Tehnici Ex.

146
NR. 1 Ingrijirea bolnavului imobilizat la pat Imobilizarea poate fi cauzata de afectiuni grave (bolnavi paralizati, astenici, adinamici, cu leziuni ale membrelor inferioare), poate fi impusa ca o masura preventiva fata de unele complicatii (embolii, hemoragii) sau impusa ca o masura terapeutica in fracturi cu aparate de imobilizare, traumatisme, infart miocardic. 1) Acordarea conditiilor optime de confort -asigurarea unui pat special, corespunzator afectiunii ( cele mai corespunzatoare sunt cele cu somiera sau patul universal pt. tratament osteoarticular care poate fi adaptat pozitiilor cerute de afectiune, prevazut cu accesorii: masa reglabila pt. alimentatie, citit, scris, sertar ce inlocuieste noptiera). -nu va fi asezat sub fereastra sau pus aproape de usa, deoarece ar fi dificila protejarea contra curentilor de aer. -salteaua din material plastic cu structura de burete sau pneumatica compartimentata pt a evita presiunea si macerarea zonei de contact. -este bine ca acesti bolnavi sa fie amplasati in camere mici, linistite, sa aiba totul la indemina (semnalizare, lampa la pat). -in caz de polakiurie sau de pertubare a functiei sfincterelor, este recomandat ca urinarul sa fie asezat in asa fel incit bolnavul sa-l poata lua. -in functie de diagnostic si cauza imobilizarii se vor asigura utilaje auxiliare (agatatoare din metal sau din material textil), de care pacientul sa se poata prinda cu mainile si care sa-i permita sa execute anumite miscari singur. 2) Igiena generala si corporala -se realizeaza aerisirea salonului -curatenia lanjeriei de corp si a asternuturilor -schimbarea pacientului ori de cite ori s-a murdarit -utilizarea unor camasi desfacute la spate Toaleta corparala frecventa sub forma de bai partiale la pat -se va avea grija in cazul pacientilor cu aparate gipsate (sa nu se ude gipsul in timpul toaletei)

description

Tehnici Ex.

Transcript of Tehnici Ex.

Page 1: Tehnici Ex.

NR. 1 Ingrijirea bolnavului imobilizat la pat Imobilizarea poate fi cauzata de afectiuni grave (bolnavi paralizati, astenici, adinamici, cu leziuni ale membrelor inferioare), poate fi impusa ca o masura preventiva fata de unele complicatii (embolii, hemoragii) sau impusa ca o masura terapeutica in fracturi cu aparate de imobilizare, traumatisme, infart miocardic. 1) Acordarea conditiilor optime de confort

-asigurarea unui pat special, corespunzator afectiunii ( cele mai corespunzatoare sunt cele cu somiera sau patul universal pt. tratament osteoarticular care poate fi adaptat pozitiilor cerute de afectiune, prevazut cu accesorii: masa reglabila pt. alimentatie, citit, scris, sertar ce inlocuieste noptiera).

-nu va fi asezat sub fereastra sau pus aproape de usa, deoarece ar fi dificila protejarea contra curentilor de aer. -salteaua din material plastic cu structura de burete sau pneumatica compartimentata pt a evita presiunea si macerarea zonei de contact. -este bine ca acesti bolnavi sa fie amplasati in camere mici, linistite, sa aiba totul la indemina (semnalizare, lampa la pat). -in caz de polakiurie sau de pertubare a functiei sfincterelor, este recomandat ca urinarul sa fie asezat in asa fel incit bolnavul sa-l poata lua. -in functie de diagnostic si cauza imobilizarii se vor asigura utilaje auxiliare (agatatoare din metal sau din material textil), de care pacientul sa se poata prinda cu mainile si care sa-i permita sa execute anumite miscari singur. 2) Igiena generala si corporala -se realizeaza aerisirea salonului -curatenia lanjeriei de corp si a asternuturilor -schimbarea pacientului ori de cite ori s-a murdarit -utilizarea unor camasi desfacute la spate Toaleta corparala frecventa sub forma de bai partiale la pat -se va avea grija in cazul pacientilor cu aparate gipsate (sa nu se ude gipsul in timpul toaletei) Igiena gurii- se va avea o deosebita grija pt. pacientul care prezinta proteza, care, se va curata dupa fiecare masa Igiena mainilor inainte si dupa masa Toaleta perineala (mica toaleta), in care se va respecta pudoarea pacientului3) Alimentatia pacientului -este facuta la pat, activ sau pasiv, in functie de starea pacientului, asigurand o pozitie cat mai comoda -asistenta va respecta orarul meselor, servirea calda a alimentelor si prezentarea acestora cit mai estetic 4) Supravegherea starii generale

Executarea tratamentelor si examinarilor -se urmaresc si se noteaza zilnic F.V. si vegetative

Page 2: Tehnici Ex.

-in cazul aparatelor gipsate se va urmari si semnala aparitia edemelor,modificarilor de culoare(cianoza, eritem) la extremitatile libere ale membrelor -examinarile paraclinice si tratamentul vor fi executate la pat, sau daca nu e posibil, pacientul va fi transportat cu patul la serviciul respectiv. 5) Prevenirea escarelor -se va verifica sistematic zonele expuse la escare, stiind ca ele apar foarte repede la pacientii imobilizati -se acorda o mare atentie schimbarii de pozitie,la fiecare 2 ore, asigurandu-se in acelasi timp si pozitia care sa nu jeneze cu nimic bolnavul -manevrele se executa cu 1-2 persoane, cu multa blandete -se vor aplica toate mijloacele de prevenire a escarelor -se va face masaj cu o durata de cel putin 10 minute, pt. a realiza activarea circulatiei - se fac frictiuni cu alcool, urmate de pudraje cu talc -i se vor oferi la timp si in mod regulat urinarul si plosca pt. a nu murdari lenjeria, deoarece umezeala favorizeaza aparitia escarelor 6) Prevenirea altor complicatii

Pneumoniile hipostatice (de staza) -se previn prin ridicarea pacientului in pozitie sezanda si efectuarea de gimnastica respiratorie, de mai multe ori pe zi.Trombozele -apar datorita incetinirii circulatiei de intoarcere -se previn prin masajul usor al membrelor si mobilizarea pasiva si activa a degetelor de la picioare si maini, a gambelor si antebratelor. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului general -vor fi prevenite prin miscari pasive si active si prin masaj Stomatita -poate aparea mai des la pacientii cu regim lactat si hidrozaharat -se previne prin asigurarea igienei cavitatii bucale prin clatirea cu apa bicarbonata 30% sau cu apa cu mentol Constipatia -poate aparea datorita lipsei de miscare -se previne prin stimularea tranzitului intestinal prin mijloace naturale pt. a nu obisnui pacientul cu purgative sau clisme -se recomanda regim bogat in celuloza(legume, fructe) si lichide daca afectiunea de baza permite acest regim Deformarile articulare (pozitii vicioase) -ale membrelor si coloanei vertebrale pot fi prevenite prin asigurarea pozitiei corecte in pat Anchilozele -se vor preveni prin mobilizarea pasiva inca din primele zile de mai multe ori pe zi -recuperarea motorie se incepe indata ce pacientul este constient.

Page 3: Tehnici Ex.

NR.2

MASURAREA TEMPERATURII, NOTAREA IN FOINTERPRETAREA VALORILOR,INTERVENTII Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale este necesitatea organismului de a-si mentine si conserva o temperatura constanta intre 36,1-37 C pentru a-si mentine starea de bine. Temperatura se mentine constanta prin echilibrul dintre termogeneza si termoliza (homeotermie). Mentinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori din hipotalamus. I Masurarea –se face cu termometru maximal, gradat de la 34,5 - 42 C cu coloana de Hg - termometrele se tin in solutie dezinfectanta (Cloramina 1%, Actisept) care se schimba zilnic - inainte de masurare se clateste, se sterge termometrul de solutia dezinfectanta cu o compresa si se scutura prinzand termometrul cu degetele deasupra rezervorului - se masoara dimineata intre orele 7-8 si seara intre 18-19 - masurarea se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine cea mai apropiata temperatura de cea centrala - se masoara in axila, cavitatea bucala, plica inghinala, rect, vagin Materiale necesare: -termometru maximal, comprese sterile, tavita renala, recipient cu solutie dezinfectanta, vaselina sau ulei de parafina sterile pentru lubrifiere, ceas, pix albastru Pregatirea bolnavului: -psihica –informare, explicare -fizica - pozitie, toaleta Tehnica: -asistenta se spala pe maini, clateste si sterge termometrul, il scutura, verifica integritatea sa (sa nu fie spart, sa coboare mercurul), il aplica bolnavului si citeste temperatura dupa expirarea timpului. - spala termometrul, il scutura, il introduce in solutia dezinfectanta a)in axila -pozitie decubit dorsal sau sezand -se sterge axila cu un prosop uscat -se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in mijlocul axilei -se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe torace -la bonavii agitati, slabiti, copii bratul este sustinut de asistenta -se mentine 10 minute

b)in plica inghinala

- se face la bolnavii foarte slabiti si copii - adultul sta in decubit lateral cu coapsa flectata pe bazin,copilul in decubit dorsal - se mentine 10 minute

Page 4: Tehnici Ex.

C) in cavitatea bucala - se introduce termometrul oblic in cavitatea bucala, sub limba sau extern arcadei dentare

-bolnavul inchide gura si respira pe nas

- contraindicata la bolnavii agitati si la copii - se mentine 5 minute - inainte cu 10 minute, bolnavul nu va fuma, nu va consuma alimente calde sau reci d) in rect - se lubrifiaza rezervorul termometrului, cu o compresa sterila imbibata in vaselina sau ulei de parafina - pozitia la adult decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie, la copil decubit dorsal cu membrele inferioare flectate pe abdomen si tinute de asistenta cu mana stanga, termometrul se mentine tot timpul masurarii in rect cu mana dreapta - se introduce in rect 2,5-3 cm si se mentine 5 minute - contraindicata in afectiuni ale rectului si la bolnavii agitati - valoarea temperaturii in rect este cu 0,5 grade mai mare decat cea din axila e)in vagin - pozitia este ginecologica, - se mentine 5 minute - valoarea este cu 0,5 grade mai mare decat cea din axila - creste cu 1-2 grade fata de cea din axila in afectiuni abdominale inflamatorii (apendicita, anexita, peritonita) - contraindicata in bolile aparatului genital feminin - temperatura este mai mare in perioada de ovulatie II Notarea in F.O. - se noteaza cu pix albastru,cu un punct, punctele se unesc, formand curba termica - fiecare linie orizontala reprezinta 2 diviziuni de grad de temperatura, linia verticala pentru zi (seara si dimineata) - se masoara dimineata si seara, la internare si oricand, la indicatia medicului - in alte documente se masoara cifric III Interpretarea valorilor PATOLOGIC: 1. Hipotermia=temperatura sub 35 C, este un sindrom caracterizat prin hipotermie, hTA, cianoza, eritem si edem al extremitatilor, durere, oboseala, tulburari de vorbire, somnolenta, degeraturi, apatie, parestezie Este produsa datorita : - lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copil) - expunere prelungita la frig, dereglari endocrine, inanitie, anemii, insuficienta circulatorie (la adulti) - incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici) - in zilele de azi este folosita hipotermia controlata 32-26 C, in interventii chirurgicale pe cord,etc. 2.Hipertermia= temperatura peste 37 C, este un sindrom caracterizat prin ascensiune febrila, frisoane, astenie, polipnee, transpiratie, sete, tahicardie, oligurie, curbatura Subfebrilitate = 37-38 C

Page 5: Tehnici Ex.

Febra moderata=38-39 C Febra ridicata =39-40 C Hiperpirexie = peste 40 C Evolutia febrei se face in 3 perioade : - perioada initiala - perioada de stare - perioada de declin Alte tipuri de febra : a)continua – bolnavul este tot timpul febril, diferenta temperaturilor dintre cea de dimineata si cea de seara nu este mai mare de 1 grad ( pneumonii, febra tifoida) b)remitenta – oscilatiile dintre febra de dimineata si cea de seara depasesc 1 grad, dar se mentin peste valorile normale (septicemii, supuratii, TBC pulmonare grave) c)intermitenta – diferenta dintre febra de dimineata si cea de seara este de cateva grade, temperatura minima fiind sub 37 C (septicemii, unele forme de TBC) d)intermitenta periodica – are caracterele febrei intermitente, dar accesele se repeta la acelasi interval de timp, putand fi despartita si de zile afebrile (malarie) e)recurenta- perioade febrile de 4-6 zile de febra continua ce alterneaza cu perioade afebrile de aceeasi durata (in unele forme de limfogranulomatoza maligna) f)ondulanta – perioadele febrile alterneaza cu perioadele afebrile, trecerea facandu-se lent, dand curbei febrile un aspect ondulant (bruceloza) g)febra de tip invers – temperatura este minima seara si maxima dimineata (TBC pulmonar) FIZIOLOGIC -temperatura centrala este mai mare decat temperatura periferica -temperatura de seara este mai mare decat cea de dimineata -nou-nascut =36,1-37,8 C - adult = 36-37 C -varstnic = 35-36 C IV INTERVENTII 1. In hipertermie a) pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice - aeriseste incaperea -asigura imbracaminte lejera -aplica comprese reci pe frunte si extremitati, impachetari reci, frictiuni cu otet -incalzeste pacientul in caz de frison cu paturi sau cu termofoare - administreaza medicamentatia indicata de medic (antitermice, antibiotice, antiinflamatoare) b) pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - se calculeaza bilantul hidric pe 24 h, (se dau 500 ml de lichide in plus pentru fiecare grad de temperatura in plus) -serveste pacientul cu cantitati mari de lichide la temperatura camerei (alimentatia sa fie lichida, semilichida, hidrozaharata) - fiecare grad C in plus peste 37 necesita 13 calorii in plus peste ratia normala c) pacientul sa aibe o stare de bine fizic si psihic -schimba des lenjeria de corp si de pat -mentine igiena tegumentelor

Page 6: Tehnici Ex.

2. In hipotermie:

a) pacientul sa aibe temperatura corpului in limite fiziologice -incalzeste lent pacientul cu paturi si termofoare - creste treptat temperatura mediului ambiant -recolteaza sange pentru glicemie, HMG (Ht, Hb)-pentru ca in hipotermie scade glicemia -pregateste pacientul pentru EKG

b )pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic - administreaza lichide caldute, in cantitati mici, la intervale regulate de timp -calculeaza bilantul hidric pe 24 h

c) pacientul sa-si pastreze integritatea tegumentelor -pune extremitatile pacientului in apa calduta la 37 C utilizand bai incalzite progresiv -maseaza extremitatile -administreaza medicamentatia (antibiotice, corticoizi, analgezice)

Page 7: Tehnici Ex.

NR. 3MASURAREA T.A.; NOTAREA IN F.O.; INTERPRETAREA VALORILOR;

INTERVENTII

T.A. =presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali Factori determinanti: -forta de contractie a inimii -rezistenta intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor) -vascozitatea sangelui- debitul cardiac Factori ce influenteaza T.A.: a) biologici: -varsta- T.A.este mica la copii, se stabilizeaza la adult si creste usor la varstnici -somnul- in timpul somnului T.A. scade -efortul-creste T.A. b) psihologici: -emotiile –cresc T.A. -anxietatea- creste T.A. c) sociologici:-climatul –frigul duce la vasoconstrictie si implicit la cresterea T.A. -caldura duce la vasodilatatie si implicit la scaderea T.A.T.A. sistolica= T.A. maximaT.A diastolica = T.A. minimaT.A. maxima- T.A minima =T.A. diferentialaT.A. minima= T.A maxim +1 sau 2 2

I MASURAREA Scop =evaluarea functiei cardiace Pregatirea bolnavului: - psihica –informare, explicare - fizica –repaus 10-15 min, pozitie decubit dorsal cu bratul in extensie si supinatie Materiale necesare: -tensiometru , stetoscop, tampon de vata cu substanta dezinfectanta si tavita renala - tensiometrul poate fi clasic (cu mercur sau manometru) sau electronic Tehnica : Se face prin 3 metode:

a) metoda palpatorie (RIVA ROCCI) - se pune manseta pe antebrat la cel putin 5 cm deasupra plicii cotului - se palpeaza cu mana stanga pulsul radial al pacientului de la aceeasi mana

Page 8: Tehnici Ex.

- cu mana dreapta se umfla manseta cu aer cu ajutorul perei de cauciuc pana nu i se mai simte pulsul - se elibereaza usor aerul din manseta cu ajutorul supapei

- prima pulsatie resimtita este T.A. maxima

b) metoda auscultatorie (KOROTKOV) - se fixeaza manseta pe antebrat - se pune membrana stetoscopului pe artera humerala (imediat sub manseta) - asistenta introduce olivele stetoscopului din urechi - se introduce aer in manseta pana nu se mai aude nici o pulsatie in stetoscop - se elibereaza aerul din manseta si prima pulsatie auzita reprezinta T.A. maxima iar ultima pulsatie auzita reprezinta T.A. minima

c) metoda oscilometrica -se realizeaza cu ajutorul oscilometrului PACHON

II NOTAREA IN FT-se face cu pix rosu, se noteaza T.A. maxima si T.A.minima cu cate o linie orizontala care se unesc cu linii verticale si se hasureaza- fiecare linie orizontala = 10 mm Hg- in FO se noteaza numeric - se masoara dimineata si seara, la internare, inainte si dupa interventie, la nevoie.

III INTERPRETAREA VALORILOR

FIZIOLOGIC -la copil 75-110 mm Hg / 50-65 mm Hg -la adult 115-140 mm Hg / 75-90 mm Hg - fiziologic poate exista o diferenta de 10 -20 mm Hg intre cele 2 brate - de aceea prima da T.A. se va masura la ambele brate PATOLOGIC Hipotensiune = scaderea T.A. sub valorile normale (socuri hemoragice, colaps) Hipertensiune= cresterea T.A. peste valorile normale Poate fi HTA esentiala (primara) sau HTA secundara HTA grad 1 = 140-160 mm Hg HTA grad2 = 160-180 mm Hg HTA grad 3 =peste 180 mm Hg

Page 9: Tehnici Ex.

IV INTERVENTII

1. Pentru HTA

a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata -invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool - invata pacientul sa aibe un regim igieno-dietetic adecvat (sa consume legume si fructe, sa nu consume grasimi animale si sare, sa faca miscare) - administreaza medicatia prescrisa de medic (hipotensoare, diuretice, vasodilatatoare, antiaritmice, tonice cardiace) - monitorizeaza T.A. - supravegheaza efectul medicamentelor - aplica tehnici de favorizare a circulatiei (exercitii pasive, active, masaj)

- pregateste pacientul si efectueaza EKG

b) pacientul sa fie echilibrat psihic - informeaza pacientul despre boala si tratament - linisteste pacientul, administreaza sedative la indicatia medicului

2. Pentru hTA

a) pacientul sa prezinte o circulatie adecvata - monitorizeaza T.A. - hidrateaza pacientul - administreaza la indicatia medicului PEV cu S.F., Dextran, HHC,transfuzie de sange - supravegheaza pacientul, previne lipotimia - pregateste pacientul pentru interventie chirurgicala in cazul in care hTA se datoreaza unei hemoragii traumatice care necesita hemostaza chirurgicala

b) pacientul sa prezinte tegumente si mucoase normal colorate - oxigenoterapie - pozitie Trendelenburg - camera aerisita, temperatura optima, imbracaminte lejera

c) pacientul sa fie echilibrat psihic - asistenta informeaza pacientul despre boala, tratament - linisteste pacientul

Page 10: Tehnici Ex.

NR.4MASURAREA RESPIRATIEI, NOTAREA, INTERPRETAREA VALORILOR,

INTERVENTII Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigen din mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. Etapele respiratiei: 1. Ventilatia- reprezinta patrunderea aerului incarcat cu O2 in plamani si eliminarea aerului incarcat cu CO2 - are 2 etape- inspiratia= proces activ - expiratia = proces pasiv Este influentata de : - permeabilitatea cailor respiratorii - concentratia de O2 din aerul inspirat - maturitatea centrului respirator bulbar - expansiunea cutiei toracice - functionarea normala a centrilor ce regleaza respiratia 2. Difuziunea gazelor = O2 din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare. Este influentata de : - diferenta de presiune dintre O2 alveolar si cel din sange - starea peretelui alveolar - marimea suprafetei alveolare 3. Circulatorie -reprezinta conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a CO2 adus de la tesuturi prin vasele venoase la plamani pentru a se elimina. Este influentata de : - cantitatea de Hg din sange - de debitul cardiac - de numarul de hematii - de permeabilitatea retelei arteriale periferice 4. Tisulara -reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem enzimatic complex. Hipoxia= scaderea cantitatii de O2 din tesuturi Hipoxemia = scaderea presiunii partiale si a saturatiei in O2 al sangelui arterial Hipercapnia= cresterea cantitatii de CO2 din sange I. MASURAREA Scop- evaluarea functiei respiratorii a bolnavului Elemente de apreciat : frecventa, ritmul, amplitudinea, tipul de respiratie, simetria miscarilor respiratorii, prezenta tusei, prezenta secretiilor sau a zgomotelor respiratorii. Materiale necesare: - ceas cu secundar si pix de culoare verde Tehnica: -pacientul este asezat in decubit dorsal fara a i se explica tehnica

Page 11: Tehnici Ex.

- la pacientii inconstienti sau care dorm asistenta isi plaseaza mana cu fata palmara pe torace si incepe sa inumere respiratiile timp de 1 minut - la pacientii constienti, asistenta nu le pune mana pe torace ( pt ca va influenta frecventa) ci doar observa ridicarile toracelui si numara in continuarea masurarii pulsului II NOTAREA IN FO - se face cu pix verde, fiecare linie orizontala reprezinta 1 respiratie, se noteaza 1 punct, se unesc punctele rezultand curba respiratiei - se noteaza dimineata si seara la internare, inainte si dupa interventii, la indicatie III INTERPRETAREA VALORILOR FIZIOLOGIC -nou-nascut=30-50 resp/min;- copil= 15-35 resp/min;- adult = 16-18 resp/min;- varstnic =15-25 resp/min PATOLOGIC = dispnee a) Frecventa respiratorie = numarul de respiratii pe minut -Polipnee (tahipnee) = cresterea frecventei respiratorii, scade amplitudinea, respiratie ritmica ( apare in cazul reducerii suprafetei respiratorii, anemii, afectiuni cardiace, stari toxico-septice) -Bradipnee = scaderea frecventei respiratorii, creste amplitudinea ( obstacole in caile respiratorii ).Poate fi inspiratorie in caz de obstacol sau paralizie a muschilor respiratori si expiratorie in caz de obstacol in caile respiratorii, astm bronsic si emfizem pulmonar. -Apnee= absenta respiratiei b) Amplitudinea = volumul de aer care intra si iese din plamani -se modifica in functie de frecventa respiratorie, cand frecventa este mare, amplitudinea este mica si invers - dpdv al amplitudinii respiratia poate fi profunda sau superficiala c)Ritmul -fiziologic - inspiratiile si expiratiile se succed la intervale regulate cu pauze egale - patologic ritmul poate fi perturbat prin atingerea centrilor nervosi din cauze toxice, infectioase, neurologice - in caz de obstacole in caile respiratorii apare- cornajul=zgomot in inspir -tirajul=depresia partilor moi ale toracelui in inspir d) Simetria miscarilor - miscarea simetrica a celor doua hemitorace respiratorii - in caz de colectii pleurale abundente, nefunctionarea partiala sau totala a unui plaman, pneumonie masiva obstruarea unei bronhii principale - hemitoracele bolnav se poate imobiliza complet, in compensatie hemitoracele sanatos isi amplifica miscarile e) Tipuri de respiratie - respiratie tip costal superior- la femei, se dilata diametrul anteroposterior ( in inspir) - respiratie tip costal inferior -Ia barbati, se dilata diametrul transversal -respiratie tip abdominal- Ia copii si batrani, se dilata diametrul vertical Zgomotele respiratorii: Fiziologic-murmur vezicular Patologic-raluri sibilante;- raluri crepitante; -raluri ronflante;- raluri subcrepitante

Page 12: Tehnici Ex.

ALTE TIPURI DE DISPNEE : - Dispneea Cheyne-Stokes = respiratie cu amplitudine si frecventa in crestere pana la un maxim, apoi scade pana la apnee (in tumori si hemoragii cerebrale, insufienta circulatorie, uremie) - Dispneea Kussmaul = bradipnee accentuata cu inspir profund si zgomotos, urmat de apnee apoi expir prelungit si iar apnee( in coma diabetica, agonie) - Dispnee Biot = miscari respiratorii ritmice cu amplitudine normala despartite de pauze lungi de 10-30 sec ( in come, agonie, stadiul preletal) -Dispnee dezordonata = extrarespiratorie, datorata dereglarii grave a centrilor respiratori (tumori si hemoragii cerebrale) - Dispneea de efort = datorita saturatiei insuficiente cu 02 a organismului in timpul efortului ( in afect cardiace sau respiratorii)e, intoxicatii cu alcool, monoxid de carbon.insuf hepatica,renala) -Dispnee de decubit = apare in pozitia decubit dorsal datorita reducerii suprafetei respiratorii prin comprimarea parenchimului (in afectiuni cardiace, pulmonare, diafragmatice) - Dispnee de repaus = dispnee permanenta, chiar ortopnee , datorita unui obstacol in caile resp sau insuficienta circulatorie grava - Dispnee paroxistica = apare in accese repetate, ziua sau noaptea( in astm bronsic,edem pulmonar, astm cardiac) -Dispnee accidentala = apare neasteptat in cazul unor procese patologice acute ale plamanilor sau cailor respiratorii IV INTERVENTII a) Pacientul sa prezinte cai respiratorii libere si permeabile si o buna respiratie -se invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze , si sa colecteze sputa -se umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata -se indeparteaza secretiile nazale -se aspira secretiile bronsice -se asigura o buna hidratare, 21 / 24 h -se invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie -se asigura pozitia sezand sau semisezand -se invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare ( fumat, mese copioase, imbracaminte stramta) -se face masaj si tapotaj toracic -se administreaza medicatia : antitusive, expectorante, bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei nazale si bronsice b) Pacientul sa fie echilibrat psihic -se asigura pozitie antalgica -se invata pacientul tehnici de relaxare -se pregateste psihic pacientul pt investigatii si interventii

c) Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta la infectii -se invata pacientul sa evite frigul, aglomeratia , schimbarile bruste de temperatura

Page 13: Tehnici Ex.

NR.5MASURAREA PULSULUI ,

NOTAREA, INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTII Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan osos, si este sincrona cu sistola ventricuIara. Pulsul ia nastere din conflictul intre sangele impins, prin contractia muschiului cardiac, din ventricule in artere, cu sangele existent in sistemul arterial. Acest conflict se propaga prin coloana de sange din artere, sub forma unei unde vibratorii, si se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterelor, sincrona cu sistolele ventriculare. Pulsul reflecta starea functionala a inimii si a sistemului arterial. Pulsul este influentat de mai multi factori: - Biologici - varsta - la copil este mai crescut decat la adulti - inaltimea - peroanele scunde au pulsul mai frecvent ca cei inalti - somnul- in timpul somnului frecventa este mai redusa - alimentatia- in timpul digestiei, frecventa creste - efortul- creste frecventa -febra - pt fiecare grad de temp pulsul creste cu 8 -10 batai/min -Psihologici - emotiile \

- plansul --- - cresc frecventa - furia /

- Sociali - cantitatea de 02 din aerul inspirat influenteaza frecventa pulsului

I MASURAREA Scop - evaluarea functiei cardiovasculare Elemente de apreciat: frecventa, ritmicitatea, amplitudine, celeritate Materiale necesare: ceas cu secundar, pix rosu Pregatirea pacientului: psihica- informare fizica - repaus fizic 10-15 min, cu bratul relaxat Tehnica: - se masoara pe orice artera accesibila palparii ce poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala, artera temporala, artera femurala, artera carotida, artera poplitee, artera tibiala, artera pedioasa, apical ( pulsul apical=socul apexian se repereaza in spatiul V intercostal stg. Pe linia medioclaviculara, la varful inimii) -se repereaza artera, si cu cele trei degete:aratator, mijlociu si inelar se exercita o presiune usoara asupra peretelui arterial pana se percep undele pulsatile -pt artera radiala , se aseaza degetele in santul radial, in continuarea policelui ,aproape de marginea externa pe fata anterioara a antebratului , policele fixeaza pe fata posterioara antebratuJui ( cand exista anomalii de pozitie, pulsul se repereaza in tabachera anatomica) se numara pulsatiile timp de un minut.

II NOTAREA IN FO -se face cu pix rosu, fiecare linie orizontala reprezinta 4 pulsatii, se face un punct,

Page 14: Tehnici Ex.

se unesc punctele rezultand curba pulsului -se masoara dimineata si seara, la internare, inainte si dupa interventii, la nevoie

III INTERPRETAREA VALORlLOR

FIZIOLOGIC -nou nascut - 130 - 140 pulsatii/min -copilul mic- 100 -120 pulsatiiJmin -la 10 ani - 90 -100 pulsatii/min -adult - 60 - 80 pulsatii/min -varstnic - 80 - 90 pulsatii/miu a) Frecventa pulsului = nr de pulsatii pe minut PATOLOGIC Tahicardia = cresterea frecventei pulsului -apare in anemii, hemoragii, stari febrile, insuficienta circulatorie centrala sau periferica -Tahicardia sinusala - puls> 120/min care apare la tineri ,la efort, fara semnificatie patologica - Tahicardia paroxistica-puls pana la 300/min Bradicardia= scaderea frecventei pulsului - apare in miocardita acuta, mixedem, intoxicatii cu digitala, hemoragii sau tumori cerebrale, tulburari de conducere (blocurile).

b) Ritmicitatea -Fziologic-- pauzele dintre pulsatii sunt egale -Patologic- puls aritmic = pauzele dintre pulsatii sunt inegale - apar in afectiuni cardiace ( tulburari de ritm) - puls dicrot = se percep doua pulsatii, una puternica si una slaba, urmata de pauza - apar in febra tifoida, TBC, anemii grave

c) Amplitudinea ( Volumul) -Fiziologic--se micsoreaza pe masura ce se departeaza de inima si este determinat de volumul de sange propulsat de la inima spre artere in cursul sistolei -Patologic- puls filiform = amplitudine mica, abia perceptibil (apare in caz de tahicardie,stenoza aortica) - puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice - pe partea afectata de tumori, cicatrici, arterite, pulsul este mai mic decat pe partea sanatoasa

d) Celeritatea -Fiziologic- viteza de ridicare si de disparitie a undei pulsatile -Patologic- puls celer = unda dispare repede (in insuficienta aortica) - puls tard = are o durata mai lunga(in ateroscleroza)

Page 15: Tehnici Ex.

e) Tensiunea pulsului -Fiziologic- este determinata de forta de contractie a inimii -Patologic- puls dur = forta de contractie a inimii este mare ( in hipertrofia de ventricul stang ) -puls moale = scade forta de contractie a inimii

IV INTERVENTII

a) Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata -asistenta invata pacientul sa intrerupa consumul de tutun si alcool -asistenta invata pacientul sa respecte regimul igieno-dietetic (sa consume legume si fructe, sa evite grasimile si sarea, sa faca miscare) -asistenta administreaza medicatia : tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, hipotensoare, vasodilatatoare, anticoagulante -asistenta aplica tehnici de favorizare a respiratiei: exercitii active, pasive, masaje -asistenta invata pacientul sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia -pregateste bolnavul pt investigatii b) Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre (combaterea cianozei) -oxigenoterapie -administrarea medicatiei prescrise de medic - pozitie sezand sau semisezand ( pt favorizarea respiratiei) -camera aerisita , temperatura optima

c) Pacientul sa fie echilibrat psihic -asistenta informeaza pacientul asupra bolii si a tratamentului - asistenta linisteste pacientul -asistenta il invata sa reia treptat activitatea si sa creasca gradul de efort -asistenta administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

Page 16: Tehnici Ex.

Nr 6

RECOLTAREA SANGELUI PT. EX. HEMATOLOGICE

Se poate recolta sange:1. capilar - din pulpa degetului sau lobul urechii la adulti, fata plantara a halucelui si caIcai la copii- prin intepare. 2.venos - prin punctie venoasa, cu seringa sau prin sistem vacutainer.

Din sangele capilar se recolteaza pentru determinare: - HEMOLEUCOGRAMA - (HLG) care cuprinde formula leucocitara , numar de trombocite si eritrocite - HEMOGLOBINA - (Hb) - GRUP SANGUIN si Rh (ABO si Rh ) - TIMP DE SANGERARE - (TS) - TIMP DE COAGULARE - (TC) - EXAMEN PICATURA GROASA (test pt malarie) Din sangele venos se recolteaza pt determinarea: - HEMOLEUCOGRAMA (HLG) - HEMOGLOBINA (Hb) - HEMATOCRIT (Ht) - vacutainer mov - HEMOGLOBINA GLlCOZILATA - GRUP DE SANGE(ABOsiRh) - TIMP HOWELL - TIMP QUICK = coagulograma- vacutainer albastru - INR (international normalized ratio) - FIBRINOGEN - VSH = viteza de sedimentare a hematiilor - vacutainer negru HEMOLEUCOGRAMA = nr eritrocite , nr trombocite, formula leucocitara, hemoglobina HEMOGLOBINA = este pigmentul respirator ( rosu) comun tuturor vertebratelor, si este constituit dintr-o proteina=globina si un pigment = hemul care contine fier. Hemoglobina transporta Oxigenul, absorbit din aer in plaman , (sub forma de Oxihemoglobina) in toate celulele organismului. Dupa eliberarea oxigenului catre tesuturi, hemoglobina se combina cu Bioxidul de carbon (Carboxihemoglobina) rezultat in urma respiratiei celulare, pe care il transporta in plamani de unde este expulzat prin expiratie. HEMATOCRIT = raportul dintre volumul de hematii si volumul total de sange. VSH = Viteza de sedimentare a hematiilor - viteza cu care se separa hematiile de plasma. Globulele rosii se depun spontan in 1 -2 ore, fara centrifugare. Cu cat inaltimea plasmei separate este mai mare, cu atat VSH-ul este mai mare = infectii, tumori, inflamatii cronice FIBRINOGEN = factorul 1 al coagularii , este o proteina sintetizata in ficat cu rol in procesul de coagulare. ' TIMP DE SANGERARE = durata unei sangerari provocate pana la formarea cheagului.

Page 17: Tehnici Ex.

TIMP DE COAGULARE = durata in care se coaguleaza sangele capilar. Pregatirea materialelor: - De protectie: aleza, musama - Sterile:vacutainer mov, negru sau albastru, ace ,tampon de vata, - Nesterile: holder, garou,manusi de examinare, tavita renala - Material dezinfectant: alcool sanitarPregatirea bolnavului: - Psihica : informare, consimtamant , explicarea tehnicii - Fizica: - dimineata a jeune sau la indicatia medicului - pozitie decubit dorsal cu mana in extensie, supinatie si abductie - sau daca starea generala a bolnavului permite, pozitie sezand Tehnica: - asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile - verifica integritatea si valabilitatea acului si vacutainerelor, - vacutainerul mov contine anticoagulant - EDTA (acid-epsilon-diamino-tetracetic 1%)-0,5 ml uscat. Se recolteaza sange pana la 2ml - vacutainerul albastru contine anticoagulant - Citrat de Sodiu (Na) 3,8%- O,5ml.Se recolteaza sange pana la 5ml (4,5ml) - vacutainerul negru contine anticoagulant - Citrat de Na 3,8% -O,4ml. Se recolteaza sange pana la 2ml (1,6ml) - adapteaza acul la holder - alege locul punctiei, pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul, aseptizeaza - punctioneaza vena si adapteaza vacutainerele in ordine: albastru , mov - desface garoul, adapteaza vacutainerul negru (VSH se recolteaza fara garou) - dupa retragerea fiecarui vacutainer il rasuceste de 2-3 ori (pt omogenizare) - roaga bolnavul sa dea drumul Ia pumn, retrage acul din vena, pune tamponul de vata cu alcool, - roaga bolnavul sa tina compresiv 5 min fara a flecta antebratul pe brat - noteaza datele pe vacutainer, completeaza buletinul de analiza, trimite la laborator Accidente: hematom, perforarea venei, lipotimie, ameteli, paloare. Recoltarea sangelui capilar: - se aseptizeaza pulpa degetului cu alcool, - se asteapta evaporarea alcoolului - se inteapa pulpa degetului, lateral si perpendicular pe tegument - se sterge prima picatura, se lasa sa se formeze alta picatura din care se recolteaza cu pipeta Potain sau cu lama - se efectueaza frotiu , se eticheteaza

ANALIZA VALORI VALORI INDICATII NORMALE PATOLOGICE

HEMOLEUCOGRAMA Eritrocite Cresc = B 4,3 - 5,7 eritrocitoza/policiternie- in millmm 3 boli congenitale cardiace,

Page 18: Tehnici Ex.

F 3,8 - 5,3 fibroza pulmonara, mil/mm" altitudine mare, policitemia

vera, deshidratare, afectiuni renale

Scad- hemoragii, anemii, dupa iradiere, tumori,

leucemii, malnutritie

Leucocite Cresc = leucocitoza-infectii, - stari de 4000 10 inflamatii, leucemii, deshidratare

000/mm 3 tumori, dupa splenectomie - anemii - pierderi de

Scad- tumori, dupa _ sange citostatice, dupa iradiere, - infectii acute

Formula lupus eriternatos, leucemii si cronice leucocitara - imunitate

Cresc - infectii, boli - boli intlamatorii. coma hematologice

Neutrofile 45 diabetica, coma uremica. - alergii

- 80 % guta, arsuri, IMA, - dupa iradiere Hemoragii, tumori - tumori Scad - infectii severe, HIV, chimioterapie iradiere, leucemie

- preoperator

Cresc - infectii - in urgente Limfocite Scad - HIV, lupus, tumori, TBC 20-55 %

Cresc -infectii, leucemii, Monocite tumori, chimioterapie 0- 15 % 15% Scad - infectii severe,

HIV, trat cu prednison

Cresc - parazitoze, boli

Page 19: Tehnici Ex.

Eosinofile alergice, boli dermatologice 0-7%%

Scad - stres, dupa trat cu corticosteroizi

corticosteroizi " Bazofile Cresc- alergii, leucemii, 0-2 % boli infectioase Trombocite Cresc - dupa hemoragii, 150 000- 450 dupa splenectomie, in OOO/mm3 tumori

Scad - purpura trombocitopenie, anemie hemolitica, soc anafilactic

HEMATOCRIT B-39-49% Creste - poliglobulie, .

.-

F - 35 - 45 % aport insuficient de lichide sau pierderi masive de lichide Ht mare = - preoperator hemoconcentratie; - in urgenta Ht>60%=coagularea - anemii

spontana a sangelui -boli

Scade - anemie, hematologice hemoragii; H t<20% = insuficienta cardiaca si exitus

. B-13-17g/dl Creste -Ia altitudini mari,

HEMOGLOBINA in hemoconcentratie F – 11,7-15,5 g/ dl Scade - in anemii.

hernoragi i .sarcina

FIBRlNOGEN 200 – 400mg/dl Creste - boli

- afectiuni

reumatismale, boli reumatismale inflamatorii, tumori, IMA, - tumori leucemii - postoperator Scade - afectiuni hepatice grave, afibrinogenie congenitala (rara), transfuzie cu sange incompatibil

TIMP DE Crescut = risc mare de - preoperator SANGERARE 3 - 4 minute hemoragii (TS) In trombocitopenie ,

leucemii TIMP DE Crescut = risc de - preoperator COAGULARE 8 - 12 minute hemoragii, (TC) hemofilie, leucemii, tumori,

arsuri, hipovitaminoza K, dupa trat cu anticoagulante Scazut < 5 duce la coagularea intravasculara a sangelui

TIMP HOWELL Creste - hemofilie, afect Timp de 1 - 2 minute hepatice grave, intoxicatii, recalcifiere al soc anafilactic, dupa plasmei anticoagulante TIMP QUICK Creste - hipovitaminoza Timp de 12 - 15 K , afect hepatice, dupa - preoperator protrombina secunde anticoagulante - in timpul si

Scade – tromboze, , dupa trat cu ultimul trimestru de anticoagulante sarcina, supradozaj de vit k

INR Pers sanatoasa Creste - in timpul si dupa - trat cu(international =1 trat cu anticoagulante anticoagulante normalized ratio) Pers in trat cu

ant icoagulante = 2 - 4

-----_.- - - VSH B - I - 10 mml Creste - boli infectioase, - infectii acute

1 ora inflamatorii, tumori, boala sau cronice

F-2-12mml Hodgkin, septicemii - afect 1 ora Scade - hepatita reumatisrnale B- 7 - epidernica -tumori 15 mm/ 2 ore -preoperator F- 12-20mm/2h -in urgente

Page 20: Tehnici Ex.
Page 21: Tehnici Ex.

NR 7RECOLTAREA SANGELUI PT EX BIOCHIMICE

Se recolteaza sange venos prin punctie venoasa clasica sau prin sistem vacutainer. Pregatirea materialelor: - de protectie - aleza , musama ,manusi - sterile - ace , vacutainer rosu, tampon de vata - nesterile - garou, tavita renala, holder - mat. dezinfectante –alcool sanitar Pregatirea bolnavului: - psihica - informare si explicarea necesitatii punctiei, consimtamant - fizica - se recolteaza dimineata pe nemancate (a jeune) - pozitia este decubit dorsal cu mana in extensie, abductie si supinatie daca starea generala a bolnavului permite, se poate recolta in pozitie sezand Tehnica: -asistenta se spala pe maini cu apa si sapun - imbraca manusile - verifica integritatea si valabilitatea acului,vacutainerului - se adapteaza acul la holder - alege locul punctiei , pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul, aseptizeaza - punctioneaza vena si adapteaza vacutainerul - dupa ce se umple vacutainerul ( 5 mi sange) da drumul la garou, roaga bolnavul sa dea drumul la pumn - scoate vacutainerul , retrage acul din vena - pune tamponul de vata pe locul punctiei si roaga bolnavul sa tina cornpresiv 5 min fara sa flecteze antebratul pe brat - noteaza numele si sectia pe vacutainer, completeaza buletinul de analiza si le trimite la laborator Accidente: - hematom, perforarea venei , lipotimie, ameteli , paloare

ANALIZA VALORI NORMALE VALORI PATOLOGICE GLiCEMIE 0,65 - 1, 1 O m g/ dl Creste - In diabet zaharat , tumori hipofizare

sau suprarenale, hipersecretie de adrenalina, stres , tumori AVCScade - boala Addison, lnsuliuom , insuf. hepatica grava , dupa doze mari de lnsulina

UREE 25 - 40 mg/dl Creste - in afectiuni renale acute si cronice , hernoragi varsaturi , diaree, aport insuficient ele lichide, arsuri , febra, aport crescut de proteine, obstructii renale ( litiaza, tumori) Scade - afectiuni hepatice grave

ACID URIC 2 – 5mg/dl Creste - guta, insuficienta renala cronica , leucemie, poliglobulie , radioterapie , unele boli infectioase, con: mare de proteine

Page 22: Tehnici Ex.

CREATININA 0,6 - 1,2mg/dl Creste - insuficienta renala cronica, acromegalie, ecIampsie , diabet, guta, diaree, varsaturi Scade - hipertiroidism, insuficienta renala cronica

COLESTEROL

Total < 200 mg/dl Creste - hipercolesterolemie , hipotiroidie, diabet, ateroscleroza , pancratita , obezitate , sdr nefrotic Scade - boli genetice, hepatite acute si cronice , pneumonie, TBC , febra tifoida , afectiuni hernatologice

LDL< 130 mg/dl (colesterolul rau)

Creste - ateroscleroza, IMA, risc mare de afectiuni cardiovasculare

HDL> 35 mg/dl (colesterolul bun)

Scade - riscul afectiunilor cardiovasculare este mai mare

TRIGLICERIDE

< 150 mg/dl Cresc - diabet, hiperlipoproteinemie, [MA, pancreat acuta , alcoolism, guta, sdr nefrotic , boli hepatice Scad - malnutritie , malabsorbtie , hipertiroidism

LIPIDE

600 - 800 mg/dl Cresc - sdr nefrotic , diabet, ciroza , mixedem, hiperlipemie , ateroscleroza Scad - hipertiroidie, insuficienta hepatica grava, subalimentatie , steatoree

TGO TGP

5 -40 U /L 7 - 56 U / L

Cresc - insuficienta cardiaca congestiva, lMA , hepat virale sau alcoolice , afectiuni renale, biliare, mononucleoza, diabet, obezitate

AMILAZE

8–32 u W( 20-140 UI ) Cresc - afectiuni pancreatice , ulcer perforat in pancre , colecistita acuta , ciroza , ocluzie , infarct mezenteric , peritonita , arsuri Scad - pancreatita cronica in std terminal, insuficienta hepatica, hepatita severa

PROTEINE TOTALE

6 - 8 g/dl Cresc - hemoconcentratii, insuficient aport lichidian, diaree, varsaturi Scad - hemodilutie , malabsorbtie, denutritie , afectini renale si hepatice, hemoragii, arsuri

BILIRUBINA Totala 0,2 - 0,8 mg/dl Directa O, 1 - 0,2 mg/dl Indirecta 0,1-0,6 mg/dl

Creste - icter, obstructie biliara (calculi, tumori) . pancreatite, hepatite , ciroza , anemie hemolitica , accidente posttransfuzionale

ELECTROFOREZA Albumine 52 - 62 % Globuline 38 - 48 % Alfal globuline 2-5% Alfa2globuline 6-9%

Scaderea raportului: - hepatite acute si cronice, afectiuni renale, tumori, boli de sange, afectiuni microbiene , virotice si parazitare

Page 23: Tehnici Ex.

Betaglobuline 8-11 % Gammaglobuline 14-21% Raport albumine/globuline este 1.2 - 1,5

Ph-uI sanguin 7,3 - 7,4 Creste in alcaloza Scade In acidoza

IONOGRAMA Na 134 - 144 m Eq/I Creste- insuficienta cardiaca. diaree. varsaturi. transpir, Scade - deshidratare. insuficienta renala cronica. insuficienta cortico-suprarenala, aport scazut de Na

K 4.5 - 5.5 m Eq/l Creste - insuficienta cortico-suprarenala, insuf renala Scade -varsaturi, diaree. stenoza pilorica. fistula digestiva

CI 94 - 107 m Eq/l Creste - deshidratare. aport salin crescut Scade - insuf renala acuta si cronica, pierderi digestive

Mg 1,6 - 2,5 mEq/1

Creste-afect renale acute si cronice, aport crescut de antiacide Scade - malabsorbtie,diabet, alcoolism, hipertiroidie

SIDEREMIE F 80-13Ollg/dl Creste - hemocromatoza, anemie aplastica si pernicioas

B 90-16Ollg/dl Scad-anemia feripriva, c1oroza, avitam C

CALCEMIE 8,5-10,5 mg/dl Creste - osteomielita,tumori osoase, mielom multiplu Scade - rahitism, sdr de malabsorbtie, diaree, varsaturi , posttiroidectomie, rezectie gastrica,dializa prelungita

Nr. 8

Page 24: Tehnici Ex.

ADMINISTRAREA TOPICA A MEDICAMENTELOR Reprezinta administrarea medicamentelor pe tegumente si mucoase. Pregatirea materialelor: - de protectie: aleza, musama , masca, paravan - sterile: pense, porttampoane, manusi, comprese, tampoane, spatule de sticla, spatule linguale, specul nazal, specul auricular, valve vaginale , pense lungi, tampoane vaginale, canule rectale si canule vaginale - nesterile: apa, sapun, prosop, tavita renala, sursa de lumina, oglinda frontala, masa ginecologica irigator pt spalatura vaginala sau clisma Pregatirea bolnavului: - psihica: explicare, informare, consimtamant - fizica : pozitie care sa permita aplicarea Asistenta se spala pe maini , isi pune masca( daca este cazul), isi pune manusi sterile I. PE TEGUMENTE a. PERCUTANAT (prin piele) - frictionarea: medicamente inglobate in Lanolina sub forma de alifii, uleiuri sau emulsii - se face toaleta tegumentelor cu apa si sapun, se sterg bine cu prosop - asistenta cu manusi sterile aplica medicamentul prin miscari circulare pe piele, masand pana dispare in aparenta in piele - se protejeaza tegumentul cu un pansament -ionoterapia: introducerea medicamentelor in organism cu ajutorul curentului galvanic b. LA SUPRAFATA TEGUMENTELOR 1. baia medicinala - procedeu hidroterapeutic combinat cu aplicatii externe de medicamente - are actiune termica, mecanica si chimica - efect calmant, dezinfectant, decongestiv, antipruriginos - se fac bai cu substante dezinfectante, cu sare, cu sapun de potasiu, cu sulf, cu plante medicinale, bai gazoase, bai cu bule de aer, la temperatura corpului 2. compresa medicamentoasa - se imbiba solutia medicamentoasa intr-un strat textil mai gros si se aplica pe tegument - actiune sicativa (de uscare), dezinfectanta, antipruriginoasa.,antiinflamatoare (ex Rivanol) 3. pudrajul - medicamentele sub forma de pudra se presara pe tegument cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capace perforate -actiune antiprurigiuoasa, de absorbtie a grasimilor, de uscare, cicatrizare ( ex Baneocin, talc mentolat, talc) 4. badijonarea - aplicarea locala a medicamentelor lichide imbibate in tampoane sterile. cu ajutorul porttampoanelor sau penselor ( ex Tinctura de iod. Betadine, Violet de gentiana. Albastru de metil) 5.unguente, paste, mixturi - uguente= medicamente+Lanolina sau Vaselina, se tin la rece (ex Fenilbutazona) - paste = medicamente+ pudre+grasimi (ex Oxid de zinc) - mixturi= medicamente+ pudre+lichide, se agita inainte de folosire

Page 25: Tehnici Ex.

- se aplica cu ajutorul spatulelor sau tampoanelor - efect dezinfectant, antiinflamator, antipruriginos 6. sapunuri medicinale - se folosesc pt spalarea pielii si pt obtinerea unui efect medicamentos ( ex sapun cu sulf, cu gudron, cu potasiu), dupa ce se intinde pe suprafata pielii, sapunul se lasa sa se usuce si se indeparteaza peste cateva ore sau a doua zi 7. creioanele caustice - sunt introduse in tuburi protectoare ( ex creion cu nitrat de argint) - au actiune epitelizanta a suprafetelor ulcerate si distrug tesutul granular NU se va folosi acelasi tampon pt aplicarea pe mai multe regiuni NU se va introduce tamponul in solutie, solutia se toarna pe tampon II. PE MUCOASE a) APLICAREA PE MUCOASA BUCALA SI FARINGIANA 1. badijonarea -actiune dezinfectanta si decongestionanta -bolnavul este asezat in pozitie sezand langa sursa de lumina asistenta isi pune oglinda frontala, masca si manusile -se face cu tampon imbibat in solutie montat pe porttarnpon sau in pensa se invita bolnavul sa deschida gura si se apasa limba cu spatula linguala -se inspecteaza cavitatea bucala si se ating sau se pensuleaza zonele afectate: limba, arcadele dentare si santul gingival, peretii interni ai obrajilor, sublingual,palatul dur si valul palatin, amigdalele si pilierii (incercand sa se desprinda falsele membrane sau depozitele), se lasa la sfarsit baza limbii si peretele posterior al faringelui( dau senzatie de voma) -la nivelul amigdalelor se insista prin miscari de apasare si rasucire pt ca sa patrunda solutia in criptele amigdaliene -bolnavul este educat sa nu bea si sa nu manance cel putin 30 min 2. gargara -este spalarea mucoasei orofaringiene cu solutii medicamentoase sau ceaiuri de plante la temperatura corpului: -bolnavul ia ceaiul in gura, tine capul in hiperextensie si in timpul unui expir prelungit rosteste vocala "a" 3. instilatia laringiana -se face cu seringa de instilatie laringiana prevazuta cu o canula speciala de 15 cm lungime si diametru] de o,5 cm: -se instileaza sol Laryn direct in laringe b) APLICAREA PE MUCOASA CONJUNCTIVALA 1. instilatia oculara - se face toaleta conjunctivala (se sterg secretiile) din unghiul exterior catre cel interior -se instileaza solutii izotone = colire, direct din picurator (este individual). sau cu pipeta - actiune midriatica (Midrium), miotica (Pilocarpina),cicatrizanta, antiinflamatoare, antiseptica, umidifianta (Lacrimi artificiale) -pozitia bolnavului este decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie si privirea sus -asistenta desface fanta palpebrala cu degetele mainii stangi, iar cu mana dreapta instileaza 2 - 3 picaturi pe sclerotica sau in fundul de sac conjunctival inferior spre unghiul extern -bolnavul clipeste de cateva ori repartizand astfel solutia pe toata suprafata -surplusul de solutie se sterge cu un tampon

Page 26: Tehnici Ex.

-pipeta se tine la o distanta de 6-7 cm de ochiul pacientului, pt a evita accidentele 2. unguentele oftalmice -se face toaleta conjunctivala -se aplica cu ajutorul unei baghete de sticla sterile sau direct din tubul de unguent oftalmic ( individual) fara a atinge -pozitie sezand sau decubit dorsal -se aplica o cantitate mica in fundul de sac conjunctival inferior dupa care bolnavul inchide ochiul si va roti in toate directiile globul ocular, pt repartizarea uniforma a unguentului. c. APLICAREA PE MUCOASA NAZALA 1. instiJatia nazala -se face toaleta foselor nazale ( suflat nasul, aspiratie) -se aplica direct din picurator ( individual) fara a atinge mucoasa 2 - 3 picaturi in vestibulul nazal, sau cu pipeta -pozitia etse decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie -bolnavul pastreaza pozitia inca 30 sec pt scurgerea solutiei in faringe 2. unguente nazale -se face toaleta foselor nazale -se aplica direct din tubul de unguent sau cu tampon fixat in porttampon -asistenta ridica varful nasului cu policele mainii stangi si depune cu porttamponul o cantitate cat bobul de orez in vestibulul nazal (intern) pe fata septala -actiune hemostatica, cicatrizanta, emolienta d. APLICATII AURICULARE 1. instilatii auriculare -se face toaleta auriculara ( se sterg secretiile) prin aspiratie sau spalatura -se instileaza direct din picurator sau cu pipeta, solutii la temperatura corpului -pozitia bolnavului este decubit lateral sau sezand cu capul aplecat de partea opusa urechii bolnave -cu mana stanga se trage pavilionul in sus si inapoi, cu mana dreapta se instileaza solutia -se mentine pozitia 2 - 3 min . -se poate introduce pansament auricular cu mese auriculare 2. unguente auriculare -se introduce cu tampon imbibat in unguent pe porttampon , separat pt cele doua urechi -se poate introduce direct pe mesa auriculara sterila e. APLICATII PE MUCOASA VAGINALA 1. solutii si unguente -se face spalatura vaginala pt a indeparta sectretiile de pe mucoasa vaginala -solutiile sau medicamentele se introduc sub forma tampoanelor vaginale -tampoanele se confectioneaza din vata acoperita de tifon, care se prelungeste 20-25 cm de la tampon. se imbiba cu solutia medicarnentoasa -pozitia bolnavei este pozitie ginecologica , pe masa ginecologica - se indeparteaza peretii vaginali cu valvele vaginale (mana stanga) si cu dreapta se introduce tamponul , tinut in pensa, in fundul de sac posterior al vaginului, lasand sa atarne capatul -tamponul se indeparteaza la ora indicata de medic 2 ovulele

Page 27: Tehnici Ex.

- sunt preparate medicamentoase solide, de forma ovala sau rotunda, in a caror compozitie intra substante care se topesc la temperatura vaginala -bolnava sta in pozitie ginecologica -se practica spalatura vaginala -se desfac cu mana stanga labiile mari si mici, se introduce ovulul cu aplicatorul sau cu mana ( manusi sterile) pina la colul uterin f) APLICATII PE MUCOASA RECTALA= adm. medicam. pe cale rectala 1. supozitoarele -forme medicamentoase solide, ovale , substanta activa este inglobata in unt de cacao care se topeste la temperatura corpului -indicate la pacienti cu : tulburari de deglutitie, operati pe tubul digestiv superior, cu intoleranta digestiva (greata, varsaturi), pt evitarea circulatiei portale -actiune locala: purgativa, calmanta, antiperistaltica, antiinflamatoare generala: asupra unor organe si sisteme(inima, sist nervos) -se goleste rectul inaintea aplicarii prin clisma evacuatorie, eventual tub de gaze -pozitia este ginecologica sau ca pt clisma -cu mana stanga se indeparteaza fesele, iar cu dreapta se introduce supozitorul in anus si se impinge pana trece de sfincterul anal intern (manusi de protectie) 2. clisme medicamentoase -se pot introduce subst ce se resorb prin mucoasa rectala(digitala, clorura de calciu) g). APLICATII PE MUCOASA RESPlRATORIE= adm. medicam. pe cale respiratorie 1. inhalatia -este introducerea medicamentelor cu ajutorul vaporilor de apa -se face cu inhalator special, sau cu un vas obisnuit peste care bolnavul sta acoperit cu un prosop -se pun in vas 1-2 I de apa fierbinte in care se adauga o lingurita de inhalant (solutie alcoolica cu uleiuri volatile, aromatice, dezinfectante) -bolnavul inhaleaza pe gura si expira pe nas, timp de 5-10 min -efect dezinfectant, decongestionant 2. flacoane inhalante dozatoare -se face pulverizarea in cavitatea bucala direct din flaconul inhalator, o doza=un puf - -bolnavul sta in sezand , agita bine flaconul , prinde flaconul intre index(la baza) si police (in dreptul piesei bucale), flaconul se tine vertical (cu baza sus) -introduce piesa bucala si strange buzele -elibereaza o doza in timp ce inspira lent pe gura -dupa inhalare mentine apnee voluntara aprox 10 sec -actiune bronhodilatatoare, antiinflamatoare 3. aerosoli -se realizeaza cu aparate de aerosoli -medicarnentul este dispersat in particule fine de ordinul micronilor si este vaporizat prin presiunea aerului din aparat in masca -bolnavul inspira pe nas si expira pe gura (in masca) , timp de 10-15 min -actiune bronhodilatatoare. fluidifianta a secretiilor, antiinflamatoare si antibiotica

Page 28: Tehnici Ex.

NR. 9RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC (UROCULTURA)

Reprezinta recoltarea urinei in conditii sterile pentru a determina prezenta in urina a unor germeni patogeni. SCOP EXPLORATOR: - determinarea germenilor -efectuarea antibiogramei -starea functionala a rinichilor Recoltarea se poate face prin: 1.punctie vezicala (cand nu se poate prin recoltare de la mijlocul mictiunii sau sondaj vezical) 2.sondaj vezical (direct de pe sonda urinara nu din punga colectoare) 3.la jumatatea mictiunii (cea mai uzuala) Pregatirea materialelor : - de protectie: aleza, musama, paravan - sterile : recipient pentru urocultura de 100 ml,manusi,sonde,lubrifiant - nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale, plosca sau urinar Pregatirea pacientului : - psihica : de informare, explicare, consimtamant - fizica : - se informeaza inainte de tratament cu antibiotice - consum limitat de lichide in ajun - pacientul este educat ca inainte de prima emisie de urina de dimineata sa-si faca o toaleta riguroasa a organelor genitale externe (in special meatul uretral) - se spala pe maini, se sterge

Tehnica: - se deschide recipientul pentru urocultura - primul jet de urina se arunca in wc sau plosca - se recolteaza din mijlocul jetului, direct in recipient steril, fara ca acesta sa fie intrerupt, 50 ml - se inchide capacul recipientul care a fost pastrat steril - se eticheteaza, se face buletinul de analiza, se trimite la laborator - se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in FO - se recolteaza 3 probe, in 3 zile consecutiv - la copii se recolteaza prin fixarea cu romplast a recipientului steril pe organele genitale externe

Urocultura pune sau nu in evidenta, prezenta unor germeni patogeni prin cultura pe medii de cultura sterile in laborator si examen microscopic. In mod fiziologic in urina exista flora microbiana nepatogena. Patologic pot exista : - bacterii : ESCHERISCHIA COLI, ENTEROCOC, KLEBSIELLA, PROTEUS, BAC. TIFIC, BAC.KOCH - virusuri : VIRUS HERPETIC - fungi: CANDIDA ALBICANS, LEVURI Cand in urina exista germeni patogeni se efectueaza ANTIBIOGRAMA care indica

Page 29: Tehnici Ex.

sensibilitatea germenilor la antibioticele uzuale ( sensibil, intermediar, rezistent ), sau ANTIFUNGIGRAMA care indica sensibilitatea ciupercilor la antimicotice. Valori normale : sub 10 000 germeni/ml Valori patologica : peste 100 000 germeni /ml = infectie urinara La peste 10 000 germeni/ ml examenul este neconcludent si se repeta

TRATAMENTUL INFECTIEI URINARE

Obiective: - depistarea agentului patogen - neutralizarea lui - stabilirea sediului infectiei - prevenirea sau tratarea complicatiilor a) tratament igieno-dietetic repaos la pat, igiena sexuala, toaleta organelor genitale externe, regim hidro-zaharat, desodat, apoi bogat in proteine si lichide b) tratament medicamentos - antibiotice (conform ABG)- Ciproqin, Norfloxacin, Ofloxacin, Ampicilina, Gentamicina, Colistin, Timentin - antispastice (No-spa, Piafen, Scobutil) - antitermice (Algocalmin, Paracetamol, Aspirina) - analgezice (Algocalmin, Analgin, Algifen)

Page 30: Tehnici Ex.

NR.10RECOLTAREA URINEI

PENTRU PROBA ADDIS-HAMBURGER, GLICOZURIE, AMILAZURIE Se determina din urina proaspata si reprezinta numarul de elemente figurate (leucocite, hematii, bacterii, cilindri) eliminate intr-un minut prin urina. Pregatirea materialelor: -recipient pentru urina si recipient pentru laborator sterile -aleza, musama, paravan -plosca, materiale pentru toaleta organelor genitale Pregatirea bolnavului: -psihica : se explica necesitatea tehnicii, se cere consimtamantul -fizica : in ajun bolnavul nu ingera lichide Tehnica: - bolnavul este rugat sa urineze la ora 5, se arunca urina - acesta ramane in repaus la pat fara sa consume alimente sau lichide timp de 3 ore - dupa 3 ore isi face toaleta organelor genitale si este rugat sa urineze, se masoara volumul urinii - se noteaza pe buletinul de analiza pentru laborator - se recolteaza din volumul total 10 ml si se trimite la laborator Valori normale : 0 - 1 000 hematii/min 1 000 - 2 000 leucocite /min 1 - 3 cilindri/min 200 - 400 celule epiteliale Valori patologice : >10 000 leucocite / min = infectie urinara >10 000 hematii /min=hematurie >100 000 leucocite/min=piurie GLICOZURIE

Reprezinta cantitatea de glucoza din urina. In mod normal glucoza este absenta in urina. Cand valoarea glucozei din sange trece peste 180 mg /dl(pragul renal) apare glicozuria. Nivelul glicozuriei este rezultatul filtrarii glomerulare si a reabsorbtiei tubulare a glucozei.Glicozuria apare la diabetici. Se determina din urina pe 24 de ore. Pregatirea materialelor: - recipient pentru recoltat de 2-3 l, curat, uscat - recipient pentru laborator de 100 ml - aleza, musama, plosca, paravan Pregatirea bolnavului: -psihica: informare, explicare -fizica: toaleta organelor genitale Tehnica: - bolnavul urineaza dimineata la ora 7, se arunca urina - tot ce urineaza din acel moment se colecteaza in recipientul mare pana a doua zi la ora 7 - din recipient se recolteaza 50 ml, se eticheteaza recipientul, se face buletinul de analiza, se trimite la laborator

AMILAZURIE

Page 31: Tehnici Ex.

Reprezinta valoarea amilazelor din urina.

Se determina din urina pe 24 de ore. Se recolteaza 50 ml din volumul total de urina la fel ca

la glicozurie. Valorile normale : 32-64 U W (unitati Wolgemuth)

Amilazuria - creste : in pancreatite acute, ulcer perforat in pancreas, colecisto-pancreatite acute, neoplasm in pancreas - scade : hepatite cronice, ciroze Pacientul nu trebuie sa fie sub tratament cu enzime pancreatice si fermenti digestivi.

Nr 11

Page 32: Tehnici Ex.

HIDRATAREA SI ALIMENTAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZII Perfuzia = intoducerea in organism pe cale intravenoasa , a unor solutii izotone, hipertone , subst medicamentoase , sau alimentare, cu ajutorul trusei de perfuzat. Clasificarea solutiilor perfuzabile :

a) dupa indicatie 1. solutii de baza -servesc pt corectarea patului vascular -suport pt medicamente -mentinere a unei linii venoase -sunt: Glucoza 5% , NaCI 0,9% ,sol. Ringer 2. solutii corectoare -corecteaza o tulburare metabolica -completeaza un deficit electrolitic -sunt: -solutii de electroliti : sol Ringer, sol Tham, sol Darow, sol Hartman , sol Krebs -solutie tampon :sol bicarbonat de sodiu 1,4%, 8,4% -concentrate de electroliti : sodiu (Na 58%0) , potasiu (K 74%0) -diuretice osmotice : Manitol 10% si 20% , Sorbitol 40% 3. solutii pt alimentatie parenterala -carbohidrati: Glucoza 10% , 20% , Glucoza+Sorbitol -aminoacizi: Aminoplasmal , Aminomel , Aminosteril , Amino-Hepa -lipide: Lipofundin , Omegaven , Lipovenoes

b) dupa continut: -sunt:

solutii cristaloide -solutii izotone ( G lucoza 5% , Na CI 0,9%,sol. bicarbonat de sodiu 1,4%, sol Ringer= cea mai izotona solutie) -solutii hipertone ( GJucoza 10% si 20 % , Na 58%0, K 74 %0 )

solutii coloidale -solutii care contin proteine plasmatice : Albumina 5% , 25% -polimeri sintetici de gIucoza: Dextran 70 ( Macrodex) , Dextran 40 ( Rheomacrodex ) -solutii care contin lipide: Lipofundin, Omegaven -preparate de aminoacizi: Aminosteril ( hidrolizat de proteine), Aminofusin (aminoacizi puri) Perfuzia poate fi : - lenta, picatura cu picatura, continua - de la 10 pic / min pana la 60 pic / min, pt mentinerea unei linii venoase sau pt. administrarea medicamentatiei o perioada mai lunga -rapida, in jet, fara intrerupere 25 ml- 50 ml / min ( ex Manitol , Dextran) - refacerea patului vascular , ridicarea TA

Page 33: Tehnici Ex.

PERFUZIA Scop: -hidratarea si mineralizarea organismului -administrarea de medicamente -depurativ - dilueaza si ajuta la eliminarea produsilor toxici -alimentare parenterala ( aport de proteine, lipide) Pregatirea materialelor: -sterile: trusa de perfuzat , solutia de perfuzat ( la temp. corpului), seringi, ace, branule -nesterile: garou, tampoane de vata, romplast , tavita renala, atela , medicamente -de protectie: musama, aleza -sol dezinfectanta: alcool Pregatirea bolnavului: -psihica: informare, explicare , consimtamant - fizica: - decubit dorsal in pat, pozitie comoda - asist inspecteaza venele si decide la ce brat va institui perfuzia - se prefera bratul stang ( ca bolnavul sa poata utiliza dreptul) , se incepe cu venele periferice si se continua spre plica cotului, se alege o vena dreapta, proeminenta, tegumentele din jur sa fie integre - bratul ales va fi in extensie , asezat pe musama si aleza intr-o pozitie comoda. Asist. inspecteaza valabilitatea si integritatea perfuzorului, solutiei de perfuzat , si a medicamentelor Tehnica: -asist se spala pe maini si se dezinfecteaza -scoate capacul de protectie al flaconului si dezinfecteaza cu tampon cu alcool -desface trusa de perfuzat ,introduce acul de filtru in flacon apoi introduce trocarul perfuzorului -intoarce flaconul invers, face nivel de lichid in picurator si goleste aerul din perfuzor apoi -inchide prestubul -introduce medicamentele in flacon -aseaza flaconul in stativ -pune garoul, roaga bolnavul sa stranga pumnul,dezinfecteaza, punctioneaza vena cu acul perfuzorului - -desface garoul, bolnavul desface pumnul, asistenta da drumul la prestub si regleaza ritmul perfuziei la 60 pic / min -fixeaza acul cu romplast -schimbarea flaconului sau intreruperea perfuziei se face inainte de terminarea flaconului (pt a nu patrunde aer pe vena ) -se inchide prestubul si se scoate acul din vena tinand apasat tamponul cu alcool timp de 5-10 min Accidente: -hiperhidratarea - supraincarcarea sistemului circulator datorita introducerii prea rapide a unei cantitati mari de lichide duce la edem pulmonar acut: tuse, polipnee , HT A , expectoratie spumoasa rozata - se reduce la minim ritmul perfuziei , se administreaza Furosemid, cardiotonice -embolie gazoasa datorita patrunderii aerului in vena- se goleste aerul din perfuzor -tromboembolie prin migrarea unui cheag in circulatie - se folosesc dilutii de heparina pt prevenirea coagularii pe ac a sangeJui - flebita datorita nerespectarii regulilor de asepsie, datorita perfuzarii unor solutii iritante pt vena sau mentinerii pe vene a unei branule pe o durata prea lunga

Page 34: Tehnici Ex.

- necroza datorita revarsarii in tes celular subcutanat a unor solutii hipertonice (Calciu Clorat), moment in care se injecteaza xilina in tesutul din jur plus S.F. pt. a dilua solutia hipertona - frisonul datorat solutiilor de perfuzat reci, sau perfuzare in ritm prea rapid (bolnavul trebuie incalzit)

Incidente: - perforarea venei si patrunderea lichidului in tesutul celular subcutanat - se intrerupe perfuzia si se pun comprese cu apa rece - coagularea sangelui pe ac- se scoate perfuzia si se schimba acul - oprirea scurgerii perfuziei pt ca varful acului se lipeste pe peretele venei - se schimba pozitia acului

Nr 12EFECTUAREA UNUI PANSAMENT

Pansamentul = actul chirurgical prin care se aseptizeaza si se protejeaza o plaga in vederea vindecarii si a unei bune cicatrizari.

Page 35: Tehnici Ex.

SCOP : - prevenirea infectiilor -evitarea Iimitarii functionale fizice si psihice ( estetica, mobilitate) -recuperarea functionala Efectuarea unui bun pansament urmareste: -ingrijirile trebuie sa fie in conditii de asepsie -pansamentul sa asigure o buna absortie a secretiilor -sa asigure protectia plagii de factori nocivi din mediu -sa asigure repausul regiunii lezate Tipuri de pansament 1. pansament USCAT (cu comprese sterile uscate, care se aseaza peste plaga) 2. pansament UMED a) SIMPLU - comprese umede aplicate peste plaga, fixare cu fasa b) PRISNITE - comprese umede (1/2 ser fiziologic, 1/2 alcool) - strat impermeabil care mentine umiditatea cel putin 24 ore - nu se aplica pe plagi supurate sau regiuni piloase ( favorizeaza infectia ) c) CU SUBSTANTE HIDROFILE - se schimba rar, favorizeaza epitelizarea - pt escare, plagi suprainfectate , diabet 3. pansament COMPRESIV - urmareste imobilizarea regiunii ( entorse , hidrartroze, plagi sangerande , cura varicelor) - favorizeaza hemostaza (fara a jena circulatia de intoarcere venoasa) - strat gros de vata 5 -6 cm apoi se trage fasa strans - punerea in repaus a zonei ( atele sau extensie) 4. pansament ABSORBANT - are ca scop absorbtia secretiilor 5. pansament GIPSAT OCLUZIV - 15 - 20 zile, pansarea plagii , fasa gipsata, fereastra Pregatirea materialelor: -sterile: comprese, manusi, sonda canelata , seringi si ace, foarfece de pansat, pense ( anatomica, chirurgicala, Pean drepte, pense porttampon ) , vata -nesterile : masuta de tratament, fesi , romplast , solutii adezive , solutii dezinfectante ( alcool, apa oxigen ata , betadina , sol Ringer , Polyiodine , ser fiziologic) , colector pt materiale patologice, tavita renala Pregatirea bolnavului: -psihica: explicare , informare, consimtamant -fizica: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila, astfel incat zona de pansat sa fie accesibila - daca bolnavul acuza dureri se admnistreaza un analgezic

Efectuarea pansamentului : -se aduce masa de pansat in partea dreapta a patului -asistenta se spala pe maini , isi pune masca -isi pune la indemana compresele sterile (desface punga sau casoleta) , solutiile dezinfectante -imbraca manusile

Page 36: Tehnici Ex.

-foloseste o pensa pt a indeparta pansamentul vechi, daca a fost bandajat se taie fasa cu foarfeca, daca este lipit de plaga il umezeste cu apa oxigenata , cand se desface usor il arunca in colectorul de produse patologice, pensa se lasa in solutie dezinfectanta -pt pansarea unei plagi aseptice –se dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii, dinspre plaga spre exterior, apoi plaga se curata cu o pensa cu compresa sterila incepand dinspre interior spre exterior (pt a evita contaminarea plagii ), se dezinfecteaza turnand din recipient pe compresa (solutii iodate sau alcool), se arunca compresa, cu o pensa de servit se ia compresa sterila din casoleta, cu pensa de lucru se dezinfecteaza plaga. La sfarsit se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plagii. -se acopera plaga cu 3-4 comprese, se aseaza compresele desfacute sau nu , cu fata fara franjuri pe plaga, ultima compresa se pune invers, ele trebuie sa depaseasca cu cel putin 2cm marginile plagii, compresele pot fi alcoolizate (se toarna alcool peste ele) -se fixeaza cu romplast , fasa , sau cu solutie adeziva ( Galifix , Mastisol ) -pt pansarea unei plagi septice – se dezinfecteaza tegumentul din jurul plagii; plaga se curata cu compresa sterila dinspre exterior spre interior pt a evita contaminarea tesuturilor din jur, se curata tegumentul din jurul plagii cu o compresa , se dezinfecteaza cu alta compresa ( solutii iodate sau alcool) -se curata secretiile din plaga cu solutie Ringer , apa oxigenata , ser fiziologic, se usuca cu o compresa uscata; apa oxigenata are rol hemostatic, de indepartare a secretiilor , a corpilor straini, rol dezinfectant; la fiecare stergere se foloseste alta compresa -se schimba manusile -se administreaza local unguente, pulberi cicatrizante, dezinfectante pe baza de iod prin tamponare cu o compresa sterila -se acopera plaga cu un strat mai gros de comprese , se pune eventual un strat de vata sterila -se fixeaza cu romplast , solutie adeziva sau fasa -se interzice: stoarcerea, sau apasarea regiunii -la plagile traumatice se efectueaza profilaxie antitetanica cu ATPA sau ser antitetanic

Nr 13INFASAREA , TIPURI DE INFASARE SI CONDITII

Infasarea ( bandajarea ) = metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon, de panza sau elastice( L=5- 20 m , l = 5-25cm ) in functie de marimea si caracterul plagii si de regiunea in care este situata.

Page 37: Tehnici Ex.

Indicatii: -fixarea pansamentului (in reg supuse miscarii sau in zone unde nu se poate prinde cu rornplast) -efectuarea pansamentuJui compresiv -imobilizarea temporara a membrelor ( entorse, luxatii , fracturi) Principiile unei bune infasari : -sa imobilizeze perfect pansamentul -sa fie suficient de stransa , dar si suficient de elastica pt a nu produce dureri sau tulburari de circulatie - exceptie face pansamentul compresiv (atentie la pacientii care nu pot sa spuna daca este prea stans bandajul : inconstienti, copii) -se va executa cu blandete pt a nu provoca durere -bandajarea membrelor se efectueaza de la extremitati spre radacina,in sensul circulatiei de intoarcere -fasa se infasoara dinspre stanga spre dreapta -fasa se fixeaza in partea opusa reg bolnave(deasupra sau dedesubt), iar nodul nu va incomoda bolnavul Pregatirea materialelor: -fesi : de tifon sau elastice, de lungime si latime conforme cu zona de bandajat -foarfece special pt taiat fasa -romplast, plasa Pregatirea bolnavului: -psihica: explicare , informare ( de obicei este facuta inainte, pt ca bandajul se face dupa pansament) - fizica: pozitionarea bolnavului dupa tipul de bandaj Tehnica: - se tine fasa in mana dreapta, intre police si celelalte 4 degete, cu mana stanga se tine capatul fesei - se incepe cu 3-4 ture circulare( ture de fixare) deasupra plagii cu 10 - 15cm (dar nu si la nivelul membrelor), cu mana stanga se fixeaza capatul fesii , iar cu dreapta se ruleaza fasa, dupa prima tura se indoaie capatul peste fasa , apoi se trage a doua tura - se continua infasarea dupa caz - se incheie cu 2- 3 ture circulare - se termina prin fixare cu romplast sau despicarea in doua a fesei si legare Tipuri de bandaje: 1) Fasa circulara - se suprapun ture de fasa una peste alta (indicata pt : gat, torace, cap, abdomen, brat, articulatia pumnului) 2) Bandajul in spirala - se conduce fasa serpuind astfel incat sa acopere 2/3 din tureJe anterioare (indicata pt antebrat, brat, coapsa, gamba, reg tronconice, zone intinse) 3) Bandajul in forma cifrei 8 - incepe cu ture circulare de fixare sub articulatie,se trece oblic peste articulatie , si se conduc alte ture circulare deasupra zonei. Se revine oblic pe fata opusa, incrucisand prima tura ascendenta, se continua in "8"acoperind jumatate din tura anterioara pana la acoperirea completa a zonei (articulatia cotului glezna, pumn) 4) Bandajul in spic de grau ( spica ) - se incepe cu cateva ture circulare sub articulatie, apoi fasa este condusa in "8" , fiecare tura acoperind 2/3 din tura urmatoare. Se termina cu ture circulare pe punctul de sprijin ( articulatia scapulo-humerala, reg inghinala, dupa amputatie de san, pt pansament compresiv)

Page 38: Tehnici Ex.

5) Bandajul in evantai - se face cu articulatia semiflectata - se incepe cu ture circulare sub articulatie dupa care se continua cu ture oblice ascendente, astfel incat, fasa se suprapune mai mult in plica si mai putin in partea opusa ,ajungand circulare la nivelul liniei articulare. Peste articulatie se continua cu ture oblice pana la acoperirea completa a regiunii (cot, genunchi, calcai). 6) Bandajul rasfrant -se incepe cu 2-3 ture circulare, se continua oblic in sus pana pe fata anterioara a segmentului unde se fixeaza fasa cu policele , sau cu ajutorul altei persoane, se rasfrange si se continua in jos inconjurand segmentul pe fata posterioara. Se acopera 1/2 din tura anterioara. Se continua cu tura oblica pe fata anterioara, se rasfrange , se inconjura pe fata posterioara .Se repeta manevra pana pansamentul este fixat., si se incheie cu ture circulare ( gamba, antebrat , reg tronconice) - asigura o mai buna etansare. Tipuri de bandaje pe regiuni Bandajarea calotei craniene = capelina -se incepe cu 2-3 ture circulare in jurul capului de la protuberanta occipitala , peste urechi, pe frunte, deasupra arcadelor sprancenoase. La nivelul fruntii se rasfrange fasa ,se fixeaza cu mana stanga si se duce pana la nivelul regiunii occipitale , se rasfrange iar, se fixeaza ( de a doua persoana) si se aduce pe frunte. Se continua cu ture oblice pana la acoperirea intregii calote. La final se fixeaza cu ture circulare. Capatul se fixeaza cu romplast. Bandajul monocular - acopera un ochi -se incepe cu 2-3 ture circulare fronto-occipitale , se trece oblic peste ochiul pansat si sub urechea de acea parte, se readuce pe frunte si peste urechea opusa, se face din nou o tura circulara si iar oblic peste ochi pana la acoperirea completa a ochiului. Se fixeaza capatul cu romplast. Bandajul binocular -acopera ambii ochi -se efectueaza ca cea monoculara. In locul turelor fronto-occipitale se conduce fasa oblic peste celalalt ochi. Turele se incruciseaza in spica deasupra piramidei nazale. Bandajul nasului = (prastia ) -se face dintr-o fasa lunga de 50-60 cm care se despica la ambele capete, in lung, lasand la mijloc o portiune de 8-1O cm nedespicata, care este aplicata peste pansamentul nasului. Capetele inferioare ale fesii se trec peste ureche si se innoada , iar capetele superioare pe sub ureche.care se innoada in regiunea occipitala. Bandajul barbiei = (capastrul) -se face in acelasi fel ca prastia , fixand partea nedespicata la nivelul barbiei. Capetele inferioare ale fesi se leaga in reg parietala , iar capetele superioare in reg. occipitala sau in reg. fruntii. Bandajul gatului -se efectueaza cu ture circulare -in cazul tiroidectomiei se face in spica, cuprinzand toracele si gatul Bandajul cefei -se incepe cu ture circulare in jurul gatului, se duce fasa oblic peste ceafa, deasupra urechii, se continue cu ture circulare in jurul fruntii , se duce fasa oblic peste ceafa si iar ture circulare in jurul gatului, si iar oblic peste ceafa pana se acopera zona. Bandajul toracelui la barbati -se conduce fasa circular in jurul toracelui ( in zona inferioara) , se executa o rasfragere (manevra policelui), se trece peste umar coborand pe spate realizand o bretea. Se fixeaza cu o tura circulara. Se

Page 39: Tehnici Ex.

repeta manevra realizand a doua bretea pe umarul opus, Se conduce fasa in spirala pana la axila.unde se incheie cu 2 ture circulare Bandajarea sanilor -se incepe cu 2 ture circulare ,de fixare, sub sani. Se conduce fasa de jos in sus, catre umarul opus sanului de pansat trecand peste sanul interesat. Se coboara oblic fasa pe spate, prin axila sanului ce trebuie pansat, pana in dreptul turei circulare, care se executa de fiecare data dupa ce s-a trecut fasa peste san si spate. Se incheie bandajul cu 2 ture circulare de fixare. -in cazul bandajarii ambilor sani se efectueaza aceleasi miscari, dar alternand si de partea opusa cu ture simetrice pt a acoperi ambii sani. Bandajul Desault -se imobilizeaza umarul si clavicula , dupa mamectomie totala, pt fracturile bratului se bandajeaza circular toracele pana sub axila, izoland pielea bratului de pielea toracelui, se pudreaza axila cu talc si se umple cu vata, antebratul flectat pe brat in unghi de 90° se lipeste de torace, se fixeaza de torace cu ture circulare, se aduce fasa din spate peste umar, se coboara peste brat, inconjura cotul si urca pe spate pana la umar, coboara anterior pe sub axila opusa, apoi peste umarul bolnav si iar fixeaza cotul. Se continua lasand pumnul si mana afara. Se incheie cu fesi circulare peste brat, se intareste cu benzi de leucoplast.. Bandajarea bratului, antebratului , coapsa si gamba -se face in spirala sau in spica Bandajarea cotului , genunchiului si gleznei -se face in evantai sau in "8" Bandajarea coapsei, soldului si a regiunii inghinale -se incepe cu ture circulare deasupra crestelor iliace, se trece oblic peste reg inghinala, se inconjoara coapsa pe fata interna, se revine peste zona fesiera, se trece peste sold, peste zona inghinala, se inconjura coapsa, se incheie cu ture circulare pe coapsa. Bandajarea palmei si a degetelor mainii -se incepe cu ture circulare in dreptul articulatiei mainii, se continua in spica sau in "8" bandajarea degetului se poate face simplu (in spirala) sau pt o fixare mai buna in spica sau in "8" incepand cu ture de fixare pe articulatia mainii. Bandajarea perineului -se face in "T", cu doua fesi, una circular deasupra crestelor iliace, alta se trece dublu dinainte, inapoi printre coapse acoperind perineul, fesile se conduc succesiv prinzandu-se una de cealalta.

Bandajarea bontului de amputatie se porneste cu ture circulare, de fixare, se acopera bontul asemanator cu capelina , se termina cu ture circulare care fixeaza turele de acoperire. Fixarea pansamentului se mai poate face cu basmaua triunghiulara. Prin aceasta metoda se imobilizeaza provizoriu: membrul superior, capul, mana, laba piciorului, toracele, sanul

Nr 14ADMINISTRAREA OXIGENULUI

Scop - combaterea hipoxiei ( asigurarea oxigenarii tesuturilor) Hipoxia este determinata de: -scaderea oxigenului alveolar

Page 40: Tehnici Ex.

-scaderea hemoglobinei -tulburari in sistemul circulator -tulburari in difuziunea pulmonara Indicatii: - hipoxie secundara hipoventilatiei, tulburarilor de difuziune - hipoxie secundara fluxului sanguin insuficient - hipoventilatie - debit cardiac scazut - soc cardiogen - stop cardiac - postoperator - hipoxie de cauza anemica Surse de oxigen: statia centrala de oxigen a spitalului, microstatii, butelii de oxigen ln saloane oxigenul trece prin barbotoare cu apa sterila unde este umidificat , si se poate regla debitul de oxigen administrat. Apa sterila se schimba in fiecare zi. Pregatirea materialelor: - sterile: sonda de oxigen, ochelari de oxigen, masca, apa Pregatirea bolnavului: - psihica: informare, explicare - fizica: decubit dorsal, semisezand, sezand, pt a usura expansiunea pulmonara Tehnica se executa dupa permeabilizarea cailor respiratorii prin: - extragerea corpilor straini -aspirarea secretiilor -toaleta locala Exista 4 moduri de administrare a oxigenului 1. prin sonda de oxigen: - se folosesc sonde nazale sterile, cu varful rotunjit ,cu un orificiu la capatul proximal, de diverse grosimi - in functie de caz se pot introduce pe nas sau pe gura, pe traheostoma prin sonda de intubatie , sau prin balon Ruben Pe nas - se masoara distanta dintre nas si tragus, se marcheaza -se umecteaza sonda cu apa sterila -se introduce pe nas pana la marcatie (atunci sonda este in faringe) se fixeaza cu romplast pe obraz -se fixeaza debitul de oxigen intre 4l/min – 8l/ min. la indicatia medicului -cand sonda se mentine un timp mai indelungat se mobilizeaza de 2-3 ori pe zi sau se schimba nara zilnic (pt. prevenirea aparitiei escarelor la nivelul mucoasei nazale) Pe gura - se poate introduce prin pipa Guedel ( 3-4 cm) - direct in cavitatea bucala, pe limba, pacientul tine sonda intre buze ( cand fosele nazale sunt obstruate cu mese nazale) Prin sonda de intubatie orotraheala (lOT) tinand cont ca sonda de oxigen sa nu obstrueze orificiul sondei lOT Pe traheostoma - astfel ca sonda sa nu obstrueze tot orificiul canulei traheale Prin balon Ruben - cu prelungitor atasat la sursa de oxigen, cu balonul atasat la masca

Page 41: Tehnici Ex.

2. ochelari de oxigen: -sunt dispozitive de plastic care se ataseaza pe capul pacientului, dupa urechi, iar in dreptul foselor nazale au doua sonde scurte (1 cm) care se introduc in nas -se utilizeaza la copii sau la pacientii agitati

3. masca de oxigen: -masca se fixeaza ermetic pe fata pacientului acoperind nasul si gura -prezinta doua orificii pentru eliminarea bioxidului de carbon rezultat din expiratie -se fixeaza cu un elastic in jurul capului -nu este suportata bine de copii si de persoanele claustrofobe -poate produce leziuni ale tegumentelor fetei (mentinere indelungata) -nu este indicata la cei cu arsuri ale fetei

4. cortul de oxigen: -este un dispozitiv racordat la instalatia de oxigen, prevazut cu un sistem de racire a oxigenului, si o folie de material plastic care acopera patul in intregime - este utilizat in pediatrie -are dezavantajul ca atmosfera din cort se supraincalzeste pt ca pacientul inspira si expira in acelasi mediu -oxigenul nu este umidificat ci trecut prin instalatia de racire copiii vor fi supravegheati permanent pt a nu disloca cortul Supravegherea - asistenta va supraveghea coloratia tegumentelor, respiratia, pulsul - aparitia eventualelor complicatii - presiunea si debitul oxigenului

Incidente si accidente - rasturnarea barbotorului ( lichidul din barbotor patrunde in caile respiratorii ale bolnavului si produce bronhopneumonie de aspiratie, sau il ineaca) -patrunderea oxigenului cu presiune mare in esofag sau stomac duce la distensie gastrica - utilizarea prelungita a oxigenului poate duce la uscarea si iritarea mucoasei nazale - dupa administrarea in concentratii si la presiuni mari, pot apare congestie si edem alveolar, hemoragie intraalveolara, atelectazie pulmonara

Oxigenoterapia hiperbara Este o metoda terapeutica care creste cantitatea de oxigen dizolvat in plasma. Se indica in tratamentul gangrenei gazoase, tetanosului, intoxicatiilor cu monoxid de carbon.

Nr 15ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PER OS

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR 1) Repectarea medicamentelor prescrise - se confrunta FO 2) Identifica medicamentul prescris - dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, inscriptie, diametru, grosime

Page 42: Tehnici Ex.

3)Verificarea calitatii medicamentului - verifica termenul de valabilitate, integritatea, culoarea, claritatea solutiilor , sedimentarea solutiilor 4) Repectarea caii de administrare 5) Repectarea ritmului de administrare - pt mentinerea unei concentratii constante in sange 6) Repectarea dozei de medicament - doza unica sau doza pe 24 ore 7) Repectarea somnului fiziologic 8) Evitarea incompatibilitatilor medicamentoase 9) Administrarea imediata a medicamentelor deschise 10) Respectarea ordinii succesive a cailor de administrarte a medicamentelor: orala, parenterala , vaginala, rectala 11) Luarea medicamentelor in prezenta asistentei 12) Servirea bolnavului spitalizat cu doza unica de medicament 13) Educarea bolnavului privind :medicatia administrata, efectul, timpul de instalare a efectelor medicamentului, reactii secundare 14) Prevenirea infectiilor nosocomiale prin respectarea asepsiei 15) Raportarea imediata catre medic a greselilor de administrare ADMINISTRAREA PE CALE BUCALA Este calea naturala de administrare a medicamentelor ce se pot resorbi la nivelul mucoasei bucale, gastrice sau intestinale. SCOP : -efecte locale: - favorizarea cicatrizarii ulceratiilor mucoasei digestive - protejarea mucoasei gastrointestinale - inlocuirea fermentilor digestivi ( cand lipsesc) - dezinfectarea tubului digestiv -efecte generale: - actiunea asupra unor organe, sisteme si aparate Contraindicatii : -medicamentul este inactivat de secretiile gastrice - este iritant pt mucoasa gastrica -nu se resoarbe pe cale digestiva -pacientul refuza medicamentul -se impune o actiune rapida a medicamentului -se impune evitarea circulatiei portale -absenta refiexului de deglutitie Pregatirea materialelor: -lingura , lingurita, pipeta, sticla picuratoare , pahar gradat , cana, apa, ceai, lapte

Pregitirea bolnavului: - psihica: - informare, explicare a efectelor medicamentelor - fizica: -pozitie sezand daca starea bolnavului permite, sau pozitie decubit lateral Forme de prezentare -lichide: infuzii, decocturi , tincturi , extracte, uleiuri , emulsii , siropuri , mucilagii -solide: pulberi, tablete, drageuri , capsule operculate, granule

Page 43: Tehnici Ex.

Administrare Lichidele - se masoara cu cana, paharul gradat, lingura sau lingurita, sau cu pipeta - se administreaza diluate in ceai sau apa sau ca atare si apoi se bea ceai sau apa Solidele - pulberile se dizolva in putin lichid (in lingura) - tabletele, capsulele , drajeurile, granulele se pun pe limba si se inghit cu apa - medicamentele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se pun sub limba (Nitroglicerina) Corespondente : -un pahar = 250ml \ -o ceasca de cafea = 50ml \ -o lingurita = 5ml -solutie apoasa -o lingura = 3 lingurite /

-1 g = 20 picaturi / - un pahar de lichior =. 15ml \ - solutie uleioasa - o lingurita = 4,5ml ulei / - 1 g = 40picaturi / -o lingurita rasa =2,5g \ -o lingurita cu varf= 5g -pulbere - un varf de cutit = 1 g/ Alte interventii: -la bolnavii inconstienti sau cu tulburari de deglutitie medicamentele se introduc pe sonda gastrica ( pisate cu o cantitata suficienta de lichid) cu seringa -asistenta se va spala pe maini inainte de a administra medicamentele pe cala orala -nu se vor administra medicamentele impreuna cu carbune medicinal - le reduce efectul -se vor folosi pahare si linguri individuale -la copiii sub 2 ani NU se administreaza tabletele ca atare- acestea se piseaza in lingurita, se dizolva cu putin ceai si apoi se administreaza in timpul expiratiei , la fel medicamentele sub forma de pulbere se dizolva cu ceai sau lapte -daca se ineaca sau aspira solutia medicamentoasa se intoarce in decubit ventral, se tapoteaza in regiunea toracica posterioara sau in regiunea cervicala ; daca apare tuse productiva sau fenomene de insuficienta respiratorie se anunta imediat medicul (posibila aspiratie bronsica) -la copil dozele sunt calculate de medic in fct de : medicament, varsta , greutate

Nr 16ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII SUBCUTANATE

DEFINITIE : Injectarea unei solutii medicamentoase in tesutul celular subcutanat . Scop: -terapeutic ( injectate de insulina , heparina,seruri pentru desensibilizare) - se intoduc numai subst izotone, solutii cristaline usor resorbabile

Page 44: Tehnici Ex.

Zone de electie : zone bogate in tesut celular lax -fata externa a bratului ( treimea medie a bratului) -fata supero-externa a coapsei -fata laterala a toracelui ( subclavicular , zona omoplatului ) -peretele antero-lateral abdominal ( flancuri , periombilical ) Locurile de injectie se vor alterna pt a preveni lipodistrofia, tegumentele sa fie integre, fara leziuni dermatologice. Pregatirea materialelor: - sterile: seringi (preumplute , de 1cc , 2cc ) , ace ( 25-30 mm , bizou lung, subtiri) - nesterile : tampoane de vata , alcool, tavita renala

Pregatirea bolnavului: - psihica: informare, explicare , consimtamant - fizica: - pt injectia pe fata externa a bratului este poz sezand cu mana in sold . - in rest poz decubit dorsal

Tehnica: - asist se spala pe maini - dezinfecteaza locul injectiei (in cazul insulinei se foloseste apa sterila NU alcool) - cu policele si indexul mainii stangi se face un pliu cutanat - cu mana dreapta se introduce acul, oblic in lungul pliului , in hipoderm, la o profunzime de 2-4 cm - se verifica prin aspiratie daca nu s-a patruns intr-un vas sanguin - se injecteaza substanta lent - se retrage acul, se tamponeaza locul de injectare masand usor

Incidente si accidente : - lezarea unei terminatii nervoase dermice ( durere vie) - se schimba pozitia acului - lezarea unui vas (echimoza sau hematom la locul injectarii, de obicei dupa inj cu Heparina) - se aspira inainte de injectare - ruperea acului - se extrage acul chirurgical, sub ecran radiologic - abcese , flegmoane postinjectionale - datorita nerespectarii regulilor de asepsie, sau injectarii de medicamente iritante

medicamente administrate subcutanat: - Heparina , Insulina , Atropina , Calciparina , Fraxiparina , ATPA , vaccinuri

Nr 17ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII INTRAMUSCULARE

DEFINITIE: Injectarea de solutii medicamentoase in tesutul muscular. Scop: - terapeutic - efect mai rapid

Page 45: Tehnici Ex.

- se injecteaza solutii: - izotone - uleioase - coloidale, suspensii Zone de electie: muschii voluminosi , lipsiti de trunchiuri mari de vase si nervi - regiunea superoexterna a fesei - regiunea deltoidiana - fata antero-externa a coapsei,in treimea medie

Pregatirea materialelor: - sterile: seringi (in functie de volumul de subst de injectat ) , ace (lungi de 4-7cm, bizou Jung) - nesterile : tampoane de vata , alcool, tavita renala Pregatirea bolnavului: - psihica: informare, explicare , consimtamant - fizica: decubit dorsal,sezand sau decubit lateral , cu musculatura relaxata -pregatirea seringii

TEHNICA: -asist se spala pe maini -alege locul injectiei (evitarea nodulilor si a zonelor cu afectiuni dermatologice) -dezinfecteaza locul injectiei -se introduce acul perpendicular pe tegument , atasat la seringa sau detasat se aspira ( pt a vedea daca acul nu se gaseste intr-un vas de sange) -se fixeaza seringa cu mana stanga , iar cu dreapta se introduce substanta -se retrage brusc acul, se pune tamponul , se maseaza circular

Accidente si Incidente -Lezarea nervului sciatic - durere vie, iradiere pe traiectul nervos de-a lungul piciorului pana la paralizie = mers stepat -ruperea acului - datorata contractiei musculare puternice sau miscarilor bruste- se extrage chirurgical, sub ecran radiologic -lezarea unui vas de sange - se schimba directia acului sau se scoate acul -abces sau flegmon – rezultat in urma nerespectarii regulilor de asepsie sau in urma unei injectari superficiale

Nr 18ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII INTRAVENOASE

DEFINITIE : administrarea de solutii medicamentoase direct in circulatia venoasa. Scop -Terapeutic - injectarea de subst medicamentoase, pt un efect mai rapid -Explorator - injectarea de subst radioopace ( explorari radiologice ) Se introduc subst izotone , hipertone

Page 46: Tehnici Ex.

Zone de electie : -vene de pe fata dorsala a mainii ,venele antebratului,venele de la plica cotului,venele maleolare interne,venele subclaviculare ,vene epicraniene ( la copil). Pregatirea materialelor: -sterile: seringi, ace ( 30-50 mm , bizou scurt) -nesterile : tampoane de vata , alcool, garou, tavita renala -de protectie: musama si aleza Pregatirea bolnavului: -psihica: informare, explicare , consimtamant -fizica: pozitie decubit dorsal , cu bratul in extensie asezat pe musama si aleza Tehnica: -pregatirea seringii -asist se spala pe maini -alege locul punctiei - se incepe de la vene periferice spre centru, tegumentul sa fie integru, vena sa fie proeminenta si dreapta -leaga garoul deasupra locului punctiei cu cel putin 10 cm -cere pacientului sa stranga pumnul -dezinfecteaza locul cu tampon cu alcool -scoate aerul din seringa -executa punctia= patrunde cu acul prin tegument la 30 de grade , intra in vena , apoi merge1 -2cm paralel cu peretii venei , aspira pt a verifica pozitia in vena, daca vine sange in ambou tine seringa cu mana stanga si cu dreapta da drumul la garou -cu mana dreapta injecteaza lent solutia din seringa -se verifica periodic daca acul este in vena, locul punctiei , starea generala a bolnavului(facies, respiratie) -la final se retrage brusc acul si se tine compresiv tamponul 5-10min Accidente si Incidente Perforarea venei - tumefierea tes din jurul venei datorita patrunderii sol in tes subcutanat- se retrage: acul din vena , se tine compresiv 5-10min , se pun comprese cu apa rece Flebalgia - durere pe traiectul venei datorita injectarii unor subst iritante sau injectarii prea rapide-(injecteaza mai lent, se dilueaza corespunzator) Necroza - prin revarsarea in tes perivenos a unor substante hipertone (Ca Clorat)- infiltratii cu xilina.injectarea perivenoasa de ser fiziologic pt a dilua substanta hipertona Hematom - prin perforarea venei - compresie pe locul punctiei 5-1Omin si comprese cu apa rece Valuri de caldura, senzatie de uscaciune in faringe-injectarea prea rapida (Ca Gluconic)-se opreste administrarea si dupa disparitia fenomenelor se injecteaza mai lent Ameteli , lipotimie, colaps- se intrerupe injectia , se anunta medicul, se supravegheaza bolnavul.

Nr 19ADMINISTRAREA INSULINEI

Page 47: Tehnici Ex.

INSULINA = este singurul hormon hipoglicemiant -este secretata de celulele BETA ale insulelor Langerhans din pancreas Mod de obtinere: -de tip uman (biosintetice sau semisintetice) - HM -de la animale ( porcine ,bovine) -inalt purificate (prin sinteza) de tip Monocomponent - MC Dupa dinamica actiunii insulinele sunt: -insuline rapide - insulina cristalina Actrapid MC / HM - efect rapid -insuline intermediare - Semilenta MC, Monotard MC / HM, Humulin HM - actiunea incepe la 45- 120 min si dureaza 12-24 ore -insuline lente - Ultralent MC, Lente MC, Huminsulin Long HM

Preparatele insulinice pot fi: Preparate hidrosolubile = insulina cristalina in solutie apoasa ( aspect clar)- Actrapid Suspensii apoase = contine derivati greu solubili de insulina, aspect lactescent, trebuie omogenizate inainte de utilizare Forme de prezentare - flacoane 5ml- 40 u ins/ml sau 100 u ins /ml - pen-uri 1,5 sau 3 ml - 100 u ins /ml Se pastreaza la frigider la 2 - 8 ° C , sau in camera la intuneric si temp <25° C Cale de administrare – subcutanat SC -intravenos - IV Se administreaza cu seringi speciale de 1 ml, cu gradatii in unitati de insulina, cu ace subtiri si scurte de 1 cm. Pregatirea materialelor: -Nesterile: tampon de vata, alcool, garou, tavita renala - Sterile: apa sterila ( ser fiziologic), seringi pt insulina Pregatirea bolnavului: - psihica: informare, explicate, linistire -fizica: pozitie adecvata locului de injectare . cu 15-30 min inainte de masa Tehnica: - se verifica valabilitatea flaconului, si aspectul solutiei, daca este insulina intermediara sau lenta -se omogenizeaza ruland flaconul intre palme -se desface capacul si se dezinfecteaza cu alcool, se lasa sa se evapore alcoolul ! -se aspira in seringa , se schimba acul. fiecare tip de insulina se administreaza cu seringa separata, nu se amesteca!!! -se dezinfecteaza zona de electie cu tampon imbibat in apa sterila sau ser fiziologic -se efectueaza injectia -este indicata rotatia locurilor de electie ale injectiei subcutanate pt prevenirea lipodistrofiei, a leziunilor de grataj(datorita pruritului) Efecte adverse : alergie. tahicardie. cefalee. dureri abdominale. diaree. balonari

Page 48: Tehnici Ex.

INTERVENTII - asist supravegheaza pacientul dupa administrare pt ca poate apare hipoglicemia = senzatie de foame, anxietate, tegumente reci transpiratii, tremuraturi, lipotimie pana la convulsii si coma hipoglicemica -asist invata pacientul sa aiba la indemana , in caz de hipoglicemie, lichide dulci, gem -asist administreaza in caz de hipoglicemie ( la indicatia medicului) Glucoza iv - asist observa interferenta insulinei cu alte medicamente (pot fi hipo- sau hiperglicemiante) - asist recolteaza produse de laborator pt. glicemie, glicozurie. In caz de hiperglicemie: senzatie de sete, tegumente uscate, halena acetonica(miros de mere coapte), pana la coma diabetica.-se administreaza insulina la indicatia medicului, in cazuri grave, iv.

Nr 20ADMINISTRAREA PREPARATELOR CORTIZONICE

Page 49: Tehnici Ex.

Cortizonul = hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale. Secretia de cortizon este controlata de hipofiza prin hormonul ACTH ( adrenocorticotrop hipofizar ). Cortizonul este un glucocorticoid fiziologic. Cortizonul influenteaza metabolismul apei, al sarurilor minerale ( K, Na, CI ) , metabolismul glucidic, lipidic si proteic. Actiune: - antiinflamatorie - inhiba procesele inflamatorii, necrotice , proliferative -antialergica -antiedematoasa - scade edemele Indicatii: - afectiuni reumatice, astm bronsic , soc anafilactic, alergii , edem glotic, afectiuni inflamatorii, boala Addison (hipofunctia corticosuprarenalei) , edem cerebral ( de cauza diversa: traumatisme cerebrale, sdr vestibular ) , colaps, neoplazii Cortizonul NU vindeca ci impiedica efectele unui agent cauza!, deci are actiune simptomatica, paleativa Reactii secundare: -crestera secretiei gastrice de HCI -retentie salina - retine apa in tesuturi cu aparitia de edeme in cazul aportului de sare in timpul tratamentului ( creste Na ) -creste glicemia si necesarul de insulina la diabetici -creste TA -scade potasiul ( K ), calciul (Ca) , scad proteinele -scade rezistenta organismului la infectii Forme de prezentare: Cale de administrare: - tablete - Prednison 5 mg ---------------------------------------------------- orala - fiole - Hidrocortizon hemisuccinat de 25mg( fiola + solvent) ,-\ Dexametazona 2ml,Celestone( Diprophos) 2ml, Hidrocortizon, \ Acetat 1 mi - parenterala - sc, im.iv.intraarticular intrarahidian / -flacoane - Hidrocortizon hemisuccinat de 100mg ----------------/ (flacon cu pulbere alba + soJvent 2ml) -unguente - Fluocinolon (pivalat de flumetazona) ------------------- local pe tegumente si mucoase -unguent Hidrocortizon acetat, unguent Hidrocortizon oftalmic - flacoane inhalante - BecIomet ------------------------------------------- - respiratorie prin aerosoli Particularitati : Prednisonul se adm in doza unica, dimineata intre 6-8 ( cand secretia corticosuprarenalei este maxima) , sau impartit in 3 doze/Izi , dupa mese. Se incepe cu doza maxima apoi se scade progresiv pana la doza de intretinere. Hidrocortizonul acetat se adm numai subcutanat sau intraarticular , dupa agitare prealabila Hidrocortizon hemisuccinat - doza maxima / zi = 1 g Interventii: -asist invata pacientul modul de administrare -invata pacientul sa reduca consumul de sare, glucide si sa aiba aport de proteine, Ca, K,P,

Page 50: Tehnici Ex.

-recolteaza sange pt glicemie, ionograma -asigura igiena tegumentelor si mucoaselor, a lenjeriei pt prevenirea infectiilor -supravegheaza si noteaza in FO : TA, greutate, raport ingestie- excretie(bilantul hidric) -sesizeaza aparitia efectelor secundare: insomnie, euforie, dureri epigastrice, HTA, edeme, si anunta medicul -tratamentul prelungit: scade rezistenta organismului la infectii, creste catabolismul proteic, duce la osteoporoza, da corticodependenta, da fenomene de hipercorticism (endogen si exogen= sdr Cushing sau atrofie suprarenala).

NR. 21

ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR

Page 51: Tehnici Ex.

MEDICAMENTELE sunt produse de origine minerala ,animala sau chimica,transformate intr-o forma de administrare (preparate solide sau solutie)prescrise de medic. SCOPUL administrarii lor poate fi : -prevenirea imbolnavirilor -ameliorarea bolilor -vindecarea bolilor. Dintre cele mai des folosite medicamente fac parte antibioticele. Prin antibiotic s-a inteles initial substante cu efect antimicrobian .produse de un microorganism si obtinute prin extractie naturala. Ulterior, aproape toate antibioticele s-au obtinut pe cale sintetica, astfel ca termenul de antibiotic si chimioterapic au devenit sinonime. ANTIBIOTICELE sunt grupate dupa unele asemanari in ceea ce priveste actiunea, indicatiile,toleranta si formula chimica ,in mai multe familii. Dupa modul de actiune se disting: -antibiotice bactericide -antibiotice bacteriostatice Actiunea bacteriostatica inseamna inhibarea temporara a multiplicarii germenilor,iar actiunea bactericida ,inseamna omorarea germenilor microbieni. BACTERICIDELE sunt superioare si sunt indicate in tratamentul infectiilor acute. ANTIBIOTICELE BACTERIOSTATICE au dezavantajul ca o administrarea insuficienta sau suprimata prematur,poate duce la reactivarea multiplicarii germenilor ducand la recidive. Sunt indicate in infectii usoare si medii. Dupa modul lor de actiune acestea se clasifica: Bactericide: -peniciline, cefalosporine, aminoglicozide, polimixina, colimicina, cicloserina Bacteriostatice:-tetracicline, cloramfenicol, macrolide, sulfamide

Principii generale in antibioterapie si chimioterapie: Intensitatea actiunii unui antibiotic depinde de : - concentratia minima inhibitorie - concentratia bactericida Pentru stabilirea intervalelor de administrare si a dozelor de antibiotic, este necesar sa se cunoasca timpul de injumatatire, adica timpul in care concentratia antibioticului scade la jumatate. Cu cat timpul de injumatatire este mai mic, cu atat administrarile trebuie sa fie mai dese.

MOD DE ADMINISTRARE: Calea de administrare este aleasa de medic in functie de : -scopul urmarit -capacitatea de absorbtie a caii respective -de actiunea medicamentelor asupra mucoaselor -de necesitatea unei actiuni mai lente sau mai rapide -de toleranta organismului fata de medicament -de particularitatile anatomice si fiziologice ale organismului Administrarea pe cale orala Calea orala, este calea naturala de administrare a medicamentelor, aceasta putandu-se absorbi la nivelul cavitatii bucale si a intestinului subtire sau gros. Modul de administrare pe cale orala, este contraindicat atunci cand medicamentul este inactivat de secretiile digestive, cand are proprietati iritante asupra mucoasei gastrice, cand medicamentul nu se absoarbe

Page 52: Tehnici Ex.

pe cale digestiva, cand se impune evitarea circulatiei portale si cand se impune o actiune prompta a medicamentelor. Asistenta verifica: - calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelor - respecta orarul si ritmul de administrare, pentru a se mentine concentratia constanta in sange - respecta doza unica si doza pe 24 de ore Pacientul este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv si a eventualelor efecte secundare. Asistenta serveste pacientul cu doza unica de medicament si ramane langa pacient, pana cand acesta isi administreaza pe cale orala, asezandu-l pe limba pacientului, iar in cazul bolnavilor psihici trebuie sa verifice daca l-a inghitit.

Administrarea pe cale parenterala: Calea parenterala reprezinta calea care ocoleste tubul digestiv. Avantajele administrarii parenterale sunt: - dozarea exacta a medicamentului - obtinerea unui efect rapid - posibilitatea administrarii antibioticului la pacientii inconstienti sau cu varsaturi. Administrarea antibioticelor se poate face prin injectie intramusculara (IM) sau injectie intravenoasa (IV). La injectia intramusculara, resorbtia incepe imediat dupa administrare si se termina in 3-5 minute, iar in cazul injectiilor intravenoase resorbtia este instantanee.Asistenta verifica medicamentul, verifica valabilitatea si calitatea medicamentului. Evita incompabilitatile medicamentoase , datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceeasi seringa. Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole sau flacoane, respecta masurile de asepsie si igiena pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. Administrarea PENICILINEINu se face decat dupa testarea sensibilitatii pacientului, deoarece reactiile alergice la peniciline, sunt cel mai des intalnite.

Testarea PENICILINEI -se injecteaza intradermic pe fata anterioara a antebratului 0,1 ml de solutie cu 1000 U.I./ml de penicilina -la antebratul celalalt se injecteaza 0,1 ml solutie ser fiziologic(martor) - dupa 30 min se compara cele doua reactii - cand pacientul este alergic, apare in jurul intepaturii, o reactie alergica caracterizata prin eruptie cutanata, eritem, edem si prezinta prurit. Antibiotice ca: streptomicina, polimixina, eritromicina, cefalosporinele, penicilinele, se administreaza parenteral, iar de exemplu polimixina, eritromicina, cloramfenicol, cefalosporine, peniciline, tetracicline se gasesc si sub forma de tablete care se administreaza per-os. Exista insa si antibiotice care se gasesc sub forma de unguent, ca de ex.: Kanamicina care se foloseste si topic pe mucoase si tegumente, in special pe mucoasa oculara, iar polimixina se foloseste local in solutii sau unguente pentru infectii oculare. Sulfamidele sunt chimioterapice cu actiune bacteriostatica, cu efect larg de actiune. Toleranta digestiva si cea intramusculara este medie, cea IV. este relativ buna. Ca reactii adverse pot aparea : tulburari gastrointestinale, renale si tulburari hematologice. Sulfamidele sunt indicate in: infectii urinare, infectii respiratorii sau digestive si se pot asocia cu antibioticele. In cursul tratamentului cu sulfamide se alcalinizeaza obligatoriu urina prin administrare de bicarbonat de sodiu oral si se administreaza lichide din abundenta. Tuberculostaticele cunoscute sunt: antibioticele si chimioterapicele active in tratamentul si profilaxia tuberculozei. Ele se grupeaza in: - tuberculostatice majore: izoniazida, streptomicina, rifampicina, etambutolul

Page 53: Tehnici Ex.

- tuberculostatice minore: P.A.S. (acidul para-amino-salicilic), pirazinamida,morfozinamida - tuberculostatice de rezerva : cicloserina, viomicina Se folosesc in diferite combinatii (majoritatea minore) in functie de toleranta pacientului si evolutia bolii. Streptomicina se administreaza injectabil, rifampicina oral sau in perfuzie lenta iar izoniazida se administreaza oral si intramuscular.

EFECTE ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR: Antibioticele provoaca relativ frecvent reactii adverse. Ele pot fi toxice si sunt dependente de doza si pot fi reduse: fie prin evitarea antibioticului al carui efect toxic afecteaza in mod evident organismul, fie prin micsorarea cantitatii administrate. Reactiile alergice sunt mai frecvente la peniciline dar sunt intalnite si pentru streptomicina, cefalosporine, sulfamide. In cazul pacientului cu alergie la un anumit produs, acesta trebuie evitat si ales un inlocuitor care sa aibe o eficacitate echivalenta. De ex: penicilinele nu se administreaza decat dupa testarea sensibilitatii pacientului. Cefalosporinele sunt usor nefro-toxice. Streptomicina poate da greturi, varsaturi si atingerea nervului acustico-vestibular. Kanamicina este nefrotoxica si ototoxica. Tetraciclina poate produce tulburari digestive, inlesneste aparitia candidozei si preparatele vechi sunt nefrotoxice. Eritromicina nu se administreaza in insuficienta hepatica iar gentamicina este nefrotoxica si neurotoxica pentru nervul vestibular.

INCIDENTE - dezvoltarea germenilor rezistenti si aparitia suprainfectiilor - reducerea florei intestinale dupa un tratament prelungit pe cale orala cu aparitia fenomenelor de hipovitaminoza - cresterea frecventei infectiilor intraspitalicesti cu selectionarea unor variante de germeni rezistenti - diminuarea reaspunsului imun, ceea ce face posibila o sporire a recidivelor, dupa oprirea tratamentului cu antibiotice. - in timpul sarcinii si alaptarii antibioticele trebuie administrate cu prudenta, in situatii strict necesare - urmatoarele antibiotice trebuiesc evitate pe parcursul sarcinii: sulfamide, tetracicline, aminoglicozide, cloramfenicol, datorita efectelor negative asupra fatului. Chiar daca multe dintre ele au efecte adverse, sunt foarte folosite in tratamentul diferitelor boli. Raspunsul la tratamentul cu antibiotice este pozitiv, atunci cand dispar manifestarile generale ale infectiei, iar culturile bacteriene sunt sterile. Durata tratamentului este foarte variata in functie de de gravitatea infectiei, starea generala a pacientului si evolutia clinica. Spectrul antibiotic initial, asa cum a fost stabilit la introducerea fiecarui antibiotic, se ingusteaza cu timpul prin dezvoltarea rezistentei diferitelor bacterii.

Clasificarea antibioticelor : 1. Betalactamine Germeni asupra carora actioneaza: a. Peniciline - benzilpeniciline - Penicilina G -streptococ- fenoxipeniciline - Penicilina V -stafilococ - peniciline antistafilococice - Oxacilina -streptococ, stafilococ - carboxipeniciline - Carbenicilina, Timentin -bacil piocianic b. Cefalosporine -spectru larg - generatia I - Cefalexin - generatia II - Zinat , Axetine

Page 54: Tehnici Ex.

- generatia III - Cefort , Ceftamil - generatia IV - Cefoxim c.Carbapenemi - Meronem , Tienam - germeni cu rezistenta mare la alte antibiotice d.Monobactami

2. Aminoglicozide - germeni gram - , Klebsiella - generatia I - Streptomicina, Kanamicina , Neomicina - generatia II - Gentamicina - generatia III - Amikacin

3. Tetracicline - generatia I - Tetraciclina, Oxitetraciclina -generatia II - Doxiciclina

4.Macrolide - Eritromicina, C!aritromicina , Azitromicina 5.Chinolone - Acid Nalidixic, Norfloxacin , Ciprofloxacin - bac piocianic , Klebsiella 6.Derivati Imidazolici - Metronidazol - germeni anaerobi 7.Cloramfenicolul - Cloramfenicol 8.Lincosamine - Lincomicina 9.Glicopeptide - Vancomicina 10.Polipeptide ciclice - Colistin, Polimixina B , Bacitracina - bac Coli

Nr 22

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN

Page 55: Tehnici Ex.

Reprezinta recoltarea exsudatului(secretiei) prezent pe peretele posterior al faringelui sau amigdalelor, rezultat in urma unui proces inflamator. Scop explorator: - depistarea germenilor, efectuarea antibiogramei, depistarea purtatorilor sanatosi.

Pregatirea materialelor: -de protecţie: masca si ochelari de protectie -sterile: - spatula linguala (abeslang), eprubeta speciala pt exudat faringian prevazuta cu tampon steril -nesterile : tavita renala, manusi de protectie

Pregatirea bolnavului: - psihica : informare, explicare , consimtamant - fizica : -recoltarea se face inainte de administrarea de antibiotice - recoltarea se face dimineata pe nernancate - nu se va spala pe dinti - nu se vor face instilatii nazale sau gargara - pozitia pacientului este sezand Tehnica: - asistenta se spala pe maini, se dezinfecteaza imbraca manusile si isi pune masca si ochelarii de protectie - invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza faringele si amigdalele -deschide eprubeta de exsudat - apasa limba cu spatula linguala (mana stg) - cu mana dr sterge cu tamponul faringian depozitele sau falsele membrane de pe faringe, amigdale, pilieri , baza limbii . - nu atinge dintii, nu sterge saliva - introduce imediat tarnponul in eprubeta - eticheteaza, completeaza buletinul de analiza, trimite la laborator(intre recoltare si cultura pe mediu in laborator sa nu treaca mai mult de 5 - 6 ore) - se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in FO Exsudatul faringian poate identifica prezenta unor germeni microbieni prin insamantarea in laborator pe medii de cultura sterile si ex microscopic. In mod fiziologic pe faringe si amigdale exista flora microbiana polimorfa. Patologic pot exista : - bacterii: STREPTOCOC β HEMOLITIC GRUP A – infectii faringiene, scarlatina. RAA STAFILOCOCUL AURIU- infectii faringiene NEISERIA MENINGITlDIS - meningita CORYNAEBACTERIAE DIPHTERIAE- difterie BORDETELA PERTUSSIS- tuse convulsiva - fungi : CANDIDA ALBICANS - virusuri: ENTEROVIRUS ,virus EPSTEIN BARR , HERPES virus

Cand pe cultura apar germeni patogeni se efectueaza ANTIBIOGRAMA , care reprezinta testarea sensibilitatii microbului la diverse antibiotice uzuale. In dreptul fiecarui antibiotic apare indicatia : sensibil, intermediar, rezistent. Astfel medicul alege antibioticul cel mai eficace, la care microbul este mai sensibil.

Page 56: Tehnici Ex.

TRATAMENTUL Obiective: -determinarea agentului patogen - neutralizarea lui - prevenirea si tratamentul complicatiilor a) trat igieno- dietetic : repaus de camera (evitarea aglomeratiilor) , igiena cavitatii bucale (apa de gura, gargara cu sol dezinfectante orale), regim alimentar neacidulat, necondimentat, bogat in lichide, in Candidoza se va evita laptele si produsele lactate, se va educa pacientul sa foloseasca vesela proprie b) trat medicamentos in infectii bacteriene: - antibiotice ( conform ABG) : Penicilina, Ampicilina, Oxacilina, Augmentin, Zinat, Amoxiclav, Cefort, Ceftamil - antitermice ( Algocalmin, Aspirina , Paracetamol) - antiinflamatoare (Ketoprofen, Diclofenac, Ketonal) - antiseptice orale ( Decasept , Fenosept, Trachisan) - badijonaj bucal sau faringian ( albastru de metil) - in micoze - antifungice (conform antifungigramei) : Fluconazol, Diflucan, Stamicin, Metronidazol - antitermice - analgezice - antiinflamatoare - badijonaj bucal sau faringian cu antimicotice

Nr 23INGRIJIREA BOLNAVULUI CU SONDA PERMANENTA

Sondajul vezical = introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara realizand o comunicare cu mediul extern. Sonda urinara permanenta se instaleaza la indicatia medicului.

Page 57: Tehnici Ex.

Mentinerea ei se face pe perioade scurte, medii si lungi. Pe perioada scurta - in retentia acuta de urina - se mentine cateva ore Pe perioada medie - in timpul si dupa unele interventii chirurgicale (histerectomie, perineorafie, adenom de prostata) -in cazul traumatismelor sau rupturi lor de uretra, uretere ,vezica urinara -monitorizarea debitului de urina Pe perioada lunga - retentie cronica de urina stricturi uretrale paraplegii , come, arsi

Cateterismul se recomanda in cazuri absolut necesare (60% din infectii intraspitalicesti)

Pregatirea materialelor: De protectie: aleza, musama, paravan Sterile: sonda Foley, sau Nelaton, Tiemann ,ulei de parafina, pensa Pean, manusi, comprese, seringi, ser fiziologic, subst. dezinfectante(betadina , clorhexidina) Nesterile: punga colectoare, tavita renala, romplast, manusi, materiale pt toaleta organelor genitale( apa, sapun, prosop, plosca), recipient pt deseuri patologice.

Pregatirea bolnavului: Psihica: informare, explicare, consimtamant Fizica: decubit dorsal, pozitie ginecologica, se izoleaza patul cu paravan -bolnavul se descopera in partea inferioara a corpului, se aseaza musamaua si aleza, se aseaza plosca sub regiunea genitala, se scoate perna de sub cap - asistenta imbraca manusi de unica folosinta si executa toaleta organelor genitale externe la femei: dinspre simfiza pubiana spre anus, se insista intre labii si la orificiul uretral la barbati: se insista in dreptul glandului si orificiului uretral - se strerge cu prosop, se retrage plosca , se scot manusile, se spala mainile

Tehnica: - se executa in conditii de perfecta asepsie - asist pregateste materialele la indemana, in dreapta patului - racordeaza sonda la prelungitorul pungii de urina(mentinand sonda sterila), se lipeste cu romplast, se lasa prelungitorul sub piciorul bolnavului - imbraca manusile sterile LA FEMEI - aseaza bolnava in pozitie ginecologica - face dezinfectia regiunii genitale folosind fiecare compresa o data, apoi o arunca, se dezinf labiile mari (2 compr), labiile mici (4 compr), orificiul uretral (de la clitoris la perineu, 6 compr) , cu pensa - lubrifiaza sonda cu ulei de parafina steril - prinde sonda sterila cu mana dreapta, ca pe un creion, iar cu mana stanga desface labiile mari si trage in sus spre simfiza pubiana. Se evidentiaza cu atentie meatul uretral ( sub clitoris si deasupra vaginului), se introduce usor sonda, apoi se urmareste pana incepe sa curga urina pe prelungitor. _ - se mai introduce 2 -3 cm ca sonda sa fie sigur in vezica urinara - se umfla balonasul cu seringa cu ser fiziologic ( cantitate marcata pe sonda) prin supapa sondei - se retrage sonda pana opune rezistenta ( atunci balonasul se afla la orificiul vezical al uretrei). LA BARBATI - aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele usor desfacute si o perna tare sub bazin - face dezinfectia glandului, preputului si orificiului uretral cu comprese in pensa (cate o compresa dinspre meatul uretral spre corp de 3 ori cu tampon diferit si inca odata orificiul uretral cu alt tampon , - lubrifiaza sonda pe toata lungimea (uretra la barbati este mai lunga)

Page 58: Tehnici Ex.

- se prinde penisul cu mana stanga , se decaloteaza si se executa o manevra de tractiune pe verticala ( pt ca sonda sa parcurga mai usor uretra prostatica), se evidentiaza meatul uretral. Cu mana dreapta se introduce sonda, usor, din aproape in aproape. - cand a aparut urina pe prelungitor, se mai introduce sonda 2-3 cm , se umfla balonasul corespunzator notatiei de pe sonda, se retrage sonda pana opune rezistenta, se recaloteaza penisul pt a preveni parafimoza.

Accidente si incidente: - sangerare prin golirea brusca a vezicii - sangerare prin crearea unei cai false sau prin lezarea meatului uretral sau uretrei aparitia de sange pe langa sonda impune oprirea imediata a sondajului si anuntarea medicului - infectii urinare (nerespectarea asepsiei) - scurgerea urinii pe langa sonda (sonda de calibru necorespunzator- se schimba) astuparea sondei cu cheaguri de sange (se dezobstrueaza prin introducere pe sonda de ser fiziologic)

Ingrijiri ulterioare: - se inveleste bolnavul, se urmareste curgerea urinii si umplerea pungii colectoare - punga colectoare va fi intotdeauna sub nivelul vezicii urinare( se evita refluxul urinii in vezica) - - daca globul vezical a fost voluminos, se intrerupe periodic scurgerea urinii (prin pensarea sondei) astfel ca debitul sa nu fie mai mare de 200ml/ min prevenind astfel accidentele hemoragice ce apar in cazul golirii brutale a vezicii urinare - se va urmari ca tubul colector sa nu fie obstruat sau pensat - se va goli punga colectoare cand se umple, la 24 de ore se schimba punga colectoare, nu se va refolosi - se face toaleta si dezinfectia reg genitale de 3-4 ori pe zi - se face raportul ingesta-excreta - se noteaza diureza orara si zilnica - se urmareste ca sistemul de drenaj sa nu faca presiune asupra vezicii urinare( se fixeaza cu romplast pe coapsa, sau de marginea patului, tubul colector) - sonda se va schimba in cazul in care nu se poate dezobstrua , sau la 15 zile - in acest timp se fac spalaturi vezicale cu substante dezinfectante : sol diluata de betadina, ser fiziolog cu albastru de metil - asistenta va urmari aparitia semnelor de infectie urinara: febra, dureri lombare, urina tulbure, hematurie, scurgeri de puroi pe langa meatul uretral- se anunta medicul, se recolt urocultura - recoltare de ex sumar de urina si uroculturi la intevale de o saptamana - la indicatia medicului se incepe reeducarea vezicala - pensarea sondei timp de 3-4 ore Educarea pacientului cu sonda vezicala permanenta la domiciliu : - este invatat de necesitatea pastrarii masurilor de asepsie - cum se goleste punga colectoare - cum arata urina in caz de infectie urinara sa consume o cantitate suficienta de lichide - sa calculeze raportul dintre ingerari si eliminari sa schimbe sonda la 15 zile - sa-si goleasca vezica la 3-4 ore pt a evita distensia - pensarea sondei se face timp de 3-4 ore pentru a creste tonusul musculaturii vezicii urinare pentru reeducarea vezicala

Nr 24PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIA GASTRICA

Page 59: Tehnici Ex.

Radioscopia gastrica = examinarea radiologica, cu raze Roentgen, a stomacului dupa administrarea unei substante de contrast pe cale orala. Substante de contrast: - Sulfat de Bariu - pulbere alba, flacon de 150 g - Gastrografin - solutie incolora, flacon de 100ml Indicatii: gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori, dupa puseul acut de HDS (dupa 21 zile) Contraindicatii: casectici, adinamici, femei gravide in prima jumatate de sarcina, bolnavi in stare grava, in caz de ileus (ocluzii), in fistule digestive (perforatii ), in puseul acut de HDS , peritonita acuta

Pregatirea materialelor: - 1 fl de Sulfat de Bariu (Gastrografin), cana, lingura de lemn - se prepara suspensia de Sulfat de Bariu astfel: se amesteca in cana 150 g de pulbere cu putina apa calda, se amesteca formand o pasta, se adauga 200-300ml apa rece amestecand cu lingura de lemn - un purgativ ( Ulei de parafina )

Pregatirea bolnavului: - psihica: educatie sanitara, suport psihic, explicare, consimtamant - fizica: - cu 1-2 zile inainte se indica bolnavului un regim neflatulent , usor de digerat ( supe, paine prajita, fainoase, unt, lactate) - cu 2-3 zile inainte se va evita administrarea de purgative, medicamente pe baza de bismut, iod, fier, calciu pe cale orala (impiedica vizibilitatea organelor de examinat) - NU se face sondaj gastric inainte de examen (irita mucoasa si prod hipersecretie) - in seara dinaintea examinarii 1 se va face o clisma evacuatoare - in dimineata examenului bolnavul NU va manca , NU va bea, NU va fuma ( fumatul creste secretia gastrica) - la copii, bariul se administreaza cu lingura, amestecat cu cacao sau lamaie - la sugari se administreaza amestecat cu lapte sau ceai in biberon - dilutia la copii este -suspensie de bariu : apa, 1:2 - cantitatea este: 1OOml- sugari; 100-150ml- copil mic; 150-200ml - copii mari

Ingrijiri ulterioare: - dupa 2 ore de la examen bolnavul are voie sa manance - i se administreaza un purgativ (o lingura de Ulei de parafina ) - este informat ca va avea scaun colorat in alb - daca medicul vrea sa vada si tranzitul intestinal, nu se administreaza purgativ si bolnavul este readus in serviciul de radiologie dupa 2-8-12-24 h.

Nr 25ECOGRAFIA - PREGATIREA BOLNAVULUI

Page 60: Tehnici Ex.

Ecografia= metoda imagistica neinvaziva efectuata cu ajutorul ultrasunetelor prin intermediul ecografului. Ecograful: - are la baza principiul ecoului - este format din: transductor, calculator, ecran ( unele ecografe au posibilitatea de fotografiere, de inregistrare video) - transductorul emite si receptioneaza ultrasunete - intre transductor si pielea bolnavului se face un cuplaj acustic cu ajutorul unui gel - ultrasunetele traverseaza organe, medii lichide, dar sunt oprite de aer si oase( nu se examineaz plamanii sau oasele). - aceste ecouri sunt inregistrate de ecograf, procesate de calculator si transformate intr-o imagine bidimensionala sau tridimensionala proiectata pe ecran. Ecografia - permite vizualizarea organelor interne, a mediilor lichide sau a fatului cu ajutorul ultrasunetelor este folosita si in timpul unor interventii chirurgicale, pt a executa punctii (ghideaza acul la paracenteza), pt biopsii sau in scop explorator - nu are efecte secundare Ecografia poate fi : - bidimensionala - tridimensionala - 3 D - tridimensionala - 4 D Se poate executa : - extern - pe suprafata tegumentului - intern (in cavitati): vagin, rect, esofag, vase de sange Transductorul (sonda de ecografie) este specific tipului de ecografie: - Sonde externe - se plaseaza pe corpul pacientului deasupra regiunii de explorat - Sonde endocavitare- pt eco. endovaginala, endorectala (pt prostata),transesofagiana (pt inima) - Sonde miniaturizate- pt eco intravasculara ( se introduc prin cateterism in vase)

Pregatirea bolnavului: - Psihica: informare, explicare, consimtamant - Fizica: -inaintea unor ecografii este necesara ingerarea unei cantitati de lichid pt umplerea vezicii urinare ( pt vizualizarea vezicii si a uterului) - alteori se face pe nemancate sau dupa 2-3 zile de medicatie pt reducerea gazelor intestinale - dupa zona de explorat pacientul sta in pozitie decubit dorsal, decubit lateral sau pozitie ginecologica - se va dezbraca in zona de examinat - se va unge cu gel zona de tegument deasupra organelor de examinat, sau pt sondele interne se acopera sonda cu un prezervativ si apoi se unge cu lubrifiant steril - medicul efectueaza ecografia, observa ecranul si indica rezultatul Ecografia abdominala ( bidimensionala externa) - reflecta imaginea unor organe sau structuri abdominale - poate evalua: aorta abdominala, ficatul, colecistul, caile biliare, splina; pancreasul, rinichii, vezica urinara, uterul, ovarele, trompele uterine, prostata

Page 61: Tehnici Ex.

- poate descoperi: anevrisme de aorta, forma, densitatea si structura organelor, prezenta calculilor, dilatatii sau blocari a unor canale biliare, inflamatii, tumori, chisturi , malformatii

Ecografia endovaginala - se face cu vezica urinara golita - depisteaza : tumori, malformatii, infectii, sarcini ectopice, gemelare, anomalii placentare Ecografia 3D = imaginea ecografica tridimensionala a structurilor examinate. - imaginea are latime, lungime si inaltime - arata imaginea statica a fatului in uter (fara miscare) - se face in scopul identificarii unor anomalii congenitale ale fatului Ecografia 4D = imaginea ecografica tridimensionala in timp real a structurilor examinate. - imaginea are lungime, latime, inaltime si timp - arata imaginea fatului in miscare in uter, in timpul examinarii Ecografia Doppler = examen care utilizeaza ultrasunetele pt a masura viteza fluxului sanguin, urinar sau oricarui alt fluid si ascultarea sunetului produs de acesta. Imaginea si sunetele sunt proiectate pe un monitor si se pot imprima pe hartie. Ecografia Doppler permite vizualizarea inimii, vaselor, a circulatiei sangelui in creier, in vasele retiniene in afectiuni vasculare , reumatice, tumorale sau trombotice ale membrelor.

Nr 26ENDOSCOPIA - PREGATIREA BOLNAVULUI

Page 62: Tehnici Ex.

Endoscopia = metoda de examinare a organelor cavitare prin vizualizare directa cu ajutorul endoscopului.

Endoscopul- poate fi : - rigid -instrument tubular prevazut cu sursa de lumina proprie, sistem de lentile, pense - flexibil = fibroscop - format din: - cablu de alimentare, fibra optica, lumina proprie - ocular, buton pt miscarea tubului, adaptor pt aspiratie, canal pt introducerea penselor, pense -tubul fibroscopului - format dintr-un manunchi de cu diametru intre 8-14 mm, de lungimi variabile in functie de tipul endoscopiei ( 50cm - esofagoscop, bronhoscop; 120- 130 cm - gastro-duodenoscop; 165·-185cm - colonoscop) TIPURI DE ENDOSCOPII Analizatorul vizual: OFTALMOSCOPIA (FUND DE OCHI) Analizatorul auditiv: OTOSCOPIA Ap. Respirator: RINOSCOPIA BUCOFARINGOSCOPIA LARINGOSCOPIA BRONHOSCOPIA PLEUROSCOPIA ( TORACOSCOPIA) MEDIASTINOSCOPIA Ap. Cardiovascular : CATETERISMUL CARDIAC Ap. Digestiv: ESOFAGOSCOPIA GASTRO-DUODENOSCOPIA COLONOSCOPIA RECTO-SIGMOIDOSCOPIA ANUSCOPIA LAPAROSCOPIA Ap. locornotor : ARTROSCOPIA Ap. genital feminin: COLPOSCOPIA CISTOSCOPIA OFTALMOSCOPIA = examineaza retina, papila nervului optic si vasele retiniene. Indicatii: pt diagnosticul afectiunilor retinei si coroidei, pt observarea vascularizatiei retinei, se face in cadrul oricarui ex. oftalmologic. Se face cu oftalmoscopul sau cu biomicroscopul . Pregatirea bolnavului: Fizica: - inainte cu 30 min se instileaza 2-3 picaturi de Midrium in fiecare ochi ( NU se face in caz de Glaucom), se transporta bolnavul in camera obscura Psihica: informare, explicare, consimtamant Ingrijiri ulterioare: - se transporta bolnavul la pat fiind supravegheat in continuare pana incepe sa vada normal. OTOSCOPIA = examinarea conductului auditiv extern si a membranei timpanale. Se face cu ajutorul otoscopului - aparat cu sistem de lentile si lumina proprie. Se mai poateefectua cu ajutorul speculului auricular , oglinda frontala si sursa de lumina. Scop Explorator: - diagnostic,

Page 63: Tehnici Ex.

- biopsie Terapeutic: - extragere de corpi straini - aspiratia secretiilor, tratarea plagilor - efectuarea paracentezei timpanale Pregatirea bolnavului: Fizica: - Pozitia bolnavului este sezand. Asistenta sustine capul bolnavului, cu o mana pe frunte si cealalta pe barbie. Psihica: informare, explicare, consimtamant. RINOSCOPIA Anterioara= examinarea foselor nazale ( narine, vestibule nazale, mucoasa pituitara, sept nazal) Posterioara = examinarea cornetelor nazale ( inferior, mijlociu, superior) si a rinofaringelui (cavum). Se face cu fibroscopul ( endoscop flexibil) . Se mai poate efectua cu ajutorul speculului nazal, oglinda frontala si sursa de lumina (rinoscopia anterioara) si cu oglinda de rinoscopie (rinoscopia posterioara) Scop: Explorator: - diagnostic - biopsie Terapeutic:- extragere de corpi straini

- tratament local, cauterizari Pregatirea bolnavului: Fizica: - pozitia bolnavului este sezand. Asistenta sustine capul bolnavului. Psihica: informare, explicare, consimtamant BUCOFARINGOSCOPIA = examinarea cavitatii bucale si a orofaringelui. Se efectueaza cu fibroscopul Se mai poate efectua cu spatula Iinguala, oglinda frontala si sursa de lumina. Scop: Explorator: - diagnostic - biopsie Terapeutic: - badijonari - toaleta Pregatirea bolnavului. Fizica - se face in pozitie sezand, asistenta sustine capul bolnavului, mana pe frunte si cealalta pe barbie. Psihica: informare, explicare, consimtamant LARINGOSCOPIA= examinarea si vizualizarea laringelui in caz de insuficienta respiratorie, disfonie, tulburari de deglutitie. Este de doua feluri: Laringoscopie indirecta- vizualizarea cea mai simpla a laringelui cu ajutorul oglinzii Iaringiene , oglinzii frontale si sursa de lumina sau cu fibroscopul. Pregatirea bolnavului: Fizica: se face in pozitie sezand, asistenta sustine capul bolnavului cu o mana pe frunte Psihica: informare, explicare, consimtamant Tehnica: - pacientul deschide gura - medicul trage in fata limba pacientului cu o compresa , cu mana stanga, si roaga pacientul sa respire linistit

Page 64: Tehnici Ex.

- cu mana dreapta introduce oglinda laringiana , incalzita , sprijinind-o de lueta si palatul moale, priveste epiglota, corzile vocale si primele inele traheale. - pacientul este rugat sa spuna "A" si "E". Laringoscopia directa - permite vizualizarea directa a laringelui, sub anestezie generala, cu ajutorul unui Iaringoscop si aparatura specifica. Pregatirea bolnavului: Fizica: - pacientul va fi ajeune - pacientul se aseaza in decubit dorsal pe masa de operatie, cu capul ridicat pe o perna Psihica: informare, explicare, consimtamant Tehnica: - se introduce laringoscopul cu mana stanga pe o parte a limbii, cand ajunge la baza limbii se muta medial si se introduce pana la epiglota , se impinge usor inainte fara a leza maxilarul -se vizualizeaza laringele, cu ajutorul unui telescop se vizualizeaza sub glota si corzile vocale Ingrijiri ulterioare: - se urmareste respiratia pacientului, se educa pacientul sa tuseasca si sa scuipe secretiile si sangele, se previne edemul laringian. BRONHOSCOPIA = reprezinta examinarea cailor respiratorii cu ajutorul bronhoscopului. Se vizualizeaza : faringele, laringele, traheea, bronhiile mari si mici. Bronhoscopia se poate face cu bronhoscop rigid sau cu bronhoscop flexibil - cu bronhoscopul rigid se face in caz de : hemoptizie, corpi straini mari (bucati de mancare), extirpare de tumori - cu bronhoscop flexibil este mai frecvent folosit pt ca nu necesita anestezie generala, este mai bine tolerat de pacient si ofera o imagine mai buna a cailor respiratorii Scop:- explorator -diagnosticul afect respiratorii recoltare de sputa -biopsii -terapeutic -controlul hemoptiziilor -extragere de corpi straini Pregatirea bolnavului: Psihica: informare, explicare, consimtamant Fizica: - Radiografie pulmonara, recoltare de sange pt HLG, coagulograma -se va scoate eventual placa dentara, ochelarii

-in seara dinaintea examenului se administreaza un sedativ usor (Diazepam) -in dimineata examenului bolnavul nu va manca sau bea -se va administra 1 f Atropina s.c (pt diminuarea secretiilor) si un sedativ (Diazepam) inaintea bronhoscopiei flexibile -pozitia bolnavului va fi decubit dorsal pt bronhoscopia rigida, si decubit dorsal sau pozitie sezand pt bronhoscopia flexibila -testare la Xilina ( Lidocaina)Tehnica:

Page 65: Tehnici Ex.

-se face anestezia generala ( iv cu IOT si PEV) pt bronhoscopie rigida sau anestezie locala cu Xilina 1 % pt bronhoscopia flexibila -se aseaza bolnavul in decubit dorsal , pe masa de operatie, se pune sub umeri un sul sau perna ( capul sa stea in hiperextensie) -pt bronhoscopia flexibila - medicul face anestezia locala a faringelui ( sau a fosei nazale daca se introduce bronhoscopul pe nas) cu spray cu Lidocaina -dupa lOT bolnavul este supravegheat in sectia ATl.Dupa 2-3 ore se transporta la salon -bolnavul nu are voie sa vorbeasca in timpul investigatiei -dupa 2 ore bolnavul are voie sa bea, regimul in prima zi va fi semisolid, fara alimente fierbinti, nu are voie sa fumeze Incidente si accidente: -disconfort ( senzatie de insuficienta resp) -tuse -disfonie -febra, infectii -leziuni la locul biopsiei = mici sangerari pana la hemoptizie -insuficienta respiratorie ( edem glotic) PLEUROSCOPIA. (TORACOSCOPIA) = examinarea cavitatii pleurale cu ajutorul unui endoscop prin introducerea in cavitatea pleurala . Pleuroscopia se poate efectua dupa instituirea de pneumotorax ( cu ajutorul unui aparat) sau direct ( in cazul colectiilor pleurale). Toracoscopul se poate introduce printr-un trocar special sau prin 2 mici incizii intercostale. Toracoscopul = endoscop special cu sistem optic si sursa de lumina ce permite vizualizarea pe monitor a cavitatii pleurale. Scop: - diagnostic: - recoltare de lichid pleural - biopsii - diagnosticarea afect. pleuro-pulmonare - terapeutic: - evacuarea colectiilor pleurale -pleurodezia ( introducerea in cav. pleurala a unor subst medicamentoase) - interventii chirurgicale -in contuzii si plagi toracice Pregatirea bolnavului: Psihica: informare, explicare, consimtamant Fizica: - radiografie pulmonara, HLG, coagulograma -in seara precedenta se administreaza un sedativ usor -in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune, se va administra Atropina, Mialgin -se efect anestezie locala -se transporta la sala de operatie, se dezbraca toracele Ingrijirl ulterioare: -repaus la pat in decubit dorsal deoarece bolnavul ramane cu drenaj pleural cateva zile -supravegherea bolnavului -supravegherea drenajului pleural -calmarea durerii

Page 66: Tehnici Ex.

Incidente si accidente: -colaps pulmonar -emfizem subcutanat -infectii -hemoragii MEDIASTINOSCOPIA= explorarea mediastinului cu ajutorul unui endoscop. Scop: pt biopsie in cancer bronhopulrnonar. Se face sub anestezie generala, printr-o incizie deasupra sternului. O investigatie asemanatoare este mediastinotomia, printr-o incizie parasternala. Bolnavul nu bea si nu mananca inainte cu 8 ore inainte de investigatie. Se face anestezie generala. Asistenta va supraveghea bolnavul postoperator. CATETERISMUL CARDIAC= consta in introducerea, prin intermediul unui ac, a unui cateter (tub subtire de plastic) intr-un vas de sange pana in cavitatile inimii pt a-i explora functionarea. Se introduce o subst de contrast pe baza de iod, se vizualizeaza sub ecran radiologic Calea de introducere : Vena periferica pt explorarea inimii drepte Artera periferica pt explorarea inimii stangi Scop: explorator: -masurarea presiunii din vase si cavitatile inimii -angiocardiografie terapeutic -implantare de stent, de peace maker -valvuloplastii Pregatirea bolnavului: -in preziua examenului se efectueaza EKG, Radiografie pulmonara, ex de sange: HLG, teste de coagulare, testarea sensibilitatii la substante iodate -in ziua examenului bolnavul isi face toaleta generala (dus), se va rade regiunea unde se face punctia vasculara Ingrijiri ulterioare: -se previn accidentele hemoragice prin aplicarea deasupra punctului de punctionare a unui pansament steril si compresiune cu sac de nisip -supravegherea bolnavului: TA, puls, pot apare extrasistole, tulburari de ritm, trombozeESOFAGOSCOPIA = examinarea lumenului esofagului cu ajutorul esofagoscopului. Esofagoscopia se poate face cu esofagoscop rigid ( tub metalic de 60 cm , este folosita in cazul corpilor straini mari), sau cu esofagoscop flexibil (fibroesofagoscop). Astazi este folosita mai ales esofagoscopia flexibila Scop:-diagnostic: - diagnosticul afectiunilor esofagului - biopsie -terapeutic: - extragere de corpi straini - sclerozarea varicelor esofagiene - incizia abceselor, cauterizarea ulceratiilor, polipectomie Pregatirea bolnavului:

Page 67: Tehnici Ex.

Psihica: informare, explicare, consimtamant, linistire Fizica: -in seara precedenta se administreaza un sedativ -se face testarea la Xilina -in dimineata examenului bolnavul va fi a jeune -se va administra Atropina si Diazepam -pozitia bolnavului este sezand, decubit dorsal sau decubit lateral stang, cu o tavita renala sub barbie pe care o sustine singur -medicul face anestezia orofaringelui, hipofaringelui si esofagului cu Xilocaina spray Ingrijiri ulterioare: -bolnavul nu va bea si nu va manca 2 ore dupa examen (pana trece efectul anesteziei), in ziua examenului alimentatia va fi semisolida , fara alimente fierbinti -la nevoie ( hemoragii) se vor administra hemostatice si HHC ( rol antiedematos) -asistenta va supraveghea functiile vitale ale bolnavului Incidente si accidente: -hemoragii -disfagie -infectii, febra GASTROSCOPIA= vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul gastrofibroscopului Scop: Diagnostic: - diagnosticarea afect gastro-duodenale - biopsie Terapeutic: -electroexcizii (polipectornie) -electrocoagulare ( hemostaza) -laserterapie Pregatirea bolnavului: Psihica: informare, explicare, consimtamant, linistire Fizica: - se va recolta sange pt HLG, coagulograma -testarea sensibilitatii la Xilina -in seara precedenta se administreaza un sedativ ( Diazepam) -tot seara se face o spalatura gastrica cu apa calduta, apoi nu mai mananca -in dimineata examenului bolnavul nu bea, nu mananca, nu fumeaza -cu 30 min inainte se administreaza Atropina, Scobutil, Diazepam -pozitia este decubit lateral stang -se face anestezia locala a orofaringelui si faringelui cu spray Xilocaina -medicul efectueaza examinarea Ingrijiri ulterioare: -asist va supraveghea fct vitale ale bolnavului -va bea dupa 2 ore, apoi regim alimentar semisolid, fara alimente fierbinti -la nevoie se repeta spalatura gastrica Incidente si accidente: - hemoragii

Page 68: Tehnici Ex.

- disfagie -infectii, febra COLONOSCOPIA = examinarea colonului cu ajutorul colonoscopului(endoscop flexibil cu camera, lung de 1,50 - 1,80 m) Cu ajutorul colonoscopului se poate vizualiza si o mica portiune din intestinul subtire. Scop: Explorator: -diagnostic -biopsie Terapeutic: -extirparea unor polipi sau tumori Pregatirea bolnavului: Psihica:- informare, explicare, consimtamant Fizica:-va fi educat sa nu ingere alimente de culoare rosie sau medicamente pe baza de fier -va avea un regim alimentar hidric cu 2 zile inainte -se face pregatirea colonului la indicatia medicului ( clisme seara si dimineata, administrare de laxative- Fortrans) cu 2 zile inainte -in seara dinaintea examenului se administreaza un sedativ -in dimineata examenului bolnavul va fi ajeune, i+ se va adm : Scobutil, No-Spa, Diazepam -examenul se face intr-o camera speciala -pozitia bolnavului va fi decubit lateral stang, ghemuit -hidratare Incidente si accidente: - dureri abdominale - sangerare - tahicardie RECTOSIGMOSCOPIA= explorarea colonului sigmoid si al rectului. Se face cu rectoscopul Scop: Explorator- pt diagnostic sau biopsie Terapeutic- pt extirparea unor polipi , cauterizari, aplicatii locale de medicamente Pregatirea bolnavului: Psihica: informare, explicare, consimtamant Fizica: -cu 2 zile inainte regim hidric -in seara precedenta se fac 2 clisme evacuatorii -pozitia este genupectorala, pt bolnavii cardiaci sau foarte slabi, pozitie ginecologica -se lubrifiaza rectoscopul cu vaselina Ingrijiri ulterioare: -asist face toaleta regiunii anale -transporta bolnavul la pat -eticheteaza si duce produsele recoltate la laborator ANUSCOPIA= explorarea anusului si a ampulei rectale. Se face dupa tuseu rectal. Se face cu anuscopul

Page 69: Tehnici Ex.

Se practica in clinici specializate pt diagnosticarea si tratamentul: hemoroizilor, fisurilor si fistulelor anale, abcese, tumori. Ingrijiri ulterioare: -supravegherea fct vitale -in fct de procedura se poate relua alimentatia la 2 ore Accidente si incidente: -hemoragii prin lezarea unui organ intern sau a unui vas de sange -infectii ( eritem, edem in jurul inciziei) -emfizem subcutanat LAPAROSCOPIA = procedura chirurgicala miniminvaziva ce consta in introducerea laparoscopuJui printr-o mica incizie la nivelul peretelui abdominal in cavitatea peritoneala pt examinarea organelor abdominale sau genitale interne. Se face sub anestezie generala sau rahianestezie. Avantaje: -traumatism minim -disconfort postoperator minim -recuperare rapida -mortalitate mult mai mica fata de laparotomia exploratorie Scop: Diagnostic: -biopsii -diagnosticarea afectiunilor organelor abdominale si genitale (laparoscopia expJoratorie) Terapeutic: -indepartarea unor tumori, organe ( apendice, colecist, ovare) -tratarea afect inflamatorii pelvine, a sarcinii ectopice, fibroame, chisturi, aderente -aflarea si tratarea cauzei infertilitatii -ligatura tubara -rezolvarea herniei hiatale sau inghinale -diagnosticarea si tratarea bolnavilor tarati ( varstnici, cu tare organice majore) Pregatirea bolnavului: Psihica: -informare, explicare, consimtamant, Iinistire Fizica: -recoltare de sange pt HLG, coagulograma, grup de sange si Rh,VSH, uree, glicemie,TGO,TGP -testarea sensibilitatii la subst anestezice -in ziua precedenta se face clisma evacuatorie, se repeta eventual in dimineata interventiei -se pregateste zona prin spalare, degresare , radere, dezinfectie( abdomen si zona pubiana) -cu 12 ore inainte de interventie bolnavul nu are voie sa manance sau sa bea -in seara precedenta se administreaza un sedativ -in dimineata interventiei se poate administra un sedativ -se transporta pacientul la sala de operatie -se scot proteza, lentilele de contact, bijuteriile -se aseaza pe masa de operatie, se instituie PEV, se incepe anestezia, se practica I0T -in fct de scopul interventiei se poate pune sonda gastrica sau urinara Interventia consta in efectuarea unei incizii de 1,5 - 2,5 cm in peretele abdominal, localizata in fct. de scopul interventiei. Prin incizie se introduce un ac (Veress) prin care se introduce in cavitatea

Page 70: Tehnici Ex.

peritoneala un gaz (dioxid de carbon sau oxid de azot) . Gazul ridica peretele abdominal formand un spatiu de manevra. Prin incizie se introduce apoi laparoscopul vizualizadu-se pe monitor organele. In fct de procedura se mai pot crea si alte incizii prin care se introduc instrumente ( pense, aspiratie, foarfece, laser]. Dupa efectuarea interventiei se indeparteaza laparoscopul , se elimina gazul, se sutureaza inciziile cu fire resorbabile, se aplica pansament. Pacientul va :fi transportat in sectia ATI, unde va fi supravegheat pana la trezirea completa. ARTROSCOPIA= examinarea cavitatii articulare, a ligamentelor si a cartilajelor articulare cu ajutorul artroscopului ( vizualizare pe camera ). Se face in special la articulatia genunchiului, umarului si gleznei. Artroscopul se introduce prin intermediul unei mici incizii la piele, iar in scop terapeutic se pot executa mici interventii chirurgicale (se fac alte incizii prin care se introduc si alte instrumente). Avantajul artroscopiei: mai ieftina, mai putin dureroasa, recuperare mai rapida. Scop: explorator- diagnostic; biopsie; recoltare de lichid sinovial terapeutic- interventii chirurgicale la nivel articular Pregatirea bolnavului: Psihica:- informare, explicare, consimtamant Fizica: - analize de sange : coagulograma -testarea sensibilitatii la medicamente -se administreaza un sedativ usor inainte sau se face sub anestezie generala -se face toaleta, raderea si dezinfectia zonei Ingrijiri ulterioare: -pansament local, punerea zonei in repaus ( imobilizare),calmarea durerii -folosirea de carje ajutatoare pt deplasare. COLPOSCOPIA= examineaza suprafata vulvei , vaginului si colului cu ajutorul colposcopului ( ap prevazut cu camera, poate fotografia sau inregistra imagini). Scop: diagnostic- cand testul Babes Papanicolau este modificat -pt biopsie din tumori sau leziuni cervicale -urmareste efectul tratamentului Pregatirea bolnavei: Psihica: informare, explicare, consimtamant Fizica: - se face in ziua 8-12 de ciclu - analize de sange: coagulograma - se face cu vezica urinara golita - inainte cu 1 ora se administreaza un analgezic - pozitie ginecologica pe masa speciala

Ingrijiri ulterioare: -o saptamana se vor evita spalaturi sau tampoane vaginale, contact sexual -se evita exercitiile fizice grele Incidente: sangerare , durere abdominala , febra

Nr 27

Page 71: Tehnici Ex.

EKG-PREGATIREA BOLNAVULUI EKG = inregistrarea activitatii bioelectrice a inimii si inregistrarea impulsuri lor electrice ce declanseaza contractia cardiaca.

Indicatii: - diagnosticarea tulburarilor de ritm, de conducere ( blocuri de ramura), hipertrofii ventriculare, cardiopatii ischemice, intoxicatii cu medicamente - reflecta activitatea miocardului evidentiind localizarea Ieziunilor dupa IMA - verifica pace-makerul EIectrocardiograful- amplifica si inregistreaza manifestarile electrice ale miocardului prin intermediul electrozilor. Electrozii se plaseaza intern (intracardiac) sau extern ( pe tegument). Extern se plaseaza pe zone musculare. Pt un contact direct intre piele si electrod se degreseaza tegumentul cu alcool si se interpune o bucata de tifon umectata cu ser fiziologic, sau se unge tegumentul cu gel (bun conducator de electricitate). La barbati cu pilozitate pe torace se cere consimtamantul de a fi ras . EKG-ul = inregistrarea pe hartie milimetrica a activitatii cardiace. 1 mm de hartie = 0,04 sec (orizontal) Legatura dintre pacient si electrocardiograf este facuta printr-un cablu ce are la extremitati 10 electrozi:

1. derivatii unipolare a) precordiale anterioare: VI, V2, V3, V4, V5, V6 b) ale membrelor: aVR, aVL, aVF; a=amplificare c) precordiale posterioare : V7, V8, V9 ( in locul V4, V5, V6)

2. derivatii bipolare D I - brat drept (pol -) cu brat stang (pol +) D II- brat drept (pol -) cu picior stang (pol +) D III- brat stang (pol-) cu picior stang (pol +) Ritm sinusal- o singura unda p precede un complex QRS. Alura ventriculara= A V= numarul de cicluri cardiace pe minut= 60-120 batai/min (pulsul) Un EKG standard inregistreaza 5 cicluri cardiace. Durata unui ciclu cardiac este constanta. Un ciclu cardiac este format din: -unda p -segment pQ -complex QRS - format din undele Q, R si S -segment ST -unda T Unda p si segm pQ = reprezinta activitatea electrica atriala Complexul QRS, segmentul ST si unda T = reprezinta activitatea electrica ventriculara EKG - Holter = se ataseaza de bolnav un minielectrocardiograf care inregistreaza mai multe EKG-uri - se pun electrozi precordiali, se inregistreaza pe o perioada de 12-36 ore EKG de efort = aprecierea capacitatii de adaptare la efort a inimii - se efectueaza dupa efort efectuat prin urcare pe scari, mers pe bicicleta ergometrica, mers pe covor rular

Page 72: Tehnici Ex.

- nu se efectueaza dupa IMA recent, BRS, tulb de ritm sau de conducere, HTA, ischemie cardiaca Pregatirea bolnavului: -Psihica: explicare, linistire -Fizica: - repaus 15 min inainte de EKG - NU se va face imediat dupa masa - se vor scoate toate bijuteriile si ceasurile de metal - temperatura incamera de examinare intre 20-21 C - se rade pilozitatea ( cu consimtamatul pacientului), se degreseaza - se aseaza pacientul in decubit dorsal - electrozii se aseaza pe muschi, nu pe oase, pe zone fara pilozitate

Tehnica: -se fixeaza electrozii pe piele prin intermediul unui gel, bine conducator de electricitate, sau prin umezire cu compresa cu solutie salina - se aseaza derivatiile membrelor astfel:

- mana dreapta - rosu - pe incheietura mainii - mana stanga - galben - piciorul drept - negru - deasupra maleolelor - piciorul stang - verde

- apoi se aseaza derivatiile precordiale : - rosu - Vl - spatiul IV intercostal drept, parasternal - galben - V2 - spatiul IV intercostal stang, parasternal - verde - V3 - spatiul V intercostal stang, la mijlocul distantei dintre V2 si V4 - maro - V4 - spatiul V intercostal stang , pe linia medio-claviculara - negru - V5 - spatiul V intercostal stang, pe linia axilara anterioara - mov - V6 - spatiul V intercostal stang , pe linia axilara mijlocie

- se roaga pacientul sa respire linistit, sa nu vorbeasca - se efectueaza EKG-ul - se scot electrozii, se sterge pacientul cu prosop de unica folosinta ( de urmele de gel) - se ajuta pacientul sa se imbrace - se masoara TA, se noteaza datele pe foaia de EKG - se transporta pacientul la salon

Nr 28

Page 73: Tehnici Ex.

EFECTUAREA SONDAJULUI GASTRIC Definitie: introducerea unui tub de cauciuc sau plastic prin faringe si esofag in stomac, pt evacuarea continutului gastric, urmat sau nu de spalatura gastrica. Sonda gastrica se poate introduce prin nas sau prin gura. Scop: 1.explorator - recoltarea continutului gastric pt chimismul gastric -studierea functiei evacuatorii a stomacului -determinarea prezentei bac Koch sau subst toxice 2.terapeutic -golirea continutului stomacului urmat de spalatura (intoxicatii, staza gastrica)=aspiratie gastrica -inaintea interventiilor chirurgicale de urgenta sau pe stomac -introducerea de substante medicamentoase 3.alimentar - alimentarea bolnavilor cu: tulburari de deglutitie,HDS, stricturi esofagiene, operati pe tubul digestiv, sau cu negativism alimentar Pregatirea materialelor: - De protectie: aleza, musama, sort de cauciuc,prosop - Sterile: sonde gastrice de diverse calibre, manusi, comprese, pensa hemostatica, seringi 20ml, 150ml recipient cu apa sterila ( pt umectarea sondei),sonde gastrice: Faucher, Levine, Einhorn - Nesterile: tavita renala, recipient gradat pt lichidul de aspiratie, romplast pt fixarea sondei, pahar cu apa aromata, tava pt materiale,pt spalatura: palnie si 5 litri de apa fiarta si racita Pregatirea bolnavului: - Psihica: informare, explicare, consimtamant - Fizica- pozitie sezand pe scaun, semisezand in pat ,se acopera cu musama si aleza - se izoleaza cu paravan - se scoate proteza eventual sufla nasul, nara cu nara, si este intrebat daca respira la fel pe ambele fose nazale - se observa daca are deviatie de sept - se masoara distanta de la nas la apendicele xifoid ducand sonda pe obraz pana la tragus, apoi se coboara pana la apendicele xifoid si se marcheaza pe sondaTehnica: - asist se spala pe maini, imbraca manusile sterile, umidifica sonda si masoara distantele - asist tine cu mana stanga capul bolnavului intre mana si toracele ei si cu mana dreapta introduce sonda prin gura: - se introduce sonda Faucher, pt spalatura, se mentine timp scurt - bolnavul este rugat sa deschida gura, sa respire adanc, apoi sa inghita in sec - asist tine sonda ca pe un creion si o introduce in faringe, in timpul deglutitiei se impinge putin cate putin - cand sonda ajunge la marcajul 45 sau la distanta marcata pe sonda(nas-tragus-apendice xifoid )la arcada dentara, capatul este in stomac. prin nas: - se introduce sonda Levin sau Einhorn, se pot mentine mai mult timp - se va introduce pe nara mai larga, fara deviatie de sept

Page 74: Tehnici Ex.

- se introduce sonda in vestibulul nazal pe directie orizontala, prin miscari de rotatie. Cand sau introdus 15 cm, sonda a ajuns pe peretele posterior al faringelui si se simte un obstacol la inaintare. Atunci i se cere bolnavului sa inghita in sec repetat pana sonda incepe sa inainteze prin faringe. Se impinge usor sonda in timpul fiecarei deglutitii pana marcajul 45 a ajuns la arcada dentara. - daca bolnavul prezinta, in timpul introducerii sondei, senzatie de greata sau varsatura este rugat sa inspire profund de cateva ori, apoi se continua introducerea sondei - se mai introduce sonda 5-10 cm - se verifica daca sonda este in stomac astfel: se introduce o seringa de 20 ml de aer pe sonda, in acel moment mana asezata in reg epigastrica palpeaza curentul de aer care formeaza bule in stomac (se percep barborisme) - se roaga bolnavul sa tuseasca fortat - se extrage cu seringa sucul gastric care incepe sa curga liber pe sonda in recipientul de colectare - daca bolnavul nu reuseste sa inghita sonda i se da sa bea cateva guri de apa, timp in care inghit - sonda se fixeaza cu romplast sonda de obrazul bolnavului - recipientul de colectare (punga colectoare) se aseaza sub nivelul bolnavului ( lichidul de aspirat curge liber) - se poate extrage (la indicatia medicului) continutul gastric cu seringi de 20-150ml - daca se suspicioneaza infundarea sondei se pot introduce cantitati mici de aer sau ser fiziologic pt permeabilizarea ei - se masoara exact cant de aspiratie gastrica si se noteaza ca pierdere in bilantul hidric - uneori cand ajunge la cardia sonda nu mai inainteaza; aceasta senzatie dispare in cateva secunde cand cardia se deschide Spalatura gastrica: Definitie: reprezinta evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudate si substante straine Scop: terapeutic si pt evacuarea continutului stomacal toxic Indicatii: -in intoxicatiile alimentare sau cu substante toxice -staza gastrica insotita de procese fermentative -in pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac si in pregatirea pacientului pentru examen gastroscopic Contraindicatii: -in intoxicatiile prin ingestie de substante caustice -in cazul hepatitelor cronice, varice esofagiene, boli cardio pulmonare decompensate, ulcer gastric in perioada dureroasa si cancer gastric Materiale necesare: - nesterile - 2 sorturi din plastic -musama, aleza, prosoape -cana de sticla (5 l) -pilnie, apa calda (25-26 grade C) -recipient pentru captura lichidului -scaun -sterile -sonda Faucher,2 seringi de 20 ml,casoleta cu manusi de cauciuc,pensa hemostatica,medicamente

Page 75: Tehnici Ex.

Tehnica: -pregatirea psihica: - i se explica tehnica, importanta acesteia si a colaborarii sale -pregatirea fizica - pacientul este asezat pe scaun, este protejat cu prosop in jurul gitului, se aseaza sortul de cauciuc si se indeparteaza proteza dentara daca pacientul prezinta. - i se ofera tavita renala si este rugat sa o tina sub barbie Asistenta pune sortul de cauciuc, se spala pe maini si imbraca manusi sterile. Umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mina si torace. I se cere pacientului sa deschida gura si sa respire adinc. Introduce capatul sondei pina la peretele posterior al faringelui, cit mai aproape de radacina limbii, invitind pacientul sa inghita. Prin deglutitie sonda ajunge in esofag si prin miscari blinde si de impingere ajunge in stomac. Marcajul de 40-50 cm sa ajunga la arcada dentara. La capatul liber al sondei se adapteaza pilnia care se aduce la nivelul toracelui pacientului. Se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple pilnia, se ridica aceasta deasupra capului si inainta ca ea sa se goleasca complet se coboara cu 30-40 cm sub nivelul stomacului in pozitie verticala pentru a se umple din nou cu lichidul din stomac. Se goleste continutul pilniei in vasul colector si se repeta operatia pana ce lichidul devine curat, limpede fara resturi alimentare sau substante straine. Se indeparteaza pilnia si se penseaza capatul liber al sondei, dupa care se extrage cu atentie pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe de unde ar putea fi aspirat de catre pacient. Daca spalatura s-a efectuat eliminarea unor substante toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru examinarea de catre medic iar un esantion se va trimite la laborator. Pacientului i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura, i se sterg de pe fata si barbie mucozitatile i se indeparteaza tavita renala si sortul si se aseaza in pozitie normala. Accidente si incidente: - greturi si varsaturi- se inspira profund sau i se face anestezia faringelui cu cocaina 2%. - aspirare prin regurgitare- pacientul sa stea in pozitie sezand cel putin 30 min - accesele de stranut, rinita - se intrerupe introducerea 2-3 min , sau in caz de accese, anestezia mucoasei nazale cu Xilocaina - lezarea mucoasei faringiene sau nazale - deviatie de sept - se introd pe nara mai larga sau se introd o sonda mai subtire - nedepasirea curburilor anatomice- sonda se opreste pe peretele posterior al faringelui sau atinge baza limbii, epiglota sau glota si se intoarce in cavitatea bucala sau nazala (in acest caz se retrage sonda si se reintroduce) - patrunderea sondei in caile respiratorii(trahee)- varful sondei nu intra in esofag ci in trahee , declansand un puternic acces de tuse si fenomene de insuficienta respiratorie (cianoza)- se retrage sonda rapid si se repeta introducerea cu inghitituri repetate - alunecarea sondei sau obstructia ei- repozitionare si repermeabilizare prin insuflatie de aer cu seringa. - deshidratare- aport lichidian insuficient -daca nu se penseaza sonda la extragere se pot produce pneumonii de aspiratie.

Page 76: Tehnici Ex.

Nr 29INGRIJIREA STOMELOR

STOMA = greceste; gura, gaura STOMIE = crearea pe cale chirurgicala a unei deschideri artificiale, temporare sau permanente, ce realizeaza comunicare intre un organ cavitar si tegument . TIPURI DE STOME : TRAHEOSTOMA = deschiderea traheei la tegument (Ia exterior) TRAHEOSTOMIA = deschiderea chirurgicala a traheei, urmata de introducerea unei canule in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale. Indicatii: insuficienta respiratorie de tip obstructiv (neoplasm laringian, edem glotic, corpi straini) Interventii: - asist face toaleta cavitatii bucale si a foselor nazale asist aspira secretiile pe canula si spala mandrenul supravegheaza permeabilitatea canulei - educa bolnavul sa respire pe canula - educa bolnavul ca se poate exprima nonverbal, si ofera mijloace de avertizare sonora - supravegheaza functiile vitale( R, P, temp, TA) - schimba pansamentul la traheostoma, dezinfecteaza plaga si tegumentele din jur, aplica pansament steril, fixeaza cu romplast, pe zonele de piele iritate aplica unguent cicatrizant si antiinflamator. Fixarea canulei se face prin legare cu fasa in jurul gatului(sa nu fie prea strans! trebuie sa intre un deget intre gat si fasa) GASTROSTOMA = deschiderea stomacului la exteriorul abdomenului GASTROSTOMIA = introducerea pe cale chirurgicala a unei sonde (Petzer) in stomac, care va face legatura intre stomac si peretele abdominal in scop alimentar. -sonda este fixata la piele cu ata chirurgicala, este mentinuta astupata si se fixeaza pe torace Indicatii: cand calea esofagiana nu poate fi folosita datorita unei stenoze esofagiene (arsuri, tumori, intoxicatii cu subst caustice) sau a unei fistule traheale(alimentele patrund in trahee) Interventii: - asist alimenteaza bolnavul cu alim lichide, semilichide la temperatura camerei, cu seringa de 200ml - asist face toaleta marginilor gastrostomei cu subst dezinfectante , unguente antibiotice sau antiinflamatoare si se aplica pansament steril. Daca pe langa gastrostoma se scurg alimente sau suc gastric toaleta se va face de mai multe ori pe zi , de cate ori se umezeste pansamentul - asist va ingriji tegumentele din jur prin protectie cu unguente cicatrizante si antiinflamatoare - va supraveghea functiile vitale si starea generala a bolnavului - va urmari permeabilitatea sondei ILEOSTOMA = deschiderea intestinului subtire la peretele abdominal ILEOSTOMIA = deschiderea si fixarea chirurgicala a intest subtire la nivelul pielii peretelui abdominal cu scopul eliminarii continutului intestina! De obicei pe flancul dreapt. COLOSTOMA = deschiderea intestinului gros la peretele abdominal. COLOSTOMIA = deschiderea si fixarea colonului printr-o interventie chirurgicala lasuprafata peretelui abdominal, in scopul eliminarii scaunului. Orificiul realizat se numeste anus artificial ( anus contra naturii=ACN).

Page 77: Tehnici Ex.

In functie de sediul procesului tumoral colostoma se poate face pe colonul ascendent, transvers sau descendent. UROSTOMII NEFROSTOMIE = crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi si piele printr-o sonda pt derivarea urinii spre exterior . URETEROSTOMIE = aducerea ureterului la piele ( direct) printr-o stoma. CISTOSTOMIE = aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma. URETROSTOMIE = aducerea uretrei la pielea perineului printr-o stoma. Pregatirea materialelor: - de protectie: manusi, (masca), aleza , musama , paravan - Sterile: manusi, canula traheala, banda pt canula, comprese, pungi adezive speciale pt colostoma sau pt urostoma, foarfece si pense, ser fiziologic, sonde de aspiratie - Nesterile: masa sau tava pt materiale, aparat cu centura (pt fixarea pungii), lighean cu apa calda si sapun neutru pt toaleta (colostoma, ileostoma) , recipient pt produse patologice, sol dezinfectante ( sol betadina diluata, apa oxigenata), unguente cu cortizon, cicatrizante, crema pt indepartare resturilor de adeziv ( punga colectoare are un disc de adeziv care se prinde de tegumentul din jurul stomei) Pregatirea bolnavului: - Psihica: informare, explicare , consimtamant - Fizica: - pozitie sezand pt schimbarea pansamentului la traheostoma si la gastrostoma - pozitie decubit dorsal pt colostoma si urostoma Interventii: Pt traheostoma: - asist se spala pe maini , verifica aspiratia la pat , isi pune masca, manusile de unica folosinta - aseaza bolnavul in poz sezand, langa aspiratia de la perete si masa de materiale - indeparteaza vechiul pansament si il arunca in recipientul de prod patologice - se schimba manusile cu cele sterile - dezinfecteaza marginile stomei si apoi tegumentele din jur (apa oxigenata, sol betadina) - la indicatie poate schimba canula sau numai banda din jurul gatului, in acest caz se extrage canula, se dezinfecteaza in jurul stomei, se introduce o canula sterila cu o banda sterila,se aspira pe canula - se aplica unguent antiinflamator si cicatrizant - aplica comprese sterile, fixeaza cu romplast - in primele zile asist aspira secretiile de pe canula la 1 - 2 ore , sau de cate ori este nevoie, scoate mandrenul si il curata de 3- 4 ori pe zi, instileaza pe canula Xilina si Vit A la 2 ore - banda din jurul gatului trebuie sa permita introducerea unui deget intre ea si tegument Pt gastrostoma: - asist se spala pe maini, protejeaza patul cu aleza si musama, aduce masa de materiale la pat - aseaza bolnavul in poz sezand in pat - imbraca manusile de protectie si desface vechiul pansament, il arunca in recipientul colector - se schimba cu manusi sterile, dezinfecteaza in jurul gastrostomei (sol betadina, apa oxigenat si sonda in apropierea tegumentului - dezinfecteaza tegumentele din jur si aplica unguente antiinflamatoare si cicatrizante - aplica pansament steril, fixeaza cu romplast

Page 78: Tehnici Ex.

- in prima zi cantitatea de alimente introduse pe sonda este de 500ml , apoi creste progresiv - se incepe cu ceai si supa strecurata in prima zi, apoi se introduc alim mai consistente - dupa fiecare masa se introduc ~ 100ml ceai ( pt curatarea sondei) - asist va face toaleta cavitatii bucale, invata bolnavul sa faca gargara cu sol dezinfectante - asist urmareste scaunul bolnavului, in caz de diaree anunta medicul, adm Furazolidon si lichide Pt urostoma: - asist se spala pe maini, pune aleza si musamaua, aduce masa de materiale in dreapta patului - la urostomii pot fi adaptate sonde sterile care sunt racordate la pungi - punga de urostomie se goleste la 2 ore - bolnavul este educat sa consume fructe si sucuri de fructe bogate in vit C pt determinarea unui Ph acid al urinii pt scaderea frecventei infectiilor urinare si diminuarea mirosului - normal culoarea stomei este roz-rosie - tegumentele din jurul stomei pot fi iritate; se spala cu apa calduta si sapun neutru, se usuca cu compresa sterila, se aplica unguent antiinflamator si cicatrizant - se aplica punga colectoare - bolnavul poate duce o viata normala: face sport, calatoreste -toaleta se face prin dus,se usuca cu compresa sterila stoma si teg din jur,se adapteaza punga Pt colostoma si ileostoma: - in primele 2 zile asist panseaza stoma ca pe orice plaga operatorie aseptica, in plus se aplica topic ulei de parafina steril pe stoma - asist face psihoterapie pacientului stomizat din primele ore, il educa privind ingrijirea stomei - in ziua a 3-a sau a 4-a medicul va deschide stoma , lasand sa se elimine primul scaun - se protejeaza patul cu aleza si musama, paravan - se pun manusi de unica folosinta - se face toaleta tegumentelor din jurul stomei cu apa calduta si sapun neutru - se face toaleta stomei cu comprese sterile, se dezinfecteaza cu betadina, se aplica ulei de parafina steril, se pune punga colectoare (culoarea stomei trebuie sa fie roz-rosie) - in perioada postoperatorie imediata pacientul nu are controlul eliminarilor, in timp se poate ajunge la controlul lor - in ileostoma scaunul este lichid - in colostoma scaunul este format ( se poate controla) - pacientul va fi educat sa aiba un regim alimentar bogat in proteine si hidrati de carbon , legume, fructe, iaurt, branza proaspata, carne slaba si sa aiba orar fix pt mese - regimul va fi sarac in grasimi si in celuloza, se vor evita alimente ca: oua, ciocolata, nuci, ciuperci,spanac, fasole, varza care pot da miros neplacut sau produc flatulenta; pt a evita aceasta se folosesc filtre si absorbante de miros - pacientul cu colostoma poate duce o viata normala, foloseste o imbracaminte putin mai lejer pt a permite purtarea pungii, poate calatorii, poate munci, se poate spala ( cu sau fara punga), se poate distra si face sporturi . - important este suportul psihic pe care trebuie sa-I aiba din partea familiei si a personalului de ingrijire, sa stie sa se ingrijeasca singur, sa inteleaga ca exista multi oameni purtatori de stoma si care duc o viata normala.

Page 79: Tehnici Ex.

Nr. 30

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU UROGRAFIE UROGRAFIA = metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare, utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate intravenos.

SCOP Evidentierea : -conturului rinichilor -cavitatile pielocaliceale -cailor urinare -calculilor -tumorilor

Pregatirea materialelor: -carbune animal, ulei de ricin, materialele pentru clisma evacuatorie (irigator, canula rectala, apa calda, musama, aleza, plosca)

Pregatirea pacientului: Psihica: - se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului, - se explica bolnavului tehnica investigatiei si regimul alimentar necesar pentru reusita acesteia. Fizica : 1.Pregatirea alimentara: - cu 2-3 zile inaintea examinarii, pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe (fructe, legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine) si fara ape gazoase - in ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe, limonade, ceai, apa negazoasa), reducand cantitatea obisnuita de lichide; - in seara precedenta pacientul va consuma o cana cu ceai si paine prajita; - inaintea examenului pacientul nu mananca si nu consuma lichide (pentru reducerea volumului urinei) . Dupa examen, pacientul poate consuma regimul sau obisnuit. 2.Pregatirea medicamentoasa : - cu doua zile inaintea examinarii, se administreaza carbune animal si Triferment cate 2 tb de 3 ori/zi; - in seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza 2 linguri de ulei de ricin; 3.Pregatirea speciala: - in dimineata examinarii se efectueaza o clisma evacuatorie, cu apa calda, avand grija sa nu se introduca aer in colon. - pacientul isi goleste vezica urinara sau se efectueaza sondaj vezical

TESTAREA SENSIBILITATII LA IOD: - se testeaza sensibilitatea la iod in dilutie de 1/100 din solutia de contrast ( Odiston, Urografin) - daca reactia este pozitiva nu se efectueaza urografia si se anunta medicul

Page 80: Tehnici Ex.

- daca reactia este negativa, se anunta pacientul de simptomele ce pot apare in urma administrarii: ameteli, greturi, dureri abdominale.

TEHNICA: - se conduce pacientul la serviciul de radiologie - se ajuta sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiologica - se administreaza Odiston 75% (60%) fiole de 20 ml (la copii 5-10 ml) sau Urografin 76% (60%) fiole 20 ml lent I.V. + medicatia de urgenta (HHC) - la 10 minute dupa administrare, medicul efectueaza urografia

Ingrijiri ulterioare: - se ajuta pacientul sa se imbrace, se duce la salon si se instaleaza comod in pat

Contraindicatii: -insuficienta renala si hepatica - boala Basedow -stari alergice -anemii hemolitice - TBC pulmonar activ

Page 81: Tehnici Ex.

Nr. 31ALIMENTATIA ARTIFICIALA A PACIENTULUI

Def : Alimentatia artificiala reprezinta introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale. Se realizeaza prin urmatoarele procedee: 1. sonda gastrica sau duodenala 2. gastrostoma 3. pe cale parenterala 4. clisma Scop: - hranirea pacientilor inconstienti - cu tulburari de deglutitie - cu intoleranta sau hemoragii digestive - operati pe tubul digestiv si glandele anexe sau pe laringe - cu stricturi esofagiene sau ale cardiei - in stare grava - cu negativism alimentar. 1. Alimentarea prin sonda gastrica sau duodenala Pregatirea materialelor : - de protectie: aleza , musama, prosoape, sorturi de cauciuc - sterile - sonda Faucher, sonda Levin (gastrice), sonda Einhorn (duodenala - seringi de 20ml, 150ml, - pensa hemostatica, manusi, solutie de lubrefiere (apa sterila) - nesterile: palnie, tavita renala, recipient pentru colectarea aspiratiei gastrice, pahar cu apa pentru proteza, bulion alimentar: la temperatura corpului, cu valoare calorica crescuta, fara grunji, de consistenta lichida sau semilichida Pregatirea pacientului : Psihica- se informeaza pacientul, i se explica necesitatea tehnicii, se cere consimtamantul Fizica - se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza (daca starea generala permite), se protejeaza cu sortul de cauciuc, se indeparteaza proteza dentara (daca este cazul), se roaga pacientul sa tina tavita sub barbie. Tehnica: - asistenta se spala pe maini, imbraca sortul si manusile - lubrifiaza sonda pt a favoriza alunecarea - se introduce sonda gastrica sau duodenala: sonda Faucher- prin gura, sonda Levin sau Einhorn pe nas (se pot mentine 4-6 zile) - Ia pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal, se masoara distanta de la nas Ia tragus la apendicele xifoid , se fixeaza cu romplast pe obraz. - asistenta se aseaza in partea dreapta a pacientului, cu mana stanga tine capul pacientului pe toracele ei, cu mana dreapta apuca sonda ca pe un creion, cere pacientului sa deschida gura si sa respire adanc, atunci introduce capatul rotunjit al sondei pana la peretele posterior al faringelui, aproape de radacina limbii si roaga pacientul sa inghita, impingand usor sonda.

Page 82: Tehnici Ex.

Prin actul deglutitiei sonda se angajeaza in esofag, apoi ajunsa la cardia poate intampina o usoara rezistenta care dispare in cateva secunde, cardia se deschide si sonda patrunde in stomac. Senzatia de greata si varsatura se combate rugand pacientul sa respire adanc. Se considera ca sonda a ajuns in stomac cand semnul de 45-50cm ajunge la arcada dentara. Se verifica prezenta sondei in stomac aspirand cu seringa continutul gastric. Se fixeaza sonda. Sonda Einhorn : dupa ce sonda a ajuns in stomac se roaga pacientul sa se aseze in decubit lateral drept, cu trunchiul ridicat si o perna sub regiunea hepatica, cu capul mai jos si coapsele flectate pe bazin, se impinge usor sonda pana la 60cm, apoi se roaga pacientul sa inghita incet 1-2cm la 3-5min. Cand diviziunea 75 cm ajunge la arcada dentara, oliva sondei a ajuns in duoden. - in caz de staza gastrica se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica - alta asistenta aseaza palnia la capatul sondei si toarna lichidul alimentar, 200- 500ml, apoi se introduc 100ml apa si o cantitate mica de aer pentru a se goli sonda. - se penseaza sonda in apropierea gurii pacientului (evita scurgerea lichidului in faringe si aspirarea sa ce duce la pneumonie de aspiratie) si se extrage sonda printr-o miscare ferma, cu atentie. - Sonda Levin (fabricata din polietilen) se poate mentine peste 6 zile astfel incat se introduce endonazal. Se fixeaza de obrazul pacientului cu romplast. Se astupa capatul liber cu un dop si se fixeaza cu fasa in jurul capului pacientului. BuIionul alimentar se introduce: cu seringa de 150ml , prin perfuzie direct pe sonda sau prin nutri-pompa. Ratia zilnica se administreaza in 4-6 doze. Problemele pacientului alimentat pe sonda: -Alterarea imaginii de sine -Potentiala aspiratie in caile respiratorii -Intoleranta la alimente, greata, diaree, meteorism -Uscaciunea buzelor si faringelui, gust neplacut -Iritarea sau lezarea mucoasei gastrice si nazale -Potential dezechilibru hidroelectrolitic -Scaderea in greutate -Mobilizare redusa datorita echipamentului 2. Alimentarea prin gastrostoma GASTROSTOMA = deschiderea chirurgicala a stomacului la peretele abdominal pentru a permite introducerea alimentelor in stomac printr-o sonda, evitand astfel esofagul. GASTROSTOMIA = operatie chirurgicala constand in deschiderea directa a stomacului la piele printr-o sonda (Petzer) care permite alimentarea. Sonda este fixata la piele cu ata chirurgicala, este mentinuta astupata si se fixeaza pe torace. Indicatii: cand calea esofagiana nu poate fi folosita datorita unei stenoze esofagiene (dupa arsuri, tumori, intoxicatii cu subst caustice) sau a unei fistule esotraheale (alimentele patrund in trahee). Sonda gastrica nu se poate utiliza cand alimentatia artificiala ia un caracter permanent. INTERVENTII: -asist alimenteaza bolnavul cu alim lichide, semilichide la temperatura corpului, cu 200ml, cel mult 500ml, in 4-6 doze, dupa orarul de alimentatie - asist face toaleta marginilor gastrostomei cu subst dezinfectante, unguente antibiotice sau cicatrizante si se aplica pansament steril. Daca pe langa gastrostoma se scurg alimente sau suc gastric, toaleta se va face de mai multe ori pe zi , de cate ori se umezeste pansamentul. Se aplica pansarment absorbant.

Page 83: Tehnici Ex.

- va supraveghea functiile vitale si starea generala a bolnavului - va urmari permeabilitatea sondei 3.Alimentarea prin clisma Se foloseste cand calea gastrica nu poate fi abordata ( varice esofagiene, varsaturi incoercibile) Alimentarea prin clisma nu poate asigura o alimentatie completa si de durata, dar poate asigura o hidratare si alimentare pentru cateva zile. Mucoasa rectala absoarbe numai solutii izotonice. In rect nu exista fermenti digestivi iar substantele proteice introduse sunt eleminate ca atare sau sunt supuse unui proces de putrefactie. Alimentarea pe cale rectala se face prin clisme picatura cu picatura (Katzenstein), cu solutii izotonice la temperatura corpului, cu rol de hidratare . Solutiile folosite: sol. Ringer, sol. glucoza47%o. In locul irigatorului se foloseste un termos. Clisma alimentara va fi precedata de o clisma evacuatorie , pentru golirea si spalarea colonului descendent si rectului. Aceasta se face cu jumatate de ora inainte, dupa tehnica cunoscuta a clismei. 4. Alimentarea parenterala Se face cand introducerea alimentelor prin tubul digestiv nu este posibila. Substantele utilizate pentru alimentarea parenterala trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii: -sa aiba valoare calorica ridicata -sa poata fi utilizate direct de tesuturi -sa nu aiba proprietati antigenice -sa nu aiba actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor. Se face prin tehnica perfuziei endovenoase. Solutiile folosite sunt: -Glucoza 10%, 20%, 33%, 40% -Fructoza 20% -Dextran 40, 70 -solutie Ringer -hidrolizate proteice (Aminoplasmal, Aminofusin, Salviamin, Aminohepa) Cantitatile introduse se calculeaza conform necesarului de calorii pe 24 ore , iar restul de lichide necesare se completeaza cu NaCl 9%0 si Glucoza 5%. Ritmul se regleaza in functie de substanta introdusa si starea pacientului. Este mai lent pentru glucoza hipertona si pentru hidrolizatele proteice (care merg in paralel cu glucoza 5%). Problemele pacientului alimentat parenteral : -scaderea in greutate -hipo sau hiperglicemie -foame (nevoia fiziologica de a manca) -uscaciunea mucoaselor -flebita venei sau infiltrarea in tesutul subcutanat Interventiile asistentei: -masurarea zilnica a greutatii -observarea turgorului pentru aprecierea hidratarii (pliul cutanat) -se observa semnele de dezechilibru al glucozei (hipo sau hiperglicemie) -se observa durerea, eritemul sau edemul local -se observa semnele de dezechilibru hidroelectrolitic -nu se foloseste acelasi perfuzor pentru alimente,sol medicamentoase, transfuzii -se ingrijesc mucoasele si se previne uscarea lor ( comprese umede pe ochi, toaleta bucala si nazala)

Page 84: Tehnici Ex.

Nr. 32RESUSCITAREA CARDIO - RESPIRATORIE

Resuscitarea de baza = B.L.S. = basic life suport Reprezinta ansamblul de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient aflat in stop cardio-respirator. Moartea subita: Clinic are 3 faze: Faza 1 - prodromala -incepe cu 24 ore inainte sau poate lipsi -dureri cardiace, dispnee , palpitatii , fatigabilitate , agravarea simptomelor preexistente Faza 2 - debut - cu maxim 1 ora inainte de stopul cardio-respirator - durere intensa, dispnee severa, palpitatii , transpiratii profuze, colaps. Faza 3 - stop cardio-respirator propriu-zis: - ireversibil daca nu se intervine imediat - este diferit de sincopa in care activitatea inimii se reia dupa cateva secunde - la 15 secunde dupa stop pacientul devine inconstient, gaspuri - la 60 secunde apare midriaza bilaterala Faza de moarte clinica - dureaza 4-5min, este un proces reversibil -dupa 4-5 minute din momentul in care pacientul intra in stop CR tesutul nervos se degradeaza ireversibil (SNC nu rezista fara aport de sange mai mult de 5 min) - In aceasta faza se poate resuscita fara sechele. Faza de moarte biologica - incepe cu degradarea creierului si afectarea ireversibila a trunchiului cerebral. - dupa resuscitare raman sechele neurologice Etiologia mortii subite: 1.Cauze cardiace - I.M.A. - Tamponada cardiaca - Hipovolemii severe - Boli valvulare (stenoze, insuficienta) - Tromboemboliile - Anevrisme - Compresie externa pe vasele mari (pneumotorax) 2. Cauze pulmonare - Pneumotorax, traumatisme - Bronhopneumonia - Edem pulmonar - Astm bronsic (cu insuf resp. ac.) - Obstructia cailor aeriene (bol alimentar) 3. Dezechilibre metabolice - hipo si hiperpotasemie - hipo si hipermagneziemie - hipo si hipercalcemie - hipo si hiperglicemie 4. Factori de mediu - inghet - intoxicatii - fulgerare - arsuri

Page 85: Tehnici Ex.

- inec - spanzurare - electrocutare 94

5. Tulburari maligne de ritm: - la sportivi 6. Cauze toxice: - supradozaj de medicamente, droguri - intoxicatii cu CO Semnele insuficientei respiratorii: - anxietate - lipsa de aer - exoftalmie - transpiratie - cianoza Eliminarea bolului alimentar : - prin manevra Heimlich ( compresia epigastrica) - lovituri interscapulare ( 5 lovituri) Mecanismele mortii subite: - tulburari de ritm letale : - Fibrilatia ventriculara - Tahicardia ventriculara fara puls - Asistolia (pe EKG linie izoelectrica) - Disociatia electro-mecanica (activitate electrica fara puls-pe EKG ritm sinusal) Se face resuscitare: - resuscitarea se face 20-30min la toti pacientii - resuscitare prelungita la hipotermici (la temp scazute nevoile metabolice sunt mai scazute si creierul rezista mai bine la hipoxie) ; se aduce temperatura corpului la peste 30°C apoi se resusciteaza, - resuscitare prelungita in supradozaj de subst toxice -pana cand sunt metabolizate Nu se face resuscitare: - la pacientii cu boli terminale (neoplazii in stadiul IV) - la cei care au in FO "nu faceti resuscitare" - la decapitati - cand a aparut rigiditate ( rigor mortis) - cand a aparut lividitatea decliva (apare dupa 30 min). Midriaza fixa nu este semn de moarte cerebrala, ea poate apare dupa administrarea de Adrenalina, Atropina. Midriaza fixa apare Ia 30 min de la moartea cerebrala. BLS - resuscitarea de baza are ca scop prelungirea mortii clinice si mentinerea in viata a tesutului nervos prin suplinirea externa a circulatiei si respiratiei. - trebuie realizata precoce pt a creste sansa reusitei defibrilatiei si contribuie la pastrarea functionalitatii creierului pe o perioada mai indelungata oferind premisele unei resuscitari fara sechele. LANTUL SUPRAVIETUIRII 1. Apelare rapida 112 2. BLS-Resuscitare de baza rapida 3. Defibrilare rapida- pe Ambulanta 4. ALS- Advanced Life Suport- suport de viata avansat rapid

Page 86: Tehnici Ex.

EXCEPTIE: copii sub 8 ani, inecati sau cu obstructii acute ale CRS se face resuscitare 1 min apoi apelare. TEHNICA: -se face dupa metoda ABC = Airway-Breath-Circulation (cai respiratorii-respiratie-circulatie) - se asigura securitatea salvatorului, victimei si a persoanelor din jur - se evalueaza starea de constienta a pacientului (se vorbeste, se scutura usor, se ciupeste) : - daca este constient se linisteste, se evalueaza si se acorda primul aj utor - daca este inconstient are: musculatura relaxata, baza limbii cade in faringe sau cade proteza sau aspira lichidul de varsatura= obstructia glotei= insuficienta respiratorie - daca este inconstient se striga dupa ajutor - se aseaza in decubit dorsal, se desfac hainele - se elibereaza caile aeriene : se face hiperextensia capului (palma pe frunte), se ridica mandibula (se trage de barbie), se verifica cavitatea bucala (se extrag corpii straini cu degetul infasurat in compresa) - mentinand caile aeriene deschise, salvatorul verifica respiratia in maxim 10 sec: - priveste expansiunea toracica - asculta sunetul respiratiei - se simte pe obraz aerul expirat - daca nu respira se aplica doua ventilatii : se penseaza nasul pacientului cu mana stanga, cu dreapta se tine mandibula ridicata, se inspira adanc, se aplica buzele etans pe gura pacientului (pe compresa), se expira continuu (2 sec) in gura lui, se verifica expansiunea toracelui si revenirea sa. - se verifica pulsul la artera carotida intre laringe si trahee - daca nu are puls se continua ventilatiile ( doua) - se fac 30 compresiuni toracice : salvatorul ingenuncheaza in lateral, deasupra pacientului, se aplica podul palmei la jumatatea distantei dintre manubriul sternal si apendicele xifoid, peste ea se aplica podul celeilalte palme si se intrepatrund degetele. Degetele se mentin ridicate pentru a nu apasa coastele. Presiunea se exercita pe stern, comprimand sternul cu 4-5 cm . Dupa fiecare compresie, toracele trebuie sa revina la normal fara a ridica mainile de pe stern. Frecventa este de aprox 2 compresiuni/sec, si trebuie fie egale ca timp. - se ridica mainile de pe stern, se face hiperextensia capului si ridicarea mandibulei, se fac doua ventilatii ( o ventilatie eficienta = expansiunea toracelui timp de 1 secunda) - se continua resuscitarea in ritm de 30 : 2 , 30 compresii toracice la 2 ventilatii pana cand pacientul incepe sa respire normal. - la nou nascut ritmul este de 3 : 1, compresia se face pe linia intermamelonara, la jumatatea sternului, se face cu doua degete (index si mediu) sau cuprinzand toracele si comprimand cu policele. - la sugar ritmul este de 5 : 1 , 5 compresii la 1 respiratie, compresia se face sub linia intermamelonara cu 2 - 3 degete, nu se face hiperextensia capului. - copilul sub 8 ani ritmul este de 5 : 1, compresia se face de la treimea mediana spre cea inferioara a sternului cu podul unei singure palme.

Page 87: Tehnici Ex.

Nr.33EFECTUAREA CLISMELOR

Def : forma speciala a tubajului prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in rect si colon). Scop: 1. Evacuator - evacuarea continutului intestinului gros - pregatirea pacientului pentru examinari (rectoscopie, irigoscopie) - interventii chirurgicale pe rect 2. Terapeutic - introducerea de medicamente - alimentarea sau hidratarea pacientului Clasificare: clisme evacuatoare : simple, inalte, prin sifonaj, uleioase, purgative clisme terapeutice: medicamentoase cu efect local, anestezice clisme alimentare: hidratante clisme baritate : cu scop explorator Pregatirea materialelor: - de protectie: paravan, musama, aleza, patura - sterile: canula rectala, casoleta cu comprese, para de cauciuc pt copii - nesterile : stativ pt irigator, irigator cu tub de cauciuc de 1,5-2m, diametru de 10 mm, tavita renala, plosca, apa calda (500-1 000ml-adulti, 250ml-adolescenti, 150ml-copii, 50-60ml-sugari), sare (1lg-ita/1l), ulei (4 lg-uri/1 l) sau glicerina (40g/500ml), sapun (1 lg-ita rasa/1l) - medicamente: - sol medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de medic - subst lubrifianta (vaselina, ulei de parafina) Pregatirea pacientului: 1. Psihica: - se anunta, se explica tehnica, se cere consimtamantul, se respecta pudoarea 2. Fizica : - se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza patul cu musama si aleza se aseaza pacientul in functie de starea sa generala: - decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate - decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat: - pozitie genupectorala - dupa efectuarea clismei se aseaza plosca sub regiunea sacrala, se inveleste pacientul. A. Clisma evacuatoare simpla : -se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul - se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase - se umple irigatorul - se evacueaza aerul si prima coloana de apa

- se lubrifiaza canula cu compresa sterila imbibata in substanta lubrifianta - se fixeaza irigatorul pe stativ

Page 88: Tehnici Ex.

- asistenta se spala pe maini, imbraca manusile sterile - indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga - cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect, prin miscari de rotatie in jurul axului canulei, perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat spre vezica urinara - dupa ce varful canulei a trecut de sfincter, se ridica extremitatea externa si se indreapta varful spre ampula rectala - se introduce canula 10 - 12 cm - daca canula intampina rezistenta, se retrage putin si se da drumul la apa din irigator care ajuta la largirea rectului si la dizolvarea si dizlocarea materiilor fecale - se deschide robinetul si se fixeaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la 50 cm deasupra patului (se ia de pe stativ) - pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala si sa retina apa 10 - 15 min - se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa ajunga la tubul de scurgere - se indeparteaza canula , se aseaza in tavita renala - se intoarce pacientul in decubit lateral drept apoi in decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la adancime mai mare - pacientul va elimina scaunul in plosca sau la toaleta - la sugar si copilul mic se face cu para de cauciuc ( la sugar - 50 ml, la copilul mic 100 ml, la copilul mare 150 ml ). 1. Clisma inalta - se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla - se foloseste o canula flexibila de 30 - 40 cm care se introduce pana in colon - se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei - temperatura apei va fi mai scazuta, 15-16° C 2. Clisma prin sifonaj - se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului, exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor - se foloseste o canula de 35 - 40 cm si 1,5 cm diametru ( sonda de cauciuc) - se adapteaza la tub o palnie de 1,5 1 - se umple palnia cu apa la 35 o C, se goleste tubul de aer, se lubrifiaza canula si se introduce in colonul sigmoid, se ridica palnia la 1 m si se da drumul la apa, inainte de a se goli palnia se coboara sub nivelul colonului (apa revine in palnie), se repeta de 5 - 6 ori, pana apa iese curata. 3. Clisma uleioasa - se folosesc uleiuri vegetale : ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de ricin, ulei de parafina , incalzite la baie de apa la 38 o C - se face cu un irigator la care rezervorul este inlocuit de o palnie, sau cu o seringa - se introduce cu presiune joasa, 200 mI de ulei in 15 - 20 min - se mentine in rect 6 - 12 ore (seara), iar dimineata se elimina scaunul. Indicata in constipatii cronice, fecalom 4. Clisma purgativa - evacueaza colonul prin actiune purgativa (nu mecanica) - se utilizeaza solutie de sulfat de magneziu ( 250 mI apa+ 2 linguri MgS04 ) sau bila de bou ( un varf de cutit pulbere de bila de bou + 250 ml apa)

Page 89: Tehnici Ex.

- sulfatul de magneziu prin mecanism osmotic produce transsudatie de lichid din peretii intestinali in lumenul intestinal formand un scaun lichid, iar bila de bou stimuleaza peristaltismul intestinal. B. Clisma terapeutica se foloseste cand : - se doreste o actiune locala asupra mucoasei - calea orala nu este practicabila - se doreste ocolirea caii portale - cu 60 - 90 min inainte se face clisma evacuatoare - se introduc medicamente si solutii izotone ce se absorb prin mucoasa rectala: digitala, clorura de calciu, chinina, tinctura de opiu - se introduc prin microclisme sau picatura cu picatura 1. Microclisma - se introduc substante medicamentoase dizolvate in 10- 15 mI apa, ser fiziologic, glucoza 5%, cu seringa adaptata la sonda Nelaton nr. 10 sau 12. 2. Clisma picatura cu picatura - se introduc 1 - 2 l solutie medicamentoasa / 24 ore, in ritm de 60 pic / min - se mentine temperatura constanta a solutiei folosind in loc de irigator un termos sau rezervoare termostat - se poate folosi in scop anestezic (administrarea eterului prin clisma picatura cu picatura) - pentru efectul local se pot introduce: bicarbonat de sodiu, infuzie de musetel, cortizon, Vit. A, decoct de usturoi. C. Clisma alimentara - clisma alimentara ( Katzenstein ) se face picatura cu picatura, 20 - 30 pic/min cu solutii izotonice ( sol. Ringer, glucoza47 %o ) - in loc de irigator se foloseste un termos pentru pastrarea temperaturii solutiilor - inainte cu 30 min se face o clisma evacuatoare D. Clisma baritata - cu o zi inainte (dupa-amiaza) se face o clisma evacuatoare si mai tarziu se dau 2 linguri de ulei de ricin - in dimineata examenului, la serviciul de Radiologie se face crisma baritata cu: - 300-500 g sulfat de bariu + 1- 1,5 l apa calduta sau - 200 g sulfat de bariu + 300 g bolus alba + 1 I apa calduta - se aseaza pacientul pe masa de examinare, se efectueaza clisma baritata, se inchide rectul cu sonda Strauss , se insufla aer in colon, se examineaza radiologic pacientul in decubite. - dupa examinare se solicita pacientului sa elimine substanta de contrast ( daca nu poate se face clisma) - se face toaleta pacientului

Page 90: Tehnici Ex.

Nr 34ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR

Anticoagulantele= medicamente care impiedica coagularea sangelui, actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. Scop: 1. profilactic - pt profiJaxia trombozelor venoase si a emboliei postoperatorii in interventiile pe abdomen, bazin si membre inferioar , -in chirurgia vasculara - in traumatisme si interventii mari de bazin si membre inferioare 2. curativ -in tromboflebite - in embolii - in afectiuni cardiace ( insuficienta cardiaca congestiva) - in IMA pt a evita extinderea zonelor de necroza si pt a preveni tromboza vaselor coronariene in explorarile functionale ale ap cardiovascular Cai de administrare: -calea subcutanata - prin injectii in tes celular subcutanat si periombilical ( Heparina, Fraxiparina) - calea intravenoasa - Heparina - prin PEV - Heparina in PEV cu ser fiziologic - per os - Trombostop - topic - pe suprafata tegumentelor - Hepathrombina, Variterp, Lioton Forme de prezentare: HEPARINA - fiole de 1 ml, contin 5000 ui heparina, sau flacoane cu 5000 ui/ml are efect rapid, se administreaza la 2 - 3 - 4 - 6 ore, impiedica actiunea trombinei asupra fibrinogenului CALCIPARlNA si FRAXIPARINA - seringi preumplute TROMBOSTOP - tablete, efect mai lent, se administreaza la 8 - 12 - 24 ore HEPATHROMBINA - unguent sau gel, se aplica pe tegumente de 3 - 4 ori pe zi prin masaj in sensul circulatiei venoase. In contuzii, hematoame, entorse. Tratamentul se incepe cu Heparina si se continua cu Trombostop ajungand la o tableta pe zi ca doza de intretinere. Tratamentul cu anticoagulante are ca indicatie deosebita controlul permanent al coagulogramei= timp Quick, timp HoweIl, INR ( International Normalized Ratio) Sunt contraindicate injectiile intramusculare( datorita tendintei de a face hematom dupa orice traumatism). In cazul in care este necesar un tratament se prefera administrarea intravenoasa ( iv sau PEV) Accidente: epistaxis, gingivoragii, hemoptizii, hematemeza, hemoragii cerebrale, metroragii, hematoame. Interventii: - asist recolteaza INR, timp Quick, timp Howell - supravegheaza aparitia accidentelor hemoragice - administreaza medicatia -aplica unguentul pe zone de teg fara iritatii sau plagi, cu ajutorul unei comprese sterile, masand usor- pt injectarea cu seringa preumpluta : se dezinfecteaza zona, se elimina bula de aer din seringa, cu mana stanga se face pliul , cu dreapta se introduce acul perpendicular pe pliu, se mentine pliul in timpul injectarii, se extrage acul, se da drumul la pliu, se aplica tamponul cu alcool.

Page 91: Tehnici Ex.

Nr 35PREGATIREA SI INGRIJIREA PACIENTULUI CU PUNCTlE RAHIDIANA

Def: reprezinta patrunderea cu un ac in spatiul subarahnoidian, printre vertebre.

Scop: 1. explorator - masurarea presiunii LCR - recoltarea LCR pt ex macroscopic si ex de laborator - injectarea de substante radioopace pt ex radiologic = mielografie 2. terapeutic - scade presiunea intracraniana prin eliminarea LCR prin punctie - introducerea de medicamente in spatiul subarahnoidian(citostatice, antibiotice, seruri imune) 3. anestezic - introducerea de substante anestezice = rahianestezia

Indicatii: - boli inflamatorii ale SNC ( meningita, encefalita), scleroza multipla, hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrale, pt diagnosticarea hidrocefaliei sau fistula LCR - in scop anestezic in vederea interventiilor chirurgicale

Contraindicatii: - imediat dupa contuzii cerebrale grave, come de etiologie neprecizata, tumori cerebrale cu stare generala alterata

Locul punctiei: 1.punctia suboccipitala- la nivelul intersectiei orizontalei ce uneste varful apofizei mastoide cu verticala ce coboara din protuberanta occipitala externa, deasupra apofizei spinoase a axisului 2.punctia cervicala - intre C4 - C7 , in special intre C6 - C7 3.punctia toracala ( dorsala ) - intre D 12 – L1 4.punctia lombara - intre L2 - L3 , L3 - L4, L4 - L5

Pregatirea materialelor: - de protectie: aleza si musama - materiale pt dezinfectie de tip III ( spalare, radere, degresare, dezinfectie cu alcool iodat) - sterile: - instrumente: ace lungi de 8 -10 ml, cu diametrul de 1 - 1,5 mm, cu mandren, seringi 20 ml, seringi 10ml pt anestezie, pense - materiale: camp chirurgical, manusi, comprese, tampoane, eprubete - nesterile : materiale: tavita renala, manometru Claude - medicamente: anestezice (Xilina, Procaina, Marcaina ), antibiotice, citostatice, seruri imune, cortizon

Page 92: Tehnici Ex.

Pregatirea bolnavului: - Psihica: informare, accept, linistire - Fizica: - pacientul sa fie nemancat ( a jeune) - pozitia este aleasa in functie de starea generala a bolnavului si de scopul punctiei - decubit lateral, cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe abdomen,barbia in piept ( pozitie de embrion) - pozitie sezand pe masa de operatie, cu umerii apropiati, mainile intre coapse, capul in hiperflexie cu barbia in piept Tehnica: - este efectuata de medic ajutat de 2 asistente -o asistenta mentine bolnavul in pozitie, iar cealalta serveste medicul - se dezbraca bolnavul, se aseaza in pozitie, se dezinfecteaza locul punctiei cu Betadina - se seveste medicul cu manusi sterile, camp steril - se serveste acul de punctie, medicul executa punctia, scoate mandrenul - se mentine eprubeta pt recoltarea LCR, sau se face rahianestezia - se serveste manometrul Claude - se serveste seringa cu solutie medicamentoasa sau cu anestezic - se extage acul brusc si se tamponeaza cu comprese sterile - se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal, fara perna, 12 - 24 ore, iar in cazul evacuarii unei cantitati mari de LCR, pozitie trendelenburg - se va hidrata peste 6 ore sau in caz de hipoTA imediat cu PEV cu ser fiziologic si HHC iv - se vor supraveghea functiile vitale si aparitia simptomelor de greata, varsaturi, cefalee - se examineaza LCR dpdv macroscopic ( culoare, aspect, presiune) ; in mod normal LCR este clara ca apa de stanca si curge picatura cu picatura; patologic poate fi xantocrom (galben ), hemoragic ( rosu-roz), cu presiune mare (tasneste) - se eticheteaza eprubeta, se face buletinul de analiza, se trimite la laborator - se reorganizeaza locul de munca, se noteaza in FO ACCIDENTE: - punctie alba (nu curge LCR) , se retrage acul - scurgerea foarte lenta datorita hipotensiunii LCR - imposibilitatea punctionarii : la varstnici (osificare ligamentara), obezi( canal rahidian situat profund) - sindrom postpunctional (cefalee, ameteli , varsaturi , rahialgii ) datorita scaderii presiunii LCR-hidratare+AINS+cofeina+vit B1 +apa distilata - hemoragii pe acul de punctie ( usoare) - patrunderea intr-un vas meningeal, daca nu se opreste se retrage acul si se repeta punctia - lipotimia - hidratare PEV - dureri violente in membrele inferioare datorita atingerii ramificatiilor "cozii de cal" - contractura datorita atingerii maduvei cervicale (fata, gat, membre superioare) - soc reflex pana la sincopa si exitus(rar)

Page 93: Tehnici Ex.

Nr 38VACCINOTERAPIA SI SEROTERAPIA

PROFILAXIA = cresterea rezistentei organismului la infectii. Profilaxia este - profilaxie specifica - care cuprinde: - imunizarea activa - prin vaccinuri - imunizarea pasiva- prin seruri si imunoglobuline - profilaxie nespecifica - chimioprofilaxia.

PROFILAXIA SPECIFICA IMUNIZAREA ACTIVA = Se face prin vaccinare.

VACCINUL = preparat antigenic obtinut dintr-un agent patogen specific capabil sa induca la un subiect receptiv un raspuns imun artificial ,protector fata de agresiunea microbiana. - se utilizeaza pt a provoaca o imunitate activa artificiala fata de anumite infectii. - patrunse in organism ele produc anticorpi specifici ce impiedica atacul germenilor sau a toxinelor lor asupra organismului. Primul vaccin a fost aplicat de Eduard Jener in 1798-vaccinul antivariolic. Bazele stiintifice ale profilaxiei in bolile infectioase au fost puse de Louis Pasteur - 1885- vaccinul antirabic. In functie de modul de preparare si de natura componentelor antigenice vaccinurile pot fi:

1. Vaccinuri preparate din agenti patogeni vii atenuati Sunt vaccinuri complete ce contin tulpini microbiene sau virale cu virulenta redusa. Atenuarea are ca scop reducerea virulentei pana la un nivel foarte scazut ,pt a nu afecta organismele vaccinate, dar care sa asigure producerea unui raspuns imun adecvat. La pesoanele sanatoase ,administrarea acestor vaccinuri produce o infectie inaparenta, urmata in general dupa o singura inoculare, de instalarea imunitatii

2. Vaccinuri preparate din agenti patogeni omorati sau inactivati Sunt suspensii obtinute din particule microbiene sau virale la care ,prin procedee fizice sau chimice, s-a realizat eliminarea infectiozitatii cu pastrarea proprietatilor imunogene.

3. Vaccinuri preparate din componente microbiene a) Produse microbiene purificate (anatoxinele) Sunt toxine bacteriene detoxifiate . Ex: Diftero- Tetano-Pertussis (DTP),anatoxina tetanica purificata si adsorbita(ATPA), anatoxina difterica purificata si adsorbita(ADPA) b) Fractiuni sau subunitati structurale ale microorganismelor Sunt preparate vaccinale constituite din componente responsabile de raspunsul imun. Avantaje - eliminarea reactiilor postvaccinale. Dezavantaje- se obtine o imunitate celulara slaba,e necesara asocierea de adjuvanti si costul ridicat.

4. Vaccinuri sintetice Se obtin prin sinteza in vitro a antigenelor microbiene. Sunt inca in studiu experimental.

Page 94: Tehnici Ex.

5. Vaccinuri obtinute cu ADN- recombinat (vaccinuri clonate sau biosintetice) Se prepara in scopul obtinerii de fractiuni antigenice purificate care sa excluda reactiile adverse si complicatiile postvaccinale. Dupa numarul si tipul antigenelor dintr-un vaccin acestea pot fi: Vaccinuri monovalente = provin de lao singura specie bacteriana sau virala. Vaccinuri asociate = o asociere de vaccinuri contra mai multor boli care asigura eficacitatea fiecaruia.

Ex: -vaccinul diftero-tetanic (vaccin bivalent) -DT -vaccinul diftero-tetano-pertussis (vaccin trivalent)-DTP -antimeningococic ( tetravalent) Modul de pastrare - vaccinurile se pastreaza la 4–5 C (la frigider) O parte din imunizarile active sunt interzise gravidelor(risc de avort sau malformatii) ln mod deosebit se pot administra vaccin antirabic,antigripal. ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita) este indicata la gravidele nevaccinate. In tara noastra sunt obligatorii urmatoarele vaccinuri: -BCG ( bacil Calmette Guerin )- antituberculos -DTP (diftero-tetano-pertussis)-vaccin asociat -DTP + Poliomielitic oral -DTP + vaccin poliomielitic inactivat - asociate in aceeasi seringa -DTP + poliomielitic + rujeolic -antirujeolica,antirubeolica si antiurliana -antihepatitic B -antiherpetic, antirabic, antigripal, etc. Scop - profilactic si curativ Calea de administrare -intradermica - BCG – zona deltoidiana a bratului drept -subcutanat - pe fata externa bratului antitetanic, antidifteric, antitifoparatific, antirujeolic - pe flancurile abdominale : antirabic -intramuscular - in regiunea latero-externa a coapsei: ADPA,ATPA,DT,DTP -oral -antidizenteric ,antipoliomielitic -intranazal - antigripal Indicatiile de vaccinare - vaccinari generale - vizeaza toata populatia infantila si adulta in raport cu un program de vaccinare stabilit in fct de gravitatea si prevalenta intr-o tara a anumitor infectii (BCG,antipoliomelitica, DTP ,antihepatitic) - vaccinari selective - vizeaza grupe de populatie cu risc crescut de a contacta o anumita infectie( antigripala, antipneumococica, antimeningococica). - vaccinari efective· vizeaza pacienti sau categorii de pacienti la care anumite infectii sunt mai grave si mai frecvente decat la populatia generala (diabetici,arsi). Complicatiile vaccinarilor - boala infectioasa la persoane cu deficiente imune(indusa de vaccinuri vii) -accidente alergice

Page 95: Tehnici Ex.

IMUNIZAREA PASIVA= Se face prin seruri SERURILE = produse biologice cu un continut bogat in anticorpi specifici fata de unul sau mai multi agenti patogeni . Ele produc blocarea procesului infectios. - serurile confera imunitate pasiva,se instaleaza rapid .dar este de scurta durata.

Clasificare Dupa compozitie: - seruri antibacteriene (ser antimenigococic) - seruri antitoxice (ser antidifteric,antitetanic,antigangrenos, antibotulinic,antipiocianic) - seruri mixte (ser anticarbunos). Dupa scop: - seruri administrate profilactic (seroprofilaxie) - seruri administrate curativ (seroterapie)

Dupa provenienta: a) seruri omologe -se obtin de la om (convalescenti sau de la persoane imunizate activ) -nu se mai folosesc astazi dat. pericolului transmiterii. unor boli -se folosesc sub forma de imunoglobuline (gamaglobuline umane standard sau imunoglobuline uman specifice anti - numele antigenului) Avantaje: - nr redus de injectii,nr crescut de anticorpi,se mentin un timp mai indelungat in organism ,se pot adm repetat - se administreaza intramuscular b) seruri heterologe - se obtin pe animale (cal,iepure,oaie) hiperimunizate in mod activ cu diferite vaccinuri si anatoxine Dezavantaje: produc stare de sensibilizare a organismului reactii alergice, boala serului , soc anafilactic. -de aceea se testeaza reactivitatea organismului prin injectari cu concentratii crescande de ser(1 /10 000 - 1/10) pana se ajunge la serul brut -azi dezavantajul e redus prin purificarea si concentrarea acestor seruri (ser antivenin de vipera,ser antirabic,ser antitetanic,ser antibotulinic). -exista si seruri uscate(pulbere liofilizata) Pastrare - 4°. 10°C ,se va evita inghetarea. Compozitie- dupa anticorpii pe care ii contin serurile heterologe pot fi: - seruri antitoxice - antidifteric,antitetanic,antibotulinic,antistafilococic. - seruri antimicrobiene -antimeningococic polivalent,anticarbunos,antipiocianic polivalent - seruri antivirale - antirabic. Scop - curativ (seroterapie) in difterie,tetanos,botulism,muscaturi de sarpe veninos,gangrena gazoasa - profilactic(seroprofilaxie) in plagi rabigene,plagi tetanigene(la persoanele nevaccinate). Cale de administrare - intravenoasa - efect imediat de neutralizare a toxinelor - utilizata cand se face in scop curativ - intramusculara -in reg coapsei sau in muschiul deltoid - utilizata cand se face in scop profilactic

Page 96: Tehnici Ex.

- in scop curativ se fac in forme usoare de boala sau la persoane hipersensibile. Reactii serice Proteinele straine din serul heterolog,introduse in organism,se comporta ca alergene (antigene) producand fenomene de sensibilizare astfel: -reactii imediate - socul anafilactic -reactii tardive - boala serului - apare dupa o incubatie de 6 - 12 zile - semne: eruptie cutanata,prurit,febra,limfoadenopatie, edeme ale fetei (pleoape), mainilor si picioarelor, edem glotic. -tratament: antihistaminice(HHC,Aerius, Flonidan), antitermice, analgetice -regim alimentar: fructe,zarzavaturi,fara proteine Pentru administrarea serurilor asistenta ia urmatoarele masuri: -executa numai la indicatia medicului -intreaba pacientul daca i s-a administrat vreodata ser heterolog sau daca a prezentat alergii -pregateste trusa de urgenta ( seringi,HHC,perfuzoare,solutii de perfuzat) -respecta regulile de asepsie si antisepsie TESTAREA SENSIBILITATII -- obligatorie la toti pacientii. Se face prin mai multe metode: -testul conjunctival -se depune pe conjunctiva oculara o picatura din serul de injectat diluat 1/100 in sol de ser fiziologic. In caz de sensibilizare dupa 30 min apare congestie oculara ,Iacrimare . - testul nu se aplica la copii -testul cutanat - dupa scarificarea tegumentului se depune o picatura de ser diluat 1/100. Dupa 30 min in caz de sensibilizare, apare hiperemie intensa. -testul intradermic- se injecteaza intradermic 0,1 ml ser diluat 1/100 (1/1000 daca se suspecteaza o hipersensibilitate) . Dupa 15 -20 min in caz de sensibilizare apare un eritem cu diametrul de 5 -10 mm (edem).

Page 97: Tehnici Ex.

NR. 39PREGATIREA PREOPERATORIE

Cuprinde pregatirea: - generala - speciala - de urgenta

1. PREGATIREA GENERALA A. Pregatirea psihica: - informare despre procedura si anestezie si explicarea riscurilor - inlaturarea anxietatii - luarea consimtamantului (daca pacientul este inconstient se ia de la familie) - comunicarea diagnosticului (pacientului si familiei) B.Pregatirea fizica 1. Igiena generala - toaleta generala si partiala la pat daca este nevoie - schimbarea lenjeriei de corp si de pat (la arsi lenjerie sterila) - in dimineata I.O. se face toaleta de dimineata, se sterge fardul, oja, rujul, se indeparteaza bijuteriile, proteze, lentile de contact, agrafe de par, se lasa proteza auditiva 2. Pregatirea zonei interventiei - cu o seara inainte se face raderea pilozitatilor, cu atentie sa nu se lezeze tegumentele (in urgenta se face la pat sau in preanestezie) - se face dezinfectia tegumentului cu : alcool (degresare), betadina (tinctura de iod, alcool iodat) , in ortopedie se aplica pansament dezinfectant - pe masa de operatie se repeta degresarea si dezinfectia zonei 3. Golirea si spalarea: stomacului, colonului sau vezicii urinare - in functie de scopul I.O. se practica in seara precedenta evacuarea si spalarea –stomacului - sonda gastrica si spalatura gastrica; vezicii urinare - sonda urinara si spalatura vezicala ; colonul- clisma evacuatoare si purgative la interventii pe tubul digestiv, laxative usoare la alte interventii. NU se face clisma in ocluzii, sau abdomen acut. 4. Regimul alimentar - adaptat bolii si I.O., regim usor in preziua I.O,cu 6 - 12 ore inainte regim zero - corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice (hidratare per os sau PEV) - corectarea starii de nutritie : aport de vitamine, calorii, principii nutritive - corectarea dezechilibrelor metabolice: albumina umana, lipide, aminoacizi - corectarea hematologica : sange izogrup izoRh, plasma izogrup izoRh - administrare de medicatie parenterala - in ziua interventiei bolnavul NU va bea, NU va manca, NU va fuma 5. Tratarea focareIor de infectie - nazofaringiene, dentare, flebite - se face inaintea I.O. pt prevenirea diseminarii septice la distanta 6. Sedarea bolnavului - sedative, hipnotice si analgezice pentru a asigura odihna inaintea I.O.

Page 98: Tehnici Ex.

2. PREGATIREA SPECIFICA

A. Pregatirea biologica 1. Evaluarea starii clinice a bolnavului (examen preanestezic) - antecedente operatorii, anestezice si infectioase: H.E., T.B.C., lues, H.l.V. - complicatii, alergii, tratamente medicamentoase - masurarea si monitorizarea functiilor vitale: TA, P, R, temp de 2 ori/zi, diureza/24 ore, tranzit intestinal 2. Investigatii obligatorii - analize de laborator: HLG, Ht-Hb, grup de sange, Rh, glicemie, uree, creatinina, electroliti, TGP- TGO, coagulograma, VSH, VDRL , anti HB,anti HC,antiHIV,ex complet de urina - EKG - R-grafie pulmonara - probe functionale ventilatorii 3. Investigatii suplimentare - in functie de gravitatea cazului sau diagnosticului se poate face CT,scintigrama - avizul medicilor specialisti la bolnavi cu alte afectiuni: a) bolnavi cu risc respirator crescut sau cu interventii pe torace: - oprirea fumatului - administrare de mucolitice si bronhodilatatoare b) afectiuni cardiovasculare sau IM: - la hipertensivi medicatia per os se va converti in medicatie i.v. - monitorizarea EKG pre, intra si postoperator - evitarea I.O. 6 - 12 luni dupa I.M. - la bolnavii cu pace-maker este contraindicat bisturiul electric, electrocauterizarea c) la diabetici: - convertirea ADO (antidiabetice orale) pe insulina - ex endocrinologic d) la anemici : In sarcina extrauterina rupta, politraumatisme, ruptura de splina, anemii cronice - se fac transfuzii cu sange, masa eritrocitara izogrup izoRh inainte si in timpul I.O. - Hb sa fie peste 9 - 10 g/dl La bolnavi cu afectiuni hematologice : trombocitopenie, hemofilie - consult hematologic - pot da hemoragii intraoperatorii asa ca se pregateste sange izogrup izoRh La bolnavi cu tratament anticoagulant: - se va opri tratamentul cu 7 zile inainte - se va converti medicatia orala cu medicatie subcutanata - tratamentul tulburarilor de coagulare cu plasma, masa trombocitara, vit. K La bolnavii cu icter mecanic: - se recolteaza timp de protrombina - se administreaza vit. K e) starea de subnutritie

Page 99: Tehnici Ex.

- corectarea starii de nutritie enteral (regim hipercaloric, hiperproteic) sau parenteral (solutii de aminoacizi, lipide, glucoza, vitamine) - la bolnavii cu stenoze digestive (cancer gastric, esofagian) se practica gastrostomie pentru alimentatie f) la bolnavi cu dezechilibru hidroelectrolitic : stenoza pilorica, varsaturi, diaree, ocluzie intestinala - se corecteaza preoperator prin PEV ( sol. Ringer, Na CI 9 %0, glucoza 5%, K Cl 74 %0, NaCI 58 %0) g) la hepatici : - regim hipercaloric, hiperproteic, hiperglucidic, aport de vitamine pt reducerea riscului de encefalopatie portala . h) la renali : in IRA si IRC - masuri terapeutice specifice: dializa , diuretice

B. Pregatirea chirurgicala

1 Masuri specifice: in functie de aparatul sau organul pe care se face I.O (interventia operatorie) a) Ap. Respirator - aspirarea secretiilor bronsice - medicatie : fluidifiante ale secretiilor, expectorante, bronhodilatatoare - pt lOT se folosesc sonde speciale ( sonda Carlens pt intubatia pe o bronhie in chist hidatic pulmonar) . b) I.O. pe esofag - repaus alimentar si spalaturi c) I.O. pe stomac - sonda nazogastrica pentru aspirarea stazei 3 - 4 zile inainte - spalatura gastrica pe sonda ,cu o seara inaintea I.O. cu bicarbonat de sodiu d) In ocluzii intestinale - sonda de aspiratie gastrica obligatorie e) I.O. pe colon si rect - antibiotice per os sau i.m. - cu 2-3 zile inainte regim alimentar usor, iar cu 24 ore inainte regim hidric - administrare de purgative usoare - administrare de solutii hipertone per os = Fortrans=neabsorbabil in intestin, 4 plicuri+4 l apa in 4 ore, in seara precedenta. Contraindicat in insuficienta cardiaca, deshidratare severa, ocluzie intestinala, la gravide. - cand este contraindicat Fortrans se face clisma evacuatoare - reechilibrare hidroelectrolitica f) Interventii ginecologice - toaleta vaginala cu solutii antiseptice (Septovag), antimicotice (Diflucan), antibiotice (Metronidazol) cu o seara inainte - local mesa cu Betadina

2. Masuri profilactice a) profilaxia infectiiIor

Page 100: Tehnici Ex.

- antibiotice cu spectru larg b) profilaxia trombozelor - preparate de heparina s.c. cu 6 ore inainte de I.O., se continua 7 - 14 zile postoperator - mobilizare postoperatorie precoce, pasiva si activa, masaje, membrele inferioare ridicate la 30°. - oprirea contraceptivelor orale cu 4 - 6 sapt.inainte c) profilaxia HDS de stres - administrare i.v. de inhibitori ai secretiei gastrice inainte si dupa I.O.

3.Pregatirea echipei medicale : - asistenta din chirurgie, asist din sala de operatie, asist de anestezie si medicii chirurgi si anestezistul vor fi informati despre particularitatile Interventiei. - asistenta de chirurgie pregateste patul unde va fi adus bolnavul si aparatura - echipa pregateste aparatura, medicamentele si instrumentele in S.O. si se echipeaza steril

4.Pregatirea finala in S.O. (sala operatorie) - verificarea aparaturii - asezarea pacientului pe masa de operatie (pozitie) - montarea sondei de aspiratie gastrica sau sondei vezicale in fct de interventie - in caz de urgenta majora (cu risc vital) pregatirea preoperatorie se face in S.O. cu masuri minime necesare interventiei - strangerea parului intr-un camp steril si acoperirea bolnavului cu campuri sterile.

3. Pregatirea de urgenta In caz de urgenta I.O. se executa imediat indiferent de starea bolnavului. Bolnavului i se vor masura P, TA ,R ,temp inainte de l.O. , se vor nota in foaia de temperatura, i se va administra medicatia preoperatorie i.m., va fi condus de asistenta de salon in S.O.