STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE A STĂRII DE CONSERVARE A ... · STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE A...

STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE

A STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATULUI DIN SITUL NATURA 2000 „ROSCI0117

MOVILA LUI BURCEL”

RAPORT INTERMEDIAR - 2 -

- 5 iulie 2012 -

Expert principal în inventariere şi cartare habitate/specii: dr.Ion Sârbu Expert asistent în inventariere şi cartare habitate/specii: dr. Ştefan Neculai Expert asociaţii vegetale: dr. Mihai Costică Expert zoolog: dr. Ion Constantin Expert SIG dr. Stoleriu Cristian Constantin Expert SIG dr. Adrian Ursu Expert responsabil contact: dr. Naela Costică

LIDER ASOCIAŢIE – PFA, COSTICĂ T. MIHAI – PFA

PFA ASOCIAT, STOLERIU CRISTIAN CONSTANTIN

1

C U P R I N S

INFORMAŢII GENERALE 3 1.DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ A SITULUI 4 2. SPECII ŞI HABITATE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ 4 2.1. INVENTARIERE 4 2.1.1. INVENTARIERE SPECII 4 2.1.2. INVENTARIERE HABITATE 6 2.2. CARTARE 7 2.2.1. CARTARE SPECII 7 2.2.2. CARTARE HABITATE 7 2.3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE 7 2.3.1. METODOLOGIA EVALUĂRII STĂRII DE CONSERVARE 9 2.3.2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR 11 2.3.2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A HABITATELOR 18 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 22

2

INFORMAŢII GENERALE AUTORI: asociaţie de PFA-uri;

Lider asociaţie COSTICĂ Mihai - PFA Iaşi, str. Şoseaua Păcurari nr. 19, Bl. 538, Sc. A, Et. 2, Ap.7. Tel. fix: 0232.219.711; Fax: 0232.201. 511; Mobil: 0746.020.099 sau 0753 783 265 Email: [email protected]; [email protected] Autor asociat: STOLERIU CRISTIAN – CONSTANTIN Iaşi. Str. Piaţa Voievozilor nr.7, bl.O1, et.2, ap. 9 Tel: 0744572079

OBIECTUL RAPORTULUI Este reprezentat de studiu ştiinţific necesar elaborării planului de de management pentru situl Natura 2000: ROSCI0117 Movila lui Burcel (judeţul Vaslui), intitulat „Studiu de evaluare a stării de conservare a speciilor şi a habitatului din cadrul ROSCI0117 Movila lui Burcel”. Studiul a fost prevăzut în cadrul proiectului “MANAGEMENT DURABIL IN SITURILE NATURA 2000: ROSCI0117 MOVILA LUI BURCEL SI ROSCI0221 SARATURILE DIN VALEA ILENEI”, cod SMIS-CSNR:35662, finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS MEDIU), Axa Prioritară 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”, Sesiunea de proiecte 4/2010”. Raportul intermediar 2 este elaborat pe baza deplasărilor efectuate în teren, a determinărilor şi prelucrărilor în laborator şi la birou realizate de către echipa de specialişti, în perioada: 1mai – 30 iunie 2012, conform Contractului de prestări servicii nr.15480483/11.04.2012. Indicatori tehnici de raportare propusi Inventarierespeciisihabitate Indicatori propuşi Indicatori realizaţi Mamifer : popândăul - Spermophiluscitellus, cod 1335

50% 50%

Planta : capulşarpelui – Echium russicum, cod 4067

40% 40%

Planta :irisulsălbatic - Iris aphylla ssp. hungarica. cod 4097

90% 90%

Habitat : stepeponto-sarmatice, cod 62C0* 10% 10% %: exprimă valoarea indicatorului de realizare a fiecărei componente a studiului /fiecare raport. Cartare specii si habitate

Indicatori propuşi Indicatori realizaţi

Mamifer : popândăul - Spermophiluscitellus, cod 1335

50% 50%


40% 0% justificare: Nu a fost gasita specia in sit


80% 90% justificare: cartarea este direct proporţională cu inventarierea

Habitat : stepeponto-sarmatice, cod 62C0* 10% 10% %: exprimă valoarea indicatorului de realizare a fiecărei componente a studiului /fiecare raport Identificare, pentru habitate si pentru specii, a atributelor care definesc starea favorabilă pentru conservare

Indicatori propuşi Indicatori realizaţi

Mamifer : popândăul - Spermophiluscitellus, cod 1335

- 50%


40% 0% justificare: Nu a fost gasita specia in sit


70% 70%

Habitat : stepeponto-sarmatice, cod 62C0* - 30% %: exprimă valoarea indicatorului de realizare a fiecărei componente a studiului /fiecare raport.

3

mailto:[email protected]

1. DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ A SITULUI Movila lui Burcel este arie naturală protejată ca Sit NATURA 2000, conform Ord. 1964/2007 unde figurează la poziţia 117, având codul ROSCI0117; are o suprafaţă de 13 ha (conform Formularului Standard NATURA 2000 - modificat la 20 octombrie 2011); este situat în unitatea administrativ teritorială a Comunei Micleşti, judeţul Vaslui, Regiunea de dezvoltare Nord Est. Sit-ul ROSCI0117 se suprapune peste rezervaţia naturală de interes, în principal Botanic, “Movila lui Burcel” având o suprafaţă de 12 ha, inclusă în Anexa I a legii nr. 5/2000, la poziţia 2775, categoria IV IUCN 93.20%. Situl este important pentru următoarele specii şi habitate de interes comunitar, enumerate în anexa I şi în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, respectiv anexa 2 şi anexa 3 a OUG 57/2007: - mamifere:

popândăul - Spermophilus citellus, cod 1335 - plante:

capul şarpelui - Echium russicum, cod 4067 irisul sălbatic - Iris aphylla ssp. Hungarica, cod 4097

- habitate: Stepe ponto-sarmatice, cod 62C0*

Situl Natura 2000 “Movila lui Burcel”, cu o suprafaţă de 13 ha, nu este atribuit în custodie şi nu are structură de administrare. Movila lui Burcel figurează ca sit de importanţă comunitară din reţeaua Natura 2000, conform Ord. 1964/2007 la poziţia 117, având codul ROSCI0117. Movila lui Burcel este arie protejată de interes naţional, respectiv rezervaţie botanică, înfiinţată în 1973 prin Decizia 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judeţean Vaslui; ulterior prin Decizia 129/14.09.2004 a Consiliului Judeţean Vaslui. Baza legală de constituire a ariei protejate APPB este Legea nr. 5/2000 prin care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea III - zone protejate, unde pădurea Movila lui Burcel figurează la poziţia 2775. Descrierea fizico-geografică: a fost prezentată în raportul 1 2. SPECII ŞI HABITATE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ, luate în studiu, conform Formularului Standard Natura 2000 Movila lui Burcel Denumirea ştiinţifică

Anexa Directivei Habitate şi OUG 57/2007

Mărimea populaţiei Starea de conservare

Mamifere Spermophilus citellus

Anexele II,IV a Directivei 92/43/CEE (specie prioritară) Anexa 3 OUG 57/2007

2-10i favorabilă

Flora Iris aphylla ssp. hungarica

Anexa II a Directivei 92/43/CEE Anexa 3 OUG 57/2007

rară favorabilă

Echium russicum Anexa II a Directivei 92/43/CEE Anexa 3 OUG 57/2007

rară favorabilă

Habitat Stepe ponto-sarmatice cod 62C0

Anexa I a Directivei 92/43/CEE Anexa 2 OUG 57/2007

favorabilă

2.1. INVENTARIERE 2.1.1. INVENTARIERE SPECII Metode de studiu: au fost prezentate în raportul 1. Date preliminare privind inventarul speciilor de cormofite

4

La inventarul realizat în raportul I se adaugă datele obţinute la inventarierea realizată în staţionar şi pe intinerar din data de 11 mai 2012. Speciile sunt scrise în ordinea identificării pe teren astfel: Verbascum phoeniceum, Ornithogalum othophyllum ssp. kochii, Euphorbia nicaeensis, Thymus pannonicus, Agropyron repens, Salvia pratensis, Salvia nemorosa, Ajuga genevensis, Ajuga laxmannii, Asperula tenella, Eryngium campestre, Senecio jacobea, Koeleria macrantha, Salvia aethiopis, Artemisia austriaca, Anchusa ochroleuca, Tragopogon dubium. Specii de plante de importanta comunitară 1.Iris aphylla ssp. hungarica Date generale Plantă erbacee perenă, cu rizom, cu tulpină aeriană de 15-35 cm înălţime, ramificată începând de sub mijloc. Flori violete până la aproape purpurii, cu tepale interne şi externe uniform colorate şi spatul complet erbaceu. Tepalele externe sunt evident păroase pe nervura mediană, cu peri pluricelulari. Specia creste in fitocenoze caracteristice stepei pontosarmatice, în staţiuni situate în diferite unităţi administrative de pe teritoriul judetului Iaşi, toate conţinând pajişti stepice, însorite, cu substrat reprezentat de loess. Este reprezentată de indivizi izolaţi răspândiţi în pajiştea uscată. Date specifice speciei la nivelul ariei protejate Nr. crt.

Informaţie/Atribut Observaţie

1. Iris aphylla ssp. hungarica Cod.4079 Este listată în Convenţia de la Berna; în Directiva Habitate 92/43/EEC; în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 236/2000.

2. Informaţii specifice speciei Specie însoţită de: Centaurea marschalliana, Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum, Arenaria serpyllifolia, Veronica teucrium, Teucrium chamaedrys. La datele de 11 mai, 15 iunie 2012 cu greu mai putea fi identificata in cararea de langa semnele crestine de pe Movila. Frunzele nu au mai crescut în lungime şi în consecinţă nici rizomii nu vor fi bogati în substanţe de rezervă ca în anul următor specia să fie mai bine reprezentată

3. Distribuţia speciei [harta distribuţiei] Vezi harta 4. Distribuţia speciei [interpretare] Este prezentă doar într-un staţionar cu aproximativ 8 rizomi. In

curtea Mănăstirii au fost identificate 6 tufe de Iris aphylla ssp. hungarica despre care credem că au fost transplantate din fondul floristic al rezervaţiei.

5. Statutul de prezenţă [management] Nativă 6. Abundenţă Foarte rar 7. Perioada de colectare a datelor din

teren Aprile, mai, iunie

2. Echium russicum Date generale Specia creste în fitocenoze caracteristice stepei pontosarmatice, pe substrat de loess. Este reprezentată de indivizi izolaţi răspândiţi în pajişti xeromezofile. Date specifice speciei la nivelul ariei protejate Nr. crt.

Informaţie/Atribut Observaţie

1. Echium russicum

Cod. 4067 Este listată în Convenţia de la Berna; în Directiva Habitate 92/43/EEC; în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 236/2000.

2. Informaţii specifice specie Nu a fost identificat nici un exemplar din aceasta specie

3. Distribuţia speciei [harta distribuţiei] Nu a fost cazul 4. Distribuţia speciei [interpretare] Nu este cazul

5

5. Statutul de prezenţă [management] Nu este cazul 6. Abundenţă Nu este cazul 7. Perioada de colectare a datelor din teren mai, iunie Specii de importantă naţională (specii din Lista roşie a plantelor din România)

1. Astragalus dasyanthus – specie vulnerabilă în România Plantă sporadică, perenă, tulpina cu peri simpli, evidentă, baza tulpinii lignificată, La înflorire tulpina are lăstari sterili. Pedunculul inflorescenţei este mai lung, de cel puţin 5 cm. Caliciul este nedilatat după înflorire, Petalele sunt uniform colorate, galbene galbene verzui, sau galben aurii. Vexilul este păros pe partea dorsală. Corola este caducă. Habitat Creste în stepă şi silvostepă fiind specie subtermofilă. Distribuţie Specie sporadică întâlnită pe versantul SV-V. Populaţia Specia se prezintă ca indivizii neuniform răspândiţi pe versantul S-SV Ecologie Specia este oligotrofă şi creste în pajişti xeromezofile. Specii de faună de importanţă comunitară Spermophilus citellus - popândăul a fost descris în raportul 1. Datele inventarierii au fost reprezentate pe harta sitului, inclusă acestui raport 2.1.2. INVENTARIERE HABITATE 1. 62C0 Stepe Ponto-Sarmatice A. Date generale despre tipului de habitat: Sunt stepe cu specii caracteristice, cum ar fi: Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum, Poa angustifolia, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Koeleria lobata, Teucrium polium ssp. capitatum, Crambe tataria, Taraxacum serotinum, etc. Dintre acestea, dominante sunt: Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima. In timpul vegetaţiei solul se poate usca puternic, iar pH-ul poate avea valori situate între neutru până la bazic. B. Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Datele specifice tipului de habitat din punctul de vedere al existentei acestuia în aria naturală protejată Nr.crt Informaţie/Atribut Observaţie 1. Tipul de habitat 1. Stepe Ponto-Sarmatice

Habitat de importanţă comunitara (Ec). Starea de conservare relativ bună. Exploatarea terenului este sub forma de pajişte. In ultimul timp nu s-a mai cosit, ceea ce poate determina o schimbare de compoziţie floristică în fitocenoze cu expoziţie diferite

2. Codul unic al tipului de habitat 62C0 3. Distribuţia tipului de habitat Vezi harta 4. Distribuţia tipului de habitat Habitatul este distribuit pe toata

6

suprafata sitului. 5. Statutul de prezenţă [spaţial] Larg răspândit 6. Statutul de prezenţă Naturală 7. Suprafaţa tipului de habitat Ocupa toata suprafata sitului (13

ha). 8. Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie, mai, iunie-2012 2.2.CARTARE 2.2.1.CARTARE SPECII Metodologie de realizare a hărţilor şi suportului GIS: a fost descrisă în raportul 1 Rezultate preliminare: au fost descrise în raportul 1 Rezultatele aferente acestui raport sunt reprezentate în formă grafică pe harta inclusă textului. Pentru cartarea distribuţiei spaţiale a invizilor ce aparţin speciei Iris aphylla ssp. hungarica am efectuat vizite în teren şi am notat coordonatele geografice corespunzătoare poziţiei acestora. S-a observat prezenţa indivizilor atât in poziţia cunoscută cât şi în preajma bisericii, locaţie nouă datorată translocării acestor exemplare. Considerăm acest lucru ca un factor posibil perturbator, nefiind altceva decat o împărţire a habitatului şi o izolare reproductivă a indivizilor. Pentru cartarea distribuţiei spaţiale a invizilor ce aparţin speciei Spermophilus citellus am efectuat vizite în teren şi am notat coordonatele geografice corespunzătoare poziţiei vizuinelor active ale acestora, atât în arealul vechii rezervaţii cât şi în exteriorul acesteia pentru a evalua necesitatea unei eventuale extinderi a zone protejate. Am observat de asemenea în timpul primei vizite în teren extinderea zonei pretabile pentru Spermophilus citellus rezultată în urma defrişării unei suprafeţe semnificative din plantaţia de salcâm preexistentă în aria protejată. 2.2.2.CARTARE HABITATE Rezultatele aferente acestui raport sunt reprezentate în formă grafică pe harta inclusă textului şi în fişierele asociate, transmise în format electronic.

2.3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE

2.3.1. METODOLOGIA EVALUĂRII STĂRII DE CONSERVARE

Evaluarea stării de conservare a speciilor si habitatelor

Aspecte legislative referitoare la starea de conservare

Măsurile prevăzute în Directiva Habitate sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară (articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC).

Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:

” (e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale specifice și care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuţie, structura și funcţiile sale, precum și supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale specifice.

7

Starea conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă: - arealul natural al habitatului și aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt

stabile sau în creștere; şi - structura și funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen

lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul predictibil; și

- starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”

”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia și abundenţa populaţiei acesteia.

Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă: - datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se

menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi - arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul

predictibil; și - specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat

suficient de extins pentru a-și menţine populaţia pe termen lung;”

Evaluarea stării de conservare

Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situaţie favorabilă care trebuie să fie definită, atinsă şi/sau menţinută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmăreşte mai mult decât evitarea dispariţiei tipurilor de habitate sau speciilor.

Starea de conservare favorabilă-reprezintă situaţia în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât în ceea ce priveşte suprafaţa şi mărimea populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea populaţiei, inclusiv în sensul capacităţii de reproducere, structurii pe vârste, mortalităţii) şi există perspectivele să prospere de asemenea şi în viitor fără modificări semnificative în politicile şi managementul existent. Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt ameninţate (ex: nu există nici un risc direct să devină extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă.

Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase: • „nefavorabil-inadecvat” pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor

sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani);

• „nefavorabil-rău” pentru situaţiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani).

Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare corespunzătoare, starea de conservare este considerată „necunoscută”.

Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea şi raportarea în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :

• roşu pentru „nefavorabil-rău”; • portocaliu pentru „nefavorabil-inadecvat”; • verde pentru „favorabil”; • gri pentru „necunoscut”.

Speciile şi tipurile de habitate de importanţă comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în urma unor studii şi aprecieri prin care s-a constatat că sunt ameninţate, deci majoritatea dintre acestea se încadrează în categoriile „nefavorabil-inadecvat” (portocoliu) sau „nefavorabil-rău”(roşu) în ceea ce priveşte starea lor de conservare. Ţinând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp

8

pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, respectiva specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat, chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.

Adaptarea metodologiei utilizată la nivel naţional pentru evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de habitate la nivelul unei singure arii naturale protejate

Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu articolul 17 al Directivei Habitate, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel naţional pentru fiecare regiune biogeografică, (pentru siturile din cadrul reţelei Natura 2000 şi pentru întreg teritoriul naţional), aceiaşi metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări, constând de exemplu în eliminarea arealului natural al speciei/ tipului de habitat (engl. range), acest parametru nemaifiind relevant odată cu reducerea scării geografice și dimensiunilor teritoriului. De asemenea, aceeaşi metodologie poate fi aplicată şi pentru alte specii decât cele de importanţă comunitară, precum şi pentru alte tipuri de habitate (de exemplu: clasificate la nivel naţional).

Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:

• suprafaţa ocupată de tipul de habitat; • structura şi funcţiile tipului de habitat; • perspectivele viitoare ale tipului de habitat.

Astfel, starea de conservare a unei specii într-un sit presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:

• mărimea populaţiei speciei; • habitatul speciei; • perspectivele viitoare ale speciei.

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor şi a tipurilor de habitate. De exemplu, metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia şi pentru mărimea populaţiei speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă aceşti parametri sunt “favorabili” sau “nefavorabili”, respectiv “nefavorabil-inadecvat” sau “nefavorabil-rău”. Respectivele valori de prag constituie deci valori de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate.

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă trebuie să fie estimate pe principii ştiinţifice, motiv pentru care pot să difere între două versiuni ale planului de management pentru aceeaşi arie naturală protejată, având în vedere faptul că este normal ca în perioada de timp scursă între momentul elaborării primului plan (cel vechi) şi a celui de-al doilea (planul actual), nivelul de înţelegere şi cunoaştere a habitatelor şi speciilor să crească. Determinarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă nu este simplă, chiar dacă aceste concepte nu sunt noi şi sunt tratate în mai multe lucrări ştiinţifice, de exemplu: Soule & Orians (eds) (2001) Conservation Biology: Research Priorities for the Next Decade sau Primack (2008) A Primer of Conservation Biology, Fourth Edition.

În cazul în care însă nivelul actual de cunoaştere ştiinţifică nu este suficient şi/sau datele de teren sunt insuficiente pentru a putea determina aceste valori, va fi utilizată “judecata experţilor” pentru estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă în raport cu valorile actuale.

Totuşi, evaluarea stării de conservare este cu atât mai corectă cu cât creşte nivelul de cunoaştere, iar datele colectate sunt mai multe; prima astfel de evaluare a stării de conservare a unui tip de habitat/ a

9

unei specii trebuie privită ca punctul de plecare în procesul gradual de îmbunătăţire a nivelului de înţelegere ştiinţifică şi de creştere a cantităţii de date disponibile (de exemplu ca rezultat al monitorizării conform prevederilor art. 11 al Directivei Habitate). În cele din urmă trebuie evitată pe cât posibil încadrarea stării de conservare a unui tip de habitat sau a unei specii în categoria „necunoscută”.

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă reprezintă valorile MINIME necesare care garantează viabilitatea pe termen lung a unei specii/ a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, respectiv asigură premizele necesare ca în viitorul previzibil specia/tipul de habitat să rămână prezente în aria naturală protejată cu o populaţie/suprafaţă cel puţin egală cu populaţia/suprafaţa la momentul realizării primului plan de management.

Fiind cunoscut faptul că în momentul de faţă gradul de cunoaştere şi datele colectate sunt în cele mai multe cazuri insuficiente pentru a putea estima valorile de referinţă pentru starea favorabilă a parametrilor, metodologia permite în acest caz, ca în locul indicării unei valori propriu-zise pentru un parametru, să se indice raportul dintre valoarea de referinţă pentru starea favorabilă şi valoarea actuală a parametrului, respectiv aproximativ egal, mai mic, mai mare, mult mai mare. Doar în condiţii excepţionale - cum ar fi spre exemplu creşterea neobişnuită a populaţiei unei specii, ca urmare a abundenţei crescute a hranei se poate întâmpla ca valoarea de referinţă pentru starea favorabilă să fie mai mică decât valoarea actuală a unui anumit parametru. În prezent, pentru o multitudine de specii şi de parametri ai acestora (mărimea populaţiei, etc) nu este posibilă estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă, dar pe baza ”judecăţii experţilor” se poate estima/presupune cu un oarecare grad de corectitudine faptul că acele valori de referinţă pentru starea favorabilă sunt aproximativ egale, mai mari sau mult mai mari decât valorile actuale a parametrilor. Dacă valoarea de referinţă pentru starea favorabilă este mult mai mare decât valoarea actuală a unui parametru, atunci cel mai probabil starea de conservare poate fi evaluată drept “nefavorabilă-rea” pentru parametrul respectiv. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile şi nu trebuie realizată pentru: • speciile ocazionale, a căror prezenţă este doar accidentală, eratică, nefiind regulată

şi stabilă; • speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se

datorează cel mai probabil schimbărilor climatice şi pentru care nu există informaţii suficiente;

• speciile cu prezenţă incertă, a căror prezenţă este nesigură, îndoielnică, dubioasă; • speciile a căror populaţie în sit este nesemnificativă în raport cu populaţia naţională

(“populaţia relativă” în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca “D – Populaţie nesemnificativă”);

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a speciei din punct de vedere al:

• populaţiei speciei; • habitatului speciei; • perspectivelor speciei în viitor.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Evaluarea stării de conservare a unei speciei din punctul de vedere al populaţiei acesteia se va realiza diferenţiat, în funcţie de apartenenţă sau nu la avifaună (păsări), după cum urmează:

• Pentru specii care nu sunt păsări, starea de conservare a unei specii în aria naturală protejată din punct de vedere al populaţiei se va evalua doar pentru speciile rezidente (cu populaţii permanente în aria naturală protejată).

10

Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate tipurile de habitate şi nu trebuie realizată pentru:

• tipurile de habitate cu prezenţă incertă; • tipurile de habitate a căror suprafaţă în sit este nesemnificativă în raport cu suprafaţa

respectivului tip de habitat la nivel naţional (“suprafaţa relativă” fiind evaluată ca “D”);

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărui tip de habitat se va realiza pe baza evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al:

• suprafeţei ocupate; • structurii şi funcţiilor sale specifice ; • perspectivelor sale în viitor.

2.3.2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

• Capul şarpelui – Echium russicum, cod 4067: Specia nu a fost regăsită în Situl Movila lui Burcel

• Irisul sălbatic - Iris aphylla ssp. hungarica. cod 4097:

• Popândăul- Spermophyllus citellus cod 1335

a. Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general În aria protejată Movila lui Burcel nu se desfaşoară activitaţi de recoltare a fanului ceea ce are un impact negativ asupra compoziţiei floristice. Specia Robinia pseudacacia tinde să ocupe suprafeţe din aria protejată ceea ce reprezintă o ameninţare generală asupra ariei protejate. b. Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciei Iris aphylla ssp. Hungarica, de interes conservativ Activitatea cu impact asupra speciei Iris aphylla ssp. hungarica constă in recoltarea rizomilor din aria protejată şi transplantarea lor în curtea Mănăstirii.

c. Evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica

A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp.hungarica din punct de vedere al populaţiei

Nr Parametru Descriere

A.1. Iris aphylla ssp. hungarica

Cod.4079

A.2. Tipul populaţiei speciei în aria naturală protejată

Populaţie permanentă

A.3. Mărimea populaţiei speciei în aria naturală protejată

Un singur stationar cu aproximativ 8 rizomi. Reprezintă valoarea efectivă a mărimii populaţiei

A.4. Calitatea datelor

referitoare la populaţia speciei din aria naturală protejată

Bună - inventariere completă

A.5. Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

Tendinţa actuală şi/sau viitoare”, este – descrescătoare,

11

A.6. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

Calitatea datelor este bună - inventariere completă;

A.7. Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei exprimată prin calificative

Magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei în ultimii 5-6 ani, prin următoarele valori procentuale de prag: >5% (1% pe an x 5 ani) (corespunde unui declin mare al populaţiei- tendinţa este descrescătoare);

A.8. Structura populaţiei

speciei Plantele nu ajung la inflorire

A.9. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

”U2” – nefavorabilă - rea

A.10. Tendinţa stării de

conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

”-” – se înrăutăţeşte,

Matricea 1 Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei

Favorabilă Nefavorabilă -

Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută

Declin mare echivalent unei pierderi de 5% din populaţie în ultimii 5 ani

Evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp hungarica din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp hungarica din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Iris aphylla ssp

hungarica Cod.4079



B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

13 ha - valoare efectivă a suprafeţei;

B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei

bună - inventarieri complete;

B.5. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

”x” – necunoscut

B.6. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

”0” – stabilă,

12

B.7. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

B.8. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.9. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei


B.10. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei


B.11. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

”-” – descrescătoare,

B.12. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

”FV” – favorabilă,

B.13. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei


Matricea 2: Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei

Tendinţa Combinaţia dintre Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei [B.9.] şi

Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei [B.12.]

- (descrescătoare) -/0 sau -/- sau 0/-

Matricea 3: Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată

Nefavorabilă - rea Necunoscută

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supravieţuirea pe termen lung a speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor


A.1 Iris aphylla ssp. hungarica

Cod.4079

13


Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)

C.3. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

”-” – descrescătoare,

C.4. Perspectivele speciei din punct de vedere al populaţiei

U1 – perspective rele

C.5. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei


C.6. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile,

C.7. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.8. Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Mediu - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat mediu asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor [C.10.] a fost estimat ca fiind ridicat sau mediu;

C.9. Viabilitatea pe termen

lung a speciei Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;

C.10. Tendinţa stării de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor


Evaluarea globală a speciei

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Iris aphylla ssp. hungarica în cadrul ariei naturale protejate

Nr Parametru Descriere A.1. Iris aphylla ssp.

hungarica Cod.4079



D.3. Starea globală de conservare a speciei

”U1” – nefavorabilă - inadecvată,

D.4. Tendinţa stării globale de conservare a speciei


14

Matricea 4

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

o Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei [A.15.] o Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei [B.15.] o Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor [C.14.]

pe baza matricii:

Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută

Unul sau mai mulţi parametri în stare rea

Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciei Spermophyllus citellus de interes conservativ Activitatea cu impact asupra speciei Spermophyllus citellus constă în păşunarea suprafetelor din jurul sitului şi parţial în interiorul acestuia.

c. Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophyllus citellus

A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Spermophyllus citellus din punct de vedere al populaţiei


A.11. Spermophyllus citellus

Cod.1335



A.13. Tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

Tendinţa actuală şi/sau viitoare”, este – stabilă

A.14. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a mărimii populaţiei speciei

Calitatea datelor este bună - inventariere completă;

A.15. Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

favorabilă

A.16. Tendinţa stării de

conservare din punct de vedere al populaţiei speciei

stabilă

Matricea 1 Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei


Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută

parametrii sunt în stare favorabilă

15

Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophyllus citellus din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Spermophyllus citellus din punct de vedere al habitatului speciei Nr Parametri Descriere A.1. Spermophyllus

citellus Cod.1335



B.14. Suprafaţa habitatului speciei în aria naturală protejată

13 ha - valoare efectivă a suprafeţei;

B.15. Calitatea datelor pentru suprafaţa habitatului speciei

bună - inventarieri complete;

B.16. Raportul dintre suprafaţa adecvată a habitatului speciei şi suprafaţa actuală a habitatului speciei

”x” – necunoscut

B.17. Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei


B.18. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei


B.19. Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.20. Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei


B.21. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei


B.22. Tendinţa actuală globală a habitatului speciei funcţie de tendinţa suprafeţei şi de tendinţa calităţii habitatului speciei

stabilă

B.23. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei


Matricea 2: Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei

Tendinţa Combinaţia dintre Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei [B.9.] şi

Tendinţa actuală a calităţii habitatului speciei [B.12.]

stabilă 0

16

Matricea 3: Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.



Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată este adecvată pentru supravieţuirea pe termen lung a speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei Spermophyllus citellus din punctul de vedere al perspectivelor speciei

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Spermophyllus citellus din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor


A.1 Spermophyllus citellus

Cod.1335



C.11. Tendinţa viitoare a mărimii populaţiei

stabilă

C.12. Tendinţa viitoare a suprafeţei habitatului speciei


C.13. Perspectivele speciei din punct de vedere al habitatului speciei

FV – favorabile,

C.14. Efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei;

C.15. Intensitatea presiunilor actuale asupra speciei

Mediu - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat mediu asupra speciei, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra speciei în viitor [C.10.] a fost estimat ca fiind ridicat sau mediu;

C.16. Viabilitatea pe termen

lung a speciei Viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată;

Evaluarea globală a speciei

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Spermophyllus citellus în cadrul ariei naturale protejate

Nr Parametru Descriere A.1. Spermophyllus

citellus Cod.1335



D.5. Starea globală de conservare a speciei

favorabilă

17

Matricea 4

Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

o Starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei o Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei o Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor

Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută

parametri în stare bună

2.3.3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A HABITATELOR Evaluarea activităţilor cu impact asupra tipurilor de habitate de interes conservativ Împădurirea unei suprafeţe tangente cu aria protejată reprezintă un impact concretizat prin pătrunderea speciei subspontane Robinia pseudacacia în aria protejată şi eliminarea speciilor caracteristice stepelor pontosarmatice. Evaluarea stării de conservare a habitatului 62C0 Stepe Ponto-Sarmatice din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către habitat

Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului 62C0 Stepe Ponto-Sarmatice din punct de vedere al suprafeţei ocupate Nr Parametru Descriere

E.1. Stepe Ponto-Sarmatice

EC - tip de habitat de importanţă comunitară;

E.2. Codul unic al tipului de habitat

62C0

E.3. Suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

13 ha- valoare efectivă a suprafeţei;

E.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa ocupată de tipul de habitat în aria naturală protejată

Bună - inventarieri complete;

E.5. Tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat


E.6. Calitatea datelor privind tendinţa actuală a suprafeţei tipului de habitat

Bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;

E.7. Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate


E.8. Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate

”0” – este stabilă,

18

Matricea 8Matricea de evaluare a starii de conservare a habitatului Stepe Ponto-Sarmatice din punct de vedere al suprafeţei ocupate


inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută

Tendinţa actuală a suprafeţei

tipului de habitat [E.10.]

este stabilă

Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului

Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului 62C0 Stepe Ponto‐Sarmatice din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice





62C0

F.3. Structura şi funcţiile tipului de habitat

Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice nu se află în condiţii bune, dar nici mai mult de 25% din suprafaţa tipului de habitat nu este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile sale (incluzând şi speciile sale tipice);

F.4. Starea de conservare a

tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice

U1” – nefavorabilă - inadecvată,

F.5. Tendinţa stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice


Matricea 9 Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor specifice habitatului:

Favorabilă Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă –rea Necunoscută

Mai puţin de 25% din suprafaţa tipului de habitat în aria naturală protejată este deteriorată în ceea ce priveşte structura şi funcţiile habitatului (incluzând şi speciile sale tipice)

19

Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor

Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare

Nr Parametru Descriere E.1. Stepe Ponto-

Sarmatice EC - tip de habitat de importanţă comunitară;

E.2. Codul unic al tipului

de habitat 62C0

G.3. Tendinţa viitoare a suprafeţei tipului de habitat


G.4. Perspectivele tipului de habitat în viitor

U2 – perspective inadecvate

G.5. Efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor

Mediu - impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat mediu, semnificativ asupra tipului de habitat, afectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;

G.6. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat

viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat ar putea fi asigurată;

G.7. Intensitatea presiunilor actuale asupra tipului de habitat

Mediu - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera în viitor un efect cumulat mediu asupra tipului de habitat, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat ca fiind ridicat sau mediu;

G.8. Intensitatea

ameninţărilor viitoare asupra tipului de habitat

Mediu - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat mediu asupra tipului de habitat, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat ca fiind ridicat sau mediu;

G.9. Starea de conservare a

tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare


G.10. Tendinţa stării de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare


Matricea 10 Matricea evaluării stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al perspectivelor viitoare ale acestuia, în urma implementării planului de management actual:



Principalele impacturi, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect semnificativ asupra

20

tipului de habitat; Evaluarea globala a stării de conservare a habitatului

Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat Nr Parametru Descriere




62C0

H.3. Starea globală de conservare a tipului de habitat


H.4. Tendinţa stării globale de conservare a tipului de habitat


Matricea 11:

Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat se obţine prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv:

• Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei ocupate [E.17];

• Starea de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al structurii şi al funcţiilor specifice [F.4.]

• Starea de conservare a tipului de habitatul din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare [G.10];

pe baza matricii:

Favorabilă Nefavorabilă -inadecvată Nefavorabilă - rea Necunoscută

parametrii de mai sus sunt cel puţin unu în stare nefavorabilă

21

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Baboianu, G., Benea, C., & Rusu, T., 2009 - Conservarea naturii şi a biodiversităţii, Ed. U.T. Press, Cluj-Napoca.

2. Baboianu, G., Benea, C., & Rusu, T., 2009 - Strategii şi politici europene în dezvoltarea durabilă şi protecţia biodiversităţii, Ed. U.T. Press, Cluj-Napoca.

3. Baltag, E., & Pocora, V., 2009 - Reţeaua Natura 2000 - în regiunea Moldovei (România), Ed. Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi.

4. Bălteanu, D., & Şerban, M., 2005 - Modificările globale ale mediului. O evaluare interdisciplinară a incertitudinilor, Ed. CNI ”Coresi” S.A, București.

5. Bănărescu, P., & Boşcaiu, N., 1973 - Biogeografie. Perspectivă genetică şi istorică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.

6. Cambroux, I., & Schwoerer, C., 2007 - Evaluarea statutului de conservare al habitatelor și speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, (Traducător: R. Cornici) Ed. Balcanic, Timişoara.

7. Chifu T., colab., 2006 - Flora şi vegetaţia Moldovei (România), 1-2, Edit. Edit. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi

8. Ciocârlan V., 2000 - Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, ed. a 2a, Bucureşti: Edit. Ceres, 1138 pp.

9. Ciumaşu, I. M., & Ştefan, N., 2008 - An Introduction to the Theory and Practice of Sustainable Development - Introducere în teoria și practica dezvoltării durabile, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi.

10. Constantin, E. D., 2008 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii pe plan naţional şi internaţional, Ed. Psihomedia, Sibiu.

11. Costică, M., & Borza, M., 2009 - Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România, Ed. Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi.

12. Cristea, M. D., 2006 – Biodiversitatea, Ed. Ceres, Bucureşti.

13. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 - Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X).

14. Dumitrescu, C. I., 2005 - Dezvoltare durabilă și mediul natural, Ed. Bren, București.

15. Directiva Habitate - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice/Directiva FFH.

16. Glăvan, T., & Marcu, A., 2008 - Strategii europene de protecţie a diversităţii biologice. Protecţia şi conservarea naturii în sud-estul Moldovei, Ed. Fundaţiei Universitare” Dunărea de Jos”, Galaţi.

17. Lupaşcu, A., 2004 - Biogeografie cu elemente de ocrotirea şi conservarea biodiversităţii, Ed. Terra Nostra, Iaşi.

18. Mohan, G., & Ardelean, A., 2006 - Parcuri şi rezervaţii naturale din România, Ed. Victor B Victor, Bucureşti.

19. Nicoară, M., 2004 - Biodiversity conservation, Analele Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi, Tom L, Secţiunea Biologie animală.

22

20. Nicoară, M., & Bomher, E., 2010 - Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi. Iaşi: Ed. Pim.

21. Nicoară, M., & Bomher, E., 2005 - Ghidul ariilor protejate din judeţul Iaşi, Ed. Tipo Moldova, Iaşi.

22. Oprea Ad., 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Edit. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, ISBN 973-703-112-1, 668 pag.

23. Paraschivescu, V., 2009 - Strategii de mediu. Conflicte ale dezvoltării durabile, Ed. Tehnopress, Iaşi.

24. Pop I., Homei V., 1973 - Mamifere din România. Volumul II. Editura Științifică Bucureşti, p. 99-101.

25. Primack, R. B., Pătroescu, M., Rozylowicz, L., & Iojă, C., 2008 - Fundamentele conservării diversităţii biologice, Ed. Agir, București.

26. Proorocu, M., 2006 - Arii naturale protejate, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca.

27. Sârbu, A., 2001 - Diversitatea plantelor în contextul strategiei europene de conservare a biodiversităţii - cursuri postuniversitare elaborate în cadrul proiectului Tempus - Phare IB- JEP 14030, Ed. Alo, Bucureşti!, Bucureşti.

28. Sârbu A., Sârbu I., Oprea Ad., Negrean G., Cristea V., Coldea G., Cristurean I., Popescu G., Oroian S., Baz A., Tănase C., Bartok K., Gafta D., Anastasiu P., Crişan F., Costache I., Goia I., Maruşca Th., Oţel V., Sămărghitan M., Henţea S., Pascale G., Răduţoiu D., Boruz V., Puşcaş M., Hiriţiu M., Stan I., Frink J., (2007) - Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România, Edit. Victor B Victor, Bucureşti, pp.: 397

29. Spitzenberger, F and Bauer, K (2002) - Ziesel Spermophilus citellus (Linnaeus, 1766). In: Die Säugetierfauna Österreichs. (F Spitzenberger, ed.) Grüne Reihe des Bundesministeriums für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Vienna, p. 356—365

30. Schneider, E., & Drăgulescu, C., 2005 - Habitate și situri de interes comunitar, Ed. Universităţii ”Lucian Blaga”, Sibiu.

31. Stanciu, E., & Florescu, F., 2009 - Arii protejate din România. Noţiuni introductive, Ed. ”Green Steps”, Braşov.

32. Stoica, Ș., 2010 - Biodiversitatea. Coordonate europene, naţionale şi mondiale, Ed. Tipo Printing, Bucureşti.

33. Vădineanu, A.,1998 - Dezvoltarea durabilă: teorie şi practică, Ed. Universității din Bucureşti, Bucureşti.

34. Walter, H., 1974 - Vegetaţia pământului în perspectivă ecologică, Ed. Științifică, Bucureşti

23

STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE A STĂRII DE CONSERVARE A ... · STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE A...

Documents

Transcript of STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE A STĂRII DE CONSERVARE A ... · STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE A...