1.Notiunea si constituirea legislatiei contraventionale:a)Legislatia contraventionala s-a constituit treptat. Pina in anii 80 raspunderea pentru contraventii era reglementata in sute de acte normative. In 1980 Sovietul Suprem al URSS a adoptat Bazele legislatiei URSS si ale republicilor unionale cu privire la contraventiile administrative in care s-au determinat principiile de baza si prevederile generale ale legislatiei. Aceasta a servit ca baza pentru codificarea Codului cu privire la contraventiile administrative al RSS Moldovenesi adoptat in 1985. Acesta la rindul sau a servit ca temelie in reglementarea raspunderii pentru contraventiile administrative a Codului contraventional al RM adoptat in 2008, si care a intrat in vigoare in 2009.Legislatia contraventionala este totalitatea de norme de drep ce determina principiile raspunderii contraventionale, faptele ce constituie contraventii, sanctiunile contraventionale aplicabile, precum si procesul contraventional, aceste norme fiind prevazute in Codul contraventional si in alte acte normative expres prevazute de acesta.b)Scopuri: -apararea drepturilor si libertatilor legitime ale persoanei, -apararea proprietatii, -apararea ordinii publice si apararea altor valori ocrotite de lege, in solutionarea cauzelor contraventionale, -prevenirea savirsirii de noi contraventii. Legislatia contraventionala urmareste ocrotirea atit a intereslor private cit si a celor publice. c) Legislatia contraventionala are un loc primordial in sistemul de drept. Legislatia contraventionala este formata din Codul contraventional. Deci acesta este cel mai important izvor al dreptului contraventional, singurul care cuprinde normele de drept ce stabilesc principiile si dispozitiile generale si special in material contraventionala, determina faptele ce constituie contraventii si prevede procesul contraventonal si sanctiunile contraventionale.

2.Actiunea legislatiei contraventionale:a)Directiile de actiune ale legislatiei contraventionale sunt: actiunea legii contraventionale in timp, actiunea legii contraventionale in spatiu, actiunea legii contraventionale asupra cercului de persoane.b)Actiunea legii contraventionale in timp. Caracterul contraventional al faptei si sanctiunea contraventionala se stabileste de normele Codului contraventional care este in vigoare cind s-a savirsit fapta. Norma care inaspreste sanctiunea sau situatia persoanei nu are efect retroactiv. Daca legea noua prevede o sanctiunea mai aspra, contraventia se sanctioneaza cu legea in vigoare la momentul consumarii ei. Daca legea prevede o sanctiune mai blinda, aceasta are efect retroactive. Daca fapta nu mai este considerate contraventie, ea nu se sanctioneaza, iar sanctiunea stabilita nu se executa. Timpul savirsirii contraventiei este timpul savirsirii actiunii ilicite, iar in cazul inactiunii, se considera timpul in care trebuia sa se desfasoare actiunea pe care contravenientul nu a savirsit-o.Actiunea legii contraventionale in spatiu. Conform Codului, se considera loc al savirsirii contraventiei, locul unde s-a savirsit actiunea prejudiciabila sau in cazul inactiunii, locul unde trebuia sa se desfasoare actiunea pe care contravenientul trebuia sa o realizeze.Deasemenea se considera contraventii cele savirsite pe teritorul RM, in apele teritoriale sau in spatiul aerian al RM, la bordul unei nave militare maritime sau aeriene ce apartin RM. In cazul in care acestea se afla in afara spatiului RM, se sanctiuneaza in conformitate cu Codul Contraventional al RM daca tratatele internationale la care RM ia parte nu dispun altfel.Actiunea legii contraventionale asupra cercului de persoane. Legislatia contraventionala este aplicabila persoanelor fizice cetateni ai RM si cetatenilor straini, apatrizilor aflati sau domiciliati pe teritoriul RM. Legislatia este aplicabila si persoanelor juridice prevazute de Cod care au sediul pe teritorul RM. Nu pot fi supusi raspunderii contraventionale reprezentantii diplomatici ai statelor straine si persoanelor care conform tratelor la care RM ia parte nu cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale.c) Legislatia contraventionala este aplicabila P.F. care sunt cetateniiai RM precum si cet.strainii si apatrziilor aflati sau domiciliati pe teritoriiul al RM .Deasemeenea legsislatia contraventionala este aplicabila P.J. prevazute de C.C cu sediul pe teritoriul rM.Insa nu pot fi supusi raspundere contraventionale reprezentaii diplomaticii ai statelor starine sau a;te persoane care in conf. cu lefgile RM nu cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale a RM sau in caz carora este lacatuita raspunderea contraventionala .

3. Noţiunea şi caracteristica dreptului contravenţional:D.C. poate fi definit ca o totalitate de norme de drept ce reglementeaza modul de sanctionare a persoanelor ce comit fapte ilegale ce constituie contraventii .D.C. se carcaterizeaza prin urmatoarele trasaturii specifice :1.DC cuprinde o totalitate de norme de drept cu reglementeaza relatiile sociale privind comitrea conraventie ca o categorie distincta de fapte ilegale;2.DC este codificat , normele fiind cuprinse in principal in C.C. al RM;3.Normele DC poarta un caracter imperativ , adica sunt obligatorii pt adresanti si deasemenea poarta un caracter coercitiv ,adica in mare majoritate sunt interdictii si mai rar poarta caracter prescriptiv sau permisiv ;4.Normele DC la fel ca si majoritatea normelor DA au un caracter de mobilitate ,adica frecvent ele sunt supuse revizuirii avind in vedere faptul ca DC in esenta sa reprezinta unul din mecanismele juridice de asigurare a respectarii anumitor norme si garantarea stabilitatii unui anumit cerc de relatii sociale care sunt intr-o permanenta evolutie5. Normele DC apara dr. Si lib. Legitime ale persoanei,proprietatea,ordinea publica, alte valorii similare ocrotite de lege precum si previn savirsirea unor noi conrtaventii sau altor fapte ilegale .1.2.Determinatii obietul si procedeele de reglementare a dreptului contraventional .Obiectul de reglementare a DC curpinde relatii sociale referitoare la faptele ce constituie contraventii. Insa daca analizam cercul de subiecte ale acestor relatii, acestea nu se deosebesc cu nimic de cercul de subiecte ale D.Adm. Astfel apar autoritatile executive ca agentii constatatori sau autoritatii ce solutioneaza cauze conraventionale pe de o parte si pers.f si j -subiecti ai contraventiei.Metoda de reglementare la fel nu difera de una din metodele D.A. cum ar fi intedictia adica obligatiunea juridica directa de a nu savirsi fapte prevazute de C.C. al RM.Deasemenea mai rar se intilnesc prescriptii sau permisuni ca mijloc de reglementare in DC insa aceste procedee deasemenea sunt caracteristice D.A.1.3.Aprecitia locul dreptului contraventional in sistemul dreptului Reesind din cele mentionate DC ocupa un loc distinct in reglementarea anumitor relatii sociale si reprezinta un mecanism juridic efecient utilizat in cadrul DA pt a asigura respectarea si garantarea stabilita anumitor norme si relatii sociale

4. Izvoarele dreptului contravenţional:a) Definiţi şi identificaţi criteriile de clasificare ale izvoarelor dreptului contravenţional.Izvoarele dr contr sunt formele juridice prin care sunt exprimate normele de drept contrav.Acestea sunt clasificate in functie `de relatie sociale, economice, culturale ce le reglementeaza, dupa tipul forta juridical al izvorului adica tipul de act normatic in care se exprima vointa de stat, dupa contitunul normei juridice.b) Caracterizaţi izvoarele dreptului contravenţional.Constitutia RM este legea fundamental a statului care are o forta juridical suprema. Dreptul Contr trebuie sa corespunda prevederilor Consitutiei. Urmatoarele izvoare formale ale dr contr. sunt legile(in esenta organice) care contin norme cu privire la contraventii, de ex Codul contrav, Codul de executare al RM, Codul penal al RM. Hotaririle Parlamentului sunt izvoare in masura in care cuprind norme ce reglementeaza raporturi aferente contraventiilor.Hotaririle si Ordonantele Guvenrului pot fi izvoare in masura in care contin norme de drept contr.Tratatele internationale sunt deasemenea izvoare ale dr contr. RM se oblige sa respecte tratatele la care este parte. Tratatul international poate constitui izvor ale dr contr daca stabilesc norme juridice la relatiile sociale din sfera de reglementare a dr contr si daca sunt de aplicare directa. Doctrina si practica judecatoreasca nu reprezinta izvoare formale ale dreptului contr.c) Decideţi asupra ştiinţei juridice şi practicii judecătoreşti interne şi internaţionale în aspectul calităţii de izvoare a dreptului contravenţional.Respectiv doctrina si practica judecatoreasa nu le putem conisedra izvoare formale ale DC deoarece ele nu creaza si nu contin nomre DC cu caractre general si impersonal desi atot doctrina cit si practica judecatoreasca au o influneta directa asupra constituirii si perfectionarii izvoarelor formlae ale DC mentionate.

5. Dreptul contravenţional ca ştiinţă şi disciplină didactică: a) Determinaţi obiectul de cercetare (studiu) al ştiinţei şi disciplinei dreptul contravenţional. Stiinta DC este parte componenta a stiintelor juridice si in special a stiintei DA.Prin umrare stiinta DC cuprinde a totalitatii de cunostinte sau prevdere teoretice despre DC.De ex.: Stiinta DC cerceteaza asa probleme cum ar fi principiile rasp. Contr. Notiunea si elementele contraventie specificul sanct.contrav, procesul contraventional adica totul ce tine de reglementare relatiilor sociale prin intemediul nomrelor de DC .In baza cuncluziilor si legitatilor descoperite inclusiv legatura si evolutia nomrelor de DC ,stiinta DC elaboreaza propuneri si recomandarii privind perfectionarea normelor DC in scopul ridicarii eficientei acestora.Astfel DC ii corepsunde stiinta despre DC intre care exista legaturii specifice..Astfel daca DC cuprinde o totalitate de norme de drept ce reglementeaza modalitatiile de sanctionare a persoanei ce comit contraventii atunci stiinta DC se ocupa de cercetare si evaluare acestor norme de DC.b) Stabiliţi corelaţia dintre dreptul contravenţional, ştiinţa şi disciplina dreptului contravenţional. In ceea ce priveste corelatia dr si stiintei DC se poate afirma ca obiectul de crecetare a stiintei DC este mai larg decit ob. de reglementare a DC deoarce stiinta DC include ob. de cercetare atit izvoarele formlae ale DC cit si diferite conceptii sau prevederi teoretice despre DC unite in cadrul doctrinei.Deasemenea DC poate fi identificat si ca disciplina didactica Ca disciplina DC poate fi definita ca o totalitate de conceptii si prevederi principale despre DC sistematizate in scopul instruirii ori perfectionarii specialistilor in domeniu.Este evident ca ob DC ca disciplina este mai largaa decit obiectul de reglemenatre a DC si mai restrins dceit ob de cercetare a DC ca stiinta avind in vedere ca sunt incluse doar cele mai principale conceptii ale stiintei DC.c) Apreciaţi importanţa ştiinţei dreptului contravenţional.Principalele sarcini ale stiintei dr contr sunt elaborarea unei doctrine unitare in domeniul normelor de dr. cuprinse in Const RM, confomr legilor si altor acte normative care corepsund Const. Astfel stiinta DC trebuie sa tina cont de noile realiati sociale cind la baza activitatilor organelor de stat sunt puse principiile echitatii, egalitatii, democratismului, iar valoriile umane prevaleaza asupara asa numitelor interese statale.Stiinta DC se dezvolat odata cu aparitia unor noi realtii sociale avind si sarcina de perfectionare a normelor juridice existente cu privire la contraventii.In afara de DC si alte instituii ale DA sunt in conexiune precum si continua dezvoltare, cum ar fi:institutia serviciului public; contecios administrativ toate impreuna asigurind informarea si activitatea eficienta a puterii executive.

8. Noţiunea şi semnele contravenţiei:a) Definiţi şi caracterizaţi contravenţia.Contraventia este fapta- actiunea sau inactiunea- ilicita care atenteaza la valorile sociale ocrotite de lege, este prevazuta de codul contr si este pasibila de sanctiunea contr. Semnele: caracterul antisociala al faptei, caracterul illegal al faptei, vinovatia persoanei si aplicarea raspunderii pentru fapta ilicita sub forma de sanctiune contraventionala.b) Analizaţi semnele contravenţiei.Asadar fapta poate fi defenita in calitate de actiune compoartare volitiva incluzind in sine aspecte ale comportarii:1.actiunea 2.inactiunea Actiunea reprezinta neindeplenirea activa a obligatiilor, a cerintilor legale precum si incalcarea interdictiei. Inactiunea reprezinta neindeplinirea pasiva a obigatiei. In unele cazuri aceleasi obligati pot fi incalcate atit prin inactiune cit si prin actiune . Conform importantei sociale fapta are un caracter antisocial adica cauzeaza daune intereselor persoanelor si societatii. Caracterul ilegal al faptei consta in faptul sau savirsirea faptei respective prin incalcarea normelor de drept.Vinovatia persoanei presupune ca fapta este comisa din intentie sau imprudenta.Prezenta vinovatiei reprezinta un semn foarte important al Contraventii, deoarece lipsa acestuia exclude recunoasterea faptei in calitate de contraventie. Raspunderea pt fapta deasemenea se refera la un semn al conraventii,adica in calitate de contraventii se recunoaste numai acea fapta pt care legislatia prevede raspunderea contraventionala.Prin urmare pe de o parte raspunderea serveste in calitate de temei al raspuderei contraventionale, pe de alta parte raspunderea contraventionala serveste ca semn al contraventie.c) Decideţi asupra caracterului prejudiciabil al contravenţiei în raport cu alte fapte ilegale. Pentru a decide asupra caracterului prejuridiciabil al contraventiei in raport cu alte fapte ilegale trebuie sa analizam latura juridical a acesteia. In primul rind obiectul contr reprezinta relatiile sociale reglementate de catre normele de drept si ocrotite prin masurile rsp contr din diferite domenii. Latura obiectiva consta in actiunea sau inactiunea interzisa de normele dreptului contr. Aici putem include si caracterul faptei care poate fi continuu, prelungit sau repetat. Suiectul contr sunt divizate in p fizice: cu capacitate de exercitiu care a implinit 18 ani (cu exceptii) si jur, dar pot fi si subiecti specifici. Laura subiectiva este reprezentata prin vinovatie care are doua aspecte: imprudenta si intentia. Elementele facultative sunt moticul si scopul contr

9. Noţiunea şi componenţa juridică a contravenţiei:a) Definiţi contravenţia şi componenţa ei juridică.Prin componenta juridica a contraventii se intelege o totalitate de elemente fixate prezenta carora poate dicta aplicarea raspunderei contraventionale .1.Obiectul contraventional 2.Latura obiectiva 3.Subiectul contraventional 4.Latura obiectivab) Caracterizaţi şi stabiliţi dintre elementele componenţei juridice a contravenţiei.Obiectul contraventiei constituie valorile si relatile sociale ocrotite de legea contraventionala, care sint vatamate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete.Latura obiectiva indica continutul si modalitatea atentarii subiectului asupra obiectului. Ea reprezinta actiunea sau inactiunea ilicita producatoare de consecinte socialmente periculoase sau care ameninta anumite valori, relatii sociale, bunuri ori interese legitime si care este contiderata ca ilicita in legea contraventionala. Subiectii contr pot fi divizati in doua categ p fizice si juridice. In general rsp contr survine in cazul persoanei fizice cu capacitate de ex care a implinit virsta de 18 ani. Insa in unele domenii este prevazuta rsp si pentru minorii intre 16- 18 ani, aplicindu-se masuri de constringere cu caracter educative. Putem evidentia si subiecti specifici cum ar fi: persoanele cu functie de rsp, military, pers carora le eslte limitata aplicarea anumitor sanctiuni dinc auza sanatatii, virstei etc. Latura subiectiva - ca element al continutului constitutiv al contraventiei - se refera la atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savirsita si consecintele ei. Elementul principal al laturii subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventii, pentru completarea laturii subiective, in textele de incriminare a acestora sint prevazute si alte conditii referitoare la scop si la motiv.c) Decideţi asupra importanţei componenţei juridice a contravenţiei la stabilirea răspunderii contravenţionale.Comp juridical a contr reprezinta o totalitate de elemente fixate in lege, prezenta carora poate atrage raspunderea contraventionala doar daca sunt intrunite toate aceste elemente.

10. Cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională:a) Identificaţi cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională.starea de iresponsabilitate, legitima aparare, starea de extrema necessitate, constringerea fizica sau psihica, riscul intemeiat, cazul fortuit b) Determinaţi specificul cauzelor care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea contravenţională. Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public.In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat altfel.Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod.Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta.c) Apreciaţi şi alte cauze care înlătură caracterul contravenţional al faptei întîlnite în doctrină. Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante, agravante.Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a prejudiciului; contributia la descoperirea contraventiei; savirsirea contrav.din motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale victimei care au provocat contraventia.Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana anterior sanctionate contrav.ale carei antecdente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in imposibilitate de a se apara.11. Cauzele care înlătură răspunderea contravenţională: a) Definiți cauzele care înlătură răspunderea contravenţională. Inlaturarea rsp contr pentru fapta ce contine elementele constitutive ale contrav are loc in cazul: renuntarea benevola la savirsirea contr, savirsirea contr neinsemnate sau a tentativei de contr, impacarea victimei cu faptuitorul, depasirea termenelor de prescriptive, amnistia;b) Determinaţi specificul cauzelor care înlătură răspunderea contravenţională. Renuntarea benevola la savirsirea contr se considera renuntare benevola de la savirsirea contr in ceptarea actiunii indreptate nemijlocit spre savirsirea contr daca persoana este constienta de posibilitatea finalizarii faptei. Savirsirea contr neinsemnate sau a tentativei de contr. Se considera neinsemnata tentative de contr sau contr pentru care CC prevede in calitate de sanctiune maxima aplicare unei amenzi de pina la 10 uc. Impacarea victimei cu faptuitorul. Procesul contr pornit inceteaza in cazul impacarii victimei cu faptuitorul in cazurile prevazute de lege. Impacarea este personala. Pentru p lipsite de capacitatea de ex impacarea se face de catre reprezentantii legali. P cu capacitate de ex limitata se poate impaca cu incuviintarea reprezentatilor legali. Depasirea termenilor de prescriptive. Termenul de prescriprie al rsp contr este de la 3 luni care curge de a data savirsirii contr iar in cazul contr prelungite sau continue termenul curge de la savirsirea ultimei actiuni.Amnistia este actul care are ca efect inlaturarea rsp contr si a executarii sanctiunii contr, reducerea sau comutarea sanctiunii contr. Nu are efecte asupra masurilor de siguranta si nici asupra drepturilor victimei. C)

7. Principiile şi scopurile răspunderii contravenţionale:a) Identificaţi scopurile răspunderii contravenţionale şi criteriile de clasificare a principiilor.Conform CC (art 2,374) raspunderea contraventionala urmareste scopuri: 1.constatarea comtraventiei;2.examinarea si solutionarea cazuelor contraventionale ; 3.apararea drepturilor si libertatiilor legitime ale persoanelor inclusiv apararea proprietatii; 4.apararea ordinii publice ; 5.apararea altor valori ocrotite de lege . De ex. : dr.politice,protectia mediului,securitatea energetica,industriala; 6.constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventii; 7.prevenirea savirsirii unor noi contraventii; Prin urmare scopurile r.c. imbina sarcini atit de prevenire a faptelor ilegale cit si de stopare si aplicarea a masurilor de constringere fata de persoane vinovat de comiterea unei conraventii.b) Analizaţi principiile răspunderii contravenţionale.1.P. legalitatii-confomr acestui principiu orice persoana poate fi declarata vinovata de savirsirea unei contravenrii si respectiv supusa sanctiunelor contraventionale doar in confomritatea cu legea contraventionala ,adica confomr C.C si altor acte normatve expres prevazute de aceasta;2.P. umanismului-conf acestui princpiu legea conraventionala nu urmareste cauzarea de suferinte fizice sau lezarea demnitatii omului ceea ce presupune ca nici o persoana nu poate fi supusa la torturi sau la pedepse tratamente crude,inumane sau degradate;3.P. egaliatii in fata legii-conform acestui principiu persoanele care au savirsit contraventii sunt egale atit in fata legii cit si a aut.pub., fiind supuse raspundre contravetionalr fara deosebire , de rasa, nationalitate,lmba religie,sex,apartenenta politica,avere,orgine sociala sau orice alta situatie. 4.P.dreptatii-confomr acestui principiu orice persoana poate fi sanctionata numai pt contraventii in privinta carora este dovedita vinovatia sa cu respectarea normelor CC;5.P. caracterului personal al raspunderei contraventionale –conform acestui pirncipiu persoana este supusa r.c. numai pt faptele savirsite cu vinovatie( intetntiona sau din imprudenta) care sunt prevazute de legea contraventionala;6.P.individualizarii raspunderei contraventionale –confomr acestui principiul, la aplicarea raspunderei contraventionale se tine cont de caracterul si de gradul prejudiciabil al contraventiei;c) Apreciaţi şi alte principii ale răspunderii contravenţionale întîlnite în literatura de specialitate.Principiul inevitabilitatii si raspunderii contraventionale si a pedepsei contraventionale inseamna ca sanctionarea contraventionala a persoanei vinovate pentru comiterea unei contraventsi este obligatorie (implacabila), cu exceptia cazurilor expres prevazute in lege.Principiul utilitatii presupune selectarea celei mai adecvate sanctiuni contraventionale, reiesind din gravitatea faptei contraventionale si din caracteristica banuitului. Uneori se poate chiar renunta la pedeapsa.Principiul publicitatii aplicarii raspundersi contraventionale presupune examinarea publica a cazurilor contraventionale de catre organele imputernicite si accesul tuturor participantilor la procedura contraventionala de examinare a cazului. Contraventia ca unic temei juridic al raspunderii contraventionale Este de mentionat ca temei juridic al raspunderii contraventionale poate constitui doar fapta ilicita de atentare la o valoare sociala protejata de norma juridica contraventionala. Fara savirsirea unei fapte contraventionale nu se poate naste un raport juridic de constringere contraventionala , insasi fapta contraventionala (obiectul si latura obiectiva) inca nu constituie un temei al raspunderii contraventionale

6. Noţiunea şi caracteristica răspunderii contravenţionale:a) Definiţi şi identificaţi trăsăturile răspunderii contravenţionale.Raspunderea este o forma a raspunderei juridice care prevde aplicarea sanctiunei contraventionale de catre autoritatilor competente ,inclusiv de judecata fata de PF sau PJ care a comis o contraventie .Raspunderea contraventionala poseda particularitatiile caracteristice raspundere juridice in general cum ar fi caracter imperativ, coercitiv etc.Pe linga caracterul raspunderei juridice in general raspundere contraventionale poseda de urmatoarile trasaturi distincte:1.Normele raspudnere contraventionale sunt codificate ,adica sunt organizate intr-un sistem 2.Temeiul r.c. serveste contraventiei.Pt comiterea conraventie sunt prevazute sanctiunea contraventionala 3.sanctiunea contraventional sunt aplicate de un cerc larg de agenti constatori, autoritatilor publice imputernivite sau persoanelor cu functii de raspundere precum si de institutii de judecata 4.Spre deosebire de late forme de raspundere juridica, ex.,:raspunderea disciplinara,raspunderea contraventionala se aplica de aut.pub. si persoana cu functie de raspundere care nu se fala in raport de subordonare ierarhica cu persoane care au comis conraventii5.Masurile de raspundere contraventional se aplica conform normelor ce reglementeaza procesul contraventional.b) Comparaţi răspunderea contravenţională cu alte forme de răspundere juridică.Spre deosebire de raspundrea disciplinara care are ca temei abaterea disciplinara, adica incalcarea disciplinei de munca iar subiectlui al raspundere apare P.F. angajat sau functionar public, R.C. are ca temei comiterea contraventii iar ca subiect al raspundereii poate fi P.F. car nu se afla in raport de subordonare ierarhic precum si P.J cu exceptie autoritatilor si institutiilor publice.In caz de raspunderea materiala ca temei al raspundere serveste prejudiciu material,iar ca subiect al raspudere poate fi atit angajatorul (PJ) cit si angajatul , pe cind in caz r.c. ca subiect apar diferite P.F. sau P.J. care comit contraventii in diferite domenii ale vietii sociale.Daca sanctiunea in caz de raspudnere materiala se reduce la reparaea prejudiciului materila direct cauzat angajatorului sau angajatului si cu unele exceptii si prejudiciu moral atunci sanctiunea contraventionala au un caracter mai complex, adica poate fi pecuniara ,private de anumit dr,activitatii etc.Delimitarea r.c. de raspunderea civilaRaspundrea civila are ca temei delictul cvil rezultat din neexecutarea obligatiilor. Aferente raport civ, sau cauzarea de perjudicii.Cercul de subiecti acestei forme de raspundere este cel mai larg incluzind atit PF cit si PJ.Comparativ cu subiectul de arspudnere contraventional care au caracter mai restrins .Ca si in caz raspunderei materiale la raspunderea civila , sanctiuni constau in repararea prejudiciului inclusiv a venitului ratat precum si a prejudiciului moral in cazul P.F.Sanctiunea contraventionala poarta un caracter mia complex formind un sistem ce permite substituirea reciproca.Delimitarea r.c. de r.penalaRaspundrea penala apare ca ceea nau severa forma de raspudnere juridica avind ca temei comiterea infractiunii care reprezinta o fapta ilicta ca are un caracter mai prejudiciabil comparativ cu contraventie.Subiectele raspunderi penale sunt aproximativ similar cu cele ale raspudnere contraventionale exceptind virsta de atragere la raspundere precum si faptul ca de la rapspundere conraventionala sunt exceptate nu doar aut.pub dar si institutiile publicec) Argumentaţi gradul de corespundere a opiniilor din doctrină cu prevederile legislaţiei privind răspunderea contravenţională.

12. Cauzele care influenţează la aplicarea răspunderii contravenţionale: 1.1 Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care au efec asupramarimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante si circumstantele agravante.1.2 Conform Art 42 CCA La aplicarea sancţiunii contravenţionale faţă de persoana a cărei vinovăţie estedovedită se consideră circumstanţe atenuante:a) prevenirea consecinţelor prejudiciabile sau repararea benevolă a prejudiciului;b) contribuţia la descoperirea contravenţiei;c) săvîrşirea contravenţiei într-un concurs de împrejurări personale sau familiale;d) săvîrşirea contravenţiei de către un minor, o femeie gravidă sau o persoană care întreţine copil cu vîrsta depînă la 8 ani;e) acţiunile ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenţia.Conform art 43,La aplicarea sancţiunii contravenţionale faţă de persoana a cărei vinovăţie este dovedită seconsideră circumstanţe agravante:a) continuarea comportării ilicite, contrar somaţiei de a se pune capăt unei astfel de comportări;b) săvîrşirea contravenţiei de către o persoană anterior sancţionată contravenţional sau condamnată ale căreiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea minorilor la săvîrşirea contravenţiei;d) săvîrşirea contravenţiei de către un grup de persoane;e) săvîrşirea contravenţiei profitîndu-se de condiţiile unor calamităţi naturale sau ale altor stări excepţionale;f) săvîrşirea contravenţiei în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe. Instanţa de judecatăeste în drept, în funcţie de caracterul contravenţiei, să nu considere această circumstanţă ca agravantă;g) săvîrşirea contravenţiei faţă de un minor, de o femeie, de o persoană în etate sau faţă de o persoană care seaflă în imposibilitatea de a se apăra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.c) Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insaşi din conditia deja mentionata,adica putem spune ca uneleinatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii.

13. Delimitarea răspunderii contravenţionale de alte forme de răspundere juridică: a) Identificaţi criteriile de delimitare a răspunderii contravenţionale de alte forme de răspundere juridică. Pentru a o caracteristică mai amplă a delimitării răsp.contrv de alte forme de răsp.juridică , este nevoie demenionat criteriile comform cărora facem delimitarea , acestea fiind :1.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = răspunderea penală , executarea necuvenită sau neglijentă aobligaiilor de serviciu = răspunderea disciplinară , săvârirea cu vinovăie a unei fapte prejudiciabile cu un grad deperciol social mai periculos ca infraciunea = răspunderea contrv.)2.caracteristica subiectelor (persoană fizică = răspunderea disciplinară , persoană fizică sau juridiciă =răspunderea penală i contravenională)3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = răspunderea disciplinară , de ordin material = răspunderea civilă i penală , de ordin material i moral = răspunderea contravenională)b) Stabiliţi deosebirea răspunderii contravenţionale de alte forme de răspundere juridică conform criteriilor de delimitare. Spre deosebire de raspundere desciplinară care are ca temei abordarea disciplinei iar ca subiect al raspunderiiapare persoana fizică pe care o numim ”angajat” , răspunderea contraventionala are ca temei comiterea uneicontraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierarhica,precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei uncaracter moral iar cele contraventionale-caracter precuniar.Raspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile saucauzarea de prejudicii. Cercul de subectii a raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cusubiectele raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. Ca si in cazul raspunderii materiale laraspunderea civila, sanctiunile constau in repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazulpersoanei fizice, spe deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex acesteaformind un sistem ce permite substituirea reciproca.Raspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoasă comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale suntaproximativ similare cu cele ale raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere,precum si faptul ca de la raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutiapublica. In cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspunderea contraventionala ocupa un locdinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de raspundere juridice .c) Apreciaţii locul şi rolul răspunderii contravenţionale în sistemul răspunderii juridice.Răspunderea contravenională este prevăzută de către Codul Contravenional al Republicii Moldova .Răspunderea contravenională are sarcina de a ocrotivalorilesociale, personalitatea, drepturile şi interesele legitime alepersoanelor fizice şi juridice, proprietatea, orânduirea de stat şiordineapublică, precumşi de a depista, preveni şilichida contravenţiile administrative şi consecinţelelor, de contribui la educarea cetăţenilor in spiritul îndepliniriiintocmai a legilor.Astfel , menionăm că răspunderea contravenională îi are pe merit un loc de vază în cadrul legislativ alături de celelalte forme de răspundere juridică . Faptul că răspunderea contravenională are un caracter mai blând în comparaie cu răspunderea penală (gradul prejudiciabil mai neînsemnat, pericolul social cu un nivel mai jos,pedeapsa vădit mai blândă) deloc nu face acceptabilă opinia că ar avea un alt loc în cadrul legislativ sau avândunul de o importană mai minusculă , ambele forme de răspundere juridică au pretext legal, funcionează în baza legii, au scopuri practic identice i prezintă un temei legal sau pârghii legale prin care cetăenii vor fi pedepsii pentru faptele sale prejudiciabile indiferent de gradul de pericol social.Aadar, principiile de bază, comune mai multor forme de răspundere juridică (umanismului, democratismului, legalităii în faa legii i a autorităilor publice), permit răspunderii contravenionale de a se plasa în cadrul sistemului legislativ, pe poziii de egalitate cu celelalte forme de răspundere juridică.16, 17- la punctual 1416. Caracteristica sancţiunilor contravenţionale principale: 1.3Deşi ideal este ca toţi destinatarii normelor juridice contravenţionale să se conformeze regulilor de conduităstabilite prin dispoziţia normei juridice materiale şi protejate prin intermediul sancţiunii normei respective, realitateademonstrează că o parte dintre subiecţii dreptului contravenţional nu respectă aceste reguli, transformînd raportulde conformare într-un raport de conflict.Sanctiunile contraventionale principale joaca un rol important in acest caz,ele avind ca scop reeducarea sicorectarea persoanei care a comis o contraventie.De asemenea,ele sunt folosite pentru prevenirea savirsirii de noicontraventii de catre persoana care le-a comis anterior si a contraventiilor,in general,de catre ceilalti cetateni.Sanctiunile contrav pr. se aplica indiferent de gradul prejudiciabil al faptei.Ele servesc pentru restabilirea ordinii dedrept. Aplicarea sanctiunilor demonstreaza eficienta organelor de drept.

14. Noţiunea şi scopurile sancţiunilor contravenţionale:a) Identificați sancţiunile contravenţionale și scopurile lor.Sanctiunea contr reprezinta o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare ce se aplica in numele legii persoanei care a savirsit o contraventie. Scopurile: aplicarea masurii de constrinfere fata de persoana vinovata de comiterea contraventiei; corectarea si reeducdarea persoanei vinovate de comiterea contraventiei; educarea altor persoane; prevenirea savirsirii altor contraventii atit de catre contravenieint sit si de alte persoane.b) Stabiliţi specificul sancţiunilor contravenţionale.1) Avertismentul este cea mai blîndă sancțiune contravențională și constă în atenționarea contravenientului asupracaracterului faptei săvîrșite cu recomandarea de a respecta pe viitor dispozițiile legale. Se aplică doar în formăscrisă.2) Amenda este o sancțiune pecuniară și este cea mai răspîndită sancțiune contravențională datorită mobilității și comodității de aplicare. Este stabilită în unități convenționale. Persoanelor fizice amenda se aplică de la 1 u.c. la150 u.c. Persoanelor juridice amenda se aplică de la 10 la 500 u.c. Contravenientul are dreptul să achite jumătatedin amendă timp de 72 și ea se va considera achitată integral.3)Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în interzicerea temporară persoanei fizice de adesfăşura o anumită activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special (permis de conducere, port-armă).4)Privarea de dreptul de a deține anumite funcții poate fi aplicată doar persoanelor fizice5) Aplicarea punctelor de penalizare are loc doar asupra persoanelor fizice care au săvîrșit contravenții din domeniul circulației rutiere. Punctele de penalizare pot fi aplicate doar ca sancțiuni complimentare și dacăcontravenientul acumulează timp de jumătate de an 15 puncte, este lipsit de dreptul special de a conduce.6)Privarea de dreptul special (de a conduce și de a purta arma) poate avea loc doar prin hotărîre judecătorească și se aplică deasemenea doar persoanelor fizice.7)Munca neremuneratăîn folosul comunităţii constă în antrenarea contravenientului persoană fizică, în afaratimpului de serviciu de bază sau de studii, la munca stabilită de autoritatea administraţiei publice locale. Sestabileşte pe o durată de la 10 la 60 de ore şi se execută în 2–4 ore pe zi. Ea poate fi aplicată doar persoanelor care acceptă să execute o asemenea sancţiune. În caz de eschivare de la munca neremunerată în folosulcomunităţii, această sancţiune se înlocuieşte cu arest contravenţional, calculîndu-se o zi de arest pentru 2 ore demuncă neremunerată în folosul comunităţii. Nu poate fi aplicată invalizilor de gradul I şi de gradul II, militarilor, angajaților mai, femeilor gravide, persoanelor care sînt unicul întreţinător al copilului cu vîrsta de pînă la 8 ani şinici pensionarilor.8) Arestul contravenţional este o sancţiune contravenţională excepţională care constă în privarea de libertate pe untermen stabilit prin hotărîre judecătorească și este cea mai severă sancțiune contravențională. Durata arestuluicontravenţional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului de contravenţii sau al cumulului de hotărîri desancţionare poate fi și de 30 zile. 9)Expulzarea este o măsură de îndepărtare silită de pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şiapatrizilor care au încălcat regulile de şedere. Expulzarea are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şiprevenirea săvîrşirii de către aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase.c) Argumentaţi eficienţa sistemului actual al sancţiunilor contravenţionale.15. Caracteristica generală a sistemului sancţiunilor contravenţionale: a) Identificaţi sistemul sancţiunilor contravenţionale. Sanctiuni aplicabile persoanelor fizice si sanctiuni aplicabile persoanelor juridice. Sanctiuni contraventionale principale si sanctiuni contraventionale care pot fi applicate si ca complementare. Sanctiunile aplicabile persoanelor fizice: avertismentul, amenda, privarea de dreptul de a desface o anumita activitate, privarea de dreptul de a detine anumite functii; aplicarea punctelor de penalizare, privarea de dretul special, munca neremunerata in folosul comunitatii, arestul contr. Dintre acestea complementare sunt: expulzarea (care aplica doar cetatenilor straini sau apatrizi), privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate, de a detine functii, aplicarea punctelor de penalizare.Sanctiunile aplicabile persoanelor juridice sunt: amenda, privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. A doua poate fi aplicata si ca sanctiune complementara.

18. Ordinea aplicării şi efectele sancţiunii contravenţionale asupra prejudiciilor şi a altor obligaţii: a) Determinaţi ordinea aplicării sancţiunile contravenţionale. Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul pluralit de contrv, precum si respect termenelor de stabil a sanctiu contrav.Conform art 41 Cc RM sanc contrav se aplica in functie de carac si gradul prejud al contrav, de caracteristica pers si de circumstan atenuante sau agravante.persoana a carei vinov a fost dovedita treb sa si se aplica o sanct echitabila. Cind una si aceiasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte.In cazul in care cauza este exam de aceiasi inst de j in privinta pers ce a sav 2 sau mai mult contrav, in final se stabil sanct pt concurs de contrav, fie prin absorb sanc mai usoare de cea mai grava, fie prin cumul, total sau partial,iinsa in limitele art care prevede sanct mai grava.In acest caz, la sanc princ se poate adauga si una din sanct complementare, prevaz de art privind rasp pentru oricare din contrav savirsite.b) Stabiliţi termenele de aplicare a sancţiunilor contravenţionale..Termenele de prescriptie:Sanc contrav nu poate fi aplicata mai tirziu de 3 luni de la comiterea contrav, sau de la data savirsirii ultimii act sau inactiuni in cazul contrav continue.Termenele de aplicare a contrav se suspenda pe perioad incheierii examnarii in fond a cauzei pina la pronuntarea def a hot inst de j, dar nu poate depasi un an de la comiterea contrav. Depasirea term de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav.In acest caz, proced contrav nu poate incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata.c) Apreciaţi efectele sancţiunii contravenţionale asupra prejudiciilor şi a altor obligaţii.Daca prin contr a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciata este in drept sa-si valorifice pretentiile civile in procedura civila. Adica persoana poare revendica prejurudiucl prin adresarea unei cereri de chemare in judecata contra persoanei care a comis contraventia si a cauzat prejudiciul. Sacntiunea contrav nu absolva contravenientul de executarea obligatiei pentru a carei neindeplinire a fost aplicata.19. Caracteristica generală a părţii speciale drept material a Codului contravenţional: a) Descrieţi particularităţile parţii speciale drept material a Codului contravenţional. Partea speciala a dr contrav studiaza normele contrav speciale, care consacra o anumita categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contraventii si stabileste sanct contrav aplicate in cazurile si in ordinea stabilita de partea generala si de proc contrav ale Cc RM.Partea speciala are o importanta deoseb deoarece cuprinde comp.concrete de contrav, in temeiul carora se aplica rasp contrav.Caracterizare: normele partii speciale dr material al CC contrav RM intrunesc toate elementele unei norme de drept(ipot, dispo,sanctiune),dinamismul partii speciale, determinat de evolutia societ(ele treb sa fie in concordanta cu transform din viata sociala).Obiectul partii speciale il constit tipurile concrete de contrav si sanct aplicate pers ce le-au comis.Ea este grupata in 330art,si 15 capitole.b) Determinaţi corelaţia dintre prevederile părţii speciale şi ale părţii generale. P.generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav, contrav, rasp contrav etc.P.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din dif domenii ale vietii sociale.Normele j din p.speciala si p.generale sunt dirijate de aceleasi principii(legalit, egalit, umanismul etc). Caracterul unitar al acestor 2 parti se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in temeiul si in corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.c) Apreciaţi legislaţia în aspectul concurenţei diferitor norme ale Codului contravenţional.Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in intregime de dispoz. a 2 sau mai multe norme.Cc Rm nu contine o prev expresa ref la concurenta dif norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentru comparatie prevederile art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneaza concurenta n.penale, care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurenta n.contraventionale. In cazul conc dintre n.generala si n.speciala, prioritate are n.speciala. In cazul concurentei dintre 2 n special, sit se rezolva astfel: a.daca exista concurenta intre 2 comp de infrac. cu circim.atenuante si alta cu circumst.agravante, atunci infr.se califica in baza comp.de infrac.atenuante.b.daca exista conc.intre 2 comp.cu circum.agravante, infr.se va califica in baz n.care prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre 2 norme, in care una cuprinde in intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va califica in baza normei care va cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum am mentionat, Cc nu contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din ele ar putea fi luat din dr.penal. conform art.1,5,7,41, preved. Cc treb sa fie previzibile si se interzice intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. Aut.care aplica sanc contrav nu ar trebui sa fie justificate in depasirea limitei maxime a marimii sanct prev contrav.

30. Probele:a) Definiţi probele şi enumeraţi mijloacele de constatare a lor.Probelel sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificare făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa lor soluţionare a cauzei. sunt :procesul verbal cu privire la contravenţie, procesul verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul verbal de percheziţie, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a pornit proces contravenţional, depoziţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiecte şi documente ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul de expertiză.b) Stabiliţi şi analizaţi cele mai răspîndite mijloace de dobîndire a probelor. Cercetarea la faţa locului- se efectuează în scopul descoperirii urmelor contravenţiei, corpurilor delicte şi pentru a stabili circumstanţele contravenţiei ori alte circumstanţe, care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, agentul constatator efectueaza cercetarea la faţa locului a obiectelor...Ridicarea obiectelor şi documentelor-este necesară ridicarea anumitor obiecte sau documente care ar avea importanţă pentru cauză şi dacă se cunoaşte locul şi persona la care se află, lucrătorul organului afacerilor interne efectuează, în temeiul unei ordonanţe întemeiate, ridicarea lor.Percheziţia – se efetuează dacă din probele acumulate că într-o anumită încăere la domiciliu ori în alt loc sau la o anumită persoană se pot afla instrumente ce au servit la săvîrşirea contravenţiei, obiecte sau alte valori dobîndite din contravenţie, precum si obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru cauză.Percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor şi documentelor- se efectuează în cazul cînd acestea au importanţă pentru cauză care se află în hainele, în alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei.Procesele verbale cu privire la percheziţie-agentul constator la faţa locului întocmeşte un proces verbal la care anexează după caz lista obiectelor şi documentelor ridicate.În procesul verbal cu privire la percheziie sau la ridicarea obiectelor şi documentelor se consemnează că celor prezenţi li s-au explicat drepturile şi obligaţiile prevăzute de codul contravenţional şi se înscriu declaraţiile facute de aceste persoane.Corpurile delicte-se consideră obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, faţă de care există temeiuri a presupune că au servit la săvîrşirea contravenţiei, au păstrat asupra lor urmele faptei contravenţionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca mijloc de constatare a existenţei ori inexistenţei elementelor constitutive ale contravenţiei.c) Argumentaţi importanţa probelor în procesul contravenţional. O probă poate fi pusă la baza hotărîrii cu privire la contravenţii dacă întruneşte condiţiile de admisibilitate, concludenţă şi utilităţi. Administrarea probelor constă în folosirea mijloacelor de probă în procedura contravenţională care presupune colectarea şi verificarea probelor în favoarea sau în defavoarea făptuitorului de către autorităţile competente să constate cazul contravenţiei şi să-l examineze din oficiu sau la cererea altor participanţi la procedură. Orice informaţie poate fi considerată drept probă dacă sunt respectate următoarele condiţii:ea conţine data privind comiterea sau necomiterea contravenţiei, vinovăţia făptuitorului alte date care pot contribui la soluţionare, această informaţie este în modul stabilit de lege şi de sursele prevăzute de lege.31. Noţiunea şi categoriile măsurilor procesuale de constrîngere: a) Definiţi şi identificaţi măsurile procesuale de constrîngere. Masurile procesuale de constringere sunt actiuni procesuale menite sa asigure desfasurarea si atingerea scopurilor procesului contraventional Măsurile de constrîngere conform codului contravențional sunt reținerea, aducerea silită, înlăturarea de conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe, reținerea vehiculului.b) Analizaţi măsurile procesuale de constrîngere. Reținerea- constă în limitarea de scurtă durată a libertății a persoanei fizice. Aducerea silită- conducerea forțată în fața instanței de judecată a martorului sau a victimei care se eschivează de la prezentare. înlăturarea de conducerea vehiculului-persoană poate fi înlăturată de la conducere daca se află în stare de ebrietate, nu are documentul care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul. reținerea vehiculului-vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere este reținut și, dacă nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la stația de parcare specială sau pe teritoriul organului de poliție.

c) Evaluaţi importanţa măsurilor procesuale de constrîngere.

32. Noţiunea şi caracteristica generală a fazelor procesului contravenţional: a) Definiţi şi identificaţi fazele procesului contravenţional. Faza a procesului contra este o parte independenta a procesului care are propriile sarcini si particularitati alaturi de sarcinile generale ale procesului contraventional. Fazele: 1 constatarea faptei contrav 2 examinarea cauzei contraventionala si pronuntarea hotaririi 3exercitarea cailor de atac in cauza contr 4 executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contravb) Stabiliţi specificul fazelor obligatorii şi facultative ale procesului contravenţional. Fazele obligatorii sunt cele care permanent au loc, cum ar fi constatarea faptei contr, executarea hotaririi cu privire la sanctiunea cotr. Fazele facultative sunt cela care derularea lor depinde de anumite circumstante ale derularii cum ar fi examinarea cauzei contr si pronuntarea hotaririi, exercitarea caii de atac in cauza contra: recursul sau revizuirea.c) Estimaţi importanţa fazelor procesului contravenţional.La prima faza se constată fapta contravenţională, se colectează şi se administrează probele privind caracterul faptei antisociale şi persoanalitatea făptuitoruluiLa a doua fază se analizează documentele procesuale prezentate se verifică încadrarea juridică a faptei comise circumstanţele atenuante şi agravente ale cauzei se emite decizia asupra cazului care se aduce la cunoştinţa părţilor proceduriiLa a treia fază persoana faţă de care este aplicată sancţiunea contravenţională, partea vătămată sau reprezentanţii lor legali, precum şi procurorul sînt în drept să atace decizia cu privire la cazul contravenţional. În caz de atac executarea deciziei se suspendă şi se efectuează revizuirea cazului de către instanţa de judecată.La a patra fază se desfăşoară executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sancţiunii contravenţionale.33. Circumstanţele care înlătură procesul contravenţional:a) Identificaţi circumstanţele care înlătură procesul contravenţional.Procesul contraventional pornit încetează. a)nu există faptul contravenţiei b)se constată vreunul din temeiurile prevăzute din condul contraventional. c)persoana presupusă a fi dăptuitor a decedat cu excepţia cazului de reabilitare a acesteia d)Pentru acelaşi fapt şi privitor la aceeaşi persoană există o decizie /hotărîre definitive e)pentru acelaşi fapt este pornită urmărirea penală b) Determinaţi deosebirile dintre diferite circumstanţe care înlătură procesul contravenţional. Încetarea procesului contravenţional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privinţă a fost pornit..a)nu există faptul contravenţiei –stabileste ca fapta antisociala comisa nu e protejata de norma materiala a Dr Contrav, sau fapta nu se incadreaza in norma jur contrav, deci nu apare raportul juridic si nu poate fi inceput procesul.b) alin 3 art 3 -daca se stab printr’o lege noua ca fapta nu mai e considerata contraventie, aceasta nu urmeaza a maifi sanctionata.*art 20- se constatata starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta-adica nu’si dadea seama de actiunilesale sau sa conduca actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburari temporare a activitatii psihice,debilitatii mintale sau unei alte stari patologice*art 21+22- comiterea faptei in stare de legitima aparare sau extrema necesitate- in aceste cazuri lipseste in actiunilefaptuitorului latura subiectiva a contraventiei- fapt ce inlatura procesul contrav*constringerea fizica si/ sau psihica*cazul fortuit – al carui rezultat nu putea fi prevazutc)persoana presupusă a fi făptuitor a decedat- stabilit prin adeverinta de deces, cu excepţia cazului de reabilitare aacesteiad)Pentru acelaşi fapt şi privitor la aceeaşi persoană există o decizie /hotărîre definitivăe)pentru acelaşi fapt este pornită urmărirea penală-presupune neadmiterea sanctionarii duble pt una si aceeasi fapta contravDeosebirile: dintre aceste cirucumstante se manifesta prin faptul ca fie acestea pot fi determinate si efectuate lainitiava contravenientului precum: renuntare benevola la savirsirea, fie ca nu au depins de vointa acestuia si s’aurealizat in cazuri neasteptate precum cazul fortuit, decesul, fie a fost determinata de careva modificari sau prevederi inlegislatie: fapta nu mai e considerata contraventie sau impotriva persoanei a fost pornit proces penal.c) Argumentaţi importanţa circumstanţelor care înlătură procesul contravenţional.In dependenta de prezenta sau lipsa circumstantei se va stabili daca persoana urmeaza a fi trasa la raspndere saunuReprezinta un mod de aparare a persoanelor care din diferite motive a savirsit contraventia, deoarece doar prezenta circumstantei stabileste incetarea procesului initiat sau neinitierea acestui proces.*se determina daca urmeaza a fi aplicata sanctiunea sau se va stabili clasarea cauzeiin caz ca nu va fi stabilita una din aceste circumstante procesul va continu

34. Constatarea faptei contravenţionale:a) 2.1 Constatarea faptei contravenţionale- activitatea desfăşurată de agentul constaor, de colectare şi administrare aprobebelor privind existenţa contravenţiei, de încheierea a procesului-vernbal cu privire la contravenţie de aplicare asancţiunii contravenţionale sau de trimitere după caz a dosarului în instanţa de judecată sau în alt organ spresoluţionare.*faza a procedurii ce are sarcini proprii determinate, realizate prin activitatea participantilor la procedura, ce sefinalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazuluiCaracterizare conform definitiei legale :Aceasta reprezinta activitatea desfasurata de agentul constatator care estesesizat prin plingere sau denunt in cazul de savirsire a unei fapte ilicite sau in urma depistarii unei astfel de cauze inurma controlului conform atributiilor de serviciu. Agentul urmeaza sa colecteze si administreze probe privind existentacontraventiei in termen de 3 zile de la sesizare. Urmeaza pornirea procesului contrav in baza plingerii prealabile avictimei, iar la sf procesului se incheie proces verbal cu privire la contrav, la aplicarea sanct corespunzatoare, iar incaz de necesitate urmeaza a fi trimis cazul in instanta de judecata sau in alt organ de solutionare.b) Determinaţi esenţa etapelor constatării faptei contravenţionale. 1.sesizarea agentului constator privind săvîrşirea unei fapte ilicite2 analiza informaţiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale periculoase3.începerea procedurii contravenţionale 4.cercetarea propriu-zisă a cazului, adică colectarea şi studierea probelor privind caracterul faptei antisociale comise, personalitatea făptuitorului5.Documentarea procesuală a rezltatelor cercetării efectuate 6.Încetarea procedurii contravenţionale sau, după caz, întocmirea procesului –verbal cu privire la contravenţii7. emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contravenţionale în ordinea stabilită prin lege şi în limitele competenţei agentului constator concret8. aducerea deciziei aplicate la cunoştinţa persoanelor interesate şi explicarea dreptului şi ordinii de contestaţie a deciziei9)punerea în executare a deciziei privind aplicarea sancţiunii contravenţionale.10)determinarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat săvârşirea contravenţiei şi luarea de măsuri pentru eliminarea lor.c) Evaluaţi rolul agentului constatator la această fază a procesului. Agentul constatator este sesizat prin plîngere sau denunţ ori sesizat din oficiu cînd se află că a fost săvîrşită o faptă ilicită sau cînd o astfel de faptă a fost depistată în urma controlului conform atribuţiilor de serviciu şi în cazurile prevăzute de lege.Imediat sau în cel mult 3 zile de la data sesizării, agentul constatator este obligat să verifice sesizarea şi să întreprindă măsurile prevăzute de prezentul capitol.

35. Examinarea cauzei contravenţionale şi pronunţarea hotărîrii:a) Definiţi faza examinarea cauzei contravenţionale şi pronunţarea hotărîrii.Examinarea cauzei contr ca faza a procesului contr este prevazuta condorm cc prioritar pentru judecarea cauzei contr in instanta. b) Determinaţi specificul etapelor examinării cauzei contravenţionale şi pronunţarea hotărîrii.În termen de 3 zile de la data intrării cauzei contravenţionale în instanţă, judecătorul verifică competenţa şi, dupăcaz:a) dispune remiterea după competenţă a dosarului cu privire la contravenţie;b) fixează data examinării cauzei contravenţionale, dispune citarea părţilor şi altor participanţi la şedinţă, întreprinde alte acţiuni pentru buna ei desfăşurare.Cauza contravenţională se judecă în termen de 30 de zile de la data intrării dosarului în instanţă.Dacă existătemeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere motivată, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. În cadrul cercetării judecătoreşti se cercetează mai întîi probele prezentate de partea acuzării. După terminareacercetării judecătoreşti, instanţa anunţă dezbaterile judiciare. După închiderea dezbaterilor judiciare şi rostireaultimului cuvînt, părţile pot depune în instanţă concluzii scrise asupra soluţiei pe care o propun privitor la cauză.Concluziile se anexează la procesul-verbal.Instanţa de judecată hotărăşte asupra cauzei contravenţionale în camera de deliberare, pronunţîndu-se prinhotărîre asupra aspectelor faptic şi juridic ale cauzei.Hotărîrea se semnează de judecător şi se pronunţă în şedinţăpublică imediat după deliberare. În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute laart.441(Circumstanţele care înlătură procesul contravenţional) şi 445(Nulitatea procesului-verbal)cu privire lacontravenţie, instanţa încetează procesul contravenţional.Hotărîrea judecătorească va fi legală, întemeiată şi motivată.Hotărîrea judecătorească constă din parteintroductivă, parte descriptivă şi dispozitiv.c) Evaluaţi importanţa fazelor procesului contravenţional.

36. Calea ordinară de atac. Recursul: a) Definiţi recursul şi numiţi temeiurile de declarare a recursului. Calea de atac prin care se cere unei instante superioare sa verifice legalitatea si temeinicia undei hotariri judecatoresti nedifinitive in vederea anularii sau modificarii ei. Temeiuri: nu au fosr respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sedinta de judecata nu a fost publica, cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau persoana legal citata s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta sau de instiinta instant despre imposibilitate, hotarirea atacata nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza Solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotaririi redactate nu corespunde dispozitivului pronuntat, nu au fost intrunite elementele constitutive ale contr sau instant a pronuntat o hotarire de sanctionare pentru alta fapta, persoana a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta on cc.b) Analizaţi etapele recursului. Recursul se judecă de un complet din 3 judecători, cu citarea părţilor.La judecarea recursului împotriva hotărîrii asupra cauzei contravenţionale, preşedintele completului de judecată:a) anunţă recursul care urmează să fie judecat;b) anunţă completul de judecată, numele procurorului, apărătorului, interpretului şi al altor persoane;c) verifică prezenţa persoanelor citate; d) primeşte cererile de recuzare sau alte cereri, pe care le soluţionează prin încheiere; e) după enunţarea recursului, oferă cuvînt recurentului, apoi intimatului şi, la urmă, procurorului. Dacă printre recursurile declarate se află şi recursul procurorului, primul cuvînt i se oferă lui.Procurorul şi părţile au dreptul la replică referitor la problemele apărute în dezbateri.Contravenientul are dreptul la ultimul cuvînt.Instanţa de recurs hotărăşte asupra cauzei contravenţionale în camera de deliberare.Decizia, semnată de membrii completului de judecată, inclusiv de judecătorul care are opinie separată, se pronunţă în şedinţă. După examinarea recursului, instanţa de recurs adoptă una dintre următoarele decizii:1) respinge recursul şi menţine hotărîrea atacată dacă recursul: a) este tardiv; b) este inadmisibil; c) este nefondat; sau admite recursul, casînd hotărîrea atacată, şi dispune rejudecarea cauzei în primă instanţă.Decizia instanţei de recurs se pronunţă integral sau doar dispozitivul, urmînd a fi redactată în cel mult 3 zile.c) Evaluaţi prevederile legislaţiei contravenţionale cu privire la recurs. Instanta recu5rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o parte importanta a procesuluicontraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre istanta judecata,recursul permite persoanei interessateposibilitatea de a identifica aceasta eroare si de a schimba sau anula hotarirea instantei de judecata. Termenulpentru depunerea recursului este unul relativ scurt,insa este oferita posibilitatea de a repune in termen recursul incazul existentei unor motive intemerate ceea ce este foarte favorabil. De asemenea, pina la pronuntarea unei noihotariri executarea hotaririi anterioare se suspenda.Exista si o parte negativa si anume ca recursul poate fi refuzat,insa in caz de admitere a lui rejudecarea cauzei se face in prima instanta.(ideea principala,mai departe fiecaredezvolta )

37. Calea extraordinară de atac. Revizuirea: a) Definiţi şi caracterizaţi revizuirea. Revizuireareprezintă o cale extraordinară de atac prin care se poate revizui procesul contraventional încheiatprintr-o hotărîre judecătorească.Revizuirea procesului contravenţional poate fi cerută dacă:a) instanţa de judecată internaţională, prin hotărîre, a constatat o încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului carepoate fi reparată la o nouă judecare;b) Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea legii aplicată în cauza respectivă;c) legea nouă înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului în a căruiprivinţă nu a fost executată integral sancţiunea contravenţională;d) prin hotărîre definitivă s-a constatat că agentul constatator, procurorul sau judecătorul a comis, în cursulconstatării şi judecării acestei cauze, abuzuri ce constituie infracţiuni.b) Analizaţi etapele revizuirii. 1) Procedura de revizuire se deschide în baza cererii procurorului de nivelul instanţei de judecată, conformcompetenţei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresată instanţei care a judecat cauza/contestaţia.2) Cererea de revizuire se face în scris, cu invocarea motivului revizuirii şi a datelor doveditoare.3) Cererea de revizuire se depune în instanţa a cărei decizie sau hotărîre a rămas definitivă4) În procedura de revizuire, instanţa sesizată poate dispune suspendarea hotărîrii neexecutate5) După examinarea cererii de revizuire, instanţa de revizuire adoptă una dintre următoarele hotărîri:-respinge cererea de revizuire dacă este:a) tardivă;b) inadmisibilă;c) neîntemeiată;-) admite cererea, casînd hotărîrea atacată, şi pronunţă o nouă hotărîre.6) Instanţa dispune, după caz, repunerea în drepturi, restituirea amenzii plătite şi a bunurilor, precum şi acheltuielilor judiciare pe care persoana în a cărei favoare s-a admis revizuirea nu era obligată să le suporte,includerea, la cerere, în vechimea neîntreruptă în muncă, a duratei sancţiunii arestului contravenţionalc) Evaluaţi prevederile legislaţiei contravenţionale cu privire la revizuire.Consider că Codul Contravențional reglemeantează destul de reșit procesul de revizuire. Sunt indicate exhaustivcondițiile de inițiere a revizuirii, persoanele împuternicite de a o cere câtși etapele procesului.Destul de reușită esteși posibilitatea revizurii nu doar în scopul clasării cauzeiși restituirea amenzii sau reparăriiprejudiciului, ciși în scopul constatării că contravenția săvîr șită poate fi calificată drept infracțiuneși sancționăriicontravenientului cu pedeapsă penală. Această posibiltiate acordă Procuraturii de a duce o luptă mai eficientă cucorupția, adică revizuind cazurile ce sînt la limita ilicitului penalși contravențional.Pentru a nu deveni un instrument deșantajși asigurănd principiului accesului liber la justiție, hotărîrea de revizuireapoate fi atacată în recurs.20 Sistemul contraventiilor partii speciale drept material a codului contraventional20.1 Prin sistemul partii speciale a Dr C se intelege clasificarea si gruparea in anumite categorii a tuturor faptelor periculoase recunoscute de legislatia contraventioala .Criteriul principal de clasificare a contraventiilor este obiectul atentarii . Componentele concrete `de contraventii sint aranjate in partea speciala a Cartii 1 din CC al RM formind cap separate in functie de obiectul generic unic . Partea speciala a cartii 1 din CC al RM are urmatoarea structura :Cap 6 Contravetii ce ateteaza la drepturile politice ,de munca si de alte drepturi contitutionale ale PF Cap 7 Contraventii ce ateteaza la sanatatea populatiei , sanatatea persoanei starea sanitar epidimiologica Cap 8 Contraventii care atenteaza la Dr reale Cap 9 Contraventii in domeniul protectiei mediului Cap10 Contraventii in domeniul industriei ,construstiilor , energeticii Cap11Contraventii in domeniul agricol , sanitar-veterinar Cap 12 Contraventii ce atenteaza la regimul din transporturi Cap 13 Contraventii in domeniul circulatiei rutiere Cap14 Contraventii in domeniul camunicatiilor electronice postale si al tehnologiilor informationale Cap15 contraventii ce afecteaza activitatea de antreprinzator ,fiscal a, vamala Cap 16 Contraventii ce afecteaza activitatea autoritatii publice Cap 17 Contraventii ce atenteaza la regimul frontierei de stat si regimul de sedere pe teritoriul RM Cap 18 Contraventii ce afecteaza modul de administrare Cap19 Contraventii ce atenteaza la ardinea si securitatea publica Cap 20 Contraventii in domeniul evidentii militare20.2Contrav din p.speciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica rel.sociale dintr-un anumit domeniu: 1.Contrav ce atenteaza la dr.politice(cap.6,29 articole)Cuprinde 1 sau mai multe comp.de contraventie cu urm ob.generice: rel.sociale privind dr.politice(impiedicarea exercitarii dr.electoral, afisarea neautorizata a inf.electorale), rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2.Contrav ce atenteaza la sanatatea populatiei, sanat pers si starea sanitaro-epidemiologica(cap.7,17 articole).3.Contrav ce atenteaza la dre.reale(cap.8,17 articole)-relatii aferente privind dr.aferente fondului funciar, sivil sau subst.utile(tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor de contructie),rel.sociale priv dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului comercial-sustragerea in prop mici din avutului proprietarului.4.Contrav din dom prot mediului(cap.9 50articole)-rel.sociale privind

prot fondului acvatic, funciar, forestier, protectia regnului animal, protectia mediului. 5.Contrav din domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii teritoriului(cap.10,24articole) 6.Contrav in dom agricol si sanitaro-veterinar(capt.11,14art):rel.sociale din domeniul agricol,rel.sociale din dom.regulilor sanitar-veterniare).7.Contrav ce atenteaza la regimul detransporturi(cap.12,31articole):rel.sociale din domeniul trasportului feroviar,naval,aerian,rutier,transport magistral).8.Contrav in dom.circulatiei rutiere(cap.13,18articole).9.Contrav in dom.comunicatiilor electronice, postale si tehn.infomationale(cap.14,17article)10.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator, fiscalitatea, activitatea vamala si val.imobiliare.11.Contrav ce afecteaza activ.auto.publice.12.Contrav ce aenteaza la regimul de frontiera de stat si regimul de sedere pe teritoriul RM.13.Contrav ce atenteaza la modul de administrare in domeniul supravegherii pietii.Contrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea publica.COntrav in domeniul evidentei militare.20.3 Gruparea contrav partii speciale dr.material al Cc RM serveste drept indiciu al gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. Aceasta structurare, precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia contrav.Fiecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul contraventional.

21. Esenta si principiile procesului administrativeProcesul administrativ poate fi definit în sens larg și în sens restrîns. În sens larg, prin proces administrativ se înțelege activitatea de realizare a normelor materiale de dr.administrativ – activitatea de aplicare a dr. și de stabilirea a normei de dr.necesare acestei activității statale. În sens restrîns procesul administrativ este o activitate de ocrotire a normelor de drept, săvîrșită în principal de autoritățile administrative. Din legisl.în vigoare pot fi evidențiate următ.forme ale procesului admin.în sens restrîns sau jurisdicției admin.1) Proces contravențional aplicabil în cazul contrav; 2) Proced.discipl. aplicabilă în cazul abaterilor disciplinare comise de diferite categ.de f.publice; 3) Proced.materială aplicabilă în cazul cauzării unei prej.autorit.publice de către f.publică sau viceversa; 4) Proced.în cazul petițiilor și de contecios admin.prevăzută de legea cu privire la petiționarea din 19,07,1994 Legea Conteciosului Administrativ din 10.02.2000. Aceste prevederi fiind completate cu aspecte de proced.civilă; 5) Procedura de coordonare care este în cazul existenței unor divergențe dinrte diferite autorit.admin;21.b.PrincipiileProcesul contravențional în sens restrîns are un șir de principii care pot fi evidențiate reieșind din prevederile legislației în vigoare. În calitate de principii ale procesului administrativ ar putea fi menționate:1) Principiul legalității – întreaga activitate de soluționare a litigiilor juridice cu caracter administrativ se face confiorm Legii și în limitele legii.2) Principiul competenței – nu toate autoritățile puterii de stat, sunt împuternicite cu activitate jurisdicțională administrativă, ci doar acelea autorit.prevăzute expres în lege sau conform legii;3) Principiul ocrotiririi intereselor persoanelor și societății (statului) – în cadrul procesului administrativ pe prim plan trebuie puse interesele legitime ale pers.și societății, interesele statale terbuie să fie în deplină concordanță cu interesele societății;4) Principiul egalității procesuale – conform acestui principiu părțile în cadrul proces.adm. sunt egale atît în fața legii cît și a aut.care soluționează cazul;5) Principiul atingerii adevărului – acest principiu presupune analiza minuțioasă și la timp, pentru a stabili o răspundere echitabilă;6) Principiul accesibilității – orice pers.și în special pers.legală în anumite dr.sau interese legitime trebuie să dispună de posibilități de a participa la toate etapele examin.cazului respectiv;7) Principiul operativității – stabilirea unor termene relativ restrînse pentru efectuarea tuturor acțiunilor procedurale inclusiv pentru executarea deciziei adoptate;8) Principiul transparenței presupune examin.pentru a cazului dacă legea nu prevede altfel;9)Principiul contradictorialității în cazul cînd interesele părților procesului sunt diametral opuse. Fiecare parte are posibilități de a prezenta probe pentru adeverirea celor afirmate în fața aut.care examinează cazul;10) Principiul răspunderii în limitele competenței – pers.care conduce procesul este responsabil de eficiența și corectitudine desf.procesului.21.3 Principala forma a procesului administrativ este procesul contraventional care si este cel mai mult reglementat de CC al RM,astfel acesta reprezinta activitatea desfăşurată de autoritateacompetentă, cu participarea părţilor şi a altor persoane titulare de drepturi şi de obligaţii, avînd ca scopconstatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea cauzei contravenţionale, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvîrşirea contravenţiei.Prin cele aproximativ 80 de art care reglementeaza procesul contraventional, legiuitorul a intrunit totalitatea conditiilor pentru desfasurarea unui proces cit mai echitabil.Astfel legiuitorul a facut tot posibiliul ca persoanele care nimeresc in astfel de situatii sa fie sigureca v-or avea parte de un proces echitabil,in conformitate cu legea ,la fel ei v-or fi siguri ca autoritateacompetenta de examinarea cauzei este imputernicita expres de lege cu aceste atributii.Legiuitorul a acordat atentie si faptului ca partile ajungind in fata autoritatii competente trebuie sa fie egale infata acesteia cit si in fata legii.O trasatura foarte importanta a procesului administartiv care la fel este prevazuta de legiuitr este faptul ca orice persoana care este lezata intr-un animit drept trebuie sa dispuna de posibilitatea de a participa la toate etapele examinarii cazului respectiv,care trebuie sa fie public,daca legeanu predeve altfel.Inca o trasatura foarte importanta a procesului administrativ este faptul ca persoanele careconduc procesul administrativ sunt responsabile de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului respectiv.Astfel prin aceasta remarca legiuitorul a tinut sa ridice sentimentul de responsabilitate a persoanelor ce conduc procesul administrativ pentru a asigura o ordine si o respectare cit mai stricta a prevederilor legale in cadrul procesului administrativ Este important şi faptul că toate deciziile organelor (persoanelor cu funcţii de răspundere) asupra cauzelor cu privire la contravenţiile administrative pot fi atacate, depunîndu-se o plîngere la judecătoriaraională, de sector, municipală, adică pot fi supuse controlului judiciar.

22.Caracteristica jurisdictiei administrative si a litigiului juridic administrativeJurisdictie administrativa – o activitate procesuala a autoritatii imputernicite efectuata pe cale extrajudiciarain scopul examinarii si solutionarii litigiilor juridice aparute in procesul exercitariii puterii exekutive in scopul analizei juridice a comportamentului participantilor si aplicarii la necesitate a masurilor de constringere.Litigiu administrativ- reprezinta obiectul jurisdictiei administrative si apare de regula in legatura cu existentaunui rapport juridic administrativ in cadrul caruia anumite drepturi sunt incalate.22.3 Corelatia dintre jurisdictie administrative si justitie administrative reprezinta o problema aparte si anume,daca putem considera jurisdictia administrativa drept parte a justitiei si dimpotriva , daca putem consideraexaminarea litigiilor administrative de catre instrantele de judecata ca forma a jurisdictiei administrative.Inlegatura cu aceasta problema Curtea Constitutionala s-a expus prin Hot. Nr 21 din 23 iunie 1997 care senumeste «cu privire la interpretarea art. 14 din Constituria RM « Curtea s-a referit practica aplicării legislaţiei Republicii Moldova, în special a normelor Codului cu privire la contravenţiile administrative,astfel şir de contravenţii administrative sînt examinate de organelecare nu au atribuţii de autoritate judecătorească.Aceste organe sînt în drept să aplice sancţiuni administrative, prevăzute de Codul cu privire lacontravenţiile administrative. Art. 114 din Constituţie stipulează că justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.Noţiunea de "justiţie" şi noţiunea de "putere judecătorească", consfinţite în Constituţie, nu sînt identice.Formele de înfăptuire a justiţiei sînt judecarea de către instanţele judecătoreşti a tuturor cauzelor privind raporturile juridice, civile, administrative şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legeanu stabileşte o altă competenţă (art. 4 alin. (2) din Legea privind organizarea judecătorească). Acesteinstanţe judecătoreşti au împuterniciri diferite şi înfăptuiesc justiţia în forme procesuale diferenţiate.Una din formele importante şi specifice de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor o constituieexaminarea de către instanţele judecătoreşti a cauzelor cu privire la contravenţiile administrative. Astfel Curtea Constitutionala a considerat ca :1.Examinarea în fond de către instanţele judecătoreşti a cauzelor ce izvorăsc din raporturile juridiceadministrative, a cauzelor cu privire la contravenţiile administrative, precum şi examinarea plîngerilor şi protestelor împotriva deciziilor asupra cauzelor cu privire la contravenţiile administrativeeste o formă de înfăptuire a justiţiei.2. Hotărîrile organelor, care nu au atribuţii de autoritate judecătorească, luate asupra cauzelor cu privire la contravenţiile administrative nu constituie înfăptuirea justiţiei.

23. Procesul contraventionalReieșind din prevederile art. 374 Codul Contravențional, Procesul Contravențional este considerată modalitatea de activitate desfășurată de autoritatea competentă cu participarea părților și altor persoane titulare de drepturi și obligații, conform normelor Codului Contravențional care reglementează procedura contravențională. Legislația contravențională utilizează atît noțiunea de process contravențional cît și de procedură contravențională.Procedura contravențională reprezintă niște etape care se derulează consecutive pentru atingerea scopurilor procesului contravențional.Procesul contravențional are următoarele scopuri:1) Constatarea contravenientului;2) Examinarea și soluționarea cauzei contravenționale;3) Constatarea cauzelor și conduitei ce au contribuit la săvîrșirea contravenției;4) Respectarea principiilor generale de drept contravențional, care sunt bazate pe normele dreptului Internațional și ale tratatelor Internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care RM este parte.Procesul contravențional are ca sarcină general asigurarea proceselor echitabile a răspunderii contravenționale, precum și sarcini preventive de luminare a cauzelor unor conduit ce contribuie la comiterea contravenției. Procesul contravențional se caracterizează prin faptul că procedura contravențională trebuie să fie cît mai puțin costisitoare. Cheltuielile aferente procesului contravențional se suportă de contravenient sau de stat în modul prevăzut de legislație. Victima, martorii, experții, traducătorul, apărătorul au drept la repararea prejudiciului sau cheltuielilor suportate în procesul contravențional care se face conform procedurii civile cu excepția cazurilor cînd nu există divergențe între părți referitor la prejudicierea cheltuielilor. Persoanele în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional, în cazul ____________se declară nevinovată sau răspunderea contravenientului este înlăturată se repune în dreptul de care a fost privată și se repară cheltuielile suportate în proces.Excepție cazul de amnistie.

24.Princiipile procesului contraventionalPrincipiile procesului contravențional sunt reglementate expres în Codul Contravențional, însă

unele dintre ele rezultă din conținutul normelor de proced.contravențională precum și altor norme ale Cod.Contrav. Principiile procesului contravenț au o deosebită importanță fiind niște prevederi de bază care stau la temelia proces.contrav. În calitate de princip.ale proces.contrav.apar:1) Principiul prezumției de nevinovăție. Conform acestui principiu persoana acuzată de săvîrșirea unei contravenții se consideră nevinovată pînă cînd vinovăția acesteia nu este dovedită în conformitate cu prevederile Codului Contravențional. În cadrul procesului contravențional nici o persoană nu poate fi obligată să-și dovedească vinovăția. 2) Principiul invioalbilității persoanei (art 376): Persoana pasibilă de răspundere contravențională paote fi supusă măsurilor de constrîngere numai în cazurile excepționale prev.de Codul Contravenținal. În aceste cazuri pers.trebuie să fie tratată cu respect a demnității umane. Din, punct de vedere a libertății individuale, reținerea pers. Nu poate fi mai mare de 3ore și persoanei reținute i se aduce imediat la cunoștință dr.sale, motivele reținerii, circumst.faptei și încadrarea jurisdicț.a faptei care îi este imputată. Dacă persoana a fost reținută ilegal sau dacă temeiurile reținerii au decăzut,ea trebuie eliberată imediat. 3) Principiul libertății de mărturisire împotriva sa (art.377) Nici-o persoană nu poate fi silită să mărturisească împotriva sa, ori împotriva rudelor sale apropiate inclusiv împotriva soțului, soției precum și să-și recunoască vinovăția. ______pers.căruia autorit.competentă să soluționeze cazul îi propune să facă decl.demonstrare împotriva sa sau pers.menționate, această pers.este în drept să refuze și pentru această nu poate fi trasă la răspundere.4) Dreptul la apărare: autoritatea competentă să sol.cauza, este obligată să asigure particip. La proces exercit.deplină a dr.lor procesuale inclusiv a dr.de a fi asistate de un apărător (avocat). În contextul pr.respectiv, la pornire procesul contrav.aut.competentă este obligată să aducă la cunoștița este oblig.să aducă la cunoștință pers.pasibilă de răspundere contravențională a dr.ei de a fi asistată dr.un apărător. În cel mult 3 ore din momentul reținerii pers pasibilă de arest a două nu are un apărător ales, i se desemnează un apărător din oficiu.5) Principiul limbii de desfășurare a procesului contravențional și dr.la interpert. Procesul contrav.se desf. În limba de stat. Persoana care nu vorbește limba de stat dr de a lua cunoștința de materialele cazului și de a vb în fața aut.ce sol.cauza contrav. Prin intermediul interpretului. Procesul contrav.se poate desf.și în limba acceptată de majoritate pers.care participă la proces. În acest caz actele procesuale sunt întocmite oblig în limba de stat. Actele procesuale ale aut.care sol.cauza contrav. Sunt înmînate pers.în a cărei privința a fost pornit proces.contrav.probele în urma pe care o cunoaște pers.respectivă.6) Dreptul de a nu fi urmărit sau sancționat de mai multe ori. Nici o persoană nu poate fi urmărită sau sancționată pentru aceeași faptă. În contextul acestui principiu, reluarea proces.care a înceta poate avea loc doar în cazul descoperirii unor noi circumstanțe sau în cazul depistării unui viciu fundamentale în hot.de încetare a procesului.7) Principiul accesului liber la justiție (art.381) Orice persoană are dr.la o satisfacție eficientă din partea inst.de judecat, împotriva actelor care încalcă dr libertății și interesele sale legitime. În contextul celor menționate pers.are dr.la examinarea și sol.cazului în mod echitabil, în termen rezonabil și de către o inst.independentă și imparțială. Reprezentantul aut.competente să sol cauza contrav.nu poate participa la examin.cauzei dacă are direct sau indirect un interes care ar afecta imparțialitatea aut.respective. Autorit.competentă să sol.cauza contav.este obligată să înteprind.toate măsurile pentru cercetarea sub toate aspectele completă a circum.cauzei inclusiv să evidențieze atît circumst.care dovedesc vinovăția pers.cît și cele care o dezvinovățesc, precum și circumstanțele atenuante și agresive.

c) Principiile procesului contraventional- elementele primordiale ce caracterizeaza esenta procesului contraventional.Principiile raspunderii contraventionale au o deosebita importanta din punct de vedere a stabilitatii si previzibilitatiiacestei inst.Atit principiile procesului contraventional cit si principiile raspunderii contraventionale servesc ca baza si eletrebuie sa aiba prioritate fata de celelalte norme care nu au calitate de principii.In caz contrar , s-ar putea distrugefundamentul procesului contraventional.Principiile procesului contraventional rezulta expres din prevederile C.C.

25. caracteristica generala a autoritatilor competente sa solutioneze cauzele contraventionaleSînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:a) instanţa de judecată;b) procurorul;c) comisia administrativă;d) agentul constatator Competenţa procurorului(1) Procurorul examinează contravenţiile prevăzute cele pe care le-a depistat în exerciţiul funcţiunii.(2) În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din cauza că fapta constituie ocontravenţie, precum şi în cazul liberării de răspundere penală a persoanei cu tragerea la răspunderecontravenţională, procurorul dispune pornirea procesului contravenţional şi ori examinează cauza în limitelecompetenţei sale, ori expediază materialele acumulate, conform competenţei, altor organe pentru examinare.(3) Prin ordonanţă motivată, procurorul poate aplica orice sancţiune contravenţională, cu excepţia sancţiunii acărei aplicare este de competenţa instanţei de judecată.Competenţa comisiei administrative(1) Comisia administrativă examinează contravenţiile Şedinţa comisiei administrative este deliberativă dacă la ea este prezentă simpla majoritate a membrilor ei.(3) Deciziile comisiei administrative se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor comisiei prezenţi laşedinţăCompetenţa agentului constatator (1) Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvîrşităcontravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şinumai în exerciţiul funcţiunii.(2) Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sînt atribuitecompetenţei unor alte organe. În astfel de cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale deconstatare a contravenţiilor2.2)clasificati autoritatile competente sa solutionaze cauze contr Autoritatile competente sa solutioneze cauzele contravent. Se clasifica in judiciare si extrajudiciare.DIN cele judiciare insasi din denumire ne dam seama ca e vorba de instanta de judecata pe cind cele extrajudiciaresunt :agentul constatator si comisia administrativa care pot solutiona anumite conntraventii specifice reglementatede codul contr.2.3)apreciati tendintele legislatiei privind sisitemul autoritatilor competente sa solutioneze cauzelecontr.La general tendintele legislatiei privind autoritatile competente de solutionare acauzelor contraventionalesunt foarte practice intrucit ele sunt erarhizate la nivel local in cazul unei singure contraventii comise decontravenient ,la nivel regional daca sunt un sir dw contraventii adica este examinata de instanta de judecata .Otendinta mai pronuntata este si sugestiile ONU cu privire la erarhizarea autoritatilor de dr.contraventional,in R.M.pina cind sunt puse in discutie aceste propuneri.Legislatia noastra face ca procedura de solutionare a cauzelor contravent sa fie una simplificata si respectiv usureaza munca autoritatilor competenteIn dependenta de caracterul crimei si de daunei ce le aduce societatii contraventiile sunt solutionate de : organelede control financiar si fiscal al ministerul finantelor,comisia nationala a pietii financiare etc.

26.Instanta de judecataJustiția în cauzele contrav.se înfăptuiește de către inst.de judect.cf.competenței date prin C.Contravențional (art.394). Cauza contrav.este examinată de un complet format dintr-un singur judecător care se pronunță asupra fondului cauzei printr-o decizie.În cazul recursului cazul este axamin de un complet format din trei judecători. Cauza contravenientului se judecă ca regulă în ședință public, însă poate fi examinată și în șed.închisă dacă aceasta cere legea. Conform art 395.Cod Contrav.inst de judecată examinează următor.cauze contrav:- Toate cazurile cu privire la contrav, cu excepția cazurilor care ef.CodContrav sunt atribuite la competenta altor organe;- Excepții cazurile contrav.în priv.minorilor- Cauzele contrav expre prevaz pentru inst.de judec.- Cauzele contrav în care agentul constatator sau procurorul propun aplic.sancț contrav:1) Privarea de drept de a desf.o anumită activitate;2) Privarea de drept de a deține anumite funcții;3) Privarea de dr.special;4) Munca precum în fol.societății;5) Arestul contravențional.- Contrav împotriva hot aut.competente să sol.cauzele contrav.inclusiv procurorul. Instant.de judec.conf preved.codului contrav. Este competentă să aplice măsuri de siguranță și amendă judiciară. Avînd în vedere că conf.capit 9 din constit. RM procuratura este atribuită la autorit judiciare, competența procurorului privind examin cauzelor contrav.urmează a fi examnin in acest paragraf. Conform art 124 al1 Cod Contrav RM procuratura reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de dr., dr și libertățile cet., conduce și exercită urmărirea penală. Este discutabilă necesitatea ca procurorul să examineze în același timp cauzele contrav. Cf art.396 c.Contrav procurorul examin un șir de contrav.cum ar fi: art63-68 etc.inclusiv acele contrav pe care le-a depistat în exercițiul funcțiunii. În cazule refuzului începerii urmărirei penale, sau încet urmărirei penale din considerentul că fapta constituie o contrav, precum și în alte cazuride eliberare de răspunderepenală cu tragere pers.la răspunderecontrav.procurorul dispune pornirea procesului contrav. Cu examinarea cauzei reieșind din competența sa sau cu expedierea materialelor cauzei altor organe conform competenței. Procurorul poate aplcia orice sanțiune contrav. Printr-o ordonanță cu excepția sancțiunilor a cărei aplicare ține de competența inst.de judec.28.Agentul constatatorAgetul constatator –atoritatea competent sa solutioneze cauzele contraventionale in raza teritoriala unde afost savirsita contraventia.Agentul constatator conform codului contraventional solutioneaza cauzecontraventionale in a carui raza teritoriala se afla.Agentul constatator pote constata contraventii a caror depistare,solutionare si sanctionare tine de competent altor organe.Iar in asa situatii agentul constatator remite organelor respective procesele verbale cu constatarea contraventiilor savirsite.2.2 Determinati limitele competentei agentilor constatatori Distingem 2 categorii de agenti constatatori: 1)Agenti constatatori care pot solutiona cauze contraventionalesi2) Agenti constatatori propriu zisicare constata dor fapta contraventionala. La prima catogori se includeurmatoare autoritati:a)Comisia administrative de pe linga autoritatea publica locala egzecutiva care se formeaza deconsiliul satesc, communal,orasenesc; b)Organele afacerilor interne care egzamineaza contraventii date incompetent conform art400 din codul contraventional.Acest autoritate se poate de inclus si la a doua categorie invederea constatarii anumitor contraventii.c)CCCEC-ul se ocupa cu egzaminarea contraventiilor stipulate in art402CC al RM.d)Serviciul vamal-egzamineaza contraventii date in competent conform art 403CC al RM.e)Comisiafinanciara a pietii financiare-egzamineaza contraventii conform art 404 al CC precum si alte autoritati.2.3 Apreciati tendintele legislatiei privind rolul agentior constatatori in cauzele contraventionaleAgentii constatatori au o importanta deosebita la infaptuirea jurisdictiei contraventionale. Deoarece contraventiilesunt cele mai multe la numar daca sa luam in comparatie cu infractiunile, nelegalitatile civile sau administrative eledesigur sunt aplicate de o serie de autoritati publice care au sarcina principala de a pedepsi contravenientu si de amentine ordinea publica.Astfel legislatia Republicii Moldova specifica functiile fiecarui agent constatator de undeputem deduce si o colaborare a acestor autoritati pentru a reglementa fiaecare sfera de activitate a societatii civile.

29 Caracteristica participantilor la procesul contraventionalA)Identificati drepturile si obligatiile procesuale ale persoanei in a carei privinta a fost pornit procesul contraventional:Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional are dreptul: a) la apărare; b) să cunoască fapta imputată;c) să fie asigurată, în cel mult 3 ore de la reţinere, cu un apărător din oficiu dacă este pasibilă de sancţiunea arestului contravenţional;d) să anunţe, în cazul reţinerii, prin autoritatea competentă să soluţioneze cauza contravenţională, două persoane, la alegerea sa, despre faptul şi locul reţinerii; e) să primească informaţie scrisă şi explicarea drepturilor sale expuse în prezentul articol, inclusiv a dreptului de a tăcea şi de a nu mărturisi împotriva sa, împotriva rudelor sale apropiate, a soţului/soţiei, logodnicului/logodnicei, precum şi de a nu-şi recunoaşte vinovăţia; f) să fie audiată în prezenţa apărătorului dacă acceptă sau cere să fie audiată; g) să aibă întrevederi cu apărătorul în condiţii confidenţiale, fără limitarea numărului şi duratei întrevederilor; h) să ia cunoştinţă de materialele din dosar şi să i se elibereze, la cerere, în cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal; i) să prezinte probe; j) să formuleze cereri; k) să conteste decizia asupra cauzei; l) să recunoască total sau parţial vinovăţia în comiterea faptei ce i se impută; m) să ceară recuzarea reprezentantului autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului; n) să solicite audierea martorilor; o) să facă obiecţii împotriva acţiunilor agentului constatator şi să ceară consemnarea obiecţiilor sale în procesul-verbal;------Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional este obligată: a) să se prezinte la citarea autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională; b) să accepte, la cererea autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională, examinarea şi percheziţia sa corporală; c) să accepte necondiţionat, la cererea autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională, testarea alcoolscopică, examenul medical, dactiloscopia, prelevarea de sînge şi de secreţii ale corpului pentru analiză; d) să fie supusă expertizei judiciare, la cererea agentului constatator competent sau a instanţei; e) să se supună dispoziţiilor legale ale agentului constatator şi ale preşedintelui şedinţei de judecată; f) să respecte ordinea în şedinţa de judecată şi să nu părăsească sala de şedinţe fără învoirea dată de preşedintele şedinţei.B)Determinati categoriile si statutul procesual al altor participanti la procesul contraventinal:1)Agentul constatator care este reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de prezentul cod. 2) Procurorul care participă la procesul contravenţional în limitele competenţei stabilite de prezentul cod.Procurorul este în drept:a) să pornească procesul contravenţional; b) să aplice în cazurile prevăzute de lege sancţiune contravenţională;c) să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni contravenţionale;d) să participe la examinarea cauzei în instanţă de judecată atunci cînd procesul contravenţional a fost pornit de el;3) Victima- persoana fizică sau persoana juridică căreia, prin contravenţie, i-au fost cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Victima are dreptul:a) la înregistrarea neîntîrziată a cererii sale în modul stabilit, la soluţionarea cererii de către agentul constatator, la informare privitor la decizia adoptată;b) să prezinte documente, alte mijloace de probă în vederea confirmării pretenţiilor sale;c) să-şi retragă cererea în cazurile prevăzute de lege;d) să atace decizia autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională;e) să fie asistată în procesul contravenţional de un apărător ales;3) Martorul are dreptul:a) să ştie în legătură cu ce cauză este citat;b) să ceară recuzarea interpretului, traducătorului care participă la audiereasa;c) să înainteze cereri;4) Specialistul - persoana neinteresată de rezultatele cauzei contravenţionale, cu suficiente cunoştinţe şi deprinderi speciale pentru a acorda ajutor agentului constatator sau instanţei de judecată, chemată să participe la efectuarea acţiunilor procesuale5) Expertul- persoana neinteresată de rezultatele cauzei contravenţionale, avînd cunoştinţe speciale, numită să efectueze investigaţii în cazurile prevăzute de prezentul cod şi să prezinte raport în baza lor6) Interpret sau traducător este persoana care poate traduce din o altă limbă, poate interpreta semnele celor muţi ori surzi, cunoaşte terminologia juridică, nu este interesată de rezultatele cauzei contravenţionale şi acceptă să participe în această calitate. 7) Aparatorul- persoana admisă în profesia de avocat avînd dreptul să participe la procesul contravenţional pentru a asigura asistenţă juridică sau a reprezenta partea pe care o asistă în bază de contract sau din oficiu.