Subiectul IRezolvare

Conform curriculumului naţional competenţa școlară este definită ca „un ansamblu/sistem integrat de cunoștinţe, capacităţi, deprinderi și atitudini dobândite de elevi prin învăţare și mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vârstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.”

O definiţie mai puţin formală poate stabili competenţa ca fiind capacitatea de a rezolva problemele din viaţa cotidiană utilizând în timp real cunoștinţele si atitudinile dobândite.

Competenţele şcolare sunt de mai multe tipuri:

- competentele generale se definesc pe obiect de studiu si se formează pe durata învatamântului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate si complexitate si au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale dobândite de elev prin învăţare.

- competentele specifice se definesc pe obiect de studiu si se formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din competentele generale, fiind etape în dobândirea acestora. Competentelor specifice li se asociază, prin programa, unităţi de conţinut care sunt mijloace prin care se urmăreşte îndeplinirea competentelor.

Conţinuturile si competentele sunt intr-o strânsă legătură, pentru a îndeplini obiectivele stabilite in atingerea competentelor specifice se pune accentul pe învăţarea centrata pe elev care îl ajuta pe acesta sa îşi dezvolte abilităţile de comunicare, gândire critica, de analiza si comparare. Acum elevul îşi exprima propriile puncte de vedere, argumentează, pune întrebări pentru a înţelege si cooperează in realizarea sarcinilor de lucru.

Caracteristicile competenţelor specifice secvenţei date sunt :

-mobilizarea unui ansamblu de resurse cum ar fi cunoştinţe , experienţe, capacităţi care se poate aplica competenţei 1.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise deoarece este nevoie sa apelam in primul rând la resursele pe care elevul le are sau de care dispunem noi ca profesori despre tema care urmează sa fie predata.

caracterul disciplinar pentru competenţa 3.2 Utilizarea dialogului intercultural relaţia cu un ansamblu de situaţii pentru competenţa 5.3 Utilizarea adecvată a coordonatelor

temporale

si spaţiale relative la un subiect istoric. Apelând la cunoştinţele anterioare elevul ajutat de profesor aşează un eveniment istoric in timp si spaţiu

Rolul principal în procesul didactic îl are formarea / dobândirea / dezvoltarea competenţelor specifice, dar şi dezvoltarea curiozităţii, a spiritului de cercetare in ceea ce-l priveşte pe elev.

Activităţi de învăţare pt competenţa specifică 1.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezantări orale sau scrise : comentarea unor surse şi texte istorice care fac referire la conţinutul Reforma religioasă şi urmările ei

Alcătuirea unor liste care sugerează schimbările ce au avut loc în urma reformei religioase

Caracteristici pentru competenţa 1.1 mobilizarea unui ansamblu de resurse : cunoştinţe, capacităţi pe care elevul le utilizaeză în sarcina primită

Competenţe derivate : să reuşească sa utilizeze sursele istorice puse la dispoziţie de profesor

să folosească un limbaj istoric adecvat specific reformei religioase

să cunoscă cauzele reformei religioase

să analizeze principiile reformei

să numească precursorii reformei religioase şi să le menţioneze ideile acestora

să identifice urmările reformei prin studiul contrareformei

Metode utilizate : metoda Mozaic, explicaţia, expunerea, conversaţia

Mijloace şi materiale utilizate : fişe de lucru, manualul , atlas istoric, hărţi istorice, dicţionare istorice

Forme de organizare a activităţii didactice : individual , pe grupe dar se va ţine cont de specificul clasei de elevi şi binenţeles de nivelul acestora

Forma de evaluare : orală sub formă de întrebări pe parcurs ( stabilim astfel feed-backul din partea elevilor ) dar şi la finalul orei se poate utiliza şi un chestionar de autoevaluare unde elevul îţi stabileşte nota pentru activitatea sa pe parcursul orei .

Argumentarea activităţii de învăţare şi utilizarea metodelor în îndeplinirea competenţelor stabilite

Activităţi de învăţare pt competenţa specifică 3.2 Utilizarea dialogului intercultural :

Identificarea asemănărilor şi deosebirilor existente între cele 4 mari religii : iudaismul , budismul, creştinismul, islamul

realizarea unui poster / afiş care să cuprindă date despre cele 4 religii

Competenţe derivate : să descrie cele 4 religii

să descopere asemănările şi deosebirile dintre ele

să utilizeze informaţiile obţinute în realizarea posterului

să cunoască importanţa fiecărei religii pentru adepţii săi

Metode utilizate : metoda dezbaterilor, descoperirea, explicaţia, diagrama VENN

Mijloace şi materiale utilizate : texte istorice, fişe de lucru, manualul, atlas istoric, imagini istorice

Forme de organizare a activităţii : individual, pe grupe, frontal

Forme de evaluare : oral pe parcursul lecţiei, si scris la finalul ei

Argumentarea activităţii de învăţare şi utilizarea metodelor în îndeplinirea competenţelor stabilite

Activităţi de învăţare pt competenţa specifică 5.3 Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale

si spaţiale relative la un subiect istoric :

exerciţii de studiere a surselor istorice în vederea stabilirii evoluţiei reformei religioase în Transilvania

exerciţii de alcătuire a axelor cronologice specifice reformei

exerciţii de încadrare a reformei religioase în spaţiu şi timp

Competenţe derivate : să descrie evoluţia reformei religioase în Transilvania utilizând sursele istorice

să cunoască urmările desfăşurării reformei religioase în Transilvania

să încadreze reforma religioasă în timp şi spaţiu

să alcătuiască axe cronologice utilizând informaţiile deţinute

Metode utilizate : studiul documentelor istorice, explicaţia, discuţia, problematizarea

Forme de organizare : individual, frontal

Forme de evaluare : scrisă şi autoevaluarea

Argumentarea activităţii de învăţare şi utilizarea metodelor în îndeplinirea competenţelor stabilite

Manualul şcolar este un document curricular oficial care conţine programa unui obiect de învăţământ pe care o tratează pe teme, capitole, subteme.

Acesta pt profesor este un ghid orientativ în activitatea de planificare a procesului didactic, iar pentru elevi este un instrument de informare şi de lucru.

Manualul şcolar este un mecanism de stimulare a gândirii critice şi constituie un mijloc de formare a unor competenţe , valori şi atitudini. Funcţiile manualului şcolar sunt :

De transmitere de cunoştinţe…..elevul şi profesorul îl folosesc pentru a se orienta şi pt a dobândi noi cunoştinţe în ceea ce priveşte lecţiile de istorie

De dezvoltare de capacităţi …ajută elevul să reformuleze un mesaj, îi prezintă diverse sinteze, ilustraţii necesare în procesul de învăţare

De consolidare a informaţiilor obţinute …..prin exerciţii de analiză, comparare, argumentare

În ceea ce priveşte utilizarea manualului şcolar în formarea competenţelor specifice date în secvenţa de mai sus , acesta ne ajută atât pe noi ca profesori,( orientându-ne în ceea ce ne-am propus sa predăm ) cât şi pe elevi în îndeplinirea sarcinilor trasate de către profesor.

Competenţele generale se formează pe durata învăţământului liceal şi se definesc pe obiectul de studiu. Acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate, având rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile elevului şi de a forma valori şi atitudini pe care le promovează de altfel

Restul componentelor acestei secvenţe ….competenţele specifice şi conţinuturile sunt etape în atingerea şi dobândirea competenţelor generale. Competenţele specifice sunt derivate din cele generale

, se formează pe parcursul unui an şcolar şi au rolul de a ghida activităţile didactice, iar conţinuturile sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor/ competenţelor specifice şi generale.