Studiul Pietei Si Comercializarea Ofertei - Office 2003

8/2/2019 Studiul Pietei Si Comercializarea Ofertei - Office 2003

1/38

COLEGIUL ECONOMIC A. D. XENOPOL

Proiect de specialitate

Studiul pietei si comercializarea ofertei

la S.C. V-GERO S.R.L.

Profesor coordonator:

Elev:

.


2/38

-2010-

Act constitutiv

AL SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA S.C. " V-GERO" S.R.L.

Subsemnatii:

D-nul CUCUTA CRISTIAN, cetatean roman, necasatorit, fiul lui Ion si Marinela, nascut la datade 08.06.1988 in Bucuresti, domiciliat in Bucuresti , str Sos. Garii Catelu , nr. 3 , bl. Y 13, scara 4 ,apartament 67, sector 3 , CI seria RD nr. 324216 eliberat de sectia 23, cod numeric personal1880608207023 , in calitate de asociat .

D-nulDOGARU VALENTIN, cetatean roman, necasatorit, domiciliat in Bucuresti , str. Floarea-Albastra nr. 15, sector 3, nascut la data de 09.06.1988 in Bucuresti sector 3, fiul lui Adrian si alSilviei, posesorul CI seria RD nr 345291, eliberat de sectia 9 , cod numeric personal1880609354054, in calitate de asociatau convenit sa incheie prezentul Act constitutiv, pentru constituirea unei societati cu raspunderelimitata, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990, ale tuturor prevederilor legale in vigoareaplicabile societatilor comerciale, precum si ale prevederilor prezentului Act constitutiv.

FORMA, DENUMIREA, SEDIUL, DURATA,OBIECTUL DE ACTIVITATE

1. FORMA JURIDICA A SOCIETATII

1. Societatea este persoana juridica romana constituita in forma societatii cu raspundere limitata.2. In cazul in care adunarea generala va hotari transformarea formei juridice a societatii, aceastatransformare va determina in mod obligatoriu modificarea pct. 1.1 de mai sus, precum siindeplinirea formalitatilor de autorizare, publicitate, inmatriculare si inregistrare, impuse de legepentru infiintarea societatii.

2. DENUMIREA SOCIETATII

1. Denumirea societatii este "V-GERO" S.R.L., in conformitate cu dovada privind disponibilitateafirmei nr. 24513 eliberat de Ministerul Justitiei Bucuresti.2. In toate actele, publicatiile, facturile si orice alte documente emanand de la societate, denumirea

societatii va fi urmata de initialele S.R.L., sediul, numarul de inmatriculare in Registrul Comertuluisi codul fiscal.

3. SEDIUL SOCIETATIISediul societatii este in Bucuresti , str. Ciubaru Ion, nr 15-17 , sector 3.


3/38

4. DURATA SOCIETATII1. Durata de functionare a societatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii inRegistrul Comertului.2. Durata de functionare a societatii poate fi prelungita in conditiile legii, pe baza hotararii adunarii

generale a asociatilor.

5. OBIECTUL DE ACTIVITATE

1. Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN,obiectul de activitate al societatii este:Domeniul principal de activitate: crearea de modele de vestimentatie si articole de croitorie sport;Activitatea principala: Cod CAEN 175 : crearea de modele de vestimentatie.2. Societatea nu va putea desfasura in subsidiar si alte activitati .3. Aceste activitati se vor realiza impreuna sau separat, in oricare dintre domeniile aratate,

societatea urmand a desfasura toate acele activitati conexe necesare realizarii obiectului deactivitate propus, in conformitate cu reglementarile legale existente.

6. CAPITALUL SOCIAL

1. Asociatii au hotarat ca societatea sa aiba un capital social in valoare de 2 000 000 lei, varsatintegral la data constituirii societatii.2. Capitalul social este divizat in 4 parti sociale egale si indivizibile, fiecare avand o valoarenominala de minimum 200 000 lei, subscrise si integral varsate de toti asociatii la data constituirii

societatii.3. Capitalul social al societatii este asigurat de asociati prin aporturi in numerar sau/si, dupa caz, innatura.

7. APORTURILE ASOCIATILOR

1 DOGARU Valentin subscrie 2 parti sociale, in valoare totala de 100 000 lei, reprezentand 50 %din capitalul social;CUCUTA Cristian subscrie 2 parti sociale, in valoare totala de 100 000 lei, reprezentand 50 % dincapitalul social;Asociatii initiali si ulteriori sunt obligati sa depuna integral aporturile subscrise, la data si inlimitele unei asemenea subscriptii, in conformitate cu cerintele legii.


4/38

8. RASPUNDEREA ASOCIATILOR

1. Asociatii raspund numai in limitele partilor sociale, obligatiile societatii fiind garantate cupatrimoniul ei social.2. Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii, obligatiile societatii fiind garantate cu

capitalul ei social.9. ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR

1. Organul suprem de conducere a societatii este Adunarea generala a asociatilor, care va ficonstituita si va functiona in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, si aleprezentului Act constitutiv.2. Adunarea generala a asociatilor se convoaca, la sediul social al societatii, cel putin o data

10. LICHIDAREA SOCIETATII

1. Lichidarea societatii se face de catre unul sau mai multi lichidatori, numiti de Adunareagenerala. Acestia vor putea fi persoane fizice sau juridice. 30.2. Din momentul intrarii in functiunea lichidatorilor, mandatul administratorilor inceteaza, acestia nemaiputand intreprinde noioperatiuni in numele societatii.3. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii.4. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul Adunarii generale.

CLAUZE FINALE

1. Prevederile prezentului Act constitutiv se completeaza cu orice alte dispozitii legale aplicabilesocietatilor comerciale.2. Prezentul Act constitutiv intra in vigoare dupa inmatricularea sa in Registrul Comertului.3. Prezentul Act constitutiv s-a incheiat in Bucuresti, astazi, 20.05.2006 , data autentificarii, in2(doua) exemplare originale, redactate si dactilografiate de catre Florea Maria , din care s-aueliberat partilor 2 exemplare autentificate.

ASOCIATI,

CUCUTA Cristian DOGARU Valentin/. . . . . . . /. . . . . . . /. . . . . . . /. . . . . . . /. . . . . . . /. . . . . . .


5/38

PLAN DE AFACERI S.C. V-GERO S.R.L.

PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII:

1. NUMELE SOCIETII:

Numele legal al societii este S.C. V-GERO S.R.L.2. FORMA JURIDIC A SOCIETII:Societatea este constituit ca societate cu rspundere limitat i este nmatriculat la RegistrulComerului Bucureti sub numrul j09/376/2007 pe baza Hotrrii de Guvern numrul 601/2007.

3. DATE DESPRE SOCIETATE:Adresa: Bucureti, str. Ciubaru Ion nr. 15-17 sect. 3.Tel/Fax: 021/255.23.24; 0742.098.321Banca: Banca Comercial RomnNr. cont: 9113.1-3115.1/ROLCod Fiscal: R3945698

4. NATURA CAPITALULUI:

Capitalul social la constituirea societii este la nivelul de 200.000 RON i este mpartit n 4 prisociale.5. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETII:

Societatea va desfura urmtoarele activiti:- creerea de modele de vestimentaie i articole sport;

6. ASOCIAI FIRMEI:

Nume i prenume Data naterii Adresa Telefon Stare civil

CUCUTACRISTIAN

08.06.1988 Sos.Grii Celu nr.3

255.44.55 N

DOGARUVALENTIN

09.06.1988 Str.Floarea-Albastra, nr. 12

256.77.87 N

REZUMATUL PLANULUI:Prezentul plan de afaceri se refer la constituirea unei societi comerciale care s aib ca obiect deactivitate creerea de modele de vestimentaie i articole sport.

Capitalul social la constituirea societii este la nivelul de 200.000 RON n numerar i estesubscris i vrsat de persoane fizice i juridice romne.

Pe termen scurt, planul de afaceri propune penetrarea pieei locale cu o ofert destinat attpersoanelor fizice ct i persoaneor juridice, formarea clientelei i promovarea produselor oferite lapre optim.Pe termen lung, firma i propune s opereze pe piaa asigurrilor i ctigarea a 25% din piaalocal prin promovarea constant a imaginii firmei n contextul unei rentabiliti optime i a uneistrategii flexibile.

n derularea afacerii firma deine urmtoarele puncte tari:- experiena n domeniul activitilor- capacitate de promovare a imaginii- potenial i oportunitate de promovare a segmentului de pia- sincronizarea cu piaa i cu cerinele acesteia


6/38

Firma i recunoate urmtoarele puncte slabe:- nivelul de dezvoltare al pieei este deocamdat destul de redus- prezena pe pia a concurenei foarte puternice.

ANALIZA DE PIA:

Dup cum se tie piaa ocup locul central n mecanismul de funcionare al unei economiimoderne, de aici rezult c modul de funcionare al pieei i prghiile specifice definesc n maremsur gradul de modernizare, raionalitatea i eficiena societilor existente pe pia.

Piaa pe care se vor desface produsele societii V-GERO este format din toate persoanelefizice i juridice existente n raza Bucuretiului (n perioada de lansare a firmei, iar apoi cuextindere i n raza celorlalte mari orae).

Conform studiilor ntreprinse piaa pe care va activa ntreprinderea este o pia n cretere,caracterizat printr-o cerere puternic la astfel de produse. Cumprtorii vor de toate varstelepentru ca firma produce articole vestimentare adresate tuturor categoriilor de varsta.

Mrimea pieei este estimat la nivelul aproximativ de 230.00 cumparatori pe an. Pentru aniiurmtori se previzioneaz o evoluie a pieei care poate fi observat pe graficul urmtor:

0

200000

400000

600000

1 2 3 4 5

Ani

Nr: Clienti

Se estimeaz de asemenea c circa 55% dintre cumpratori vor reveni i chiar vor sporicumprrurile fcute ori aduce noi clieni prin reclam. Rezult deci pentru societate un numr deaproximativ 700 poteniali clieni noi anual, nelund n calcul celelalte persoane mai vechi care arputea deveni interesate de produsele firmei noastre.

Unul din factorii principali determinani ai evoluiei pieei articolelor vestimentare sporteste reprezentat de capacitatea populaiei de a efectua cumpraturi, n condiiile economiei de piaaromne. Deoarece cu ct economiile populaiei sunt mai ridicate, cu att populaia este interesats-i mbogeasc, mbunteasc si nnoiasc garderoba cu articlole vestimentare sport.Populaia, avnd economii, are posibilitatea de a achiziiona produsele noastre.

Evoluia pieei articolelor vestimentare dup 1990 manifest o meninere a tendinelorexprimate pn atunci si exixtenta lor pn n 1994, cnd mbuntirea condiiilor de trai au dus lacreterea acesteia, si totodat intrarea pe piaa noastr a firmelor de renume de peste hotareinfluennd i volumul articolelor vestimentare sport.

Motivele pentru care populaia va fi determinat s ncheie cumpere articole vetimentaresport Ageva sunt produsele de calitate europeana dar la preuri romneti,producia prestat cupromptitudine i profesionalism, gradul de satisfacere al nevoilor este foarte mare deoarece ofer ogam foarte mare de articole.


7/38

STRATEGIA DE MARKETING:

Pentru maximizarea succesului afacerii, societatea V-GERO va adopta strategia de liderprin cost.Algnd aceast strategie, firma i propune s ofere produse la cel mai mic cost din cadrulactivitii de asigurri dar la cea mai mare calitate. Firma va avea un scop competitiv larg, servind

multe segmente de pia.Un asigurator de pre sczut trebuie s gseasc i s exploateze toate sursele de avantaj ncost. Dac firma va putea realiza i susine costul general de lider atunci ea va fi un performerpeste media din asigurri i va impune preurile la nivelul articolelor vestimentare sport.

Dat fiind faptul c firma activeaz ntr-un sector caracterizat printr-o tendin dedezvoltare, s-a evideniat posibilitatea de cretere dimensional. Astfel firma ntrezrete odezvoltare continu care vine n corelaie cu obiectivele generale ale societiio i anume:- atragerea si sadisfacerea pieei prin cel mai bun raport calitate-pre.- introducerea produselor existente pe piee noi sau crearea de produse noi prin substituirea celorexistente i - vnzarea lor pe pieele cucerite.

Monitoriznd dinamica cererii de articole vestimentare sport pe piaa romneasc, Ageva

i consolideaz permanent calitatea forei de vnzri, dezvoltate pe urmtoarele canale dedistribuie:- reeaua teritorial Ageva;- structura de desfacere spre vnzare, format din angrositi, mari magazine de vzare, sicumprtori.

PRODUSELE motorV-gero la lansare: Pantofi sport V-geroSprint - talp speciala pentru alargri (varianta si cu carampoane)

- interior confortabil- aerisiri speciale

- diferite culori- in toate mrimile att gama feminin ct i masculina. Tricouri V-Gero Colecia Romania - disponibile in doua culori: galben sau alb

- prezint numarul i numele diferitor juctori de fotbal ai naionalei- tehnologia aerisirii corpului- material natural.- toate mrimile pentru gama masculin.

Trening-uri V-gero Colecia Romania - disponible in 3 culori: galben ,negru si rou;- material natural;- tehnologia aerisirii corpului;- toate mrimile att ga,a masculin ct i feminin.

Tricouri V-gero Summer - in diferite culori ;- att pentru gama feminin ct i masculin- materiale naturale.

Bluze Colectia Royal - doar pentru gama feminin;- doar n culori albe, aurii, roz si negru (n diferite combinaii);- diferite mrimi;- material natural.

ORGANIGRAMA SOCIETATII COMERCIALEV-GERO S.R.L.


8/38

AGAAdunarea Generala a

Actionarilor

Director GeneralBirou planaprovizionare

Birou de resurseumane

Director productie Director comercial Director economic

Serviciumarketink

Serv. Proiectareprodse noi

Serv.Programare a

productei

Serv.marketing

Serv.contabilitate

Serv.financiar

Sectiacroitorie

Sectiafinisare

Sectiacalcare

Serv.adminrativ


9/38

C U R R I C U L U M V I T A EINFORMA II PERSONALE

Nume Goian CristianAdres SOS. G RII C ELU NR. 170 BAP. 67 SECT. 3 BUCURETI

Telefon0743.098.654 / 0784.567.098

E-mail

[email protected]

Na ionalitate RomanaData naterii 08.09.1974

EXPERIEN A PROFESIONAL Perioada (de la

pn la)1995-2006

Numele i adresaangajatorului

S.C. Fotrus S.A.

Tipul activit ii sau sectorului de activitate

Birou resurse umane

Func ia sau postul ocupat

Manager resurse umane

Principalele activit i i responsabilit i

stabilirea obiectivelor generale privind resursele umane ale firmei, pe bastrategiei i politicilor globale i pariale adoptate;

STUDII - CURSURIDESPECIALITATE

Colegiul Economic A. D. Xenopol Bucuresti

Academia de Studii Economice

Facultatea de Management- Specializarea Managementul fimei

APTITUDINIICOMPETEN EPERSONALE

.

LIMBAMATERN RomanaLIMBISTR INE CUNOSCUTE

Engleza / Germana

Abilitatea de a citi Foarte bine/foarte bine Abilitatea de a scrie Foarte bine/foartebine Abilitatea de a vorbi Foarte bine/foarte bine

APTITUDINIICOMPETEN E

SOCIALE

Foarte bune (experinta 11 ani)

APTITUDINIORGANIZAORICE Foarte bune (specializare Managementul firmei)

APTITUDINIICOMPETEN ETEHNICE

Cunostinte PC : MS dos, NC , Windows, MS Office (Word, Excel),Abdobe Photoshop, Internet
mailto:[email protected]:[email protected]


10/38

PERMIS(E) DECONDUCERE

Categoria B si A

INFORMA II SUPLIMENTARE Referinte disponibile la cerere

ANEXE

Capitolul IIStudiul pietei si comercializare ofertei

Introducere in studiul pietei

Prin pia putem nelege n primul rnd, locul n care se desfoar actul vnzrii-cumprriide produse sau servicii. n contextul economic i social actual, piaa va reprezenta mult mai mult.Piaa va fi n primul rnd constituit de ansamblul cerere i ofert ntr-o perioad de timp dat, attdin punctul de vedere al potenialului de cerere al consumatorilor, ct i din punctul de vedere alvolumului desfacerii, att pe ansamblul pieei ct i pe segmente .

1.Piaa privit ca volum i potenial

Principalele probleme care se ridic pe pia ar fi:-ce vindem pe pia? (poziionarea produsului);-cum vindem pe piaa respectiv?(studiul consumatorilor cu nevoile i motivaiile lor);-cum vindem noi pe pia? (canalele de distribuie utilizate, tipuri de vnzare)- cine ne impiedic s vindem? (studiul concurenei, studiul politicilor economice generale)

- cum promovm vnzarea pe pia? (publicitate, reclame, comercializare, comunicaii).Toate aceste probleme vor fi specifice pe fiecare pia, segmente i inte n parte.

Din punctul de vedere al coninutului bunurilor i serviciilor oferite, pieele vor fi de bunuri, deimobile, maini, utilaje (bunuri industriale), piee de capital (financiare), piaa forei de munc:
http://1-marketing.blogspot.com/2007/11/introducere-in-studiul-pietei.htmlhttp://1-marketing.blogspot.com/2007/11/introducere-in-studiul-pietei.html


11/38

2.Tipuri de piee

Piaa int reprezint un grup de clieni (oameni sau organizaii spre care vnztorul va ncerca s-i ndrepte eforturile. Teoretic, o oportunitate de pia exist n orice loc i n orice moment detimp n care o persoan sau o organizaie are o nevoie sau dorin nesatisfcut.

Piaa potenial, format din totalitatea cumprtorilor actuali i poteniali ai unui produs, caresunt interesai de produsul respectiv i au venitul necesar pentru a-l putea cumpra.

Piaa disponibil, format din persoanele care au venitul necesar pentru a cumpra produsul, suntinteresate de cumprarea lui i au accesul asigurat la el pentru c produsul se vinde n zona lor dereedin.

Piaa disponibil calificat, format din consumatorii care ndeplinesc condiiile anterioare isunt calificai pentru a-l putea consuma/utiliza.

Piaa penetrat, este format din totalitatea consumatorilor care au cumprat efectiv produsul.Compania trebuie s analizeze cele trei componente ale pieii: oamenii, puterea lor de cumprare idorina lor de a o cheltui.

Analiza oamenilor implic studiul distribuiei geografice, compoziiei demografice a populaiei.

Analiza puterii de cumprare const din studiul direct asupra veniturilor i cheltuielilor


12/38

populaiei.

n final, pentru determinarea "bucuriei de cheltuire" a banilor de ctre clieni, managementultrebuie s studieze comportamentul de cumprare lund n considerare factori sociali ipsihologici.

Studiul pietei

Cuvantul piata este utilizat de catre oamenii de marketing in doua sensuri, respective, insens restrans si in sens larg.

In sens restrans se folosea adesea termenul de piata pentru a caracteriza, de o manierasintetica, marimea, structura si tendintele evolutiei vanzarilor unui produs.

In acceptiunea sa mai larga, cuvantul piata desemneaza ansamblul publicului susceptibilde a exercita o influenta asupra vanzarilor unui produs sau, mai general, asupra activitatilor unei

organizatii. Acest public este compus din indivizi, intreprinderi sau institutii.

Componentele care definesc piata sunt:Consumatorii, respectiv utilizatorii, constituie componenta cea mai importanta a pietei

avand in vedere ca ei exercita in toate cazurile o influenta directa asupra vanzarilor unui produs.Natura si caracteristicile acestora sunt foarte variate in functie de sectorul de activitate. Deexemplu, pentru produsele si serviciile de larg consum (alimentare, de locuit, de odihna, detransport) consumatorii, respective utilizatorii care se constituie in asa-zisi clienti finali, suntformati din indivizi sau menaje (gospodarii familiale); pentru produsele si serviciile industriale(materii prime, semifabricate, echipamente industriale) clientii finali sunt intreprinderile sauorganizatiile susceptibile de a le cumpara.

Cumparatorii unui produs, in anumite cazuri, se confunda cu consumatorii. Este, deexemplu, cazul pentru tigarete. Dar in multe situatii cele doua categorii nu se regasesc cuexactitate.astfel, in cazul deodorantelor pentru barbatii, cumparatorii sunt adesea sotiile.

Prescriptorii reprezinta acei componenti ai pietei care nu consuma si nici nu cumpara unprodus sau serviciu ci doar dau sfaturi in legatura cu consumul, respective utilizarea acestuia.Astfel, arhitectii exercita influenta asupra societatilor de constructii cand se pune problema alegeriimaterialului si echipamentelor ce vor fi puse in opera. Uneori este vorba nu numai de sfaturi, ci side prescriptii, imperative carora cumparatorul trebuie sa se conformeze. De exemplu, produselefarmaceutice vandute pe baza de reteta se prescriu de catre medici.

Distribuitorii sunt cei care isi gasesc locul intre producatori si consumatori si cuprind:angrosisti, detailisti, negociatori. Ei nu sunt insa intermediari pasivi, ci exercita, in general, o mare

influenta asupra consumatorilor, fie prin alegerea produselor pe care le vor vinde, fie prinprezentarea si promovarea acestor produse, fie prin rolul de sfatuitori pe care-l joaca adesea pelanga cumparatori (farmacisti, opticieni).Distribuitorii constituie deci, in special pentru intreprinderilep roducatoare de bunuri de largconsum, o componenta importanta a pietei. Producatorii concurenti influenteaza volumul vanzarilor, unei intreprinderi in special princomportamentul lor in materie de politica de gama de produse oferite, de preturi practicate, decomunicatii si de distributie.


13/38

Studiul pietei implica deci, pentru o intreprindere culegerea si analiza informatiilor cuprivire la concurenti sai directi si indirecti.

Continutul studiilor de piata

Atitudinea marketing de caracterizeaza prin grija constanta pentru cunoasterea pietei siadaptarea continua continua la cerintele acesteia. De aceea analiza cantativa si calitativa a ofertei sia cererii, prezente si viitoare, aunui bun sau serviciu(ceea ce reprezinta un studio de piata) estecheia de bolta a oricarui demers de maketing. Ea raspunde nevoilor de informatii, care apar defiecare data cand trebuie sa fie luata o decizie comerciala insotita de risc si cand trebuie sa fiecontrolate rezultatele acesteia.

Continutul propriu-zis al unui studiu de piata variaza in functie de problema de marketingce trebuie rezovata. O lansare de produs nou, de exsemplu, necesita informatii mai diverse si mainumeroase decat cele pentru alegerea unui canal de distributie, elaborarea unei strategii decomunicatie, fixarea unui pret de vanzare sau controlul eficacitatii unei campanii publicitare.

Daca luam exemplul intreprinderii care doreste sa se implanteze pe o piata si care hotarastesa intreprinda un studiu de piata complet, atunci acesta din urma va cuprinde: studiulconsumatorilor, studiul concurentei, studiul distributiei, studiul mediului.

Studiul consumatorilor. Acesta trebuie sa obtina raspunsuri la urmatoarele intrebari: cine sunt consumatorii, Ce cumpara consumatorii, Cine intervine in decizia decumparare,cand si unde cumpara consumatorii, etc.

Studiul concurentei. Acesta presupune analiza principalelor politici ale intreprinderilorconcurente. Studiul politicilor generale si al politicilor financiare va permite sa se cunoascaorientarile firmelor si sa se prevada reactiile acestora. In acest sens vor trebui examinate:personalitatea conducatorilor, politica de diversificare a firmelor, ponderea la export, politica decercetare si dezvoltare aparenta lor la grupuri si legaturile financiare cu alte intreprinderi, situatialor financiara.

Studiul politicilor de productie trebuie sa evidentieze: capacitatea de productie,programele de investitii si de cercetare, necesaul de materii prime.

Analiza politicilor comerciale permite cunoasterea optiunilor facute de concurenti inmaterie de: pret si conditii de vanzare, distributie (circuite utilizate), produs (performante si marci), publicitate (buget, medii publicitate si mesaje selectionate), promovarea vanzarilor si relatiipublice, serviciu dupa vanzare. Rezultatul unei asemenea analize asupra concurentilor va permitesa se cunoasca evolutia partilor de piata, gradul de satisfacere a consumatorilor, notorietateaconcurentilor.

Studiul distributiei. Acetsa trebuie sa conduca la cunoasterea importantei diferitelorcircuite de distributie si a evolutiei lor. Totodata vor fi puse in evidenta avantajele siinconvenientele fiecarui circuit analizat. In sfarsit studiul distributiei se va axa pe cunoastereamarjelor practicate, pe metodele de vanzare folosite si pe gama de servicii oferite.


14/38

Studiul mediului. La baza evolutiei permanente a mediului se afla numerosi factoriexteriori pietei, care reprezinta tot atatea ocazii favorabile, dar si amenintari carora intreprindereatrebuie sa le faca fata. Dintre acesti factori cei mai importanti provin din domeniile: demografic,politic, economic, cultural, tehnologic. Desi numarul lor mare face imposibila o studiereexhaustiva, totusi pornind de la particular la general, se pot analiza principalele influente exercitate

asupra pietei.

Comercializarea ofertei

Particularitatile activitatii de comercializare - Prezentarea magazinului1.Amplasarea magazinului. Punctul de vnzare se poate defini ca fiind locul de vnzare

permanent n care ptrunde clientul si unde el si efectueaz cumprturile. Magazinul nostru esteun sistem constructiv, proiectat pentr a etala, a depozita si a vinde mrfuri consumatorilor finali,respectiv clientelei noastre.

Noi am luat in considerare faptul ca c reusita comercial a magazinului v-a depinde de: amplasamentul su; alegerea sortimentului de mrfuri si servicii oferite spre vnzare; ambianta si organizare (amenajarea) interioar.

Magazinul este un adevarat vanzator unde progresele inregistrate in prezentarea marfurilorca si aspectul modern al acestuia preiau unele atribute in munca vanzatorului.

2.Design-ul magazinuluiDesign-ul magazinului se refer la stilul acestuia pus n valoare de ctre caracteristicile fizice

ale cldirii n care functioneaz magazinul nostru. Atributele magazinului care contribuie conjugatla crearea stilului particular sunt: pentru design-ul exterior - fatada, firma, vitrina, accesul n magazin;

pentru design-ul interior - peretii interiori, pardoseala, iluminarea.

Configuratia de baza a fatadei este in linie dreapt, realizat paralel cu axul strzii dar este inacelasi timp atractiva si relaxanta de aceea am ales culoarea alb .

Vitrina, este important pentru a convinge clientul s intre n magazin prima oar de aceeaculoarea geamului este roz transparent .

Accesul n magazin este proiectat astfel nct s i ncurajeze clienti s intre n interiorul su. In cadrul magazinului se regasesc 3 fluxuri comerciale:

- Fluxul cumparatorilor- Fluxul marfurilor- Fluxul vanzatorilor si angajatilor

Sala de vanzare-reprezinta cea mai mare suprafata unde marfurile sunt expuse sprevanzare.Tot aici exista si locul de munca al vanzatorilor si spatial destinat circulatieicumparatorilor.

Fluxul clienilor n sala de vnzare


15/38

Fluxul clienilor este conturat de modul cum este amplasat mobilierul comercial (rafturile,gondolele, mesele etc.) . Mobilierul s-a amplasat lng perei sau n centrul slii de vnzare idelimiteaza culoarele pentru circulaie. Fluxul trebuie s fie continuu, nct s conduc clienii petoate culoarele.

Echipamentul de prezentare i vnzare a mrfurilor ndeplinete un rol important nactivitatea magazinului, contribuind la folosirea optim a suprafeei de vnzare, la etalarea uneicantiti ct mai mari de mrfuri i la crearea condiiilor favorabile de munc pentru vnztori.

Magazinul este inzestrat cu urmatoarele mobiliere si utilaje necesare sortimentului de marfa:ciocolata si produse din ciocolata : palei, recipiente, rafturi, containere; pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalaii de aerisire; pentru manipulare - maini de ridicat, manipulatoare; pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.

Mobilierul este usor,multifunctional si principal lui functie este de a prezenta marfurile cat maibine posibil.Acesta s-a amplasat lng perei sau n centrul slii de vnzare i delimiteaza culoarelepentru circulaie

Etalarea mrfurilor n magazine Adevarata arta a vanzarii nu se limiteaza numai la obtinerea de comenzi, ea implicand inacelasi timp si comunicarea cu clientii reali si potentiali.

Etalarea mrfurilor, privita ca un ansamblu de procedee si reguli de prezentare a marfurilorreprezint o component de baz a tehnologiei comerciale.

Etalarea,ca element fundamental al promovarii marfii, printr-o prezentare deosebit de bine

conceputa, actioneaza in mai multe sensuri:

Pune n valoare articolul realiznd o legtur ntre massmedia i locul de vnzare aarticolului

Poate modifica dorina de cumprare a unui client Furnizeaz anumite informaii inedite despre utilizarea produsului.

Scopul etalrii: atenionarea clientului atragerea i oprirea clientului naterea cererii de impuls materializarea impulsului

Sunt respectate urmtoarele principii :Produsele sunt dezirabile :Aceasta presupune ca preul, prezentarea i condiionarea produsului s rspund motivaiilor

pentru care clienii se adreseaz magazinului.Produsele suntliber oferite :Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot s ascund produsele, de a transfera stocurile de


16/38

mrfuri n sala de vnzare, la ndemna i la vederea clientului.Produsele sunt lesnicios accesibile.

Etalarea mrfurilor pe rafturi asigura senzaia de abunden i de varietate a ofertei. Mrfurilese rotesc pe rafturi pentru ca ele s fie decoperite de clieni. Produsele ieftine se expun printre celescumpe i la toate este specificat preul.

Etalarea m rfurilor n vitrina

Vitrina reprezinta in miniature mijlocul cel mai efficient de intretinere continuu a dialoguluidintre comerciant si client.Ea se organizeaza intr-un spatiu special amenajat pentru prezentareanaturala a marfurilor.

Totodata,vitrina este sic el mai direct mod de informare a cumparatorilor despresortimentele si calitatile marfurilor existente in magazin.

Pentru a realiza o etalare esenial se pot combina diverse elemente pentru obinerea de efectect mai placute, cum ar fi: Culoarea : culorile calde vin n fa ; culorile reci se duc n spate Decorul prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ.Acest efect specific,

obinut prin diferite combinaii pe o anumit tematic, creeaz ambiana necesar i dirijeazprivirea ctre articolele etalate.

Spaiul - dispunerea produselor se face utilizndu-se diferite forme de linii :- linia vertical -subliniaz fora i soliditatea- linia orizontal - sinonim cu odihna, calmul- linia oblic - antreneaza micarea, viaa, mobilitatea- linia frnt - simbolul dinamismului

- linia curb - simbolul eleganei, rafinamentului, noblete. Lumina - culorile,materialele utilizate sunt bine puse in evident de o lumina bine aleasa,care

nu stanjenejte privirea celor interesanti.Toate inscriptiile din vitrina trebuie sa fie astfelilluminate incat sa se asigure citirea lor cu usurinta.

Etalarea corespunde cu marfa in vitrine si realizarea urmatoarelor cerine: selecionarea cu grij a produselor ce urmeaz a fi expuse

fiecare produs etalat s conin un punct de atracie

etalarea s fie echilibrat, logic, cu mesaj publicitar uor perceptibil s formeze un punct de sprijin

etalarea pe grupe de uniti, pe orizontal a produselor grele sau pe verticalProdusele cu ambalaje care au aspect publicitar pronunat se pot etala ambalate, produsele cu

accesorii se etaleaz mpreun cu acesta perfecta stare de curenieModaliti de realizare tehnic a etalrii mrfurilor utilizate Etalarea catalog se caracterizeaz prin mulimea articolelor prezentate.

Etalarea tem const n realizarea unei vitrine plecand de la o idee.


17/38

Etalarea documentar are ca scop mai buna cunoatere a produselor.Etalarea reprezint particulariti deosebite, n funcie de grupa de mrfuri i de niveluri

vitrinelorDecorul i elementele publicitare sunt destinate ntregii vitrine, avnd un caracter general.

Tehnici de comercializare

a. Vanzarea clasica cumparatorul nu are acces direct la marfa,contactulrealizandu-se prin intermediul vanzatorului.Raioanele care practica aceastaforma de vanzare ca organizare sunt raioane inchise amplasate liniar, unde sepoate comercializa orice grupa de marfuri.

b. Vanzarea cu autoservire se practica in supermarketuri.Cumparatorul are acces direct lamarfa; din punct de vedere al organizarii raioanelor sau magazinelor cu autoservire , sunt

raioane semideschise fiind organizata si dirijata circulatia si iesirea din raion acumparatorilor.

c. Vanzare cu alegere libera se practica pentru comercializarea marfurilornealimentare,raioanele sunt deschise,marfa este expusa la vanzare perafturi,toneti,cumparatorul are acces direct la marfa si se adreseaza vanzatorului numaicand a luat decizia de a cumpara sau atunci cand are nelamuriri in legatura cu un anumitsortiment.

d. Vanzarea sub forma de expozitie este o variant cu alegere libera dar aici in magazine

sunt expuse monstre pentru fiecare produs , urmand ca atunci cand cumparatorul ia deciziade a cumpara un anumit produs, acesta este adus din deposit.

e. Vanzarea prin corespondenta sau ramburs postal comertul prin corespondenta sebazeaza pe comenzi prealabile si servirea populatiei la domiciliu.Prin aceasta forma decomercializare se realizeaza trecerea de la magazinele fara vanzatori ,fara magazine.

f. Vanzarea cu marje reduse este o forma de vanzare prin care anumiti detailisti combinaautoservirea cu reducerea preturilor.Astfel, intr-un cadru simplu , fara personal de vanzarecu un sortiment redus detailisti reduc marjele(adaosurile comerciale), putand sa practicepreturi sensibil inferioare concurentilor lor.


18/38

Publicitatea la locul de vanzare

Cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare,in cadrul unitatilor comerciale , pentru a atrage , aorienta si dirija interesul clientelei spre un anumit ghiseu , produs sau oferta , utilizand si mijloaceauditive pentru a readuce in memoria cumparatorilor potentiali o marca , un produs , sau pentru aanunta o oferta promotionala.

Utilizand o serie de tehnici distincte, publicitatea la locul de vanzare urmareste sa transforme

motivatia de cumparare , sa insufleteasca si sa personalizeze , sa revitalizeze puncte de contactale ofertantului cu consumatorul potential.

1. Promovarea prin marca.

Pune pe primul plan informatia si argumentatia. Ea urmareste valorificarea reputatiei uneiintreprinderi sau marci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu bunailuminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti deprezentare. Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativasupra caracteristicilor produselor.

2.Promovarea prin ambalaj.

Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client. Vainforma cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creste incomparatie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrageatentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor. Joaca rolul de vanzator mut inautoservire.

3.Promovarea prin etichetare.

Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se

caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scriscorect si usor vizibil, material folosit: carton.

4.Promavare prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului.

Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparatorasupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse dintr-ogrupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un


19/38

bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant.Organizarea unei expozitii va tinecont de: sortimentul produselor,amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecarui produs,etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru estetic.

CAPITOLUL III nregistrarea operativ-contabil la SC V-GERO SRL

Societatea S.C. Agero S.R.L. prezint n data de 01.05.2010 urmatoarea situaie patrimonial:

BILAN INIIAL

Aparatur birotic 2000Programe informatice 500Licene 200Mijloace de transport 1200Materii prime 1000Materiale consumabile 500Obiecte de inventar 200Produse finite 1500Mrfuri 1000Ambalaje 200Clieni 500

Debitori diversi 200Efecte comerciale de primit 500Casa 2000Banca 25000

Capital social 5000Rezerve 2000Profit reportat 14400Efecte comerciale de pltit 500Creditori 500Amortizarea ap birotice 1000Amortizarea prog info 300Amortizarea licenei 100Amortizarea mij. De transport 6000Credite pe termen scurt 7000Obligaii faa de furnizori 5000

Obligaii faa de furnizoriide imobilizri 10000

TOTAL ACTIV 51800 TOTAL PASIV 51800

n cursul lunii au loc urmtoarele operaii:1. Se dau spre vanzare produse finite 1000 lei.

371=345 10002 Se adauga la marfuri un adaos comercial de 300 lei.

371= % 547

378 3004428 243 Se vand aceste marfuri unor clienti la un prt de vanzare de 1300 lei TVA 19%

411= % 1547707 13004427 247

1. Se descarca gestiunea cu marfurile vandute.% = 371 1547


20/38

607 1000378 3004428 247

2. Se incaseaza de la clienti prin banca.5121=411 1547

3. Se dau spre consum materii prime 500 lei.601=301 5004. Se dau spre consum materiale consumabile de 200 lei.

602=302 2005. Se intregstreaza consumul cu energie electrica confoem facturii 200 lei, TVA 19%.

% = 401 238605 2004426 38

9. Se acorda un avans de trezonerie unui lucrator pentru deplasarea in interes de serviciu 800lei.

542 =5311 800

10. La inroarcerea din delegatielucratorii justifica cheltuirea sumei de 300 de lei pe transport si500 lei pe cazare.% = 542 800624 300625 500

11. Se incaseaza prin banca da la clienti 500 lei.5121 = 411 500

12. Se depun la banca spre incasare un effect commercial 500 lei.5121 = 413 500

13. Se incaseaza contravaluarea efectului commercial.5121 = 5113 500

14. Se obtin produse finite la un cost de productie 800 lei.345 = 711 80015. Se vand produse finite unor clienti 100 lei, TVA 19%.

411 = % 1190701 1000

4427 19016. Se descarca gestiunea cu produsele finite obtinute la un cost de productie 600 lei

711 = 345 60017. Se achita obligatiile fata de furnizori 3000 lei din contul bancar.

401 = 5121 300018. Se incaseaza de la clienti 1190 lei.

401 = 5121 119019. Se mareste captalul social din reserve 2000 lei.

106 = 1012 200020. Se acorde dividende din profitul a.p. 10 000 lei.

117 = 457 10 00021. Se retine impozitul pe dividende 16 %.

457 = 446 160022. Se vireaza din banca impozitul pe dividende.


21/38

446 = 5121 150023. Se ridica din banca 8000 lei si se depun in casierie.

581 = 5121 80005311 = 581 8000

24. Se achita cu numerar dividendele nete.

457 = 5311 840025. Se incaseaza de la debitori cu numerar.

5311 = 461 20026. Se ramburseaza rata la credit 100 lei din banca.

519 = 5121 100027. Se inregistreaza dobanda aferenta cheltuita bancar 700 lei care se achita din banca.

666 = 518 700518 = 5121 700

28. Se obtin produse finite la un cost de productie 1000 lei.345 = 711 1000

29. Se vand produse finite la un prt de vanzare 1800 lei unor clienti conform facturii ,TVA19%.411 = % 2142

701 18004427 342

30. Se incaseaza de la clienti prin banca.5121 = 411 2142

31. Se descarca gestiunea cu produsele finite vandute la un cost de productie 1000 lei.711 = 345 1000

32. Se inregistreaza amortizarea aparaturii birotice 200 lei si amortizarea mijloacelor detransport 300 lei.

6811 = % 5002814 2002813 300

33. Se inregstreaza amortizarea programelor informatice 100 lei si amortizarea licentei 100 lei.6811 = % 200

2808 1002805 100

34. Se scoate din evidenta licenta complet amortizata.2805 = 205 200

35. Se inregstreaza venituri din lucrari executate clientilor conform facturii 1000, TVA 19%.411 = % 1190

704 10004427 190

36. Se inregistreaza venituri din chiria unui spatiu 1500 TVA 19% conform facturii.411 = % 1785

706 15004427 285

37. Se incaseaza de la clientii de mai sus prin banca.5121 = 411 1785


22/38

38. Se obtin produse finite la un cost de productie de 500 lei.345 = 711 500

39. Se incaseaza prin banca 300 lei reprezantand avans pentru vanzarea unor produse finite.5121 = 419 300

40. Se vand clientilor de mai sus produse finite la un prt de vanzare 1000 lei, TVA 19%.411 = % 1190

701 10004427 190

41. Se descarca gestiunea cu produsele finite vandute la un cost de productie 500 lei.711 = 345 50

42. Se descarca avansul primit de la clienti, iar restul se incaseaza prin banca.

% = 411 1190419 3005121 890

43. Se achita cu numerar 200 lei unui furnizor reprezentand avans pentru executarea unorlucrari.

409 = 5311 20044. Furnizorul de mai sus executa lucrari de intretinere si reparatii 500 lei, TVA 19 %.

% = 401 595611 5004426 95

45. Se deconteaza avansul primit de la furnizor, iar restul se achita prin banca.

401 = % 595409 2005121 395

46. Se vand produse finite la un prt de vanzare 700 lei unor clienti conform facturii, TVA 19%.

411 = % 833701 7004427 133

47. Se descarca gestiunea cu produsele finite vandute la un cost de productie de 200 lei.711 = 345 200

48. Se nregistreaza venituri din prestari de servicii conf. facturii clientilor 1500 lei, TVA 19%.

411 = % 1785704 15004427 285

49. Se intregistreaza cheltuielei cu salariile.641 = 421 1000

50. Se inregistreza obligatiile angajatorului reprezentand CAS 19,5%,CASS 6,5%,FS 2%,CCM0,75%, plata concediilor medicale 0,75%, FA 0,75%.


23/38

6451 = 4311 1 1956453 = 4313 656452 = 4371 206451 = 4311 2 3,5635 = 447 7,5

6451 = 4311 3 7,551. Se retin pe stat de la salariati CAS 9,5%, CASS 6,5%, FS 1%, IS 16%, stiind declaratia de350 lei.

421 = % 2474312 954314 654372 10444 77

SBI = SB ( CAS + CASS + FS + D ) = 100 ( 95 + 65 + 10 + 350 ) = 1000 520 = 480i = 16% SBI = 16% * 480 = 77

52. Se stabileste restul de plata, se ridica de la banca si se depune in casierie.

Rpl = 1000 247 = 753581 = 5121 7535311 = 581 753

53. Se achita cu numerar restul de plata.421 = 5311 753

54. Se vireaza din banca obligatiile sociale si fiscale.% = 5121 545,5

4311 2064313 654371 20447 7,5

4312 954314 654372 10444 77

55. Se regularizeaz conturile de TVA.TVAc > TVAd => TVA pl

4427 = % 18624426 1334423 1729

56. Se inchid conturile de cheltuieli si venituri.121 = % 5898.5

607 1000601 500602 200605 200624 300625 500666 7006811 700


24/38

611 500641 10006451 2066453 65

% = 121 9800 635 7,5707 1300701 4500704 2500706 1500

57. Se stabileste rezultatul exercitiului

Rex = V Ch = 9800 5898,5 = 3901.5 (PROFIT)

57. Se calculeaza si se intregistreaza impozitul pe profit.

Ip = 16% * 3901,5 = 624,2

691 = 441 624,2

121 = 691 624,

II. S se deschida T pentru toate conturile:

D 214 AP. BIROTICA C D 208 PROGRAME INFO C

SID 2000 SID 500

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0TSD 2000 TSC 0 TSD 500 TSC 0

SFD 2000 SFD 500

D 205 BREVETE LICENTE C D 213 MIJ DE TRANSPORT C

SID 200 200 SID 1200


25/38

RD 0 RC 200 RD 0 RC 0

TSD 200 TSC 200 TSD 1200 TSC 0

// SFD 1200

D 301 MATERII PRIME C D 302 MAT CONSUMABILE C

SID 1000 500 SID 500 200

RD 0 RC 500 RD 0 RC 200

TSD 1000 TSC 500 TSD 500 TSC 200

SFD 500 SFD 300

D 303 OB DE INVENTAR C D 345 PRODUSE FINITE CSID 1500 1000

SID 200 800 600 1000 1000

RD 0 RC 0 500 500200

TSD 200 TSC 0 RD 2300 RC 3300TSD 3800 TSC 3300

SFD 200 SFD 500

D 381 AMBALAJE C D 371 MARFURI CSID 200

SID 1000100 1547

RD 0 RC 0 547

TSD 200 TSC 0 RD 1547 RC 1547

SFD 200 TSD 2547 TSC 1547SFD 1000

D 413 EF. DE PRIMIT C D 5311 CASA CSID 500 500 SID 2000 800

8000 8400200 200

RD 0 RC 500 753 753


26/38

RD 8953 RC 10153TSD 500 TSC 500

// TSD 10953 TSC 10153SFD 800

D 5121 BANCA C D 411 CLIENTI CSID 25000 3000 SID 5000 1547

1547 1600 1547 50005000 8000 1190 1190500 1000 2142 2124

1190 700 1190 17852142 395 1785 11901785 753 1190300 545,5 833

890 1785RD 13354 RC 15993,5 RD 11662 RC 12854TSD 17195 TSC 9805 TSD 16662 TSC 12854

SFD 22360,5 SFD 3808

D 461 DEBITORI DIVERSI C D 403 EFECTE DE PLATIT CSID 200 200 SIC 500

RD 0 RC 200 RD 0 RC 0

TSD 200 TSC 200 TSD 0 TSC 500 //

D 519 CREDITE TER SCURT C D 462 CREDITORI DIVERSI C

1000 SIC 7000 SIC 500

RD 1000 RC 0 RD 0 RC 0

TSD 1000 TSC 7000 TSD 0 TSC 500

SFC 6000 SFC 500

D 2814 AMORTIZ IMOB CORP C D 2808AMORTIZ IMOB NEC CSIC 1000 SIC 300

200 100


27/38

RD 0 RC 200 RD 0 RC 100


SFC 1200 SFC 40D 2805 AMORTIZ LICENTE C D 2813 AMORTIZ MIJ TRANS C

SIC 100 SIC 6000200 100 300

RD 200 RC 100 RD 0 RC 300


// SFC 6300

D 401 FURNIZORI C D 404 FURNIZORI IMOB C

3000 SIC 5000 SIC 10000595 238

595 RD 0 RC 0RD 3595 RC 833 TSD 0 TSC 10000TSD 3595 TSC 5833

SFC 10000SFC 2238

D 1012 CAPITAL VARSAT C D 106 REZERVE CSIC 5000 2000 SIC 2000

2000 RD 2000 RC 0

RD 0 RC 2000 TSD 2000 TSC 2000

TSD 0 TSC 7000 //

SFC 7000

D 117 REZ REPORTAT C D 378 ADAOS COMERCIAL C10000 SIC 14400 300 300


28/38


SFC 4400 //

D 4428 TVA IN ASTEPTARE C D 707 VENITURI MARFURI C247 247 1300 1300

RD 247 RC 247 RD 1300 RC 1300

TSD 247 TSC 247 TSD 1300 TSC 1300

//

D 4427 TVA COLECTATA C D 607 CH MARFURI C247 1000 1000190342

1862 190 RD 1000 RC 1000285190 TSD 1000 TSC 1000133

285//

RD 1862 RC 1862

TSD 1842 TSC 1842

//

D 601 CH MATERII PRIME C D 602 CH MAT CONSUM C

500 500 200 200

RD 500 RC 500 RD 200 RC 200

TSD 500 TSC 500 TSD 200 TSC 200

// //


29/38

D 605 CH ENERGIE SI APA C D 4426 TVA DEDUCTIBIL C

200 200 38 13395

RD 200 RC 200 RD 133 RC 133

TSD 200 TSC 200 TSD 133 TSC 133

//

D 542 AVANS TREZORERIE C D 624 CH TRANSPORT C

800 800 300 300

RD 800 RC 800 RD 300 RC 300

TSD 800 TSC 800 TSD 300 TSC 300

//

D 625 CH DEPLASARI C D 5113 EFECTE INCASAT C

500 500 500 500

RD 500 RC 500 RD 500 RC 500

TSD 500 TSC 500 TSD 500 TSC 500

//

D711VARIATIA STOCURILOR C D 701 VENITURI P.FINITE C600 800 1000

1000 1000 4500 1800500 500 1000200 700


30/38

RD 2300 RC 2300 RD 4500 RC 4500

TSD 2300 TSC 2300 TSD 4500 TSC 4500

//

D 581 VIRAMENTE INTERNE C D 457 DIVIDENDE DE PLATA C8000 8000 1600 10000

753 753 8400

RD 8753 RC 8753 RD 10000 RC 10000

TSD 8753 TSC 8753 TSD 10000 TSC 10000// //

D 446 ALTE IMPOZITE C D 666 CH DOBANZI C

1600 1600 700 700

RD 1600 RC 1600 RD 700 RC 700

TSD 1600 TSC 1600 TSD 1600 TSC 1600

// //

D 518 DOBANZI C D 6811 CH AMORTIZ IMOB C500

700 700 200 700

RD 700 RC 700 RD 700 RC 700

TSD 700 TSC 700 TSD 700 TSC 700 //

D 704 VENITURI LUCRARI C D 706 VENITURI CHIRII C1000


31/38

2500 1500 1500 1500


//

D 419 CLIENTI CREDITORI C D 409 FURNIZORI DEBIT C

300 300 200 200

RD 300 RC 300 RD 200 RC 200TSD 300 TSC 300 TSD 200 TSC 200 //

D 611 CH INTRETINERE C D 641 CH SALARII C

500 500 1000 1000RD 500 RC 500 RD 1000 RC 1000

TSD 500 TSC 500 TSD 1000 TSC 1000

//

D 421 SALARII PERSONAL C D 6451 CH CAS U C247 195 195753 1000 3,5 3,5

7,5 7,5RD 1000 RC 1000TSD 1000 TSC 1000 RD 206 RC 206

// TSD 206 TSC 206 //

D 4311 CAS/FA C

195 1953,5 3,57,5 7,5


32/38

RD 206 RC 206TSD 206 TSC 206

//

D 6453 CH. CASS/ UNIT C D 4313 CASS C65 65 65 65

RD 65 RC 65 RD 65 RC 65

TSD 65 TSC 65 TSD 65 TSC 65 //

D 6452 CH. FOND SOMAJ C D 4371 CONTRIBUTIA FS C

20 20 20 20

RD 20 RC 20 RD 20 RC 20


//

D 635 CH.CAMERA MUNCA C D 447 CAMERA MUNCA C

7,5 7,5 7,5 7,5

RD 7,5 RC 7,5 RD 7,5 RC 7,5TSD 7,5 TSC 7,5 TSD 7,5 TSC 7,5

// //

D 4312 CAS/ PERSONAL C D 4314 CASS PERSONAL C

95 95 65 65


33/38

RD 95 RC 95 RD 65 RC 65


//

D 4372 FOND SOMAJ/ PERS C D 444 IMPOZIT SALARII C

10 10 77 77

RD 10 RC 10 RD 77 RC 77


//

D 4423 TVA DE PLATA C D 121 PROFIT / PIERDERE C5898,5

1729 624,2 9800

RD 0 RC 1729 RD 6522,7 RC 9800

TSD 0 TSC 1729 TSD 6522,7 TSC 9800

SFC 1729 SFC 3277,3

D 691 CH IMPOZIT PROFIT C D 441 IMPOZIT PROFIT C

624,2 624,2 624,2

RD 624,2 RC 624,2 RD 0 RC 624,2

TSD 624,2 TSC 624,2 TSD 0 TSC 624,2

// SFC 624,5


34/38

Balana de verificarenr.crt.

simbolcont

denumirecont

total sold initial totalrulaje totalsume Total sold fin

debitor creditor debitor creditor debitor creditor debitor cred

r

1 214 ap birotica 2000 0 0 0 2000 0 2000 2 208 prog info 500 0 0 0 500 0 500 3 205 brevete licente 200 0 0 200 200 200 0 4 213 mij transport 12000 0 0 0 12000 0 12000 5 301 materii prime 1000 0 0 500 1000 500 500 6 302 mat consumab 500 0 0 200 500 200 300 7 303 ob inventar 200 0 0 0 200 0 200

8 345 prod finite 1500 0 2300 3300 3800 3300 500 9 371 marfuri 1000 0 1547 1547 2547 1547 1000 10 381 ambalaje 200 0 0 0 200 0 200 11 5311 casa lei 2000 0 8953 10153 10953 10153 800 12 5121 banca lei 25000 0 13354 15993,

538354 15993,

522361

13 411 clienti 5000 0 11662 12854 16662 12854 3808 14 461 debitori diversi 200 0 0 200 200 200 0 15 413 ef de primit 500 0 0 500 500 500 0 16 403 ef platit 0 500 0 0 0 500 0 17 519 cred t scurt 0 7000 1000 0 1000 7000 0 618 462 creditori 0 500 0 0 0 500 0 19 2814 amort ic 0 1000 0 200 0 1200 0 120 2808 amort inec 0 300 0 100 0 400 0 21 2805 amort licente 0 100 200 100 200 200 0 22 2813 amort mij trans 0 6000 0 300 0 6300 0 623 401 furnizori 0 5000 3595 833 3595 5833 0 224 404 fz imob 0 10000 0 0 0 10000 0 1025 1012 cap social 0 5000 0 2000 0 7000 0 726 106 rezerve 0 2000 2000 0 2000 2000 0 27 117 rez reportat 0 14400 10000 0 10000 14400 0 428 378 ad comercial 0 0 300 300 300 300 0 29 4428 tva a 0 0 247 247 247 247 0 30 707 venituri marfuri 0 0 1300 1300 1300 1300 0 31 4427 tva c 0 0 1862 1862 1862 1862 0 32 607 ch mf 0 0 1000 1000 1000 1000 0 33 601 ch mat prime 0 0 500 500 500 500 0

34 602 ch mat.consum 0 0 200 200 200 200 0 35 605 ch energie 0 0 200 200 200 200 0 36 4426 tva d 0 0 133 133 133 133 0 37 542 avans trez 0 0 800 800 800 800 0 38 624 ch transport 0 0 300 300 300 300 0 39 625 ch deplasari 0 0 500 500 500 500 0 40 5113 ef incasat 0 0 500 500 500 500 0 41 711 variatia stoc 0 0 2300 2300 2300 2300 0 42 701 v.prod finite 0 0 4500 4500 4500 4500 0


35/38

43 457 dividende plata 0 0 10000 10000 10000 10000 0 44 446 alte impoz 0 0 1600 1600 1600 1600 0 45 581 viramente inter 0 0 8753 8753 8753 8753 0 46 666 ch dobanzi 0 0 700 700 700 700 0 47 518 dobanzi 0 0 700 700 700 700 0 48 6811 ch amort i 0 0 700 700 700 700 0 49 704 v lucrari 0 0 2500 2500 2500 2500 0 50 706 v chirii 0 0 1500 1500 1500 1500 0 51 419 clienti creditori 0 0 300 300 300 300 0 52 409 furnizori debitori 0 0 200 200 200 200 0 53 611 ch intretinere 0 0 500 500 500 500 0 54 641 ch salarii 0 0 1000 1000 1000 1000 0 55 421 pers salarii 0 0 1000 1000 1000 1000 0 56 6451 cas u 0 0 206 206 206 206 0 57 4311 cas 0 0 206 206 206 206 0 58 6453 ch cass 0 0 65 65 65 65 0 59 4313 cass 0 0 65 65 65 65 0 60 6452 ch fsomaj 0 0 20 20 20 20 0 61 4371 fsomaj 0 0 20 20 20 20 0 62 635 ch CCM 0 0 7,50 7,50 7,50 7,50 0

63 447 CCM 0 0 7,50 7,50 7,50 7,50 0 64 4312 cas p 0 0 95 95 95 95 0 65 4314 cass p 0 0 65 65 65 65 0 66 4372 fsomaj p 0 0 10 10 10 10 0 67 444 imp salarii 0 0 77 77 77 77 0 68 4423 tva pl 0 0 0 1729 0 1729 0 169 121 profit/pierdere 0 0 6622,7 9800 6522,7 9800 0 32770 691 ch imp profit 0 0 624,20 624,20 624,20 624,20 0 71 441 imp profit 0 0 0 624,20 0 624,20 0 624

TOTAL 51800 51800 106696 106696 158497 158497 44169 44


36/38

Concluzie:

Cu totii stim ca de cand Romania aapucat pe drumul economiei de piata exista olege invocata de toata lumea de la cei maieducati pana la cei mai putini educati: legeacererii si ofertei. Cerere mare si oferta mica,rezulta preturi mari.

Marea majoritate a celor ce fac afacerisimt aceasta lege instinctual, tac si fac si nepovestesc apoi in cele mai bune cazuri cum au

procedat prin reviste de specialitate, toatastima pentru ei.

Spiritul antreprenorial nu lipseste inRomania chiar de loc si tocmai de aceea amales sa vorbesc in lucrarea mea de specialitatedespre studiul pietei si comercializarea ofertei,deoarece odata cunoscute nu numai ca termenci si ca aplicati pot garanta o parte dinsuccesul cautat.


37/38

Bibliografie:

Manual Marketing clasa a 12-a Editura Niculescu 2002;

Manual Studiul calitatii produselor si serviciilor clasa a 11-a;

Manual Contabilitate clasa 12-a Editura All Educational 2001;

Epuran, M. Bbait, V; -Bazele Contabilitii, Timioara,Editura Mirton, 1999;

Epuran, M. Bbait, V; - Contabilitatea financiar n noul sistemcontabil, Timioara, Editura de Vest, 1996

Feleag, N. Ionacu, I;- Contabilitate financiar, Volumul III,Bucureti, Editura Economic, 1993;

Feleag, N. Ionacu, I; - Tratat de contabilitate financiar,Volumul II,

Bucureti, Editura Economic, 1998;


38/38

Munteanu, V. Contabilitatea financiar a ntreprinderii,Volumul II,

Bucureti, Editura Economic, 1998;

Studiul Pietei Si Comercializarea Ofertei - Office 2003

Documents

Transcript of Studiul Pietei Si Comercializarea Ofertei - Office 2003