Etiologia arsurilor: Arsura este o boala chirurgicala locala si generala, produsa de multiplii factori vulneranti cu evolutie stadiala bine definite si cu prognostic in fucntie de amploarea si evolutia leziunii locale, de gravitatea complicatiilor si de precocitatea si corectitudinea tratamentului

Clasificare:-arsuri termice: produse in urma actiunii caldurii

-arsuri chimice: rezulta in urma actiunii unor substante chimice

-arsuri electrice: aparute sub actiunea curentului electric

Arsurile termice: etiologie- flacara >700-800 grade, substante inflamabile,vaporizante sau care se aprind, lichide fierbinti sau substante vascoase aderente ale caror puncte de fierbere nu depasesc 100 grade, prin solide fierbinti. Arsurile chimice: etiologie-acizii tari ( hcl, h2so4, azotic, fosforic) sau slabi ( acetic, oxalic), baze tari hidroxid de Na, K sau slabe ( Hidroxid de carbon), fosfor metallic, peroxizi (perhidrol), substante fotosensibilizante ( aniline, fluoresceina), substante iritante vezicante . Arsurile electrice: current electric continuu sau alternative, ce poate degaja temperature mai mare de 2000 de grade. Clasificarea anatomoclinica a arsurilor termice:-ia in calcul criteriul profunzimii in functie de lezarea plexurilor vasculare tegumentare si de posibilitatea de regenerare a pielii. Profunzimea leziunilor locale este direct proportional cu temperature agentului termic, dar si cu timpul in care acesta a actionat.

-exista 4 grade de profunzime:

a. gradul I- edem si durere: tulburari de dinamica circulatory si permeabilitate capilara, eliberare de histamina si chinina. Cantitatea de energie cu care tegumentul a venit in contact a fosr mica si nu a determinat alterrari ale epidermului superficial. Fenomene reversibile, vindecare prin restitution ad integrum in cateva zile.

b. gradul II- flictena cu continut clar, edem si durere- sunt distrusse straturile epidermice superficiale pana la stratul bazal germinativ, permitand regenerarea pielii. Flictena este determinta de acumularea lichidului extravazat in stratul de clivaj creat intre elementele coagulate termic si cele neafectate. Vindecare- per primam intentione in 10-12 zile. Daca se asociaza si infectia se prelungeste timpul de vindecare.

c.gradul III- flictena cu continut sanghinolent si derm ( dupa indepartarea flictinelor) de culoare rosie cu puncte hemoragice pe traiectele trombozante ale vaselor dermice amputate. Sunt distruse toate straturile epidermului, inclusive membrane bazala si grosimi variabile din derm. Partea din dermul restant se poate escarifica consecinta a extinderii trombozei in vasele acestuia. In functie de profunzimea pana la care a actionat factorul lezant, de existent si densitatea rezrevelor epiteliale, de calitatea tratamentului , vindecarea naturala , spontana poate fi posibila. Este o vindecare cu cicatrici hiper si hipopigmentate , hipo si hipertrofice, frecvent cicatrici retractile.De aceea pentru regiunile functionale arsurile intermediare nu trebuie conduse la vindecare spontana. Vindecarea in 3 saptamani prin proliferarea epiteliului. Vindecarea poate fi amanita de infectii sau erori terapeutice.

d.gradul IV- leziunile sunt rezultatul contactului cu surse ce au niveluri termince inalte. Au loc necroze de coagulare la nivelul tuturor straturilor pielii. In functie de termperatura la care s-a constituit escara care este mereu uscata, retractile si anestezica, se poate constata o colorare in diverse nuante de la galben la cafeniu ( escare prin caramerizare) la alb-cenusiu prin calcinare.La nivelul escarelor, vasele sanguine trombozate in hypoderm pot fi vizibile prin transparenta = tatuaj. Escarele arsurilor profunde sunt ireversibile prin afectarea tuturor straturilor pielii.

Determinarea suprafetei arse:

Se foloseste metoda Wallace (regula lui 9)- suprafata corpului este impartita in 11 regiuni, fiecare reprezinta 9%.

Membrele superioare reprezinta fiecare 9%=> 18 %

Membrele pelvine reprezinta fiecare 18%=> 36%

Regiunea anterioara a trunchiului 18%

Regiunea posterioara a trunchiului 18%

Perineul, organelle genital 1%

Cap si gat -9 %.

Se poate masura cu palma bolnavului care reprezinta 1% din suprafata sa corporala.

Indicele prognostic al arsurilor termice:

-reprezinta produsul dintre suprafata arsa si profunzime.

-se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul cel mai mare al arsurii.

-IP- 0-40 evolutie fara complicatii

-IP- 40-60 evolutie cu posibile complicatii

-IP- 60-80 evolutie cu complicatii in 50% din cazuri

-IP- 80-100 evolutie cu complicatii majore

-IP- 100-140 posibil decese

-IP- 140-160 deces in 50% din cazuri

-IP- 180- 200 predomina decesele

-IP> 200 decesele sunt regula

-IP este agravat de varsta extrema, situatii fiziologice (pubertate, sarcina), patologii organice (diabet, neoplazii, denutritie), traumatisme associate.

Primul ajutor in arsurile termice: -primul ajutor se acorda la locul accidentului. Masurile constau in scoaterea rapida din mediul termic, dus departe la aer curat si culcat orizontal, stingerea focului de pe haine cu mijloacele existente, explorarea functiilor vitale respiratorii, circulatorii si sustinerea lor (masaj cardiac, respiratie artificiala)

-aplicarea unui prosop udat in apa rece peste zonele arse pentru diminuarea durerii si a gradientului termic

-daca prezinta si alte traumatisme se va proceda la hemostaza provizorie si imobilizarea fracturilor

-daca este posibil se administreaza analgezice IV oxygen si perfuzii cu solutii cristaloide.

-transportul la spital este obligatoriu pentru orice arsura cu suprafata > de 5%. P timpul transportului nu se dau alimente sau lichide pe cale orala.

6.Stadiul I al bolii arsului:

-boala arsului este o reactive generala a organismului la agresiunea termica.

-stadiul I- primele 3 zile , perioada socului postcombustional, se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene. Sanctiunea corecta, la timp si eficienta este conditia esentiala a supravietuirii.

-daca tratamentul este correct bolnavul ar trebui sa prezinte la finele acestei perioade parametric circulatori si respiratori cat mai aproape de normal, constienta prezenta, absenta agitatiei psihomotorii, diureza restabilita (50ml/h), transit intestinal reluat.

7.Stadiul II al bolii arsului:

-zilele 4-21- perioada metaagresionala, dismetabolica.

-catabolismul ce se desfasoara in conditii de hipoxie, organe suprasolicitate si in prezenta unor reziduuri toxie provenite direct din leziunea locala.

-este caracterizat printr-o serie de etape: zilele 4-6- remiterea edemelor, daca bolnavul a fost correct ingrijit , ce determina criza poliurica (atentie la functia cardiac si renala), ziua 9 se poate face un diagnostic prcis al profunzimii leziunilor locale, ziua 12 poate caracteriza debutul decompresiunii renale dupa perioada socului cu IRA functionala, pot aparea complicatii digestive (HDS- poate aparea in orice moment pentru pacientul cu arsuri grave), CID, complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intend si dupa perioada celor 21 de zile. La finalul acestei perioade bolnavul trebuie sa se prezinte astfel: arsurile de gradul 3 vindecate, escarole de gradul 4 detersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt pentru a primi in urmatoarele zile grefa de piele.

8.Stadiul III al bolii arsului:

-zilele 21-60 =perioada chirurgicala

-in conditia in care bolnavul a fost bine ingrijit local si general, intra intr-o perioada de echilibru metabolic foarte fragil.

-grefarea intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a fost correct condus.

-in conditiile in care tratamentul local modern al arsurii , std 3 se suprapune peste stadiul 2, formarea plagii granulare fiind consideerata o complicatie locala.

9. Stadiul IV

=socul cronic

-este o modalitate de evolutie cauzata de pierderea momentului operator de o ingrijire necorespunzatoare sau de o arsura extreme de grava.

-el intra in perioada socului cronica , daca la 60 de zile de la accident prezinta plagi granulare pe regiuni intinse.

-consecutiv existentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusirea imunitara, dezechilibre metabolice.

-la copiii mici, arsuri grave, la malnutriti, varstnici, persoana tarate socul cronic se poate instala inaintea celor 60 de zile.

-starea generala se caracterizeaza prin : casexie, areactivitate, adinamie apatie, anorexie, subfebrilitate, plagi hipersecretante, fetide, fara tendinta de reparare, singura sansa ptr bolnav fiind grefarea ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp dupa reechilibrare.

10.Tratamentul local in arsurile termice:

-scopul: - crearea de conditii de asepsie care sa permita plagii si tesuturilor vechine o buna evolutie, diminuarea pierderilor lichidiene si prevenirea tulburarilor ischemice, limitarea agravarii leziunii, limitarea resorbtiei de toxine, diminuarea fenomenelor algice, evitarea reactiilor alergice sau hipersensibilizante, protective antibacteriana, grabirea detersarii escarelor si obtinerea unui pat granular optim si cat mai apt pentru grefare, protectia asistenta si dirijarea epitelizarii, vindecarea sa se produce cat mai repede, cu minimum de sechele estetice sau functionale, cu dezvoltarea minima de tesut scleros sau cheloidian.

- variante de tratament local:

a.tratament local classic este predominant conservative, cu epitalizare spontana controlata a leziunii de gradul 2 si 3 , detersarea complete a escarelor de gradul 4, cu grefare cat mai rapida dupa ziua 21 cu autogrefe.

b.tehnicile de excizie, grefare imediata, precoce sau secventiala sunt forme de tratament chirurgical agresiv.

Exemplu: electrocutiile, arsurile chimice, escare termice de gradul 4 si acoperirea cu grefe este obligatorie. Alegerea variantei de tratament se face dupa 24 de h dup ace pacientul este reechilibrat biologic.

c.prelucrarea primara a leziunilor de arsura: toaleta locala masura importanta de desocare, plaga de arsura reprezinta o cale de acces pentru germenii din exterior. Tot pe aici au loc pierderi importante de lichid si protein

-leziunea primara , propriu-zisa este o sursa din care se resorb enzyme lizozomale, kinine, endotoxine microbiene si de aceea prelucrarea primara se face in cel mai scurt timp.

d.inciziile de decompresiune: consecutive arsurii in zona imediat subiacenta se constituie un edem care determina fenomene ischemice la nivelul lojelor inextensibile, exemplu la abdomen si torace cu limitarea excursiilor toracice.

-pentru evitarea complicatiilor se fac incizii de decompresiune.

-principiile de efectuare: in axul segmentului, din tesut sanatos pana in tesut sanatos, pe linia mediana a fiecarei loje interesate, intereseaza epidermal si dermul In arsurile profunde se poate ajunge in plan fascial cu respectarea retelei venoase

e. incizii de circumvalare: ptr arsurile prezentate tarziu, neglijate, infectate.

11.Tratamentul medical in arsurile termice:

A. supravegherea parametrilor clinici: -diureza 30-50 ml/h, TA, pulsul, respiratia: ritm respirator normal, se administreaza O2 pe sonda nazala, aspectul mucoaselor si tegumentelor: trebuie sa fie umede, calde, roze,turgorul cutanat sa arate un grad mai bun de elasticitate a tesuturilor. Bolnav constient, linistit, cooperant, fara sa acuze dureri. Clisme zilnice pentru eliminarea continutului bacterian intestinal si suprinderea la timp a HDS.

B.Examene paraclinice utile: Hb, Ht, glicemie, uree sangvina, electroliti, rezerva alcalina, gaze sangvine, pH sangvin, PVC.

C.Reechilibrarea hidroelectrolitica: se incepe la ajungerea bolnavului la spital ptr evitarea socului hypovolemic si a IR

-cantitatea de lichide necesare in primele 24 h se calculeaza dupa formula: ml/24h= suprafata arsa % X kg corp X gr arsurii.

-solutiile perfuzate: cristaloide 50%, NacL, glucoza izotona, Ringer iodat si macromolecule 50%: dextran 40, manitol, sange.

-ingredientele solutiei perfuzate: 1/3coloizi sangele reprezinta din cantitatea de macromolecule , restul e dextran 40, 2/3 cristaloide, solutiile vor fi isotone si izoterme.

-Ritmul administrarii: in primele 8h- din cantitatea/24h, in continuare la fiecare 8h.

-mijloacele de reglare a ritmului de perfuzie- diureza (normal 30-50ml/h) In urmatoarele 24 h se administreaza aceleasi cantitati de lichide repartizate uniform pe durata zilei.

D.Asigurarea respiratiei si oxigenarea tesuturilor:

-obligatorie la cei care au inhalat fum, gaze toxice, la cei intoxicati cu CO2, CO.

-urgenta : resuscitare cardiorespiratory, eventual traheostomie

-in caz de leziuni mucosae sau extramucoase a CR intubarea cu respiratie asistata.

E.Prevenirea infectiilor:

-vaccin antitetanic

-tesuturile devitalizate sunt excizate, se prepara cultura din plaga arsa, se administreaza antibiotic cu spectru larg.

F.SUportul nutritional: - initial la bolnavii cu stare grava- perfuzii cu glucoza

-se recomanda reluarea cat mai precoce a alimentarii per os dupa 24-48h, cu glucide 75%, proteie 25%, aproximativ 3000cal/zi.

G.ASocierea altor tratamente: este obligatorie ptr prevenirea sau tratarea complicatiilor, anticoagulante (heparina), antienzyme pancreatice (gardox, trasylol), insulin, pansamente gastrice, antiacide, antagonisti histaminici.

Nu se administreaza corticoizi sunt deja in exces prin excitarea corticosuprarenalei si produc perturbari in redresarea socului, sedative pot masca o agravare a socului, agitatie arsului fiind data de hipoxie, analgetice vasculare: tip CA ptr ca arsul nu este depresat vascular si pot produce anuria prin microtromboze si necroze celulare, procaine produc intreruperea mecanismelor vasopresoare, unguente peste arsura- produc cruste si favorizeaza infectiile anaerobe.

CHIRURGIA ARSILOR:-se aplica tuturor arsurile ce nu se vindeca spontan in 3 saptamani, cuprinde arsurile intermediare si profunde 3-4.

-cuprinde excizia grefare precoce si grefarea plagilor granulare.

a. Excizia: grefare precoce- indepartearea escarei si acoperirea patului viabil rezultat cu autogrefe sau substituenti de grefe.

-indicatii- arsuri profunde gr 4, arsuri intermediare profunde gr 3,arsuri chimice si arsuri electrice

-contraindicatii- instabilitate hemodinamica , anemie cu Hb septicemia

Diag se stabileste pe baza datelor de anamneza , ex clinic si paraclinic ( RX de mana si degete , leucocitoza , VSH crescut )

45. TENOSINOVITELE DEGETE SI MANA : TRATAMENT

Chirurgical:

- incizie, excizie

- evacuarea colectiei purulente

- toaleta chimica

- drenaj

- pansament si imobilizare in pozitie ridica a mainii afectate

Incizia:- deschiderea focarului cu deschiderea tuturor lojelor in care s-a colectat puroiul

- larga, drenanta , neinvalidanta pt inervatia si vascularizatia regiunii afectate

Excizia :- ablatia in bloc a tesuturilor distruse , necrozate

- pana la tesuturile sanatoase lasand uneori defecte

Toaleta chimica:- lavaj abundant si repetat cu apa oxigenata , ? , ser fiziologic

Pansamente:- bogat, drenant, necompresiv

Imobilizarea: - atele gipsate, metalice, ? . mana ridicata in pozitie de repaus

Antibioterapia:- odata cu aparitia semnelor celsiene

- 7-10 zile

- intravenous

Tenosinovita acuta :

Incizie pe fata anterioara a degetului afectat , preferabil incizie ondulata pe lungimea tecii sinoviale

Evacuarea colectiei purulente

Excizia tecii sinoviale si a tendonului devitalizat

Toaleta chimica, plaga se lasa deschisa, pansament

Imobilizarea razei digitale afectate

Antibioterapie cu spectru larg , apoi tintita conform antibiogramei

Inchiderea plagii prin diverse procedee plastice

49. TRAT PANARITII

Panaritiul pulpar : - incizie plasata pe zona de tumefactie cu excizia focarului si toaleta ulteriora

- lasarea deschisa a plagii operate, pansament

- imobilizare

- inchiderea prin sutura sau procedeu plastic

Panaritii subunghiale:- ablatia totala sau partial a unghiei

- evacuarea colectiei

- toaleta chimica, pansament

- imobilizare

- antibioterapie

Panaritiul periunghial:- incizie periunghiala

- excizia in bloc a sinusului afectat + a zonei marginale a unghiei

- toaleta chimica, pansament

- imobilizare

- antibioterapie

Panaritiul flictenular:- excizia flictenei cu evacuarea colectiei

- toaleta chimica, pansament

- imobilizare

- antibioterapie - ?

Panaritii in buton de camasa: - incizia colectiei superficiale si descoperirea comunicarii cu colectia

profunda

- incizia cavitatii purulente profunde

- evacuarea puroiului

- excizia focarului

- toaleta chimica, pansament

- imobilizare

- antibioterapie

50. DIAG PANARITII

Clinic:- tumefactie roseate teg destinse si lucioase

durere : - initial cu caracter de tensiune sau arsura accentuate la atingere sau presiune

- se accentueaza in urm 24-48 h cu exacerbari pulsatile , frecvent nocturne

- impune pozitie antalgice ale seg bolnave

-impotenta functionala

-se pot asocial limfangita reticulara sau tronculara si limfadenite regionale

-fen generale:- febra ( initial subfebra )

- frisoane

- alterarea starii generale ce indica aparitia complicatiilor : tenosinovita purulenta , artrita, osteita , flegmon

Paraclinic: - analize bacteriologice : ?

- analize hematologice : leucocitoza cu deviere la stanga ( neutrofilie ), VSH crescut

- analize biochimice: - fibrinogen, CRP crescut

- glicemie crescuta

- probe functionale renale si hepatice alterate

- Rx : eventuali corpi straini

- biopsii

Diagnostic

Anamneza:- traumatism recent

- poarta de intrare

- teg inflamate local cu poz antalgica si evolutie spre fluctuenta si fistulizare + evaluarea terenului bolnavului + paraclinic

Diagnostic diferential :- cu fisuri metafizare sau diafizare ale falangelor

- fractura metacarp / carp

51. DIAG INFECTIILOR MAINII LA FEL CA 50

52. TRATAMENTUL INFECTIILOR MAINII

tratamentul correct este cel chirurgical

- incizie

- excizie

- evacuarea colectiei purulente

- toaleta chimica

- drenaj

- pansament

- imbolizarea in pozitie ridicata a mainii afecatte

- antibioterapie

interventia se face sub anestezie generala , uneori cu anestezie tronculra la distanta de focar

incizia :- deschiderea focarului cu deschiderea lojilor in care s-a colectat puroiul

- va fi larga, drenanta, neinvalidanta pt vase si nervi

excizia:- ablatia in bloc a tesuturilor devitalizate , distruse, necrozate

evacuarea colectiei purulente

toaleta chimica : - lavaj abundant si repetat cu apa oxigenata , cloramina , ser fiziologic

drenaj

pansament ;- bogat, drenant, necompresiv si se va schimba de cate ori e nevoie

imobilizare:

- se adapteaza la fiecare pacient

- se folosesc atele gipsate, metalice, mana fiind ridicata in pozitie de repaus

antibioterapia ;- se impune odata cu aparitia semnelor celsiene fiind efectuata conform antibiogramei

- 7 10 zile iv

medicatie antalgica + antiinflamatorie

53. INFECTIILE DEGETE SI MANA : DEF SI CLASIF

sunt afectiuni acute ale degetelor si mainii ce pot genera sechele fucntionale uneori ridicand problem vitale

reprezinta inflamatii septice acute

Clasificare:

infectiile degetelor mainii si numesc panaritii si se clasifica in :

panaritii superficiale:- eritematos

- flictenular

- periunghial

- subunghial pulpar

panaritii profunde:- tenosinovita

- osteita falangei

- osteoartrita interfalangiana

Flegmoanele mainii se clasifica :

flegmonul lojii tenare

flegmonul lojii hipotenare

flegmonul lojii palmare mediane

flegmonul lojii comisurale

flegmonul lojii dorsale a mainii

gangrena externa cutanata a mainii

54. ETIOLOGIA INFECTIILOR DEGETE SI MAINI

Etiologie: - vezi curs

Patogenie :

Traumatisme:

plagi minore: escoriatii, leziuni de grataj, corpi straini , leziuni periunghiale, echimoze, hematoame

plagi contuze infectate cu distrugeri de parti moi

arsuri

Erori terapeutice:

toaleta chirurgicala incomplete / incorecta

drenaj nerecomandat

suturi in tensiune cu necroza secundara

administrarea nejustificata de antibiotic

Metastaze septice la nivelul mainii si degetelor in cadrul septicemiilor

55.OSTEITA + OSTEOARTRITA INTERFALANGIANA : DIAG + TRATA

Osteita = infectie acuta a osului unei falange

face parte din panaritiile profunde

osteoartrita = infectia acuta a articulatiei dintre 2 falange

diagnosticul se pune pe :- anamneza

- poarta de intrare a germenilor

- ex clinic : semne celsiene locale, semne generale

- paraclinic

Tratament

Osteita falangei;- abordul chirurgical este ales astfel incat sa se poata intercepta focarul osteitic

- excizia in totalitate a focarului si a partilor moi devitalizate

- daca t osos este ramolit se chiureteaza si se evacueaza

- toaleta chimica

- plaga operatorie se lasa deschisa

- antibioterapie

- in cazul distrugerii massive osoase si de parti moi , singura solutie este amputatia si lasarea deschisa a bontului de amputatie ce va fi inchis secundar

Osteoartrita interfalangiana:- incizia si evacuarea puroiului din cavitatea articulara

- excizia focarului

- toaleta chimica

- plaga operatorie se lasa deschisa

- pansament

- imobilizare a razei digitale afectate

- antibioterapie

56. TRAT GANGRENEI CUTANATE EXTENSIVE

reechilibrare hemohidroelectrolitica pre intra si post op

combaterea socului infectios

antibioterapie cu spectru larg, in fct de antibiograma

excizia larga a tesuturilor devitalizate cu deschiderea tuturor cavitatilor purulente

toaleta chimica abundenta si repetata

pansament

imobilizare

acoperirea defectelor cutanate post excizionale dupa 24h sau dupa granulare cu grefe de piele libera despicata

57. GANGRENA CUTANATA EXTENSIVA : DEF SI ETIO

= necroza tesuturilor tegumentare cu supuratia acestora pe suprafata relative intinse

- are o component microvasculara si septica /toxica

- fenomenele se produc predilect in tegument pt ca tegumentul impreuna cu extremitatile membrelor au o circulatie de tip terminal a carei obliterare septica / toxica duce la necroza in bloc a teritoriului respective

Etiologie :- clostridia

- bacteroides

- enterococ

- streptococ

- stafilococ

- piocianic

- proteus

63. CARACTERISTICILE PANSAMENTELOR LA MANA

va fi bogat, drenant, necompresiv

steril, abordant, protector, nedureros

se mentine asepsia unei plagi in scopul cicatrizarii

se schimba de cate ori e nevoie

imbibarea pansamentului impune schimbarea lui obligatory

58. SINDACTILIA : DEF, CLASIF, DIAG

= alipirea partial / complete a 2/ mai multe degete

repr malformatia congenitala cea mai frecventa a membrelor

se manifesta printr-o lipsa de diferentiere in care degetele nu se separa in apendici individuali

clasificare :- sindactilia embrionara :- larga

- stransa

- sindactilia secundara :

- post combustionala

- post traumatica

Diagnostic:

anamneza

ex clinic - alipirea degetelor

se asociaza cu mai multe sindroame : - apert, Portland, benzilor amniotice

se poate asocia cu : - polidactilia, despicaturile mainii, constrictii inelare, sdr craniofaciale

ex paraclinice

59. SINDACTILIILE EMBRIONARE : DEF, CLASIF, DIAG

= reprezinta o malformatie caract prin lipsa de atrofiere sau persistenta unor forme embrionare si fetale

- determina alipirea partiala/ complete a 2/ mai multe degete

Clasificare:- largi: - degetele sunt unite de la baza => varf printr-o singura membrane

- au functionalitate normal

- stranse:- unghiile pot fi unite dar scheletul este bine individualizat

- au functionalitate scazuta

Mai pot fi:- simple:- degetele sunt lipite de tesuturile moi

- complexe:- oasele degetelor adiacente sunt fuzionate

- complete:- degetele lipte pe toata lungimea

- incomplete:- piele dintre degete e lipita doar pana la un anumit nivel , nu ajunge la unghie

- complicate :- sindr Apert implica mai multe degete

- fenestrate :- amniotic, band syndr

Sindactilia simpla poate fi :- totala/ partial

- complete / incomplete

Diag :- anamneza

ex clinic

ex paraclinic : rx de mana+degete

60. TRAT SINDACTILII

Sindactilia complexa- eliberarea chirurgicala a degetelor pt a creste functionalitate mainii

separarea degetelor unite prin grefe de piele ce acopera lipsa de tegument

grefele sunt preluate din abd inf

pacientul sa fie in intervalul de varsta 6 luni 2 ani

dupa interventia mana este pusa in gips pana la cot pt protectia grefelor si pt imobiliz?? Membrului

postop : - departator interdigital ce tb tinut 6 sapt

piele este despicata egal intre cele 2 degete prin incizii in zig zag

se separa doar o margine a degetului pt a nu determina complicatii ischemice

61. MALADIA DUPUYTREN : DEF SI CLASIF

este o afectiune care se manifesta la nivelul palmelor si degetelor si consta in retractia apronevrozei palmare cu aparitia unor corzi fibroase in tensiune ce vor trage si vor fixa degetele catre palma

anamneza ;- evolutie lenta, indelungata, caracter invazix

ex clinic: - aparitia unor noduli in palma cu evolutie catre bride retractile

- art mainii si degetelor ( metacarpofalangiene si interfalangiene ) se bloca in flexie de diverse grade

- extensia degetelor este imposibila

- cel mai frecvent sunt afectate degetele 4 si 5

atc pers patologice :- diabet zaharat, epilepsie, ???

paraclinic: - rx poate sa arate leziuni osteoarticulare in cazurile avansate

62, DUPUYTREN : STADIALIZARE SI TRAT

Tratament:

stadiile initiale :- fizioterapie

- injectarea de preparate cortizonice pt ameliorarea simptomelor

- pt durere anestezice locale ca lidocaina

classic:- trat chirurgical al bridelor contractile

- sunt desenate o serie de incizii palmare prelungite pe fetele volare ale degetelor afectate cu rolul de a relaxa contracture , se creeaza si reserve tegumentare pt a acoper defectele palmare

dupa interventie :- fizioterapia pt restabilirea functiei mainii

Tratament NA ( needle aponeurotomy ) tehnica de sectionare a aponevrozei se incizeaza ? apronevroza palmara afectata cu acul

Stadializare ;- stadiul 0 fara leziuni

- stadiul N noduli palmari cu instalarea diformitatii in flexie

- stadiul I flexie totala in 0-45 grade

- stadiul II - flexie totala intre 45-90

- stadiul III- flexie totala intre 90-135

- stadiul IV- flexie > 135