor pe care e

obligat angajatorul sa-l acorde neconditionat ori de cite ori se depisteaza astfel de

probleme in sediul organizatiei sale.

Test nr.30___

Subiectul I Alocaţiile sociale de stat.

1.1 Definiţi şi clasificaţi alocaţiile sociale de stat. Determinaţi organul competent în

stabilirea alocaţiilor.– 3p.

Alocaţie socială de stat- sumă de bani achitată lunar sau o singură dată din bugetul

de stat persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la

pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat; De dreptul la

alocaţie beneficiază persoanele care au cetăţenia Republicii Moldova, sînt domiciliate

legal şi obişnuit pe teritoriul ei

În cazul stabilirii alocaţiei copiilor invalizi, invalizilor din copilărie şi copiilor care şi-au

pierdut întreţinătorul, cetăţenia Republicii Moldova nu este obligatorie dacă aceştia

domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul ei cel puţin 3 ani.

Clasificarea alocatiilor:alocatii pentru invalizi;

Pentru copii in cazul pierderii intretinatorului;

Pentru persoanele virstnice;

Pentru ingrijire;

Organele care efectuează stabilirea şi plata alocaţiilor,Alocaţiile se stabilesc şi se

plătesc de către organele teritoriale de asigurări sociale.

Alocaţiile sunt stabilite în conformitate cu legea, se plătesc din mijloacele bugetului

de stat, prin intermediul bugetului asigurărilor sociale.

1.2 Comparaţi alocaţiile sociale de stat cu pensiile de asigurări sociale de stat.- 5p.

Doctrina juridică defineşte, prin pensie „plata lunară menită să asigure o bază

materială persoanelor incapabile de muncă: odată cu atingerea vârstei standard de

pensionare, cu încadrarea într-un grad de invaliditate, în cazul decesului

întreţinătorului sau în legătură cu activitatea îndelungată de muncă”;1 „venitul de

înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca

urmare a bătrâneţii sau atingerii unei vârste, invalidităţii sau decesului persoanei

asigurate.” Pe cind Alocaţia pentru persoane vârstnice se stabileşte cetăţenilor care

au atins vârsta standard de pensionare conform legislaţiei în vigoare, dar nu


stat, şi nu se află la întreţinerea deplină a statului. Alocaţia pentru copii în cazul

pierderii întreţinătorului se acordă dacă persoana decedată nu îndeplinea condiţiile

pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la alocaţie socială

de stat-7p.

Cetatianul x a atins virsta de pensionare,si a depus cererea cu privire la primirea

pensiei pentru limita de virsta.Membrii organului CTAM ia refuzat,motivind ca ei pe

parcursul vietii

nu au îndeplinit condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de

stat, şi nu se află la întreţinerea deplină a statului.Respectiv ia poate beneficia doar

de o alocatie sociala.

Test nr._31__

Subiectul I Statutul Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii

1.1 Determinaţi structura Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii. –3p.

Expertiza medicală a vitalităţii este o activitate medicală şi socială, care are ca

sarcină principală determinarea şi evaluarea dereglărilor funcţionale şi structurale

ale organismului uman, însoţite de reducerea activităţii şi capacităţilor individului

avînd vîrstă aptă de muncă de a participa la realizarea unor probleme situaţionale

vitale.

Organele de expertiză medicală a vitalităţii sînt instituite, reorganizate şi lichidate de

către Casa Naţională de Asigurări Sociale în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Pentru buna desfăşurare a expertizei medicale a vitalităţii, se creează următoarele

structuri:

Departamentul Expertiza Medicală a Vitalităţii cu subdiviziunile sale;

consiliile primare teritoriale de expertiză medicală a vitalităţii.

1.2 Descrieţi modul de activitate al Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii –5p.

Expertizarea cetăţenilor de către consiliile de expertiză medicală a vitalităţii se

efectuează la locul de trai al acestora în baza fişei de trimitere a CMC al Centrului

Medicilor de Familie, iar în cazul tratamentului de durată în instituţiile medicale

specializate (Institutul de ftiziopneumologie, Institutul oncologic, spitalele de

psihiatrie etc.) - în baza fişelor de trimitere ale CMC din cadrul acestor instituţii.

Dacă pacientul, din motive de sănătate (confirmate prin deciziile CMC ale unităţilor

curative), nu se poate prezenta la şedinţa CEMV, expertiza se efectuează la

domiciliu.

În cazuri excepţionale, expertizarea poate fi efectuată în lipsa pacientului, avînd

consimţămîntul acestuia.

Pentru organizarea şedinţelor în deplasare, CEMV sînt asigurate cu transport auto de

către casele teritoriale de asigurări sociale.

CEMV se convoacă în şedinţe în plen şi, după analiza rezultatelor expertizării sau

reexpertizării, iau decizia corespunzătoare. Datele examinării, expertizarii sau

reexpertizării şi deciziile luate se înregistrează în procesul-verbal de expertizare şi în

registrul şedinţelor CEMV, ambele fiind semnate de preşedintele şi membrii

consiliului respectiv şi autentificate prin ştampila cu stema de stat. Dacă unul din

membrii consiliului nu acceptă decizia comună, opinia lui separată se consemnează

în procesul-verbal de expertizare. În caz de egalitate a voturilor membrilor

consiliului, votul preşedintelui este hotărîtor.

La prima expertizare în cadrul CEMV pacientul este prezentat în mod obligator de

medicul de familie sau de alt medic (medicul specialist, în conformitate cu

recomandarea CMC al instituţiei medico-sanitare).

În cazurile necesare, CEMV prescriu obligatoriu anumite indicaţii privitor la angajarea

invalizilor în muncă în corespundere cu capacitatea funcţională restantă a

organismului. Administraţia de la locul de muncă al persoanei în cauză este obligată

să execute recomandările CEMV.

1.3 Argumentaţi eficienţa activităţii Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii –7p.

Test nr._32__

Subiectul I: Compensaţiile: nominative , sociale , de transport .

1.1 Definiţi şi clasificaţi compensaţiile nominative. –3

Compensaţie nominativă - plată în bani în schimbul înlesnirilor stabilite anterior;

Tipurile de compensaţii nominative

a) serviciile comunale: încălzirea centralizată, gazele naturale utilizate pentru

aragaze, apa rece şi caldă, serviciile de canalizare, salubrizare (evacuarea deşeurilor

menajere solide şi lichide), ascensoare, deservirea blocului sau chiria;

b) energia electrică, inclusiv cea utilizată pentru plitele electrice din apartamentele

(casele) dotate cu acestea;

c) gazele naturale folosite pentru încălzire;

d) gazul lichefiat în butelii pentru pregătirea bucatelor;

e) cărbune şi lemn de foc.

1.2 Caracterizaţi compensaţiile sociale, compensaţiile de transport.–5p.

compensaţie socială – sumă de bani care se plăteşte lunar în perioada rece a anului

persoanelor şi familiilor defavorizate;

Se acordă compensaţie socială:

a) familiilor defavorizate care au obţinut dreptul la ajutor social

b) salariaţilor din ramurile sectorului bugetar care se încadrează în categoriile I-VII de

salarizare ale Reţelei tarifare unice;

c) beneficiarilor de pensii sau de alocaţii sociale de pînă la 700 de lei, de la vîrsta de

65 de ani.

(Persoanelor care întrunesc condiţiile pentru a li se acordă o singură compensaţie

socială.

Nu se acordă compensaţie socială persoanelor care:

a) deţin cetăţenia Republicii Moldova, însă nu domiciliază pe teritoriul ei;

b) se află în plasament în cadrul unei instituţii sociale.

Compesatiile de transport se acorda persoanelor invalide.

Compensaţii acordate invalizilor pentru călătoria în mijloacele de transport

Invalizilor de gradul I şi II, copiilor invalizi şi persoanelor care însoţesc un invalid de

gradul I sau un copil invalid li se acordă, la locul de reşedinţă, de către autorităţile

administraţiei publice locale compensaţii de la bugetele respective pentru călătorii în

transportul în comun urban, suburban şi interurban (cu excepţia taximetrelor).

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la o compensaţie

de transport –7p.

Compensatia de transport se acorda copilui invalid din copilarie.

Test nr.33___

Subiectul I Ajutorul de deces şi ajutorul material

1.1 Definiţi: ajutorul de deces, ajutorul material. –3p.

Ajutorul de deces se acordă la decesului persoanei neasigurate cu condiţia că nici

unul dintre membrii familiei acesteia nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul

public de asigurări sociale pentru persoana decedată.

Ajutorul material este o formă de asistenţă socială nerambursabilă cu destinaţie

specială, menită să susţină material şi direct persoanele socialmentevulnerabile ale

populaţiei, afectate de sărăcie. Pentru acordarea de ajutor material au fost create

Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei în baza Legii

Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei .

1.2 Determinaţi stabilirea şi acordarea lor.–5p.

De ajutor de deces beneficiază:

a) o singură persoană, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele,

curatorul,, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte că a suportat

cheltuielile de

b) asiguratul, şomerul şi pensionarul – în caz de deces al unui membru de familie,

care s-a aflat la întreţinerea sa şi care nu avea drept de asigurări sociale;

c) persoana neasigurată – în caz de deces al unui membru de familie aflat la

întreţinerea sa, în cazul în care persoana decedată nu are dreptul la ajutorul de

deces din sistemul public de asigurări sociale, în cazul în care nici unul dintre

membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări

sociale pentru persoana decedată.

Ajutorul de deces se acordă persoanelor îndreptăţite o singură data, în sumă fixă şi

constituie 700 lei, în cazul în care persoanele decedate la momentul decesului aveau

loc permanent de trai în Republica Moldova , iar persoanelor neasigurate este stabilit

în cuantum de 500 lei.

Pentru a obţine ajutorul material, titularul acestui drept se adresează către organul

executiv al fondului de susţinere socială a populaţiei de la locul său de trai,

prezentînd următoarele acte: cererea de acordare a ajutorului material, cu

descrierea detaliată a circumstanţelor stării materiale în care se află familia; ancheta

socială, eliberată gratis de primărie sau organul local de asistenţă socială, care

confirmă starea socială, condiţiile de trai şi venitul global al familiei, în baza cărora

se determină nevoia de ajutor a persoanei (familiei) solicitante, precum şi

veridicitatea circumstanţelor expuse în cerere. În cazul invocării motivului de boală,

se va alătura certificatul, eliberat gratis de instituţiile medicale, care confirmă starea

sănătăţii persoanei şi nevoia de a achita serviciile medicale, de a procura

medicamentele sau articolele protetico-ortopedice; buletinul de identitate,

adeverinţele de naştere ale copiilor, alte documente ce confirmă persoana

solicitantă. La necesitate, vor fi prezentate acte suplimentare. Examinarea

solicitărilor de ajutor material poate fi realizată în baza demersurilor prezentate de

către organizaţiile neguvernamentale, la care vor fi anexate listele persoanelor

socialmente defavorizate, a căror stare socială şi materială dificilă este confirmată

de către primării sau organele locale de asistenţă socială. Ajutorul material se

acordă, de regulă, o singură dată pe parcursul anului în curs, în funcţie de mijloacele

disponibile din fondul local. Se admite repetarea ajutorului material doar

persoanelor, a căror stare materială a fost agravată ulterior de noi circumstanţe

imprevizibile. Dacă din lipsa mijloacelor în fond solicitanţii nu au obţinut ajutorul

material pe parcursul anului curent, actele prezentate vor fi supuse reexaminării.

Deşi, de regulă, ajutoarele materiale se acordă din fondurile locale de susţinere

socială a populaţiei, în cazuri deosebite ele pot fi acordate şi de către Fondul

republican de susţinere socială a populaţiei.

1.3 Comparaţi ajutorul de deces cu indemnizaţia de deces ca urmare a accidentului

de

muncă sau a bolii profesionale. Argumentaţi posibilitatea acordării concomitent a

acestor indemnizaţii.–7p.

Test nr._34__

Subiectul I Protecţia socială a pesoanelor care au participat la lichidarea

consecinţelor catastrofei de la Cernobîl

1.1 Definiţi şi clasificaţi prestaţiile sociale acordate pesoanelor care au participat la

lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl.–3p.

Cetăţenii Republicii Moldova care au participat la catastrofa de la Cernobil au dreptul

la despăgubiri pentru prejudiciul adus sănătăţii

, la asistenţă medicală , la compensaţii ,înlesniri pentru lucrul pe teritorii poluate cu

substanţe radioactive, în condiţiile acţiunii factorilor nefavorabili.

Categoriile de cetăţeni care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl si care s-

au îmbolnăvit şi au siferit de boală pe viata şi pentru invalizi au pot beneficia de dr:

1) a procura gratis medicamente (la prezentarea reţetelor date de medici);

2) a li se confecţiona şi repara gratuit proteze pentru dinţi *mai simple)

3) a fi deservite prioritar în instituţiile curativo-profilactice şi farmacii;

4) a fi asigurate anual, cu bilete gratuite la instituţiile balneo-sanatoriale, iar daca nu

există posibilitatea acordării de bilete, de a primi o compensaţie bănească în

mărimea costului mediu al biletului;

5) a fi supuse unui examen medical anual

6) a beneficia de serviciile policlinicilor la care au fost repartizate şi în cazul ieşirii la

pensie

7) a primi indemnizaţie pentru incapacitatea, indiferent de vechimea de muncă;

a primi, în cazul invalizilor care lucrează, indemnizaţie pentru incapacitate de muncă

temporară pînă la 4 luni la rînd sau pînă la 5 luni în anul calendaristic;

10) a fi asigutare în decurs de cel mult 3 ani din ziua depunerii cererii cu spaţiu

locativ în cazul în care e stabilită necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, precum

şi cu spaţiu locativ suplimentar sub formă de o odaie aparte, în cazul indicaţiilor

medicale şi conform legislaţiei în vigoare;

12) a beneficia de recompensare a cheltuielilor pentru deservire la domiciliu în cazul

lipsei rudelor apropiate;

13) a fi asigurate, conform normelor, cu produse alimentare şi cu suplimente

alimentare, ce contribuie la eliminarea din organizm a radionuclizilor

14) a beneficia de concediu anual în perioada ce le convine precum şi a primi un

concediu adăugător de 14 zile calendaristice cu păstrarea salariului;

16) a beneficia de instalarea telefonului;

17) prioritate la:

înscriere în cooperativele de construcţie a locuinţelor, de construcţie a garajelor;

primire a locurilor de parcare a autoturismelor;

procurare a mărfurilor industriale de primă necesitate, precum şi a automobilelor,

motocicletelor, bărcilor cu motor;

18) a fi asigurate peste rînd cu locuri pentru copii în instituţii preşcolare

1.2 Determinaţi organul competent şi modul de stabilire a prestaţiilor pesoanelor

care au participat la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl –5p.

Asistenţa medicală şi supravegherea a persoanelor care au avut de suferit de pe

urma catastrofei de la Cernobîl se înfăptuieşte de instituţiile de ocrotire a sănătăţii

de la locul de trai. Asistenţa medicală specializată pentru aceste persoane este

asigurată de instituţiile de ocrotire a sănătăţii, a căror listă, precum şi modul de

acordare a asistenţei medicale şi de dispensarizare, sînt stabilite de organelle

împuternicite de Guvern.

Salariu mediu lunar pentru persoanele care au lucrat in zona de instrainare mai putin

de 12 luni poate fi calculat in felul urmator: de la inceput se calculeaza salariul zilnic

mediu prin impartirea sumei totale castigate in aceasta perioada la numarul de zile

lucrate in zona de instrainare ,apoi se calculeaza salariu lunar mediu prin imultirea

salariului zilnic mediu la 30 de zile calendaristice .Persoanele care au devenit

invalide ca urmare a catastrofei de la Cernobîl pensia li se calculeaza respective din

cistigsi din indemnizatia de intretinere ,majoratepentrulucrul in zona de

instrainare ,dar care vorconstituicelputindouasalariimediilunareperepublicapeanul

precedent anuluiintrarii in vigoare a legii cu referire la persparticipante la

catastrofade la Cernobîl.

1.3 Argumentaţi situaţia în care pesoanelor participate la lichidarea consecinţelor

catastrofei de la Cernobîl li se acordă anumite prestaţii în mărimi diferite sau pentru

apariţia dreptului la pensie cenzul de vârstă este diferit.– 7p.

-Cetăţenii,care au participat la lucrările de lichidarea a urmărilor avariei de la

Cernobîl precum şi militarii, lucrătorii organelor afacerilor interne şi supuşii militari au

fost atraşi la lucrările de lichidare a urmărilor avariei în cauză din zona de înstrăinare

au dreptul la pensie:

bărbaţii la atingerea vîrstei de 50 de ani, avînd vechimea în muncă de cel puţin 20

ani, indiferent de durata lucrului;

femeile, la atingerea vîrstei de 45 de ani, avînd vechimeaîn muncă de celpuţin 15

ani, indiferent de durata serviciului. –Cetăţenii are s-au îmbolnăvit de boală

profesională au dreptul la pensie:

bărbaţii, la atingereavîrstei de 50 de ani, avînd vechimea în muncă de cel puţin 20

ani;

femeile, la atingerea vîrstei de 45 de ani, avînd vechimea în muncă de cel puţin 15

ani. Plata pensiilor pentru limită de vîrstă, inclusiv pensionarilor care lucrează, se

efectuează în mărimed eplină.Participanţilor la lichidarea urmărilor avariei de la

C.A.E. Cernobîl care au lucratînzona de înstrăinare:

în 1986, indiferent de numărul de zilelucrate;

în 1987, nu maipuţin de 10 zilelucrătoare;

în 1988, nu maipuţin de 14 zilelucrătoare.

li se majoreazăpensiile de invaliditate:

invalizilor de grupa I, cu 65 lei;

invalizilor de grupa II, cu 50 lei;

invalizilor de grupa III, cu 35 lei

Test nr._35__

Subiectul I Serviciile sociale

1.1 Definiţi și clasificați serviciile sociale.–3p.

Serviciile sociale sunt acel Ansamblul de masuri,actiuni care sunt realizate pentru a raspunde nevoilor

sociale individuale, familial sau de grup, cu scopul prevenirii si trecerii peste unele situatii de dificultate,

vulnerabilitate si protectiei persoanei, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii

vietii.

Serviciilesociale se clasifică în următoarele tipuri:

a) servicii sociale primare;

b) servicii sociale specializate;

c) servicii sociale cu specializare înaltă.

-Serviciile sociale primare sînt serviciile care se acordă la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor, au cA

scop prevenirea unor situaţii de dificultate care pot cauza excluziunea socială.

-Serviciile sociale specializate sînt serviciile care implică antrenarea specialiştilor şi au drep tscop

menţinerea, şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de dificultate în care se

află beneficiarul sau familia acestuia.

-Serviciile sociale cu specializare înaltă sînt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială, specializată de

plasament temporar, care impun un şir de intervenţii complexe ce includ orice combinaţie de servicii

sociale specializate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă

(24/24 ore)

1.2 Caracterizați modul de acordare a serviciilor sociale în cadrul cantinei de ajutor social.-

5p.

Cantinele de ajutor social - unităţi publice de asistenţă socială, cu personalitate

juridică, se înfiinţează de autorităţile administraţiei publice locale şi funcţionează în

subordinea consiliilor locale şi prestează servicii gratuite persoanelor vulnerabile.

Anume Statul prestează la nivel teritorial : servicii de îngrijire la domiciliu şi servicii

oferite de cantinele de ajutor social prin intermediul instituţiilor specializate –secţiile

de asistenţă socială şi protecţia familiei. Aceste servicii satisfac nevoile sociale ale

persoanelor defavorizate la nivel de unitate administrativ-teritorială a Republicii

Moldova. În perspectivă se prevede dezvoltarea la nivel de unitate administrativ-

teritorială din partea statului încă a unui serviciu social – de protezare şi ortopedie,

care, Serviciile rezidenţiale tradiţionale de îngrijire, însă, se prestează la nivel central

prin intermediul Ministerului Protecţiei Sociale Familiei şi Copilului şi satisfac

necesităţile persoanelor cu nevoi de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, indiferent

de unitatea administrativ-teritorială, în care acestea sînt plasate.

1.3 Formulaţi o situaţie care ar atrage după sine dreptul persoanei la asistență în

cadrul cantinei de ajutor social.–7p.

Pornind de la faptul ca Cantinele de ajutor social sînt persoane juridice care

prestează servicii gratuite persoanelor socialmente vulnerabile în conformitate cu

Regulamentul-tip cu privire la funcţionarea cantinelor de ajutor social. De serviciile

cantinelor de ajutor social beneficiază:

- persoane care au atins vîrsta de pensionare (fără domiciliu, fărăs suţinători legali,

fără venituri sau cu venituri mici);

- persoanele cu disabilităţi (invalizii);

- copiii pînă la vîrsta de 18 ani (din familii cu mulţicopii, din alte familii socialmente

vulnerabile).

situatia:

Subiectul I Noţiunea

Documents

Transcript of Subiectul I Noţiunea