Percepția Stării de Fericire Refacut

8/17/2019 Percepția Stării de Fericire Refacut

1/24

Grec

Nicoleta

MRU, II


2/24

Politicile sociale= măsuri şi acţiuni ale statului

(strategii, programe, proiecte, instituţii, legislaţie etc) care se

adresează nevoilor de protecţie socială, educaţie, sănătate,

locuire

Scop: modificarea caracteristicilor vieţii sociale a comunităţii,

promovarea bunăstării sociale;


3/24

Politica – în sensul de viaţă politică, partide, instituţii,

ideologii etc. în cadrul sistemului de reprezentare

Politici – în sensul operativ, ca ansamblu de măsuri şi activităti

prin care administraţia centrală sau locală intervine într-un

anumit domeniu.


4/24

Creştere economică , industrializare şi urbanizare

Schimbare demografică , îmbătrânirea populaţiei

Consolidarea statului, întărirea statelor – naţiune

Consolidarea democraţiei politice

Creşterea puterii politice a social-democraţiei

Crizele economice din anii 1930

Războiul

Blocul Comunist, „Războiul Rece”


5/24

Politicile sociale sunt elaborate şi promovate de sat, prin

instituţiile centrale şi locale, cu sprijinul comunităţilor .

Parlamentul adoptă legislaţia, Guvernul propune legi, le

pune în practică prin ministere, agenţii naţionale şi

structurile din teritoriu.

1. Legislaţia

2. Finanţarea

3. Resursele umane


6/24

5 . Ziua Internațională a Fericirii și percepția stării de

fericire

Orice stat are o politică socială proprie, caracterizată

prin anumite obiective specifice.

Obiectivul central al politicilor sociale estebunăstarea /starea de bine

Starea de bine subiectivă (SBS) trebuie definită în

termenii satisfacției vieții (evaluarea cognitivă, în acord custandardele subiective ale individului) și ai „balanței hedonice”

(sau ai balanței dintre afectele plăcute și afectele neplăcute).


7/24

Conform cercetărilor lui Norman M. Bradburn afectele

pozitive și afectele negative sunt independente, ele pot fi

studiate separat, astfel unii autori au adăugat o a treia

dimensiune a SBS: absența afectelor negative.

S-a ajuns astfel la ipoteza tripartită a SBS:

1) satisfacția cu viața (evaluarea cognitivă);

2) persistența dispoziției psihice pozitive ( prezența afectelor

pozitive);

3) absența celei negative (lipsa afectelor negative).

Este necesară îmbinarea celor trei componente pentru a

putea vorbi de fericire.


8/24

Septimiu Chelcea în lucrarea Fricile sociale ale românilor.

Studii de psihosociologie a propus modelul „Triunghiul fericirii”

- ia în considerație evaluarea cognitivă și trăirea afectivă, făcând

distincție între „fericirea mundană” și „fericirea transcendentală”.


9/24

➢ instituită la 12 iulie 2012 în cadrul celei de-a 66-a

reuniuni a Adunării Generale a ONU

➢ se sărbătorește în fiecare an la 20 martie, 2015 fiind abia

al treilea an în care se sărbătoreşte fericirea ca „scop

fundamental al existenţei umane”


10/24

Fericirea e un drept fundamental preluat în Declarația de

Independență a Statelor Unite ale Americii de Thomas

Jefferson(1776)

Fericirea - o resursă pentru a măsura progresul social și

rezultatele politicilor publice. Fericirea individuală,a familiilor, a

angajaților,satisfacția pe care o dobândesc,raportarea cu

optimism la viitor sunt cruciale pentru creșterea oricărei

societăți.

Happy Channel, a lansat o petiţie online prin care solicită

ca dreptul la fericire să figureze în Carta Drepturilor

Fundamentale ale Uniunii Europene


11/24

În aul 2016 fost realizat un studiu de Gallup World Poll în peste

150 de țări.Indicele fericirii variază între 10-0:

10 (cea mai bună viață posibilă)

0 (cea mai rea viață posibilă)Media scorurilor este 5,353

Pe primele 3 poziții se află:

1. Danemarca (m = 7,527)2. Elveția (m = 7,509)

3. Islanda (m = 7,498)

Iar ultimele trei poziții: Togo (m = 3,303), Siria (m = 3,069) șiBurundi m =2 905 .


12/24

România, cu scorul de 5,528, se plasează în prima

jumătate a clasamentului internațional al fericirii, având o

medie mai mare decât media pentru cele 157 de țări.În imediata noastră apropiere apar:

Estonia (m = 5,517)

Jamaica (m = 5,510)Croația (m = 5,488)

Cu exceția Republicii Moldova (locul 55, m = 5,897), țările

vecine ocupă poziții mai modeste decât noi (Serbia, locul 86,m = 5, 177; Ungaria, locul 91, m = 5, 145; Ucraina, locul 123,

m = 4,324; Bulgaria, locul 129, cu m = 4,217)


13/24

Conform datelor preluate în anul 2015 de

pe Eurostat mulţumirea faţă de viaţă tinde să descrească odată

cu înaintarea în vârstă astfel:

➢ o medie de 7,6 la nivelul populaţiei europene cu vârste

cuprinse între 16 şi 24 de ani

➢ o medie de 6,2 în cazul persoanelor de peste 75 de ani

Profil român nefericit: vârsta de 45 – 54 de ani,

locuieşte în regiunea de Vest a României, singur, nu are

urmaşi, este plătit cu o sumă sub media naţională de salarizare

şi ca atare este predispus la întârzierea plăţilor către creditori.


14/24

Profil român fericit: provine dintr-un oraş mic, are

o familie mai numeroasă decât media, copiii sunt angajaţi

şi au venituri peste medie, are un loc de muncă bine

recompensat material, în care este recunoscut profesional

şi care îi permite un echilibru cu timpul liber.


15/24

Românul fericit:

- are timp pentru familie şi prieteni, persoane extrem de importante

pentru existenţa sa

- a învăţat să se bucure de orice moment şi să evite problemele

- ştie ce însemnă şi a învăţat să cultive încrederea în mediul de

afaceri, vecini şi autorităţi.

Nu există diferențe majore între cele 2 genuri privind

percepția fericirii: media bărbaţilor mulţumiţi de viaţă este de 7,1,

iar a femeilor de 7,0.


16/24

Care sunt persoanele cele mai fericite? Persoanele

din spaţiile geografice dominate de speranţa ridicată de

viaţă, de PIB-ul cel mai ridicat sau, de media salarială cea

mai ridicată din lume?

Răspuns neașteptat:nu sunt nici japonezii, populaţia cu cea mai ridicată

speranţă de viaţă,

nici luxemburghezii - cel mai ridicat PIB/cap de locuitor

fericirea pare mai degrabă o caracteristică ce ţine de un

complex de factori economici si culturali


17/24

Din primele 10 ţări şapte se află în America Latină:

Panama, Paraguay, El Salvador, Venezuela, Guatemala,

Ecuador şi Costa Rica.

Cea mai fericită ţară: Fiji, un mic stat aflat între

două continente, în care 93 % dintre locuitori se

declară fericiţi.

Cea mai nefericită țară: Irak găsim, doar 31 %

dintre locuitori răspunzând că sunt – într-o oarecare măsură

– fericiţi.

Conform studiului Everyday Health realizat de


18/24

Conform studiului Everyday Health realizat de

Chris Iliades în 2015 există meserii predestinate pentru

fericirea oamenilor cum ar fi: preoţii , pompierii şi

psihologii

87% dintre preoţi sau călugări sunt foarte satisfăcuţi

de meseria şi rolul pe care îl au.

80 % dintre pompieri simt o doză de fericire când îşi practică meseria

67 % dintre psihologi sunt extrem de mulţumiţi de

cariera lor.

În topul „meseriilor fericite” au mai fost

menţionate profesiile de cadru didactic, medic, instalator,

fermieri, pădurari , oamnii cu afaceri proprii, artiştii

(scriitorii, sculptorii, pictorii), inginerii şi arhitecţii .


19/24

” Zâmbete la plic”

Asociaţia DeVision a lansat în 2016 a treia ediţie a proiectului

“Zâmbete la plic” al cărui scop este să aducă un zâmbet pe

feţele românilor.


20/24

Cântecul ”Happy”, intepretat de Pharrell Williams utilizat

în acte de caritate

Cântecul ”Happy”, intepretat de Pharrell Williams a fost

difuzat non-stop 13 zile pe un post online afiliat serviciului

iHeartRadio. Pharrell Williams a fost desemnat în 2014ambasador al Fundaţiei ONU, și îi îndeamnă pe toţi fanii să

promoveze această sărbătoare pe diverse platforme de socializare

Organizatorii evenimentului vor dona toate fondurile obţinute înaceastă perioadă organizaţiilor afiliate ONU care organizează

acţiuni de caritate.


21/24


22/24

Fericirea este una dintre stările practic imposibil decuantificat într-o modalitate universal valabilă.

Am constatat, în cadrul acestui material, că nu se poate face o

asociere riguroasă între gradul de fericire şi putere financiară – naţională sau personală – sau alte criterii clar definite.

Fericirea este un atribut strict personal al fiinţei umane.

Și cu siguranţă putem afirma că cel mai uşor putem ajunge săfim fericiţi, începând cu o stare de bună dispoziţie şi … cu un

zâmbet.

Concluzii


23/24

Bibliografie

1. Pop Luana Miruna, Dicționar de politici sociale. București

20022. Popescu Raluca, Politici sociale, Suport de curs, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, 20153. Varjan Daniela, Economie și politici sociale, 20054. Internet:Chelcea Septimiu, „România nefericită” – un titlu de presănefericit, 2016, http://romaniasociala.ro/2016/04/22/romania-nefericita-un-titlu-de-presa-nefericit/ www.Eurostat.com , http://ec.europa.eu/eurostat/data/statistics-a-

z/abcwww.everydayhealth.com, http://www.everydayhealth.com/ www.grossnationalhappiness.com,http://www.grossnationalhappiness.com/


24/24

Percepția Stării de Fericire Refacut

Documents

Transcript of Percepția Stării de Fericire Refacut