docx

SUBIECTE POSIBILE LA EXAMENUL GLOBALIZARE ECONOMICA

Laur1. Avand in vedere ca actuala era a globalizarii este un sistem international, enumerati si comentati, in cateva randuri, principalele atributii unice ale acestui sistem.

Globalizarea Definitii si concept cheie ale globalizrii: Procesul dinamic al creterii interderpendenelor dintre statele naionale ca urmare a extinderii i adncirii legturilor dintre acestea i diverse sfere ale vieii economice , politice, sociale, culturale.

Caracteristici ale globalizarii:Pe termen lung se diminueaz rolul statului naiune.Globalizarea nu este identic cu integrarea geografic a economiilor naionale, se realizeaz la noi scale spaiale.Transfer de capital, for de munc, management, tiri, informatie, imagini, fluxuri de date dincolo de graniele unei ri. Interpretarea lui Friedman proclam faptul c globalizarea nu poate fi evitat (Friedman, 1999; Foster, 2002), tocmai pentru c nu ar exista nimic n afara sistemului, i nici un centru al sistemului. Friedman (1999), un guru al globalizrii, crede c globalizarea este sistemul internaional care a nlocuit Rzboiul Rece, fiind o integrare a capitalului, tehnologiei i informaiei peste frontierele naionale, ntr-un mod care creeaz o singurpia global, chiar un sat global

Caracteristici ale sistemului international:Prin urmare, sfritul Rzboiului Rece a deschis noi opiuni strategice i economice i o nou actualitate a dinamicii instituionale.Integrarea lumii ntr-un sistem al relaiilor economice i de putere dominat de SUA a dat curs globalizrii financiare i accelerrii internaionalizrii pieelor produselor i activitilor.Sistemul internaional a cptat o dimensiune unipolar odat cu supremaia SUA.Mai mult, sfritul Rzboiului Rece a generat condiiile pentru restructurarea sistemului internaional. Acest fapt a reprezentat sfritul unei structuri de putere caracterizat de balana dintre SUA i Uniunea Sovietic. Din acel moment sistemul internaional s-a aflat ntr-o continu schimbare: de la unul unipolar caracterizat de supremaia SUA, la unul multilateral sau multipolar prin existena mai multor poli de putere, pn la unul puternic globalizat care include noi reele caracterizate de noi forme de interaciune, difuziunea puterii, actori non-guvernamentali multipli, interdependen complex i noi provocri globale.

2. Faceti o analiza a influentei identitatii nationale asupra proceselor globalizatoare de disparitie a granitelor statului national. Ce exemple concrete puteti da in acest sens? (max. 1 pagina).

Globalizarea i identitatea naional sunt realiti ale lumii contemporane. Prin globalizare nu nseamn s renunm la spiritul identitar,la valorile perene, s ne uniformizm. Fr identitate naional, n-am mai fi ce suntem si nici nu am mai ti ce suntem. Veacuri de credin, de snge si de cntec ar fi terse definitiv din memoria colectiv i din sufletul romnesc.Iar viitorul nostru ar fi incert.Europa Unit tinde s i confecioneze si o identitate proprie, care s-i justifice existena. Sunt inventate tradiii comune, este rescris istoria Europei i se impune o gndire specific. Uniunea European nu se ridic pe statele naionale (care au si atributele lor caracteristice) dect pentru a le strivi. Tot aa si identitatea european crete din seva identitilor naionale numai pentru a le vlgui si, finalmente, ngropa. Statele naionale nu pot fi desfiinate dintr-o dat.ntre timp, se caut subminarea temeiurilor eseniale ale neamurilor: credina, sentimentul etnic, tradiia sunt relativizate sau anatemizate, ca piedici in calea integrrii. nlturndu-le, oamenii i vor pierde identitatea naional si vor fi dispui s mbrieze noua identitate european. Globalizarea si cultura naional sunt dou concepte asupra crora au fost emise cele mai multe judeci, unele contradictorii. De mai bine de un deceniu, dup dramaticele consecine ale rzboiului rece si ale autoritarismului ideologic, asistm la o redefinire, dac nu chiar la o reconstrucie a naionalului, a naiunii. Cultura naional se afl ntr-o relaie de contextualizare cultural cu ceea ce am numi cultura universal ori mai degrab global.Globalizarea si cultura naional nu este doar o sintagm, ci reprezint o dilem real. Avem, pe de o parte, procesul de globalizare, vzut att ca proces natural, ct si ca proces dirijat, iar pe de alta parte, avem reacia de rspuns a universului cultural, mai bine spus a patrimoniului cultural al fiecrei naiuni.De asemenea, cultura national trebuie sa ramn un factor important n procesul globalizrii, pentru c fr o astfel de cultura nu ar mai exista statele naionale. Ca un exemplu concret de efect al globalizrii n planul culturii naionale putem meniona Mc`Donald`s, Coca Cola, care, dei sunt concepte ale culturii americane, prin procesul de globalizare s-au integrat i in culturile altor state naionale, dar fr a le contopi, ci doar s-au adaugat.Globalizarea nu amenin afirmarea identitii naionale, ci o ncurajeaz .Ea pune n comun a diverselor culturi le foreaz s i afirme identitatea foarte clar. Tradiiile i datinile nu risc s dispar n timp pentru cel puin dou motive. Un prim motiv este competitivitatea de ar, necesitatea turismului (ceea ce e legat de specificul unui popor atrage ntotdeauna: a se vedea industria artizanatului). Un alt motiv, la fel de important, este dat de orgoliu, faptul c ce vine din afara poate aprea ca impus (a se vedea cazul Franei, care a adoptat o lege prin se olbig s traduc orice coninut strin n limba francez, inclusiv ceea ce ine de Internet[2], programe de software i industria IT).

3. Ce intelegeti prin conceptul de identitate nationala, cum pozitionati acest concept intre cultura globala si culturile locale (max. 1 pagina).Identitatea naional are n centru naiunea i sentimentul naional. Exist o identitate naional bazat pe principiul etnicitii specific statelor naionale unde majoritatea populaiei se caracterizeaz printr-o contiin comun generat de unitatea de limb, cultur, religie,strmoi comuni, producii culturale etc. (de ex. Romnia) i exist de asemenea o identitate naional bazat pe principiul ceteniei. n acest din urm caz trstura comun principal a membrilor grupului respectiv este cetenia. Pe aceste coordonate vorbim de americani, elveieni,canadieni, moldoveni, bosniaci, australieni care manifest o identitate naional (prin prisma apartenenei la un grup comun determinat de cetenie) dar nu au neaprat i o identitate etnic comun.De asemenea, conceptual de identitate naional,dup parerea mea, l-a plasa ntre cultura global care este data de procesul de globaizare si cultura local reprezentat de cultura statului. Cultura global trebuie sa ntregeasc cultura local, nu sa o nlocuiasc. Industria filmelor constituie un bun exemplu n acest sens. Consoriile mass-media au acces la bugete imense nu doar pentru producie ci i pentru promovarea filmelor proprii. Filmele de la Hollywood, Valentines Day, muzica, sunt doar cteva dintre elementele americane care s-au impus n ultimii ani n multe alte ri, n defavoarea produselor culturale echivalente din rile respective.

4. Unde se afla Romania in termenii raportului nord-sud? Justificati-va raspunsul (max. 1 pagina).Organizarea spaiului mondial pe categorii de ri dezvoltate sau n curs de dezvoltare are conotaii sociale, economice i demografice.Gradul de dezvoltare al unei ri se cuantific cu ajutorul unor indicatori statistici (de natur economic, social i demografic), precum: produsul intern brut pe cap de locuitor , (PIB/loc.), sperana de via la natere gradul de alfabetizare etc.nsumarea acestora duce la conturarea unui alt indicator: Indicele de Dezvoltare Uman , care are valori de la zero (ar slab dezvoltat) la unu (ar dezvoltat) i care red mult mai fidel nivelul de dezvoltare al unei ri.Raportul Nord Sud - se refer la un nou concept geografic, care, teoretic, delimiteaz rile bogate de cele srace.Nord = termen asociat cu rile dezvoltate (bogate); exemple: America de Nord (fr Mexic), Japonia, Tigrii Est Asiatici, Israel, Australia i Noua Zeeland.Sud = face referire la rile n curs de dezvoltare (sau la rile subdezvoltate srace); exemple: America Latin, Africa, Asia (fr rile care aparin Nordului) i Oceania.n contextul actual a plasa Romnia la mijlocul sferei de influen dintre Nord, adic trile foarte dezvoltate i Sud, rile mai puin dezvoltate (IDU Norvegia 0.943, SUA 0.910, IDU Romnia 0,805, IDU Angola 0.486). De asemenea, n actualul proces al globalizrii Romnia este considerat ca fiind o ar n curs de dezvoltare.

5. Regionalizarea si globalizarea sunt procese contradictorii sau, dimpotriva, procese comparabile? Argumentati. (max. 1.5 pagini).Economia mondiala este marcata in ultima perioada, de o multitudine de mutatii de fond care remodeleaza tesatura de interdependente pe baza carora ea functioneaza. Doua forte principale, dinamice si oarecum contradictorii conduc acest proces, si anume: aparitia si dezvoltarea aranjamentelor economice regionale si adancirea procesului de globalizarea economiei mondiale.Regionalizarea presupune ca statele nationale cultiva relatii integrative tot mai stranse intre ele cu grade diferite de complexitate.Acest puseu de regionalizare a fost formalizat prin proliferarea gruparilor regionale integrationiste sau s-a dezvoltat natural sau informal prin adancirea raporturilor comerciale, investitionale sau a fluxurilor financiare zonale. Cooperarea regionala este privita de unii analisti ca o alta forma marginala si neevoluata institutional de regionalism, care consta din masuri menite sa combine infrastructuri, sa perfectioneze managementul resurselor comune sau sa aiba prioritar obiective politice decat economice.Globalizarea este mai dificil, dar poate fi conceputa ca o forma de internationalizare a activitatii economice. O latura a globalizarii este adancirea si expansiunea integrarii corporationale atat in interiorul, cat si intre societatile transnationale. Ambele tendinte, globalizarea si regionalizarea, in actiune concomitenta au determinat o retea relationala tot mai elaborata care face sa se atenueze, cel putin economic, rolul granitelor nationale si sa fie tot mai dificila stabilirea identitatii si originii firmelor internationalizate. Aceasta evolutie alternativa, concomitenta sau complementara a globalizarii si regionalizarii a generat o economie mondiala din ce in ce mai interdependenta.Exista puternice interferente intre regionalizare si globalizare, care se refera la o mare diversitate de aspecte. Actiunile care conduc evolutia ambelor tendinte pot fi, la nivel general, interpretate ca reactii de adaptare la riscuri si incertitudine, raspunsuri strategice care sa compenseze presiunile aparent colaterale si alte amenintari potentiale. Acestea vor include eforturile de crestere a eficientei, a competitivitatii si a dimensiunii internationale a tuturor partilor implicate in actiuni de regionalizare sau globalizare, fie ca este vorba de firme, de state sau de blocuri comerciale. Aceasta abordare trebuie sa se valideze practic intr-o economie mondiala in care interdependentele globale si regionale se alimenteaza reciproc.

Dana6.In ce masura identitatile culturale ale celor 3 mari regiuni economice ale lumii (America de Nord, Europa si Extremul Orient) influenteaza fenomenul de globalizare, in ansamblul sau. Argumentati.Globalizarea este ceea ce cei din Lumea a Treia au numit,timp de secole, colonizare. Globalizarea se refer la procesul prin care relaiile sociale devin relativ lipsite de factorii distan i granie, n aa fel nct viaa uman se desfoar din ce n ce mai mult n largul unei lumi vzute ca loc unicLrgirea fr precedent a granielor NATO i UE arat nc odat c globalizarea contribuie la creterea ritmului de integrare, dar, n acelai timp, furnizeaz un mediu favorabil tendinelor de dezintegrare sau fragmentare .Un impact major asupra strii de securitate a lumii, ct i a statelor este concentrarea extrem a progresului tehnic i tehnologic n rile dezvoltate, ca surs principal a creterii lor economice. Astfel, progresul tehnic din rile dezvoltate, este distribuit ctre rile mai puin dezvoltate sau n curs de dezvoltare, prin patru canale principale: cererea derivat pentru materii prime; relocarea ctre rile n curs de dezvoltare a sectoarelor de producie considerate mature n rile dezvoltate; transferul tehnologic, inclusiv noile tehnologii dezvoltate pentru producerea echipamentelor de producie; participarea rilor n curs de dezvoltare n cele mai dinamice domenii de producie.Realitatea lumii contemporane demonstreaz c cei considerai liderii procesului de globalizaresunt acele state care dispun de mijloacele necesare, reflectate cu pregnan n nivelul de dezvoltare economic. De aceea, se consider c globalizarea promoveaz i protejeaz interesele acelor state i, ndeosebi, ale Statelor Unite considerate dup sfritul Rzboiului Rece, ca singura superputere mondial.Vulnerabilitatea ridicat (demonstrat) la nivel macroeconomic a rilor n curs de dezvoltare la ocurile venite din afar, datorate variailor valutelor internaionale (care aparin rilor dezvoltate), ct i naturii ciclice a fluxurilor de capital ctre rile n curs de dezvoltaren rndul rilor participante tendina de egalizare a veniturilor a fost mai accentuat la nivel internaional dect la cel intranaional (unde s-au manifestat uneori puternice tendinede divergen). Cele mai mari beneficii de pe urma globalizriile au nregistrat rile n dezvoltare care s-au integrat neconomia global, adic acelea care au ales s participe activ la procesul globalizriinainte de primul rzboi mondial inegalitileintranaiuni n SUA i rile Lumii Noi au crescut, dar au sczutn rile europene angajate n comerul exterior i care permiteau emigrarea. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, globalizarea a potenat creterea decalajelor veniturilor n interiorul rilor noi industrializate: tigrii asiatici, China, Mexic sau Brazilia.Decalajele nu s-au manifestat n mod evident la nivelul regiunilor sau sectoarelor liberalizate, ci mai degrab ncomparaie cu rile neparticipante la globalizare. Dei inegalitatea global s-a accentuat, rile bogate nu au fost ntotdeauna ctigtoare, aa cum nici rile srace nu au fost ntotdeauna perdante. Performanele economice ale rilor participante la globalizare (cei mai persevereni globalizatori fiind n ultimul deceniu China, India, Malayezia, Mexic,Vietnam, Uganda etc.) au fost mult superioare neparticipanilor,indiferent dac a fost vorba despre ri (excluse voluntar saumarginalizate geografic) sau despre grupuri de neparticipani ninteriorul rilorUnii specialiti opineaz c un indicator mai relevant al echitii creterii economice globale dect alii ar fi creterea veniturilor medii pe cap de locuitor. Se poate constata c rile cu venituri mici i mijlocii au nregistrat o dinamic mai mare acreterii economice n raport cu rile cu venituri mari.

7.Comentati afirmatia din subiect al intrecerii globale, Europa a devenit acum obiectul acesteiaIn intreaga perioada moderna, Europa a fost adevaratul centru al lumii. Ea a reprezentat continentul care s-a aflat permanent la carma procesului de dezvoltare, care a lansat principalele curente, a inaugurat modelul democratic de conducere, a inventat parlamentarismul, a fost la originea mai tuturor achizitiilor importante ale ultimelor secole.Veacul al douazecilea a fost martorul unui proces de decadere a Europei de la pozitia de lider mondial, de continent pe care se aflau principalele puteri ale lumii, de adevarat centru al unor imperii coloniale ce depaseau cu mult intinderea si granitele sale. Si pana in acest secol puterile europene se infruntasera intre ele. Numai ca niciodata pana acum pe alte continente nu fiintau puteri in stare sa se apropie de puterile Europei, fara a mai vorbi de posibilitatea de a le concura. In secolul XX s-a schimbat tocmai acest context: Europa nu mai detinea pozitia de adevaratul si singurul centru al politicii mondiale.Primul razboi , de fapt, ultimul razboi european, purtat de puteri europene de insemnatate mondiala a slabit considerabil forta continentului, in timp ce a doua conflagratie mondiala a desavarsit sinuciderea istorica a Europei. In timpul acestui razboi, Europa a incetat sa mai fie centrul real al politicii mondiale devenind, in schimb, locul efectiv de desfasurare a unei competitii globale, purtate de doua puternice state extraeuropene.Atunci cand se vorbeste despre Uniunea Europeana, se vorbeste de fapt, despre un concept care implica termeni ca: libertatea de miscare a persoanelor, bunurilor si capitalurilor, politici comune, dezvoltare economica si sociala, piata comuna, cooperare regionala, descentralizare, spatiu al securitatii, justitiei si libertatii, politica externa si de aparare comuna, respectarea drepturilor omului, cetatenie europeana.In acest context al globalizarii si al amenintarilor sale, decidentii politici europeni au considerat ca un efort unitar va conduce la cresterea competitivitatii si va evita ca asupra statelor sa se rasfranga acele consecinte negative ale globalizarii. "Integrarea europeana poate fi vazuta ca un efort al vest-europenilor de a controla consecintele globalizarii. Decat sa fie fortati sa aleaga intre politica nationala pentru politicile in curs de dezvoltare si relativa anarhie a globului, vest-europenii au inventat o forma de guvernare regionala care sa extinda statul si sa intareasca granitele intre ei si restul lumii".

8.Faceti o analiza a atuurilor si slabiciunilor Europei, comparativ cu ceilalti 2 importanti alergatori in cursa economica globala (SUA, Japonia) (max. 1 pagina).Uniunea European este prima putere economic mondial ce combin economiile celor 27 state membre, avnd un un produs intern brut (PIB) de 16 748 miliarde de dolari, n paritate nominal. Este in sine o entitate puternica. De la inceputurie sale in anii 1950, a fost menita sa fie un mijloc economic, mai degraba decat politic sau militar pentru a impulsiona prosperitatea. Scopul sau este cel de a permite circulatia mai putin limitata de capital si bunuri de peste granitele tarilor europeneaisprezece state membre au adoptat o moned comun, Euro, reglementat de Banca Central European. Economia UE reprezint o pia unic i UE este reprezentat ca entitate unic n cadrul OMC(Organizatia Mondiala a Comertului)Fenomenele care marcheaz evoluia economiei mondiale n ultimele decenii stau sub semnul globalizrii, al interdependenelor i interaciunii. Orice s-ar ntmpla, n orice col al lumii, are efecte mai mult sau mai puin ample asupra ntregii economii mondiale.

Istoria se dovedeste a fii o slabiciune a uniunii europene. Fragmentati in 53 de tari, locuitorii Europei poate inca resentimente si gelozie unii fata de ceilalti si refuza categoric sa renunte la ele. Acest lucru face ca obinerea unui consens cu privire la politicile foarte dificile, ca ri ar putea dori protejarea industriilor tradiionale, asociate cu propria lor istorie i cultur. Grupurile care pot fii dezavantajate de comertul liber conduc interesul economic proriu.Din punct de vedere militar , Europa nu este o duper putere , fortele sale armate variand in functie de numar, calitate si tip pentru fiecare tara in parte. De aceea s-a infiintat NATO in anul 1949, avand ca scop central tinerea sub control a unuinii Sovietice. Acum prioritaile sale s-au schimbat concentrandu-se mai mult pe anti-terorism si tinerea sub supraveghere a actiunilor Rusiei.Uniunea europeana poate folosi pozitia sa ca centru de putere economica in avantajul sau in materie de politica externa. Membrii din afara nu pot fii beneficiarii transferurilor de bani care pot ajuta la revigorarea economiei statului , nu au acces complet la piete, fiind nevoiti sa se confunte cu cote si tarife. Comertul poate fii deasementea limitat pentru alte motive decat cele economice cum ar fii dezvoltarea unui program nuclear sau un regim neprietenos.O piata atat de diversificata si competitiva stimuleaza inovatia. Progrese in medicina, i tehnologia sunt continue; de la construirea de componente pentru Statia Spatiala Internationala la cercetare n resurse alternative de energie. Danemarca are n jur de o zecime din necesarul de electricitate generate de energia eolian, i n largul coastelor Portugaliei, un proiect pilot care implic generatoare de und a fost difuzate de aproape un an.n general, Uniunea European este o organizaie unic, deoarece combina multe naiuni diferite sub o singur relaie economic, crearea de bogie i oportuniti cu o pia unificat unic. Deci, n timp ce UE nu poate fi o superputere militar, este cu siguran unua din punct de vedere economic i politic.Slabiciuna sa este discordia prelungita i dezbaterile membrilor si multiculturali, dar atta timp ct un compromis adecvat poate fi gsit, Uniunea European va exista.

9.Este diversitatea culturala amenintata de globalizare? Daca da, cum; daca nu, de ce nu?In opinia mea diversitatea culturala este amnintata de globalizare, oamenii adoptand obiceiuri noi, traditii noi din tari diferite. Un exemplu putem gasii chiar din tara noastra , analizand unele sarbatori cum ar fii Valentines Day. O mare parte din populatie a ales aceasta zi in detrimentul Dragobetelor , sarbatoarea romaneasca a iubirii. Oamenii au tendinta din ce in ce mai des sa adopte obiceiuri culturale noi.Specialitii declar c problema noastr actual nu este insufiena schimbului economic, ci distrugerea coeziunii morale a societilor care au fost odinioar legate de obiceiuri religioase, comunitate sau familie. Acestea au fost realiti sociale solide despre care teoreticienii liberali au crezut c vor rmne intacte orice s-ar ntmpla. Nu ne putem baza pe asta. Este foarte clar c cele mai de succes societi moderne vor fi cele care nu sunt n totalitate moderne, cele care mbin stiluri vechi i noi, n care convieuiesc tradiia i modernitatea, fr ca vreuna s predomine.n era globalizrii unele rii caut s-i ntreasc identitatea n detrimentul dizolvrii identitii altor ri. Fenomenul este ct se poate de normal i, raiunile ct i urmrile sale trebuie cutate ca ntr-o oglind, n istorie. Impactul globalizrii pe termen lung la nivel cultural, nu este unul distructiv. Culturile superioare vor continua s existe, se vor impune i vor renate permanent. Este o realitatea c graniele se dizolv i omul se regsete tot mai mult n identitatea de locuitor al Pmntului dect ceea de cetean a unei ri sau alta. Tot mai mult barierele impuse de limb i cele culturale dispar i oamenii pot s comunice mai uor, dezvoltnd valori comune, avnd n acelai timp posibilitatea de exprimare i afirmare ntr-un context universal valabil i larg acceptatTemerea c transformarea culturii n marf va ignora frontierele, contribuind astfel la instaurarea hegemoniei unei singure puteri, apare n anii 20. De la Luigi Pirandello la Georges Duhamel, trecnd prin Jos Ortega y Gasset, Lumea Veche respinge materialismul venit de peste ocean. Primul rzboi mondial a permis Statelor Unite s ocupe pieele cinematografice lsate libere de mobilizare n marile puteri europene. Dup ce criza din anii 30 a deplasat centrul economiei mondiale de la Londra la New York, noiunea de americanizare a fost lansat pentru a stigmatiza debarcarea produselor culturale care eseau o legtur strns ntre reelele financiare i operele spiritului i care ameninau s distrug universalitatea creia Europa i noiunea ei despre cultura elevat voiau s-i fie garani.

10.De ce companiile multinationale sunt descrise ca fiind companii globale?Conform lui John Dunning, o ntreprindere multinaional sau transnaional este ntreprinderea care se angajeaz n investiii strine directe i deine sau controleaz ntr-un fel, activiti cu valoare adugat n mai mult de o ar.Corporaiile multinaionale constituie o prezen masiv n economia mondial, internaionaliznd serviciile i producia. Opiniile difer n mare msur asupra importanei acestei evoluii pentru afacerile politice i pentru economia internaional i intern. Unele teorii afirm c, eliberndu-se de limitele nguste ale economiilor naionale, acestea au devenit corporaii globale i reprezint fore pozitive pentru dezvoltarea economic i prosperitatea tuturor societilor. Pe de alt parte, exist i argumente conform crora aceste firme gigant, mpreun cu finanele internaionale, simbolizeaz pri negative ale capitalismului global, i aceste corporaii exploateaz ntreaga lume pentru a-i spori profitul corporatistPentru a privi i dintr-o alt perspectiv activitatea activitatea corporaiilor multinaionale i pentru a certifica semnificaia acestora n dezvoltarea economiei mondiale, att puncte de vedere academice, ct i instituiile internaionale atrag atenia asupra necesitii legitimrii i responsabilizrii corporaiilor n mediul social n care opereaz. n acest context putem discuta despre cea de-a doua dimensiune a analizei noastre, latura social a corporaiilor multinaionale.Teoreticienii economiei mondiale sunt de prere c societile transnaionale sunt principalii ageni economici, societatea transnaional reprezentnd firma care i-a extins activitatea economico-financiar dincolo de graniele rii de origine, alctuind un vast ansamblu la scar internaional, format dintr-o societate principal firma mam i un numr de filiale, adic de firme dependente fa de societatea principal, implementate n diferite ri. n literatura de specialitate, cnd se abordeaz problematica micrii internaionale a capitalului, circul, n paralel, doi termeni, cel de multinaional i cel de transnaional. Primul dintre aceti termeni reliefeaz latura cantitativ a fenomenului, i anume n cte ri i investete capital una i aceeai firm, ns unii autori sunt de prere c acest termen este ambiguu, deoarece induce ideea c o firm aparine mai multor naiuni.Prin caracteristicile sale eseniale (natura economic, structura de organizare, managementul, investiiile directe strine), o societate transnaional se definete prin expansiune. Societile transnaionale constituie cea mai important for de determinare i de promovare a interdependenelor mondiale, scopul final fiind manufacturarea de produse globale5. ntreprinderile transnaionale sunt sisteme economice dezvoltate din trusturi sau corporaii internaionale anterioare, sau create n perioada ultimilor decenii, care constau n active tangibile i intangibile capital investit n producia de bunuri i servicii, capaciti de cercetare, dezvoltare, tehnologii avansate, modaliti i practici de organizare i management, legturi comerciale, desfurate i deinute n ara de origine i n alte ri. Sistemele de ntreprinderi transnaionale genereaz nu numai bunuri i servicii, ci i capital bnesc pentru investiii, noi tehnologii, capaciti de inovaie i de instruire a forei de munc pentru utilizarea tehnologiilor, practici de organizare i gestionare proprii toate ndreptate spre sporirea potenialului concurenial, a profitabilitii ntreprinderii i a ntregului sistem.George Soros definete globalizarea din perspectiv economic, drept dezvoltarea pieelor financiare globale, creterea corporaiilor transnaionale i dominaia lor crescnd asupra economiilor naionale. Globalizarea are n primul rnd un sens economic, i anume creterea schimburilor peste tot n lume, n special pentru activitatea marilor companii, care produc i schimb bunuri n diverse ri, i apoi unul lrgit, procesul prin care bunurile i serviciile disponibile sau influenele sociale i culturale devin treptat similare n toate prile lumiiDiscutnd despre triada investiii strine directe globalizare societi transnaionale, reiterm faptul c ncepnd cu anii 80 i intensificndu-se n a doua jumtate a anilor 90, fluxurile de investiii strine directe au crescut la nivel mondial mai rapid dect ali indicatori macroeconomici precum produsul intern brut, exporturile sau investiiile strine. Investiiile strine directe reprezint astfel principala form de manifestare a globalizrii. Trendul cresctor al fluxurilor mondiale de investiii strine directe a susinut considerabil expansiunea internaionalizrii produciei, manifestat ndeosebi prin consolidarea poziiei societilor transnaionale n ansamblul economiei mondiale. Relaia investiii strine directe globalizare societi transnaionale contribuie la accentuarea i consolidarea globalizrii, iar principalii actori care realizeaz investiiile strine sunt societile transnaionale. Investiiile strine directe reprezint categoria investiiilor internaionale, care reflect scopul unei entiti rezidente ntr-o ar (investitorul direct) de a obine un interes de durat ntr-o companie rezident ntr-o alt ar (investiia direct)Globalizarea este urmrit pe diverse paliere, i anume globalizarea activitii firmelor, globalizarea schimburilor comerciale, globalizarea financiar. Globalizarea este perceput ca un moment n cadrul procesului de mondializare, n cadrul cruia actorul principal este reprezentat de firma multinaional. Conform lui F. Livelsey, trstura de baz a globalizrii rezid n faptul c mrfurile, serviciile, capitalul, munca i ideile sunt transferate pe plan internaional prin intermediul firmelor29. Aceste firme, sau corporaii multinaionale, sunt actori non-statali din ce n ce mai importani n sistemul internaional, unii teoreticieni fiind de prere c acestea paliaz puterile statului definit de sistemul westfalian

Laura6. De ce companiile multinationale sunt descrise ca fiind companii globale?Societatile transnationale (STN, CTN ) se refera la firmele care si-au extins activitatea economico-financiar dincolo de graniele rii de origine si sunt formate din societatea mam (firma principal) + filiale . Ele actioneaza la nivel global, in cele mai diverse domenii- industrie, agricultura, asigurari, banci, publicitate, turism servicii,etc., cu resurse financiare imense si o mare putere economica. STN apar sub o multitudine de ipostaze, de la intreprinderi mici si mijlocii, mai ales in domeniul serviciilor, la societati mixte-particulare/publice/statale pana la firme gigant-nationale si/sau multinationale.Fluxurile de investiii strine directe sunt susinute i orientate de ctre marile societi transnaionale, care profit de avantajul comparativ dat al rilor n care implanteaz (for de munc ieftin, calificat, resurse naturale).Avantaje concurentiale: superioritatea tehnologica, pozitia specifica pe piata, management performant, existenta unui sistem informational dezvoltat, facilitatile in accesul la resursele financiare importante, in conditii preferentiale; 90% din companiile transnationale sunt localizate in tarile dezvoltate, dintre acestea avandu-si sediul in tari precum S.U.A, Japonia, Germania, Anglia si Franta.Multinationalizarea este rezultatul interdependentei ntre patru componente fundamentale:investitiile straine directe (ISD- un factor important al creterii economice att pentru rile dezvoltate ct i pentru cele n curs de dezvoltare.), transferuri de capital si transferuri de tehnologie, for de munc calificat, promovarea competiiei, creterea exporturilor si importurilor.Un efect al transnationalizarii este procesul de delocalizare, adica transferul unei productii interne n alte state, cu un nivel economic mai scazut, datorita unor interese ca: prelungirea ciclului de viata a produsului, minimizarea costurilor de fabricatie, ocolirea unor bariere vamale, extinderea concurentei. n general, delocalizarea vizeaza produse standardizate si s-a dezvoltat mai nti pe axa Nord - Nord, pentru ca apoi sa includa si tarile n curs de dezvoltare. Acest proces implica noi forme de organizare internationala a productiei, aparitia unor filiale comune, ncheierea unor acorduri de licente, nceperea productiei de subansamble. Se observa ca profiturile obtinute n urma delocalizarii sunt utilizate pentru modernizarea tehnologiilor n tara n care si are sediul firma - mama, adica asistam la un proces invers, cel de relocalizare.Reorganizarea economiei mondiale este determinata n mod hotartor de trei elemente esentiale: globalizarea consumatorilor si a corporatiilor, formarea statelor- regiuni ca reactie la statele natiuni, aparitia si ascensiunea blocurilor economice

11. Ce este globalizarea si care sunt implicatiile sale? Dati o definitie a globalizarii si comparati-o cu una din definitiile discutate la curs (definitiile din slide-uri).Termenul Globalizare a fost folosit prima oar la mijlocul anilor 70 n cadrul American Express si s-a rspndit rapid n presa financiar i presa de business.Globalizarea este conceptul anilor 90 i Mileniului Trei . Astfel, termenul globalizare nlocuieste ttermenii: Internaionalizare i Transnaionalizare .Internaionalizare: Creterea interdependenelor economiilor naionale prin intermediul comerului internaional. => statul naiune Transnaionalizare: o firm care i-a extins activitatea economico-financiar dincolo de graniele rii de origine, format din societatea mam (firma principal) + filial =>subminarea statului naiuneSocietile transnaionale (STN, CTN) Globalizarea este un fenomen ireversibil care are impact asupratuturor sferelor vietii (economica, sociala, politica, culturala) si care aduce atat beneficii cit si pierderi.Globalizarea Descrie cresterea comertului international si a investitiilor straine datorita caderii barierelor si interdependentelor dintre state schimbul de informatii si de tehnologie, o economie fara bariere si fara influenta politicului, un joc liber al puterilor prezente pe piata. dezvoltarea pieelor financiare globale, creterea corporaiilor transnaionale i dominaia lor crescnd asupra economiilor naionale ntr-o lume n care graniele naionale devin din ce n ce mai puin relevante. Globalizarea este noua ordine economic i politic a lumii, ca sistem multidimensional i corelativ n care coerena este dat de guvernana global. Globalizarea este procesul de funcionalizare a economiei globale, care devine apt s creeze structuri de decizie global pentru soluionarea problemelor globale. Globalizarea reprezint procesul prin care distana geografic devine un factor tot mai puin important n stabilirea i dezvoltarea relaiilor transfrontaliere de natur economic, politic, sociocultural. Reelele de relaii i dependentele dobndesc un potenial tot mai mare de a deveni internaionale i mondiale.Globalizarea poate fi definita ca fiind procesul dinamic al cresterii interdependentelor dintre state, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in toate sferele vietii economice, politice, sociale si culturale, avand drept implicatie faptul ca ceea ce se intampla la nivel local, afecteaza atat lumea exterioara cat si pe fiecare individ in parte, astfel nct evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc la muli kilometri deprtare i viceversa. Globalizarea o comprimare a spaiului si timpului care privilegiaz economiile capitaliste n detrimentul celor non-capitaliste i socialiste, Globalizarea este un context politic nu un joc egal bazat pe reguli egale.Globalizarea este un proces contradictoriu i niciodat complet, o corelaie incomod a forelor economice, relaiilor de putere i structurilor sociale.Anthony Giddens => Ceea ce se ntmpl la nivel local afecteaz att lumea exterioar ct i pe fiecare individ n parte; transformrile locale sunt parte a globalizrii ca o extensie lateral a conexiunilor sociale n timp i spaiu.David Harvey => comprimare timp / spaiu - care privilegiaz economiile capitaliste n detrimentul celor non-capitaliste i socialiste.Manuel Castells => o noua era a network society sau o societate informationala globala.Roland Robertson => contiina global globarizarea se refer la micorarea lumii i la mrirea gradului de contientizare a lumii ca un ntreg"Globalizarea presupune: Transfer de capital, for de munc, management, tiri, informatie, imagini, fluxuri de date dincolo de graniele unei ri. piete noi, adica pietele de capital si comert exterior sunt conectate la nivel global si opereaza continuu, datorita noilor tehnologii ale informatiilor si telecomunicatiilor; instrumente noi: internet, telefoane celulare, retele multimedia; reguli noi, adica acorduri multilaterale asupra comertului, asupra dreptului (intelectuala si industriala) care sunt mai puternice chiar decat multe politici nationale.

Implicatiile globalizarii Expansiunea produciei, comerului, consumului, expansiunea socio-cultural, politic ; Cretere a instabilitii pieei; descentralizare organizaional a firmelor, flexibilitatea produciei; privatizarea finanelor publice; creterea inegalitilor sociale, excluziunea social.

Beneficiile evidente ale globalizarii: - noi oportunitati pentru dezvoltare; mai buna alocare a resurselor; rata mai inalta a profitabilitatii si a productivitatii; acces mai usor la pietele de capital.

Concluzii personale LAURA: Uitati-va la confesiunile unui asasin economic -TehnocorporatocratiaAvantajele economice inclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde isi gasesc originea societatie transnationale. In acest sens actioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale F.M.I., Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Comertului dominate de marile puteri economice avantajeaza intr-o proportie covarsitoare tarile dezvoltate implicate in acordarea de credite, infaptuirea investitiilor straine directe, institutiile, societatile transnationale si statale creditoare obtin profituri ridicate.12. Enumerati 3 din implicatiile politice ale globalizarii si precizati semnificatiile lor. Pe termen lung se diminueaz rolul statului naiune Insecuritatea politica datorata conflictelor armate in diferite zone ale globului, dar si comertului ilicit de arme

13. Globalizarea are un impact profund nu doar asupra societatii, ea produce modificari importante si asupra marilor orase (implicatii sociale). Identificati si explicate 3 din consecintele (pozitive sau negative) pe care le considerati mai importante (max. 1.5 pagini).Pericolele globalizarii: inegalitati economice si sociale la nivel de tari si continente; crestere accentuata a marginalizarii insecuritatea economica si financiara, manifestata prin crize economice si financiare extinse, datorate legaturilor dintre piete(exemplu: criza din Argentina); insecuritatea locului de munca si a veniturilor, datorita restructurarii continue a economiei, a companiilor si a institutiilor de protectie sociala (atat in tarile bogate, cat si in cele sarace, conpetitia globala a condus angajatorii la adoptarea unor politici in domeniul fortei de munca mult mai flexibile si a unor angajamente privind angajarea mult mai rezervate; insecuritatea culturala datorata extinderii retelelor globale si a dominarii unor produse de firma pe piata globala. Fluxurile culturale sunt unidirectionate de la tarile bogate catre tarile sarace; este necesara o sustinere a culturii nationale pentru a putea supravietui alaturi de cea straina; insecuritatea mediului datorita degradarilor produse de industrie si exploatarea irationala a resurselor naturii. Globalistii isi transfera capacitatile de productie invechite si poluante catre tarile lumii a treia, unde mana de lucru este ieftina si legislatia mai permisiva. Consecintele pentru mediu si oameni sunt catastrofale, resursele naturii sunt consumate fara discernemant, iar deseutile in exces polueaza tot; insecuritatea politica datorata conflictelor armate in diferite zone ale globului, dar si comertului ilicit de arme.

14. Definiti termenii internationalizare, globalizare si glocalizare si subliniati diferenta dintre acestia.Internaionalizare: Creterea interdependenelor economiilor naionale prin intermediul comerului internaional. => statul naiune Globalizare: Procesul dinamic al creterii interderpendenelor dintre statele naionale ca urmare a extinderii i adncirii legturilor dintre acestea i diverse sfere ale vieii economice , politice, sociale, culturale. Globalizarea nu este identic cu integrarea geografic a economiilor naionale, se realizeaz la noi scale spaiale.(Schimb de informaii i de tehnologie,o economie fr bariere i fr influena politicului - , un joc liber al puterilor prezente pe pia)Glocalizare: mediere ntre global i local. Strategii adoptate de orae / companii n sublinierea trsturilor lor locale n contextul mririi avantajelor lor la nivel global. Consolidarea caracteristicilor locale astfel nct s se disting de celelalte orae / zone ; Valorificarea unor noi trsturi locale, complementare celor existente; meninerea legturilor strnse cu actori / juctori globali exploatndu-se caracteristicile locale n propriul interes Extinderea ariei locale la nivel global prin promovarea trsturilor locale n vederea satisfacerii intereselor promovate de juctorii globaliTrasaturi comune - Expansiunea produciei,comerului, consumului, expansiunea socio-cultural, politic .

15. Faceti o analiza a Romaniei in contextul globalizarii, din punct de vedere al identitatii nationale, securitatii, corporatiilor, piata muncii, saracia, criza, iesirea din criza (max. 1 pagina).

Prin globalizare nu nseamn s renunm la spiritul identitar,la valorile perene, s ne uniformizm. Fr identitate naional, n-am mai fi ce suntem si nici nu am mai ti ce suntem. Veacuri de credin, de snge si de cntec ar fi terse definitiv din memoria colectiv i din sufletul romnesc. Iar viitorul nostru ar fi incert.[1]

oamenii au nceput s simt tot mai clar noile oportuniti deschise de utilizarea tehnologiilor noi, precum i de punerea n practic a noilor strategii i politici.

Pentru Romnia riscurile i ameninrile la adresa securitii naionale sunt percepute, n principal, din perspectiva posturii de ar membr a Alianei Nord-Atlantice i a Uniunii Europene. n aceste condiii, dei pericolul unui rzboi clasic, al unor agresiuni militare convenionale este foarte puin probabil, neglijarea unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabiliti majore din perspectiva securitii proprii i a capacitii de aciune pentru ndeplinirea obligaiilor asumate la intrarea n NATO i n Uniunea European. Se nscriu n aceast categorie i riscurile ce privesc securitatea i aprarea frontierelor, n condiiile n care segmente importante ale granielor Romnei reprezint i frontiera estic a celor dou organizaii.Printre riscurile i ameninrile cu care se poate confrunta Romnia, ca, de altfel, ntreaga comunitate planetar se numr: terorismul internaional; proliferarea armelor de distrugere n mas, criminalitatea transnaional organizat i conflictele regionale.Securitatea naional rmne mult vreme sub determinarea globalizrii.