SUBIECTE DREPT CONSTITUTIONAL

1. Notiunea si trasaturile puterii de stat.Este o forma officialmente constitutional a puterii politice,forma politica sub care se organizeaza si functioneaza ,aceasta putere isi are legitimarea intr-un sistem de reguli,avand ca obiect guvernarea si se exprima intr-un system de pregatire atribuit institutiilor gurvernarii,ceea ce da continuitate puterilor politice.Trasaturi generale ale puterii de stat:- caracterul de putere;- caracterul coercitiv;- putere sociala;- putere de a exprima si realiza vointa ca vointa de stat;- caracterul organizat;- suveranitatea;Forta de constrangere ceea ce distinge constrangerea ca atribut al puterii publice organizate statal este stabilirea sa printr-un sistem de norme ,elaborate chiar de puterea sau reprezentantii puterii de stat.Unicitatea - aceasta trasatura deriva din faptul ca puterea apartine unui singur titular si anume poporului.Suveranitatea exprima faptul ca puterea de stat este suprema in raport cu toate celelalte puteri sociale existente in limitele teritoriale ale statului ,suveranitatea interna si independent fata de toate celelalte puteri ale altor state si organism international ceea ce inseama suveranitate externa.

2. Teoria separatiei puterilor in stat. Aparitie si continut. Critici.-Functia legislativa, pe care o exercita PARLAMENTUL, investit cu puterea legislativa ca parte din puterea statala.-Functia de guvernare, de administrare a treburilor, a problemelor tarii se exercita de institutia statala numita GUVERN, care este investit cu puterea executiva.-Functia statala de infaptuire a justitiei, de stabilire a dreptatii, de solutionare a litigiilor este atribuita INSTANTELOR JUDECATORESTI, care sunt investite cu puterea judecatoreasca.Evoluia separaiei puterilor n stat, ca teorie i realitateconstituional, cuprinde trei mari aspecte i anume: definirea coninutului ia sensurilor teoriei; critica teoriei clasice; continuitatea importanei i rezonanei sale i politice.Ct privete coninutul i sensurile separaiei puterilor tot mai de s-a afirmat i se afirm c este vorba mai puin de separare dect de echilibrulputerilor. Important n organizarea statal este independena autoritilor statale, care nu poate fi total, dar trebuie s fie foarte larg.Organele de stat trebuie s depind unele de altele numai att ct este necesar formrii sau desemnrii lor i eventual exercitrii unor atribuii.Apoi se consider c, de fapt, exist numai dou puteri i anume puterea legislativ i puterea executiv.Critica teoriei clasice a puterilor a mers pn acolo nct se afirm c teoria clasic nu mai exprim realitatea politic, deoarece ea a fost nlturat de regimurile totalitare i apare nvechit i depit n regimurile pluraliste.

3. Consacrarea separatiei si echilibrului puterilor in stat in Constitutia Romaniei.Principiul separatiei puterilor n stat a fost ilustrat n textul constitutional romn chiar si nainte de revizuirea acestuia n cursul anului 2003. n procesul revizuirii Constitutiei antamat n cursul anului 2003 s-a simtit nevoia proclamarii explicite a principiului, astfel nct articolul l a fost ntregit cu doua noi alineate, din care unul consacrat n exclusivitate consfintirii principiului separatiei puterilor n stat si democratiei constitutionale drept coordonate politice fundamentale pentru ntreaga organizare si activitate a statului romn. Alineatul (4) al art. l din Constitutia Romniei revizuita dispune: "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - n cadrul democratiei constitutionale."4.Definitia si functiile partidelor politice.Partidul politic reprezint o grupare de oameni constituit pe baza liberului consimmnt, ce acioneaz programatic, contient i organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comuniti umane, pentru dobndirea i meninerea puterii politice, n vederea organizrii i conducerii societii, conform cu idealurile proclamate n platforma program.1. Functia de elaborare de doctrine, ideologii si programe politice care se manifesta prin:- redactarea de platforme, programe sau a unui discurs politic coerent si sistematizat;- propaganda politica;- actiune politica nemijlocita, concreta.Din acest punct de vedere se poate vorbi despre partide liberale, conservatoare, crestin-democrate, de centru, socialiste si social-democrate, comuniste, ecologiste si extremiste de dreapta.

2. Functia de exercitare a puterii politice care urmareste:- buna desfasurare a activitaii tuturor institutiilor si cetatenilor;- stabilirea regulilor de conduita dintre intreprinderi si oameni;- siguranta si stabilitatea nationala;- cooperarea cu alte state.

3. Functia de control si de critica asupra asupra autoritatii executive si legislative:- aceasta functie revine de obicei opozitiei, care are tentative de a bloca sau de a revizui anumite initiative legislative prin: interpelari si discutii cu partidele aflate la putere, prin conducerea spre solutii de compromis sau prin temporizare.5. Categorii de partide politice.De mase (susinute de un numr important de membrii care le sprijin politic i financiar) i de personaliti (care adun personaliti influente i specialiti n comunicare politic, imagine public etc.) - M. Duverger,De reprezentare individual (axate pe activitatea n timpul alegerilor) i de integrare social (organizare extins, permanent, care susine participarea membrilor si i se ngrijete de o parte important a existenei lor sociale),Partide catch-all (bagaj ideologic redus, diminuarea rolului membrului de partid, interes redus acordat unor segmente sociale bine delimitate pentru a atrage alegtori din toate categoriile de populaie, deschiderea ctre diferite grupuri de interese),Partide ideologice, istorice, de interese (legate de satisfacerea unor interese ale unor categorii sociale bine delimitate), personale (create n jurul unor mari personaliti)

6. Reglementarea constitutionala a partidelor politice in Romania.Constituia Romniei consacr principiul liberei creri i activitii a partidelor, ntr-un sistem pluralist.Textele de baz rmn cele din art. 8 potrivit cruia:1) Pluralismul n societatea romneasc este o condiie i o garanie a democraiei constituionale.2) Partidele politice se constituie i i desfoar activitatea n condiiile legii. Ele contribuie la definirea i exprimarea voinei politice a cetenilor, respectnd suveranitatea naional, integritatea teritorial, ordine de drept i principiile democraiei, precum i din art. 40 potrivit cruia:1) Cetenii se pot asocia liber n partide politice, n sindicate i alte forme de asociere.2) Partidele sau organizaiile care, prin scopurile i activitatea lor, militeaz mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitii, a independenei Romniei sunt neconstituionale.3) Nu pot face parte din partidele politice judectorii Curii Constituionale, avocaii poporului, magistraii, membrii activi ai armatei, poliiti i alte categorii de funcionari publici stabiliii prin lege organic.4) Asociaiile cu caracter secret sunt interzise.

7. Reguli privitoare la inregistrarea partidelor politice consacrate de Legea partidelor politice nr.14/2003nregistrarea partidelor politice se face la Tribunalul Bucureti.Cerea de nregistrare se semneaz de ctre conductorul organului executiv al partidului i de cel puin trei membrii fondatori, care vor ficitai n instan. Examinarea cereri se face n edin public cu participareaprocurorului.Legea cuprinde reguli privind actele n baza crora se poate face nregistrarea unui partid politic, reguli procedurale, reguli privindmodificarea statutului sau al programului de partid, precum i obligaiaactualizrii listelor de membri n fiecare an preelectoral.Legea stabilete formele de asociere a partidelor politice i anume alianele politice i alte forme de asociere.Alianele politice se pot realiza numai ntre partidele politice, pe bazaunui protocol, ce se depune la Tribunalul Bucureti, solicitndu-se nscrierea n Registrul de evidene a alianelor politice.Lege prevede c n cazul n care aliana politic se va prezenta nalegeri cu liste comune, candidaii trebuie s fac parte dintr-un partid politic legal constituit, membru al alianei.Alte forme de asociere pot fi formate tot din partide, aliane i formaiunii nepolitice, legal constituite, cu scopul promovrii unor obiective comune.

8. Reguli privind incetarea activitatii partidelor politice consacrate de Legea partidelor politice nr.14/2003ncetarea activitii partidelor politice poate fi voluntar (reorganizare) prin autodizolvare sau ordonat n cazul: dizolvrii decis pe cale judectoreasc sau de Curtea Constituional; inactivitii. n toatecazurile ncetarea activitii unui partid politic este constatat de TribunalulBucureti.

9. Elementele statului. Enumerare si caracterizare.Cea ce intereseaz n legtur cu elementele componente ale statuluieste msura n care teritoriul i populaia condiioneaz n chiar coninutulsu puterea instituionalizat sub form statal.1.PopulaiaOrice form de putere instituionalizat presupune cu necesitateprecizarea ansamblului de persoane cu privire la care se manifest. nstabilirea coninutului de populaie se ridic unele probleme de ordintiinific deoarece termenul de populaie este destul de vag i, n sens strict, nu se confund cu poporul i nici cu naiunea.

2.TeritoriulTeritoriul delimiteaz cadrul geografic n interiorul cruia se exercitputerea instituionalizat statal. El reprezint elementul material care permite situarea n spaiu a statului i delimitarea lui de alte state.3. Suveranitatea poporului reprezint dreptul poporului de a decide asupra sorii sale, de a stabilii linia politic a statului i alctuirea organelor sale, precum i de a controla activitatea acestora. n mod ideal, n societatea n care puterea de stat aparine n mod real ntregului popor, suveranitatea poporului se identific cu suveranitatea de stat. Exercitarea puteri se realizeaz n mod direct i nu prin reprezentani, guvernanii neavnd dect un mandat imperativ i fiind revocabili n caz de nendeplinire ntocmai a mandatului primit.10. Forma de guvernamant- definitie, clasificare, caracterizare.n dreptul constituional prin form de guvernmnt nelegem, n general, modul n care sunt constituite i funcioneaz organele prin care se exercit puterea politic ntr-un stat.Cele mai utilizate forme de guvernmnt au fost monarhia iRepublica.1.MonarhiaMonarhia se caracterizeaz prin aceea c eful statului este monarh(rege, domn, mprat, prin, emir), absolut sau nu, ereditar sau desemnatdup procedurii specifice n funcie de tradiiile regimului constituional.n evoluia monarhiei se pot identifica: monarhia absolut, monarhialimitat, monarhia parlamentar dualist, monarhia parlamentar contemporan.Monarhia absolut se caracterizeaz prin puterea discreionar n stata monarhului.Monarhia limitat (constituional) se caracterizeaz prin limitareaputerilor monarhului prin legea fundamental a statului constituia.Monarhia parlamentar dualist este o form a monarhieiconstituionale n care monarhul i parlamentul stau, din punct de vederelegal, pe o poziie egal.Monarhia parlamentar contemporan are mai mult un caracter simbolic. Monarhul pstreaz unele prerogative precum dreptul de a dizolvaparlamentul, dreptul de a numi n funcii superioare, dreptul de a semnasemnarea unor legi.

2.RepublicaEste acea form de guvernmnt n care, aa cum se spune, ceteniise guverneaz singuri, desemnndu-i sau alegndu-i un ef de stat,denumit de regul preedinte.Republica parlamentar se caracterizeaz prin aceea c eful de stateste ales de parlament, singur sau completat cu delegai, n faa cruia dealtfel i rspunde.Republica prezidenial se caracterizeaz prin alegerea efului destat de ctre ceteni, fie direct prin vot universal, egal, secret i liberexprimat, fie indirect, prin intermediul colegiilor electorale.

11. Structura de stat definitie, clasificareStructura (forma) de stat nu este altceva dect organizarea deansamblu a puterii n raport cu teritoriul, ea indicndu-ne dac un stateste constituit din unul sau mai multe state.Pentru dreptul constituional interesul tiinific ce-l prezint structurade stat trebuie cutat n realitatea c teritoriul este o baz a organizrii .

puterii, c structura de stat este organizarea puterii n raport cu teritoriul i c dreptul constituional reglementeaz acele relaii sociale ce apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii statale a puteri.

12. Structura de stat - caracterizare general state unitare/state federative.Statul unitar se caracterizeaz prin existena unei formaiunii statale unicei prin existena unui singur rnd de organe centrale de stat ( un singurorgan legiuitor, un singur guvern, un singur organ judectoresc suprem). De asemenea, cetenii statului unitar au o singur cetenie, iar organizarea administrativ teritorial este astfel fcut nct, de principiu, organele de stat din unitile administrativ teritoriale se subordoneaz uniform fa de organele de stat.Pot fi identificate categorii de state unitare i anume: statul unitarsimplu i statul unitar complex sau regional; statele unitare centralizate saudescentralizate.Statul federal este format din dou sau mai multe state membre, din unirea crora apare un nou stat, federaiaca subiect unitar de drept.Ele se caracterizeaz prin prezena a dou rnduri de organe i anume, organele federaiei i organele statelor membre.Raporturile dintre statele membre sunt raporturi de drept intern, federaia formnd o unitate de drept constituional, spre deosebire deasociaiile de state care formeaz o unitate de drept internaional.Cetenii statului federal au dou cetenii i anume, cetenia statuluimembru i cetenia statului federal. Aceste dou cetenii se implicreciproc deosebindu-se astfel de situaia dubeli cetenii.n cadrul satului federal se identific, ca form a structurii de stat,subiectele de federaie i formele autonome.

13. Caracterele statului roman, astfel cum sunt consacrate de art.1 din ConCaracterele statului romn sunt: -caracterul national-caracterul unitar-caracterul indivizibil-caracterul suveran-caracterul independentCaracterul national al statului roman exprima o trasatura a acestuia ce vizeaza unul din elementele sale constitutive, anume populatia. Formarea statului roman ca stat national unitar este rodul unui proces istoric indelungat, proces dominat de lupta poporului roman pentru unitate si independenta, pentru eliberarea nationala si sociala.Suveranitatea prezinta doua aspecte bine cunoscute in dreptul public clasic: independenta si suprematia. Suprematia consta in aceea ca statul suveran este, in drept, cea mai puternica dintre toate colectivitatile publice pe care le include si dintre toate subiectele de drept existente in interiorul sau. Suprematia desemneaza deci aspectul pozitiv al suveranitatii, faptul ca ea este apreciata prin comparatie cu tot ce este interior si inferior sferei statale. Puterea de stat nu se poate exercita direct de catre popor, ci numai prin organele reprezentative.Caracterul unitar al statului roman exprima o trasatura a acestuia ce vizeaza unul din elementele sale constitutive, anume teritoriul. Sub aspectul structurii de stat, Romania se prezinta ca un stat unitar. Astfel, pe teritoriul Romaniei este organizata o singura formatiune statala. Pe cale de consecinta, exista un singur rand de autoritati publice centrale, adica un singur Parlament, un singur Guvern si un singur for judecatoresc suprem. Cetatenii au o singura cetatenie, cetatenia romana.Romania este un stat democratic, ceea ce exprima realitatea ca regimul politic al Romaniei este unul democratic. Romania este un stat social. Acest caracter rezulta atat din natura (esenta) statului, cat si mai ales din functiile sale.

14. Notiunea de stat de drept. Caracterizare.Conceptul statul de drept a fost exprimat de doctrina german iacesta const n ideea potrivit creia scopul fundamental al statului este de a asigura realizarea dreptului i c oameni care dein puterea (guvernani) sunt supui dreptului i limitai prin drept. Statul de drept are un coninut complex i n acest sens se consider c suntem n prezena unui stat de drept acolo unde: domnia dreptului este evident; coninutul acestui drept valorific la dimensiunile lor reale drepturile i libertile ceteneti; se realizeaz echilibrul, colaborarea i controlul reciproc al puterilor publice (autoritilor publice); se realizeaz accesul liber la justiie.

15. Notiunea de stat democratic si social. Caracterizare.Dezvoltarea capitalismului industrial stabilete o corelaie strnsntre dezvoltarea social economic i consolidarea regimului democratic,fapt de a dus la apariia statului de drept social. Puterea politic cunoate oexpansiune fr precedent, manifestat n principal prin faptul c statul iasum noi sarcini n materie de economie, de politici sociale i prin aceea c centrul de gravitate al ntregului proces politic se transform din zonacompetenelor deliberative n cea a atribuiilor de executare, de punere naplicare a deciziilor. n acest context, integrarea populaiei se desvreteprin apariia unor noi generaii de drepturi, cele sociale, la nceput doar cucaracter programatic, din ce n ce mai mult garantate de stat mai apoi.

16. Organizarea administrativa a Romaniei.Descentralizarea-autoadministrare,un transfer de competent administrative si financiara ,de la nivelul administratiei publice central la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul privat .Autonomia locala semnifica faptul ca autoritatile locale si orasenesti nu se afla intr-un raport de supordonare fata de autoritatea judeteana sau central sau in alti termini dreptul si capacitatea efectiva.Deconcentrarea-este actiunea de transferare la nivelul agentilor administrativ local al unora dintre prerogativele decizionale.17. Drepturile electorale. Enumerare si caracterizare generala.Dac examinm sfera drepturile electorale ale cetenilor dup sediul juridic al materiei vom constata c acestea se delimiteaz n dou categorii i anume;drepturile electorale fundamentale, adic cele nominalizate n Constituie. Aceste drepturi electorale sunt dreptul de a alege i dreptul de a fi ales.n unele state este prevzut i dreptul la revocare.Celelalte drepturi electorale adic cele nominalizate n legea electoral ( dreptul cetenilor de a verifica nscrierea n listele electorale i de a face ntmpinri mpotriva omisiunilor, nscrierilor greite i oricror alte erori, dreptul de a contesta candidaturile, etc.), care dup cum observm sunt mai numeroase dect drepturile electorale fundamentale.

18. Dreptul de vot. Caracterizare.Dreptul de vot este prevzut n art. 36 din Constituie i indic cine in ce condiii poate alege. Potrivit art. 62 din Constituie votul este universal, egal, direct, secret i liber exprimat.

Universalitatea votuluiUniversalitatea votului const n aceea c cetenii romni, sub rezerva doar a condiiilor de vrst i aptitudinii intelectuale i morale, audreptul de a vota. O distincie, frecvent ntlnit, este cea dintre votul universal i votul restrns pe care l putem denumi vot selectiv.Votul restrns este explicat, la rndul su, sub dou aspecte i anumevotul cenzitar i votul capacitar.

Votul cenzitarVotul cenzitar este o limitare a dreptului de a alege prin impunerea unor condiii ceteanului pentru a-i putea exercita dreptul de vot.Cel mai cunoscut este censul de avere care presupune ca ceteanul sposede o anumit avere pentru a avea dreptul de vot.Censul de domiciliu presupune ca ceteanul, pentru a vota, s domicilieze o anumit perioada sa dea timp n localitatea respectiv.Censul de sex a nlturat mult timp femeile de la alegeri.Censul de vrst impune condiia de vrst pentru participarea la alegeri.n afara acestor censuri, n dreptul i practica electoral s-au ntlnit i se mai ntlnesc nc i alte censuri precum, censul rasial-naional, censul peprofesii.

Votul capacitor .Votul capacitar, ca i votul cenzitar este o limitare a dreptului de a alege care implic din partea alegtorului cunoaterea unui anumit grad de instrucie cum ar fi de exemplu de a citi i de a putea explica Constituia.

Universalitatea, ca trstur a dreptului de vot, este o necesitate deoarece ntr-un stat de drept i democratic, ntreaga populaie trebuie chemat la urne.Vrsta minim de 18 ani este vrstala care o persoan are maturitatea politic necesar exercitrii dreptului la vot.Deplintatea facultilor mintale este o condiie fireasc, elementari de aceea Constituia nu acord dreptul de vot debililor i alienailormintal.

19. Dreptul de a fi ales. Caracterizare.articolul 37 din Constitutie potrivit caruia au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16, adica sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara si daca nu le este interzisa asocierea in partide politice potrivit articolului 40 alin 3 conform caruia nu pot face parte din partidele politice judecatorii ai Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte cateogorii de functionari publici prevazute de lege.Avand in vedere aceste conditionari, rezulta ca dreptul de vot vizeaza o categorie mai restransa de persoane, dar acest lucru nu afecteaza caracterul universal, egal, direct, secret si liber exprimat.O alta conditionare diferita fata de dreptul de vot este treapta de limita de varsta. Daca dreptul de vot il au toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, dreptul de a fi ales il au cetatenii care: Au implinit varsta de 23 de ani pentru a fi alesi in camera deputatilor 33 de ani pentru a fi ales senator 35 de ani pentru functia de presedinte al Romaniei

Limitele de varsta impuse de Constitutie nu reprezinta o limitare a drepturilor politice, ci reprezinta o conditie logica, fireasca si utila pentru ca cei desemnati sa reperezinte poporul in exercitarea puterii sa aiba experienta de viata si timpul pentru acumularile culturale necesare, astfel incat in exercitiul puterii sa aiba eficienta.

20. Dreptul de a alege si a fi ales in Parlamentul European. Caracterizare.Constituia adaug n catalogul drepturilor electorale ale cetenilor romni nc dou, anume, dreptul de a alege i dreptul de a fi ales n Parlamentul European.Dreptul de a alege i de a fi ales n Parlamentul European reprezint noi drepturi electorale fundamentale pentru cetenii romni, diferite de cele ncadrate n categoria exclusiv politice n sens tradiional. Ele implic participarea cetenilor romni la un proces electoral menit s desemneze un organism reprezentativ la nivel european, care va putea, n mod limitat, s influeneze exercitarea puterii de stat n Romnia ulterior momentului aderrii efective.

21. Categorii de scrutin. Enumerare si caracterizare.1. Dupa modul de atribuire a mandatelor, sunt doua sisteme electorale:a. Sistemul majoritar- este acel sistem in care sunt desemnati alesi acei candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi.b. Sistemul reprezentarii proportionale- este sistemul prin care numarul de mandate in Parlament sau in Cosiliul local se atribuie proportional cu numarul de voturi obtinute.2. Dupa tipul de propuneri de candidati:a. Scutin uninominal intr-un colegiu electoral isi depun candidaturile persoane fizice in nume propriu, cetateanul avand posibilitatea sa isi aleaga pe oricare ( unic unul ) dintre candidatii respectivi.b. Scutin pe lista fiecare competitor, care de regula este un partid sau o formatiune politica, propune alegatorilor o lista de candidati.3.Dupa numarul de tururi de scrutinSistemul electoral poate avea unul sau doua tururi de scrutin. Exista un singur tur de scrutin atunci cand mandatul de atribuie imediat candidatului care a obtinut numarul cel mai mare de voturi. Exemplu : primarii si presedintii de consilii judetene sunt alesi prin scrutin uninominal pe un singur tur de scrutin.Sistemul cu doua tururi se aplica pentru alegerea presedintelui Romaniei, astfel, daca la primul tur de scrutin un candidat obtine 50% + 1 din numarul total al voturilor valabil exprimate, este desemnat presedinte al Romaniei. In eventualitatea ca niciunul dintre candidati nu intruneste aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur la care participa umai primii 2 clasati indiferent de numarul de voturi obtinute la primul tur.Populatia este solicitata sa aleaga pe unul din cei 2 candidati.

22. Avantaje si dezavantaje ale fiecarui tip de scrutin.Avantajele i dezavantajele scrutinului pe lista)Scrutinul de list presupune ca propunerile de candidai s fie fcute numai de partide i formaiuni politice.b)Scrutinul de list presupune anumite condiii legate de realizarea unui prag electoral ceea ce face ca partidele politice i formaiunile politicecu numr mic de voturi dect procentul electoral s nu primeasc nici unmandat;c)Scrutinul de list presupune ruperea legturii dintre ales ialegtori si;d)Variantele scrutinului de list reprezint numeroase dificultii procedurale, presupune o serie de calcule i operaiuni la nivel naional care sunt greu de asimilat de ctre electorat.

Avantajele i dezavantajele scrutinului uninominala)Scrutinul uninominal se caracterizeaz prin simplitate, ceea ce face s se mreasc gradul de nelegere a procesului electoral, posibilitatea controlului social al alegerilor;b)Creeaz, mcar aparent, posibilitatea unei legturi ntre alegtori i cei alei;c)Conduce la o majoritatea parlamentar stabil;d)Datorit numrului mare de circumscripii electorale implic mari cheltuieli cu operaiunile electorale;e)Implic cheltuieli mari pentru candidaii ceea ce face ca s fie favorizai cei care pot s le suporte;f)Micoreaz caracterul politic al Parlamentului;g)Scrutinul uninominal nu este procedeul optim pentru exprimareapluralismului politic deoarece poate genera o stare conflictual prin faptulc asigur ca partidul ce are o majoritatea relativ a opiunilor s dein omajoritatea absolut a mandatelor;h)Scrutinul uninominal sprijin tendina de centralizare.

22.Definitia referendumului si tipurile de referendum national.Referendumul -un instrument al democratiei directe prin care alegatorii isi formeaza o opinie si adopta o decizie in mod direct fara un intermediar.Defineste referendumul national ca fiind forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a populatiei cu privire la revizuirea constitutiei,demiterea presedintelui,problem de interes national.1.Dupa efecte juridice: Referendum decizional vointa populara exprimata are caracter imperativ, obligatoriu pentru autoritati. De regula, are caracter decizional referendumul care solutioneaza problemele concret stabilite in Constitutie. Astfel art. 95, alin. 3 si art. 151, alin. 3 ele sunt prevazute ca atare in Constitutie; Referendum facultativ sau consultativ este sau poate fi prevazut in Constitutie cu acest caracter pentru:a) o anumita problema de constitutionalitate.b) este prevazut in Constitutie la modul generic in sintagma: poporul sa isi exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes nationalc) se poate organiza referendum fara sa fie prevazut ca atare in Constitutie2. (pot fi decizionale ori consultative): Referendum constitutional decizia vizeaza probleme care tin de constitutionalitate. Exemplu: referendumul din Spania privind autonomia unei provincii, privind numarul parlamentarilor, etc. Referendum legal vizeaza initiativa legislativa, in unele state este prevazut si dreptul de veto la aplicarea unei legi. Referendum conventional in alte constitutii nu si in cea a Romaniei, care vizeaza conventii internationale, respectiv ratificarea/abrogarea/definirea pozitiei unui stat fata de un tratat international3.Dupa tipul de decizie adoptata: Referendum normativ care tinde la adoptarea unui act normativ Referendum abrogativ care duce la abrogarea unui text de lege sau chiar la abrogarea unui text constitutional

23. Regimul juridic al referendumului pentru revizuirea Constitutiei.Relativ sunt puine constituii care stabilesc pn la detaliu regimul juridic specific fiecrui tip de referendum. Cel mai adesea reglementrii detaliate se gsesc n legile de aplicare a Constituiei, care precizeaz condiiile formale de organizare a referendumului, tipul de scrutin utilizat, modul de desfurare a operaiunilor tehnice, eventuale forme de control jurisdicional.Tot astfel a procedat i legiuitorul romn prin adoptarea Legii nr.3/2000 privind organizarea i desfurarea referendumului.

24. Regimul juridic al referendumului pentru demiterea Presedintelui.Obiectul si data se stabilesc prin hotarare a parlamentului.(1) n cazul svririi unor fapte grave prin care ncalc prevederile Constituiei, Preedintele Romniei poate fi suspendat din funcie de Camera Deputailor i de Senat, n edin comun, cu votul majoritii deputailor i senatorilor, dup consultarea Curii Constituionale. Preedintele poate da Parlamentului explicaii cu privire la faptele ce i se imput.(2) Propunerea de suspendare din funcie poate fi iniiat de cel puin o treime din numrul deputailor i senatorilor i se aduce, nentrziat, la cunotin Preedintelui.(3) Dac propunerea de suspendare din funcie este aprobat, n cel mult 30 de zile se organizeaz un referendum pentru demiterea Preedintelui.25. Regimul juridic al referendumului pe probleme de interes national.Obiectul si data se stabilesc prin decret al presedintelui.(1) Preedintele Romniei, dup consultarea Parlamentului, poate cere poporului s i exprime voina prin referendum cu privire la probleme de interes naional.(2) Problemele care se supun referendumului i data desfurrii acestuia se stabilesc de Preedintele Romniei, prin decret.(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniiat de Preedintele Romniei urmeaz s fie exprimat, printr-o hotrre adoptat n edina comun a celor dou Camere, cu votul majoritii deputailor i senatorilor prezeni, n termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preedintelui.(4) Dac Parlamentul nu i transmite punctul de vedere n termenul stabilit la alin. (3), Preedintele Romniei emite decretul privind organizarea referendumului dup expirarea acestui termen, procedura constituional de consultare a Parlamentului considerndu-se ndeplinit.26. Parlamentul. Caracterizare si functii.Reprezinta institutia politica si juridical ,formata din mai multe corpuri:adunari sau camera,fiecare alcatuit dintr-un anumit nr. de membrii si inzestrat cu o putere mai mica sau mai mare de a lua decizii.Functiile parlamentului :-functie legislative-stabilire a directiilor principale ale activitatii social economice,cultural,statale si juridice-alegerea ,formarea,avizarea formarii,numirea sau revocarea unor autoritati ale statului , ex: numirea avocatului poporului-fct de control parlamentar : a) prin dari de seama,mesaje,rapoarte(raport annual a Curtii de Fonduri; mesajul presedintelui)b) prin comisiile parlamentarec)controlul prin intrebari si interferari =este o cerere adresata de un grup parlamentar guvernului din care se solicita explicatii asupra unor aspect legate de politica guvernului.Se adreseaza de catre presedintele grupului parlamentar,presedintele camerei care la randul sau va transmite primului ministrud)controlul exercitat prin avocatul poporuluie)controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilorf)dr. deputatilor si senatorilor de a solicita informatii de la autorit. publice,personae juridice.-functia care priveste functionarea parlamentului27. Structura Parlamentului.Parlamentele existente astazi in sistemele constitutionale sunt formate fie dintr-o singura camera si se numesc unicamerale sau din doua camere si se numesc bicamerale.Structura Parlamentului este strans legata de struxtura de stat. De regula, un stat federativ (republica federala a Germaniei, Elvetia, Belgia, SUA) are un Parlament cu structura bicamerala. Structura bicamerala a Parlamentului se regaseste insa si in statele unitare precum Romania sau Ungaria.Structura bicamerala, inclusiv in unele state unitare este consecinta unei dezvoltari istorice a puterii de stat astfel aceasta structura este o faza tranzitorie intre regimurile vechi aristocratice si regimurile democratice moderne. Camera superioara era alcatuita din reprezentanti ai paturilor sociale favorizate sau din reprezentantii unor institutii cu influenta in viata politico sociala a tarii pe cand camera joasa era alcatuita din reprezentanti alesi prin vot cvasiuniversal. Parlamentul bicameral in statele unitare a avut rolul de a echilibra politic paturile sociale existente la un moment dat. Bicameralismul a avut un rol in dezvoltarea exercitiului democratic.Rolul bicameralismului este acela de a se asigura o temperare a exceselor clasei politice majoritare intr-una din camere. De exemplu, daca era dupa camera joasa (care reprezinta populatia) era mai slabita economic, tendinta era sa se promoveze masuri legislative astfel incat sa ajute paturile defavorizate. Intotdeauna intre cele doua camere a existat o pondere a exceselor.O alta virtute a bicameralismului este aceea ca inlatura despotismul parlamentar; asigura o mai buna deliberare, o mai mare chibzuinta in alcatuirea legii: exista posibilitatea remedierii unor minusuri scapate de prima camera de catre camera decizionala.Viciile bicameralismului:1. Incetineala legislativa cu posibilitatea astfel creata ca puterea executiva sa preia atributiile legislative (ordonantele de urgenta ale Guvernului).2. Se poate crea conflict constitutional intre cele doua camere intrucat la un moment dat nu se poate stabili cu certitudine caracterul legii si prin urmare procedura constitutionala parlamentara.3. Cetatenii isi aleg doi reprezentanti si indatoririle si functiile celor doua camere au cam aceleasi atributiuni.

28. Organizarea interna a Parlamentului.Gruparile politice parlamentare :structuri ale camerelor care se pot constitui din deputati sau senatori care au candidat la alegeri pe lista aceluiasi partid politic,formatiune sau din deputati sau senatori independent.Acestea se constituie dupa validarea mandatelor.BirourileFormate din deputati si senatori,se aleg pe perioada unei legislature si cuprind presedinte,vice-presedinti ,secretari si chestori.Presedintele se alege pe durata legislatiunii,secretarii si chestorii sunt alesi la propunerea gruparilor parlamentare carora le-au fost repartizate locurile respective.Biroul permanent al camerei deputatilor propune camerei data inceperii si data incheierii sesiunii parlamentare . Prezinta spre aprobare proiectul de buget si contul de incheiere a exercitiului bugetar.Primeste sub forma electronic si asigura difuzarea proiectelor de legi,propunerilor legislative,etcStructuri interne de lucru ale camerelor constituite pt pregatirea activitatii de legiferare precum si pt realizarea functiilor de control parlamentar.Reflecta configuratia politica a gruparilor parlamentare. Fiecare comisie este condusa de un birou compus din presedinte,vice-presedinte si secretar.

29. Comisiile parlamentare. Rol, reguli de functionare, tipuri de comisii.Comisiile parlamentare sunt structuri interne de lucru cu rol deosebit in pregatirea lucrarilor precum si in exercitarea functiilor parlamentului. Acestea se clasifica in :1. Dupa durata lor sunt comisii parlamentare permanente si temporare(ad hoc/speciale).2. Dupa criteriul competentei sunt comune pentru ambele camere si proprii, specifice fiecarei camere. mai pot fi de mediere, de ancheta, speciale care sunt si cu caracter temporar.Comisiile permanente sunt specializate pe domenii de interes decizional in planul activitatii politice, sociale, economice in care trebuie sa delibereze Parlamentul. Rolul acestor comisii permenente este acela de a analiza sub toate aspectele un anumit domeniu de activitate si de a propune plenului adoptarea unei decizii. Comisiile parlamentare sunt organisme interne de lucru cu rol n pregtirea i exercitarea funciilor parlamentului cu deosebire a celor legislative i de control.

30. Functionarea Parlamentului: mandatul sau legislatura, sesiunea.nelegerea funcionrii parlamentului implic explicarea noiunilor demandat, sesiunei edin parlamentar, precum i corelaiile ce exist ntre acestea.Prin mandat sau legislatur se nelege perioada de timp pentru care este ales parlamentul (sau camerele) i i exercit mputernicirile sale.n general, mandatul parlamentar ncepe de la data cnd au loc alegerile de deputai i senatori i nceteaz la data efecturii alegerilor pentru noul parlament, n afar de cazurile n care camerele sunt dizolvatemai nainte sau se autodizolv. De asemenea, unele constituii prevd posibilitatea prelungirii mandatului n cazul n care se constat existenaunor mprejurrii care fac imposibil efectuarea alegerilor ( stare de rzboi,stare de asediu, calamitii naturale, etc.).Ct privete parlamentul Romniei, art. 63 din Constituie prevede cmandatul Camerei Deputailor i Senatuluieste de 4 ani i c acest mandatse prelungete de drept n stare de mobilizare, de rzboi, de asediu sau deurgen, pn la ncetarea acestora.

Sesiunea este principala form de lucru a Camerelor parlamentare.Acestea sunt sesiuni ordinare i sesiuni extraordinare.Sesiunile ordinare sunt acele sesiuni n care Camerele parlamentuluisunt obligate s se ntruneasc, numrul lor fiind expres prevzut de lege.Potrivit art. 66 alin. 1 din Constituia Romniei Camera deputailor isenatul se ntrunesc n dou sesiuni ordinare pe an.Sesiunile extraordinare sunt acele sesiuni care se pot ine ori de cteori este nevoie, n afara sesiunilor ordinare. Potrivit art. 66 alin 2 dinconstituia Romniei, Camera deputailor i senatul se ntrunesc n sesiuniextraordinare.

31. Funcionarea Parlamentului: sedintele, sistemul de vot.edinele reprezint forma principal de lucru a Camerelor n perioadasesiunilor parlamentare. Camerele parlamentului lucreaz n edineseparatei n anumite situaii n edine comune( Constituia Romnieinominalizeaz n art. 65 alin. 2 situaiile n care edinele sunt comune).edinele sunt publice, se in la sediul Camerei i sunt conduse depreedintele Camerei asistat de doi secretari, cte unul la fiecare Camer.Camerele parlamentului lucreaz valabil dac n sala de edine suntprezeni cel puin jumtate plus unul din numrul total al membrilor si, adic dac este ntrunit cvorumul de edin.

n ceea ce privete ordinea de zi a edinelor parlamentului Constituia i nici legile nu stabilesc un inventar al problemelor ce pot figura pe ordinea de zi, numai parlamentul poate s hotrasc asupra problemelor pe care dorete s le discute.Asupra problemelor discutate Camerele Parlamentului hotrsc prin vot care poate fi deschis sau secret. Constituia i Regulamentele Parlamentului stabilesc cazurile n care poate fi utilizat votul secret sau deschis i elemente de procedur a votului.Analiza sistemului de vot n Parlament permite a se observa c acesta a cunoscut o anumit evoluie i care exprim desigur autonomia parlamentului. Mai nti guvernani au preferat votul secret pentru c acesta permite parlamentarilor s susin guvernul fr ca electoratul s observe.Aceast viziune se justific prin teoria mandatului reprezentativ isuveranitatea parlamentar. Pe parcurs s-a impus i votul deschis, subpresiunea cetenilor, votul secret subzistnd n cazul n cazul alegerilor nfuncii. Concomitent cu dezvoltarea partidelor politice, tendina este de a seprefera votul deschis,care permite un control clar asupra opiunilor, iarguvernul un control deschis asupra majoritii parlamentare care trebuie s-l susin.

31. Statutul deputatilor si al senatorilor. Drepturi i ndatoriri. Incompatibiliti i imuniti.Drepturi i obligaiin realizarea mandatului lor deputaii i senatorii au o serie de drepturii ndatoririi stabilite prin Constituie i prin regulamentele camerelor.Drepturi i obligaii deputailor i senatorilor, pentru o cunoatere ievideniere mai clar a lor pot fi clasificate dup mai multe criterii cum ar fi:1.n raport cu coninutul lor drepturile i obligaiile deputailor i senatorilor pot fi grupate n drepturi i obligaii care privesc organizarea intern a adunrilor i cele care le revin n cadrul raportului de reprezentare i a responsabilitii fa de alegtori;2.n funcie de timpul n care pot fi exercitateacestea pot fi clasificate n drepturi i ndatoriri pe care deputaii le exercit n timpul edinelor i cele care le exercit ntre edine;3.n raport cu actul normativ n care sunt cuprinse pot fi drepturi indatoririi prevzute n constituie i cele prevzute n legi.Exist dou categorii de imuniti:1.Inexistena rspunderii care pune parlamentarul la adpost pentru tot ceea ce privete activitatea legat de exerciiul mandatului su ( discursuri, opinii, vot);2.Inviolabilitile care cuprind reguli speciale privind reinerea, arestarea sau trimiterea n judecat penal, n cazul n care deputaii sau senatori sunt nvinuiii de crime sau delicte ( vezi regulile cuprinse n art. 72 din Constituia Romniei)

32. Actele Parlamentului, enumerare si caracterizare generala.Parlamentul n raiunea lui de a fi adopt legi, dar i alte acte pe carele gsim sub diverse denumiri specifice precum regulamentele, hotrrile,declaraiile, moiuni, mesaje, apeluri.O privire de ansamblu asupra actelor parlamentului permite observarea aspectului c prin activitatea sa parlamentul emite dou categorii de acte;a)acte juridice care n funcie de coninutul lor normativ pot fi clasificate n dou categorii i anume:-acte cu caracter normativn care intr legile i regulamentele Camerelor fr excepie, precum i unele hotrri;-acte cu caracter individualcare cuprind manifestrii de voin n scopul stabilirii de drepturi i obligaii n sarcina unor subiecte de drept dinainte determinate, precum i moiunile.b) acte cu caracter exclusiv politic, declaraia, mesajul i apelul, care cuprind numai afirmaii de principiu sau luri de atitudini lipsite de efectejuridice imediate, efectele acestora sunt numai de natur social i politic

33. Legea, ca act juridic al Parlamentului. Concept, clasificare, suprematia legii.n discutarea conceptului de lege dou aspecte trebuie evideniate.Un prim aspectse refer la faptul c termenul lege este folosit n dou accepiuni: o accepie larg(lato sensu), care exprim orice act normativ; o accepie restrns( stricto sensu) , prin care se desemneaz acutul juridic al parlamentului.Un al doilea aspect se refer la definiia legii.Referitor la acest aspect menionm c n doctrin exist mai multe ncercri de definire a legii i c de regul n definirea legii s-au avut n vedere dou aspecte: coninutul actului normativ (criteriul material); procedura de adoptare a sa ( criteriul formal)

Clasificarea legilorTradiional legile sunt clasificate n legi constituionale i legi obinuite,ceea ce evoc ideea c i constituia este o lege.Fa de prevederile actuale ale constituiei, n funcie de criteriul coninutului reglementrii dar i cel al procedurii de adoptare legile se clasific n:1.Legi constituionale sunt cele prin care se revizuiete constituia. Sub aspectul coninutului material ele cuprind reguli care sunt eseniale pentru instaurarea, meninerea i exercitarea statal a puterii. Sub aspect procedural ele se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrulmembrilor fiecrei camere, fiind definitive numai dup adoptarea lor prinreferendum, organizat n cel mult 30 de zile de la data adoptrii proiectului sau a propunerii de revizuire.2.Legile organice sub aspectul coninutului lor sunt acelea care intervin n domeniile rezervate prin art. 73 alin. (3) din Constituie, sau prin alte articole. Sub aspect procedural ele se adopt cu votul majoritii membrilor fiecrei camere.3.Legile ordinare reglementeaz relaii sociale de mai micimportan iar procedural sunt adoptate cu votul majoritii membrilor prezeni din fiecare camer.

Conceptul de supremaie a legii este definit ca fiind acea caracteristic a ei care-i gsete expresia n faptul c nomele pe care le stabilete nu trebuie s corespund nici unor altor norme n afar de cele constituionale, iar celelalte acte juridice emise de organele statului i sunt subordonate din punct de vedere al eficacitii lor juridice ( Tudor Drganu).Din aceast definiie rezult c supremaia legii este un principiuconstituional ce exprim acea calitate a legii ( trstur a legii) n virtutea creia legea, elaborat n conformitate cu litera i spiritul constituiei, estesuperioar juridic tuturor actelor normative existente ntr-un sistem constituional.

34. Elaborarea legii. Initiativa legislative.Elaborarea legii se face potrivit unei proceduri deosebite, prestabilitde constituie i lege.Cu privire la procedura de elaborare a legii se impun cteva consideraii i anume:a)Procedura de elaborare a legilor cunoate deosebiri ( nuanri) n funcie de faptul dac legile sunt constituionale, organice sau ordinare;b)Procedura de elaborare a legilor presupune parcurgerea unor etape care sunt succesive n timp i anume:-anterioar adoptrii legi( iniiativa legislativ, avizarea proiectului de lege de ctre organele prevzute de lege, examinarea i avizarea proiectelor de legi de ctre comisiile competente ale parlamentului, dezbaterea proiectului de lege n parlament);-concomitent adoptrii legii( votarea legii);-posterioar adoptrii legii( subscrierea legii, semnarea legii de ctre eful statului, publicarea legii).

Iniiativa legislativ este o activitate complex prin care se exercitdreptul acordat unor organisme statale sau politice de a prezenta proiecte de legi sau propunerii legislative corelat cu obligaia parlamentului de aexamina, dezbate i se pronuna asupra acestora.

35. Procedura de adoptare a legii, promulgarea/aprobarea prin referendum a legii.n sistemele constituionale n care a fost instituionalizat referendumul, votarea legilor prin referendum legiferarea se exercit permanent sub controlul poporului, pentru c parlamentul exercit puterea i legifereaz n numele poporului care, ca titular al puterii i pstreaz dreptul de a se pronuna asupra modului n care parlamentul exercit prerogativele ncredinate.n aceste sisteme constituionale poporul nu realizeaz doar o dezbatere public, aici referendumul este o condiie de valabilitate a legii, ultima etap procedura de elaborare a legilor.Referendumul este prevzut n Constituia Romniei prin art. 151 alin. 3 n cadrul proiectelor sau propunerilor legislative de revizuire a Constituiei, el trebuie organizat n celmult 30 de zile de la data adoptrii dectre cele dou Camere a proiectului sau propunerii de revizuire.

35. Regulamentele parlamentare si hotararile ca acte ale Parlamentului.n exercitarea principiului autonomiei parlamentare fiecare camer adopt un regulament propriu de organizare i funcionare precum i un regulament al edinelor comune ( vezi art. 64 alin. 1 i 65 alin. 1 din Constituie.Ca atare regulamentul parlamentar este o hotrre prin coninut, proceduri i, desigur, locul n piramida normativ.Cel de al doilea act juridic al parlamentului este hotrrea, care poatefi cu caracter normativ i nenormativ.Dup criteriul coninutului, aceste acte se deosebesc dup urmtoarele criterii:1.Toate legile au caracter normativ iar hotrrile pot avea caracter normativ dar i nenormativ;2.Normele cuprinse n hotrrile cu caracter normativ au forjuridic inferioar legilor.

36. Motiunile ca acte ale Parlamentului.Moiunea este o hotrre a parlamentului prin care i exprim atitudinea ntr-o problem discutat, n cele mai multe cazuri poziia fa de guvern, n cadrul raporturilor parlament-guvern i a dreptului parlamentului de a verifica activitatea guvernului.Constituia Romniei face referire la dou tipuri de moiuni: simpl i de cenzur.Moiunea simpl este reglementat n art. 112 alin. 2 dinConstituie i reprezint poziia (este rezultatul de voina) unei singure Camere nlegtur cu privire la o problem de politic intern sau extern sau, dupcaz, la o problem ce a fcut obiectul unei interpelri.Moiunea de cenzur este reglementat n art. 133 din Constituieeste o hotrre a celor dou Camere, care privete raporturile dintreParlament i Guvern, iar adoptarea sau respingerea acesteia semnificretragerea sau meninerea ncrederii n Guvern.Ea poate fi iniiat de cel puin o ptrime din numrul total al senatorilor i deputailor i se comunic guvernului la data depunerii.Moiunea de cenzur se dezbate n edin comun a celor dou Camere.Dac moiunea de cenzur a fost respins deputaii i senatorii nu mai potiniia, n aceiai sesiune, o nou moiune de cenzur, cu excepia cazului ncare guvernul i angajeaz rspunderea potrivit art. 114 din Constituie.

37. Rolul i atribuiile Preedintelui n Romniaa) reprezint statul romn, ceea ce nsemn c n relaiile interne iexterne, statul este reprezentat de eful statului;

b) este garantul independenei naionale, al unitii i integritii teritoriului rii;

c)vegheaz la respectarea Constituiei i la buna funcionare a autoritilor publice, exercitnd funcia de mediere ntre puterilestatului, precum i ntre stat i societate. El este i comandantul forelor armate i ndeplinete funcia de preedinte al Consiliului Suprem de Aprare a riiart. 92 alin. 1 din Constituie)

38. Alegerea Preedintelui n RomniaPreedintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat (art. 81 din Constituie). Alegerea Preedintelui Romniei se realizeaz n dou tururi de scrutin. Dac un candidat obine n primul tur de scrutin, majoritatea de voturi a alegtorilor nscrii n listele electorale, este declarat ales Preedinte. Dac nici unul dintre candidai nu obine aceast majoritate se realizeaz al doilea tur de scrutin. La acesta particip numai primii doi candidai stabiliii n ordinea numrului de voturi obinute n primul tur. Va fi declarat ales Preedinte, candidatul care a obinut cel mai mare numr de voturi.39. Rspunderea Preedintelui n Romnia.Constituia Romniei cuprinde mai multe dispoziii n legtur cu rspunderea efului de stat i care privesc imunitatea, rspunderea politic i rspunderea penal.

a)Imunitatea.Printr-o interpretare sistematic a constituie se poate desprinde concluzia c Preedintele Romniei se bucur de aceiaiimunitate ca i Senatorii i Deputaii ceea ce atrage lipsa rspunderii juridice a acestuia pentru voturile sau opiniile publice exprimate n exercitarea mandatului, precum i cele privind inviolabilitatea persoanei Preedintelui.

b)Rspunderea politic.Aceast rspundere i are temeiul juridic n art. 95 din Constituie i ea intervine atunci cnd preedintele svrete fapt grave prin care ncalc prevederile constituiei. Propunerea de suspendare din funcie a Preedintelui Romniei se discut n edin comun a Camerei Deputailor i a Senatului, iar demiterea se poate decide numai de ctre un referendum.

c)Rspunderea penal.Aceast rspundere intervine n situaia n care eful statului ar comite crima de nalt trdare. Competena de judecat aparine naltei Curii de Casaie i Justiie. Dac se pronun o hotrre definitiv de condamnare, Preedintele este demis de drept.

40. Actele Preedintelui RomnieiActele prin care eful statului i exercit atribuiile sunt de regul denumitedecrete.Ele pot fi cu caracter normativ sau individual.Decretele se contrasemneaz de primul ministru, ceea ce d actului respectiv o motivaiei mai solid, i se antreneaz de regul rspundereajuridic a celui care a contrasemnat actul.Constituia Romniei prevede i ea asemenea reguli, cu precizarea cobligaia contrasemnrii decretelor de ctre primulministru nu privetetoate decretele, ci numai cele expres menionate prin art. 100 alin. 2. Decretele Preedintelui Romniei se public n Monitorul Oficial,nepubicarea atrgnd inexistena decretului.

41. Procedura nvestiturii Guvernului i a numirii minitrilor.Articolul 102 (3) dispune ca Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.Constatam ca, din punctul de vedere al categoriilor de membri ai Guvernului, dispozitia are in vedere doua astfel de categorii si anume:- membri ai Guvernului stabiliti de Constitutie, si aici intra primul ministru si ministrii; - membri ai Guvernului stabiliti prin lege organica, fiind vorba despre legea privind organizarea si functionarea Guvernului.Pentru a desemna un asemenea candidat, Constitutia ii impune Presedintelui o consultare politica, aceasta putand viza:- fie partidul care are majoritatea absoluta in Parlament, in cazul in care exista un partid care detine o astfel de majoritate;- fie toate partidele reprezentate in Parlament, in cazul in care o asemenea majoritate nu exista.42. Regimul ordonanelor de Guvern: comparaie ntre ordonanele emise n baza unei legi de abilitare i ordonanele de urgen.Art. 115 din Constituie consacr dou tipuri de acte prin care executivul are competena de a aduce la ndeplinire delegarea legislativ, i anume ordonanele simple,ce pot fi emise numai pe baza unei legi de abilitare, deci ca urmare a unei delegri legislative acordatede legiuitor, prevzute de alin. (1) al acestui articol, i ordonanele de urgen, prevzute de alin. (4), n cazul crora delegarea legislativ este acordat de Constituia nsiPrin aceeai decizie, Curtea Constituional a stabilit c regimul juridic al celor dou categorii de ordonane este diferit, prin urmare, ordonana de urgen nu este o varietate a ordonanei adoptate n baza unei legi de abilitare, ci o msur de ordin constituional ce permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, s fac fa unei situaii extraordinare i care se justific pe necesitatea i urgena reglementrii unei situaii care, datorit circumstanelor sale extraordinare, impune adoptarea de soluii imediate n vederea evitrii unei grave atingeri aduse interesului public.43. Angajarea rspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege. Caracterizare i dezvoltri n jurisprudena Curii Constituionale.Angajarea rspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul c proiectul nu mai urmeaz procedura legislativa prevzut n regulamentele celor dou Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, avnd drept consecina meninerea n continuare sau demiterea Guverului n funciune prin retragerea ncrederii acordate de Parlament i declanarea, n conditiile Constituiei, a proceduri pentru alctuirea unui nou Guvern.Angajarea rspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezint o soluie extrem, la care poate recurge Guvernul atunci cnd, pentru adoptarea ntr-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgenta nici procedura ordonantelor de urgent nu mai pot da rezultatele scontate. Adoptarea unui proiect de lege, pe aceast cale, reprezint nu numai o msur de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar si o modalitate ultrarapid, generat de mprejurri exceptionale, de adoptare a legii.

44. Specificul activitii jurisdicionale i principiile fundamentale potrivit crora se realizeaz justiia1.Principiul legalitii, cu aplicarea sa specific la justiie este consacratprin art. 124 din Constituia Romniei.Aplicarea sa n domeniul justiiei se face sub dou aspecte:Sub primul aspect, vom reine c pot fi ndeplinite funcii jurisdicionalenumai de ctre acele autoriti publice crora Constituiile i legile le recunosc asemenea caliti. De asemenea, instanele judectoreti (jurisdicionale) pot rezolva procese numai n limita competenei conferite de lege. n fine, procedura de rezolvare a litigiilor este numai cea prevzut de lege.Sub cel de al doilea aspect, vom observa c nu exist infraciune dect dac este prevzut de lege i c nu exist pedeaps dect dac este prevzut de lege.

2.Justiia este unic, imparial i egal pentru toi.n sintez, acest principiu presupune ca pentru toi cetenii s existe o singur justiie, ca cetia s fie judecai de aceleai instane n procese similare art. 124 alin. 2 din Constituie).Acest principiu interzice nfiinarea unor tribunale extraordinare, existena unor privilegii ( art. 126 alin. 5 din Constituie).

3.Folosirea limbii oficialeProcedura judiciar se desfoar n limba oficiala statului.Persoanelor care nu neleg limba oficial trebuie s li se asigurecomunicarea pieselor dosarului i a tuturor actelor procedurale n limba pecare o cunosc. De aceea li se asigur traducerea printr-un interpret ( a sevedea art. 128 din Constituie).

4.Dreptul la aprare.Este nu numai un drept fundamental cetenesc, ci i un principiu fundamental al justiiei.5.Prezumia de nevinovieEste un principiu constituional potrivit cruia o persoan este considerat nevinovat atta timp ct nu s-a pronunat o hotrre judectoreasc definitiv de condamnare. Este una din cele mai puternice garanii ale libertii i demnitii umane. Este principiu cruia i se subordoneaz ntreaga activitate jurisdicional. ( art. 23 alin. 1 din Constituie)

6.Independena judectorului i supunerea lui numai legiiPotrivit acestui principiu n activitatea sa judectorul se supune numai legii i contiinei sale ( art. 1124 alin. 3 din Constituie). Ca atare, n rezolvarea litigiilor judectorul nu poate primii nici un fel de ordine, instruciuni,indicaii, sugestii sau alte asemenea impulsuri privind soluia pe care trebuie s o dea.

45. Consiliul Superior al Magistraturii. Caracterizare.Consiliul Superior al Magistraturii ndeplinete funcia de garant laindependenei justiiei. Aceast autoritate a fost creat n vederea exercitrii a dou funcii expres enumerate n textul constituional i anume:

a) propune Preedintelui Romniei numirea n funcie a judectorilor i procurorilor, cu excepia celor stagiari;

b) este colegiul de disciplin al judectorilor i procurorilor, n condiiile stabilite prin legea organic. Art.134 alin 4 din Constituie las la latitudinea legii organice stabilirea i altor competene n sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, numai n msura n care prin aceasta s-ar realiza rolul su fundamental, acela de garant al independenei justiiei.

46. Raporturile ntre autoritile publice: Intervenia executivului n activitatea legislativuluiRelatiile dintre cele doua puteri, legislativa si executiva, implica si interventii ale executivului, care se exprima indeosebi cu prilejul initiativei legislative, al promulgarii legilor si al referendumului.a) Cu prilejul initiativei legislative. Importanta initiativei legislative in guvernare a fost explicata deja. Se constata ca, in toate sistemeleconstitutionale, printre subiectele dreptului de initiativa legislativa se numara siguvernul.b) Cu prilejul promulgarii legilor. Promulgarea legii, etapa finala inprocesul complex de elaborare a acesteia, a apartinut si apartine de regulaexecutivului, prin seful acestuia. Promulgarea legii nu este o simpla semnare alegii. Desi de regula este obligatorie, in unele sisteme constitutionalepromulgarea presupune posibilitatea pentru seful statului de a cere, in cazuriintemeiate, reexaminarea legii de catre Parlament. Uneori seful statului aredrept de veto, putand practic bloca o lege.c) Cu prilejul referendumului. In multe sisteme constitutionaleorganizarea referendumului este in sarcina executivului si el poate privi chiaradoptarea unor legi.

47. Raporturile ntre autoritile publice : Intervenia legislativului n activitatea executivuluiAceasta se realizeaza prin mai multe cai:a) Puterea legislativa este cea care stabileste normele juridice (legile) pe care puterea executiva trebuie sa le aduca la indeplinire, sa le execute.Parlamentul aproba programul executivului. Orice guvern isi formuleazaun program de guvernare. Acest program este aprobat de parlament, aprobareafiind si un vot de incredere in guvern. De regula, neaprobarea programului ducela demisia guvernuluib) Parlamentul aproba delegarea legislativa. in anumite situatii si conditiiguvernul poate fi obligat sa emita norme juridice in domenii rezervate legii.Trebuie observat ca numai parlamentul da o asemenea delegare, stabilind cuacest prilej domeniul si durata delegarii precum si modul in care va controlaexercitarea delegatiei de catre guvern (vezi si art. 115 din ConstitutiaRomaniei).c) Parlamentul controleaza activitatea guvernului. Este una din cele maiimportante functii ale parlamentului.48. Raporturile autoritii judectoreti cu legislativul i executivulRaporturile sistemului judectoresc cu Parlamentul rezult mai ntidin faptul c organizarea i funcionarea instanelor judectoreti serealizeaz numai potrivit legii.n al doilea rnd acest raport rezult din faptul c judectorul, se supune n activitatea sa numai legii. Numai legea este cea care stabilete infraciunile i pedepsele.La rndul su justiia poate interveni n activitatea legislativ princontrolul constituionalitii legilor, atunci cnd acest control este ncredinatjudectorilor.Raporturile justiiei cu executivul, sub aspectul constituional desigur, sunt mai simple. Ele pot aprea n situaia n care numirea i avansareamagistrailor aparine executivului ( eful de stat, ministrul justiiei, etc.). nasemenea situaii, s-ar putea crea o stare de docilitate a magistrailor fa de executiv. De aceea trebuie ca posibilitatea de numire, de avansare saude revocare s se realizeze prin procedurii care s pun n eviden numaicompetena profesional a celor n cauz. Aceasta cu att mai mult cu ct judectorii sunt pui adeseori n situaia de a exercita controlul legalitii actelor de guvernmnt i administrative.

1.LEGILE-se disting 2 situatii al controlului de constitutionalitate:a. controlul anterior ;apriorib.controlul ulterior;a posteriori a.Controlul anterior-se exercita asupra legilor votate de catre ambele camere ale Parl.inainte de promulgare.-acest control nu se exercita din oficiu si nici ca regula generala ci doar la sesizarea uneia dintre autoritatile prevazute de Constit.si anume pres.Ro. sau presedintele uneia din cele 2 camere , Guvern ,ICCJ ,Av.Poporului sau 50 de deputati ori 25 de senatori. b.Controlul ulterior-(controlul in timpul activitatii legii)-acesta se realizeaza pe calea exceptiei de neconstitutionalitate a legilor aflate in vigoare si care sunt aplicabile in cadrul unui litigiu dedus in fata unei instante obisnuite.

2. TRATATELE SAU ALTE ACORDURI INTERNATIONALE-In cadrul procedurii de ratificare a tratatelor internat. O etapa obligatorie este verificarea conformitatii acestora cu prevederile const.-este un control preventiv anterior ratificarii.Controlul nu se exercita din oficiu ci numai la sesizarea presedintilor camerelor sau a unui nr. De 50 de deputati sau 25 senatori.-in cazul in care e contrarietate intre prevederile acordului si Constit.,acesta poate fi ratificat numai daca se revizuieste Constit.,altfel acordul poate fi ratificat dar cu eliminarea din corpul sau a dispozitiilor contrare constit.

3. INITIATIVA DE REVIZUIRE A CONSTITUTIEI-Avand in vedere caracterul de act juridic legislativ suprem al Constit,nu e nicio autoritate statala care sa se poata opune chiar si sub pretextul controlului de constitutionalitate,vointei supreme a poporului.-Pe cale de consecinta nici C.C nu se poate opune revizuirii Constit. C.C este abilitata sa controleze daca initiativa legislativa nu incalca limitele revizuirii Constit.

4. REGULAMENTELE PARLAMANTULUI-Acest control se poate efectua si inainte de votare dar si dupa adoptarea regulamentului.Se face la sesizarea presedintilor celor 2 camere sau (si) unui nr de 25 sau 50 de deputati.

5. ORDONANTELE GUVERNULUI-Urmeaza aceeasi procedura ca si in cazul legii.

6. INITIATIVELE LEGISLATIVE POPULARE -Controlul este unul anterior adoptarii

49. Curtea Constituional. Organizare i funcionare.Constitutia Romaniei incredinteaza controlul constitutionalitatii C.C ;aceasta este formata din 9 judecatori numiti pt. un mandat de 9 ani fiecare,mandat ce nu poate fi prelungit sau innoit.Astfel 3 judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor,3 de Senat si 3 de presedintele Romaniei.C.C se innoieste cu 1/3 din judecatorii ei din 3 in 3 ani,in conditiile prevazute de legea organica a C.Cei 9 judecatori aleg prin vot secret presedintele C.C pe o perioada de 3 ani.Textul Constitutiei nu stabileste daca mandatul presedintelui de 3 ani poate fi reinnoit.Conform legi de organiz.presedintele C. poate fi reales la sfarsitul mandatului.

50. Atribuiile Curii Constituionale.

1.Atribuia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preedintelui Romniei i de confirmare a rezultatelor sufragiuluin exercitarea acestei atribuii Curtea Constituional este att o autoritatede nregistrare i expediere a operaiunilor electorale ct i o autoritate deverificare a respectrii dispoziiilor constituionale i legale n procedura dealegere a Preedintelui Romniei.Aceste atribuii constituionale ale Curii Constituionale sunt detaliat reglementate n legea privind alegerea Preedintelui Romniei.

2.Constatarea existenei mprejurrilor care justific interimatuln exercitarea funciei de Preedinte al Romniei icomunicarea celor constatate Parlamentului i Guvernului

n anumite situaii clar stabilite n Constituie, apare necesitatea asigurriiinterimatului n funcia de Preedinte al Romniei, deoarece titularul nu maipoate exercita prerogativele de conducere. Constatarea mprejurrilor carejustific interimatul, aceast soluie provizorie care asigur continuitateafunciei, revine Curii Constituionale.

3.Avizarea propunerii de suspendare din funcie a Preedintelui RomnieiConstituia prevede posibilitatea suspendrii din funcie a PreedinteluiRomniei n cazul n care acesta svrete fapte grave prin nclcareaprevederilor constituionale. ntr-o asemenea situaie n care decideParlamentul se cere avizul consultativ al Curii Constituionale.

4.Atribuia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea i desfurarea referendumului i de a confirma rezultatele acestuiaPotrivit Constituiei referendumul se poate organiza n urmtoarelesituaii: la cererea Preedintelui Romniei, dup consultarea Parlamentului,n probleme de interes naional; pentru demiterea Preedintelui Romniei;pentru aprobarea revizuii Constituiei. Curii Constituionale i revineatribuia de a veghea la respectarea procedurii referendare.

5.Rezolvarea contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic Potrivit art. 40 din Constituie sunt neconstituionale partidele politicesau organizaiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaz mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitii, a integritii sau independenei Romniei.Constatarea neconstituionalitii unui partid politic revine Curii Constituionale.

6.Soluionarea conflictelor juridice de natur constituionaldintre autoritile publice.Aceast atribuie se exercit la sesizarea Preedintelui Romniei, aunui a din preedinii celor dou Camere, a primului ministru sau a preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.