1

COMUNICAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVEDIN PERSPECTIVA RELAŢIILOR PUBLICE

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific DoctorandProf.univ.dr.MIHAI COMAN ION GHERGHIŢĂ

UNIVERSITATEA BUCUREŞTIFACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

2008

2

CAP I - ROLUL COMUNICĂRII ÎN RELAŢIA CUSOCIETATEA CIVILĂ

Prezintă consideraţii teoretice şi metodologice privind: CONCEPTUL ŞI COMPONENTELE COMUNICĂRII (structura

sistemului de comunicare; caracteristicile comunicării; teorii ale comunicării, condiţiile unei comunicări optime);

MODALITĂŢILE DE COMUNICARE (canale şi reţele de comunicare, bariere ale comunicării);

CONCEPTUL DE SOCIETATE CIVILĂ ŞI SPAŢIU PUBLIC COMUNICAREA CU MASS-MEDIA („Inventarul” presei, Revista

presei, Mijloace de comunicare: comunicatul de presă; dosarul de presă; conferinţa de presă; călătoria de presă; campaniile de comunicare, Interviul, Briefing-uri – jurnalişti străini)

EFECTELE MASS-MEDIA ÎN SPAŢIUL PUBLIC

3

CAP II - LOCUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR PUBLICE ÎN PROCESUL COMUNICĂRII

Acest capitol este destinat consideraţiilor generale şi are ca direcţii prioritare de cercetare:

ORIGINEA, EVOLUŢIA, FUNCŢIILE ŞI FORMELE DE EXERCITARE A RELAŢIILOR PUBLICE (publicitatea; reclama; afacerile publice; promoţiunea; lobby-ul; strângerea de fonduri; marketingul);

STRUCTURA DEPARTAMENTELOR DE RELAŢII PUBLICE ŞI ROLUL ACESTORA (organizarea unui departament de relaţii publice; avantajele şi dezavantajele de a lucra într-un departament);

ROLUL RELAŢIILOR PUBLICE ÎN DEMOCRAŢIILE MODERNE; PRINCIPII ŞI VALORI ÎN RELAŢIILE PUBLICE (etica şi

responsabilitatea, cadrul juridic de reglementare, norme şi prevederi interne care reglementează activitatea de relaţii publice în MIRA)

4

CAP III - TRANSFORMAREA INSTITUŢIILOR STATULUI ŞI REALIZAREA COMUNICĂRII ÎN PERIOADA POST-DECEMBRISTĂ

Este axat pe COMUNICAREA MIRA CU SOCIETATEA CIVILĂ şi abordează: CADRU LEGAL & INSTITUŢIONAL cu referire la:Principalele obiective şi principiile care stau la baza activităţii de relaţii publice în MIRA;

Organizarea activităţii şi sistemul de Relaţii Publice în MIRA. Mijloacele de informare în masă centrale şi teritoriale;Atribuţiile ofiţerilor de relaţii publice şi ale purtătorilor de cuvânt;

Strategia de Comunicare şi Relaţiile Publice a ministerului;Modalităţi de comunicare publică: în plan intern şi extern;Specificul comunicării şi al relaţiilor publice în: INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE; INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE; INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ; INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ; INSTITUŢIA PREFECTULUI

5

CAP IV - SPECIFICUL COMUNICĂRII MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE CU SOCIETATEA CIVILĂ

OBIECTIVELE CERCETĂRII evaluarea gradului de satisfacţie al lucrătorilor din

poliţie faţă de comunicarea internă şi externă a instituţiilor în care îşi desfăşoară activitatea

stabilirea modului în care se realizează comunicarea internă şi externă a structurilor MIRA şi a nivelului de instruire a personalului în utilizarea de tehnici şi mijloace moderne de comunicare

6

Ipoteze ale cercetării

1. Comunicarea cu/în structurile MIRA generează insatisfacţie pentru personalul din instituţiile ministerului.

2. MIRA nu asigură printr-o comunicare adecvată informarea oportună a populaţiei cu privire la activităţile desfăşurate şi demersurile întreprinse pentru realizarea unei politici de asigurare a ordinii publice.

3. Personalul MIRA nu deţine cunoştinţele necesare utilizării de tehnici şi mijloace moderne de comunicare, care să constituie premisele realizării unei bune comunicări între MIRA şi societatea civilă/alte instituţii.

4. Imaginea MIRA în societate este într-un proces de schimbare; relaţiile publice au contribuit decisiv la această schimbare.

7

REZULTATELE CERCETĂRII

A. Chestionarul : „satisfacţie a comunicării”

Chestionarul a avut 3 dimensiuni:

1. Comunicarea externă/inter-instituţională2. Comunicarea în cadrul MIRA - comunicarea

transversală (între structuri de acelaşi nivel: între instituţiile aceluiaşi minister, între serviciile din cadrul unei instituţii, între subiect şi colegi) şi comunicarea longitudinală (ierarhică).

3. Comunicarea interpersonală (modul de comunicare şi informare a respondentului)

8

Grafic nr 1. Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de satisfacţie privind comunicarea externă

0

15

30

45

60

75

comunicarea interinstitutionala 40.0 52.9 7.1

comunicarea institutiei cu societateacivila

16.4 45.1 38.5

gradul de transparenta al comunicariiexterne

12.8 34.9 52.2

accesul cetatenilor la informatii privindactivitatea institutiei

8.5 29.9 61.6

calitatea informatiilor obtinute de cetateni 10.3 53.4 36.3

foarte nesatisfacut + nesatisfacut

indecis foarte satisfacut + satisfacut

9

Grafic nr 2. Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de satisfacţie privind comunicarea internă

0

25

50

75

institutia în care lucrati si alteinstitutii MIRA

10.8 29.5 59.6

între servicii (birouri) 31.8 12.5 55.7

transversal (între colegi) 13.3 32.7 54.0

longitudinal (între conducere sipersonalul de executie)

28.3 15.2 56.5

foarte nesatisfacut + nesatisfacut

indecis foarte satisfacut + satisfacut

10

Grafic nr 3. Distribuţia respondenţilor în funcţie de gradul de satisfacţie privind comunicarea interpersonală

0

15

30

45

60

75

90

participarea în procesul decomunicare interna

7.2 9.5 83.4

posibilitatile de exprimare a ideilorîn cadrul institutiei

26.3 13.4 60.3

gradul de informare din parteaconducerii

29.8 14.1 56.1

modul în care conducerea văapreciaza realizarile

10.9 29.7 59.5

modul în care conducereaîntelege problemele cu care vaconfruntati

29.2 47.3 23.4

calitatea informatiilor obtinute 0.88 34.7 64.4

accesul la informatii în cadrulinstitutiei

26.7 13.7 59.6

foarte nesatisfacut + nesatisfacut

indecis foarte satisfacut + satisfacut

11

B. Analiza si interpretarea chestionarului: „modul de realizare a comunicării dintre MIRA şi societatea civilă sau alte instituţii şi a nivelului de instruire a personalului în utilizarea de tehnici şi mijloace moderne de comunicare”

Chestionarul a avut 2 dimensiuni: 1. modul de realizare a comunicării externe2. nivelul de instruire a personalului în folosirea

tehnicilor de comunicare şi mijloacelor moderne de transmitere/primire a mesajelor

12

Grafic nr 4. Distribuţia subiecţilor în funcţie de aprecierea gradului de informare privind locul şi rolul MIRA în raport cu alte ministere

Grafic nr 5. Distribuţia subiecţilor în funcţie de răspunsurile la întrebarea “În activitatea poliţiei, comunicarea publică este un obiectiv prioritar?”

foarte mare22.6%

foarte mic

1.3%

mic1.7%

la fel ca si al altor ministere

31.6%

mare42.7%

foarte mica

masura1.3%

foarte mare

masura63.5%

mare masura25.6%

mica masura

9.6%

13

Grafic nr 6. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind imaginea MIRA (comparativ cea furnizată de minister cu cea care se reflectă în mass-media)

01020304050607080

deloc 0.3 0.9 5.2 13.0 7.5

foarte mica + mica masura 24.7 26.0 14.2 40.0 31.0

foarte mare + mare masura 75.0 73.1 80.5 47.0 61.5

comunicate de presă

paginile WEB

televiziunea posturile radio

presa scrisă

14

Grafic nr 7. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind măsura în care activităţi ale poliţiei sunt transparente şi comunicate adecvat populaţiei

0% 25% 50% 75% 100%

prezenta in strada

mentinerea si restabilirea ordinii

raspuns la reclamatii ale cetatenilor

raspuns la apelurile cetatenilor

oferirea unor servicii

investigarea infractiunilor

prevenirea infractiunilor

foarte mare masura 33.2 33.6 24.1 29.7 14.2 24.2 33.1

mare masura 35.9 41.9 38.7 39.4 34.2 37.5 48.3

mica masura 21.5 23.2 29.8 29.9 42.6 23.0 13.8

foarte mica masura 9.4 1.2 7.2 0.9 7.0 7.9 4.8

deloc 0.3 2.0 7.4

prezenta in strada

mentinerea si restabilirea

ordinii

raspuns la reclamatii ale cetatenilor

raspuns la apelurile

cetatenilor

oferirea unor servicii

investigarea infractiunilor

prevenirea infractiunilor

15

Grafic nr 8. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind măsura în care consideră că sunt cetăţenii interesaţi să fie informaţi în legătură cu activitatea poliţiei

mare masura48.1%

foarte mare

masura26.9%

foarte mica

masura7.2%

mica masura11.2%

cateodata mica,

cateodata mare6.6%

16

Grafic nr 9. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind relaţia dintre cei 2 poli ai sistemului de comunicare: emiţător şi receptor – MIRA vs. populaţie

0

25

50

75

foarte mica + mica masura 21,5 23,5 1,9

cateodata mica, cateodata mare 46,5 34,5 25,0

foarte mare + mare masura 32,0 42,0 73,1

1 2 3

1- cetăţenii respectă poliţia?

2 - poliţia este ajutată de către cetăţeni?

3 - comunicarea externă MIRA satisface nevoile cetăţenilor?

17

Grafic nr 10. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind semnificaţia termenului comunicare

42,4%57,6%

59,7%39,2%

60,7%38,5%

84,9%15,1%

94%5,2%

schimb de informaţii cumass-media

schimb de informaţii cupublicul

schimb de informaţii cucolegii

schimb de informaţii cuşeful ierarhic

să primesc informatii

da nu

18

Grafic nr 11. Distribuţia respondenţilor în funcţie de mijloacele (canalele) de comunicare pe care le foloseşte

Grafic nr 12. Distribuţia respondenţilor în funcţie de frecvenţa utilizării mijloacelor moderne de comunicare

63,8% 36,2%

94% 6%

98,5% 1,5%telefon

fax, curier

internet (e-mail)

danu

10,3%

0,8%

3,5% 54,5%

30,9%

0 30 60

foarte rar

rar

indecis

des

foarte des

19

3. Analiza şi interpretarea datelor statistice privind imaginea MIRA în mass-media

Imaginea MIRA (ca minister, include atât aparatul central, cât şi structurile subordonate) reflectată de presa centrală a fost una obiectivă (trei din patru trimiteri au fost neutre), cu tendinţe de polarizare pozitivă. Au fost înregistrate 47.197 de referiri (24,42% - pozitive, 6,74%- negative şi 68,84%- nepolarizate) cu diferenţe nesemnificative în funcţie de tipul de canal mass-media:

20

ministerul MIRA (aparatul central ca instituţie) are cea mai mică proporţie de trimiteri pozitive şi cea mai mare pentru trimiterile neutre - 6.609 referiri (20,18% - pozitive, 2,57%- negative şi 77,24% - neutre);

IGPR are cel mai multe trimiteri - 18.904 de trimiteri (26,16% - pozitive; 9,49% - negative şi 64,35%.neutre);

IGPF are cele mai multe trimiteri pozitive, dar şi negative şi în consecinţă cele mai puţine referiri neutre - 2.787 de trimiteri (45,35% - pozitive; 10,44% - negative şi 44,21% neutre).

IGSU – are cea mai mică proporţie de trimiteri negative - 2.922 trimiteri (30,56% - pozitive; 1,57% - negative şi 67,86% neutre) ;

21

PROPUNERI

Înfiinţarea unor compartimente de informare şi relaţii publice, iar purtătorul de cuvânt să se ocupe numai de marketing instituţional şi nu de alte atribuţii;

Elaborarea statutului purtătorului de cuvânt şi realizarea unui ghid/manual al relaţiilor publice în care să fie reunite toate prevederile interne în domeniul relaţiilor publice şi să conţină şi exemple de bune practici;

Continuarea organizării unor convocări anuale cu ofiţerii de presă, îmbunătăţirea comunicării interne şi iniţierea de campanii mediatice;

22

PROPUNERI

Organizarea unor cursuri de specialitate pentru personalul existent şi pregătirea unor studenţi ai Academiei de Poliţie, prin parteneriat cu facultăţi civile (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Secţia de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii Bucureşti sau a Facultăţii de Jurnalism etc.), astfel încât viitori poliţişti să îndeplinească ambele cerinţe de bază ale acestui domeniu: cunoaşterea domeniului relaţiilor publice dar şi specificul activităţii instituţiei a cărei imagine o promovează;

23

PROPUNERI

Având în vedere programul prelungit de lucru, nivel ridicat de stres, gradul mare de responsabilitate şi riscurile la care sunt expuşi şi pentru a evita, pe viitor, fluctuaţia personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu se impune acordarea unor condiţii de muncă (categoria de muncă gradul I, ca şi ofiţerilor operativi), logistice şi financiare, care să stimuleze continuitatea în funcţia respectivă;

24

PROPUNERI

Relaţiile publice nu pot fi concepute în afara activităţii de cercetare, monitorizare şi evaluare, iar toate acestea reclamă fonduri şi, în consecinţă, este imperios necesară elaborarea unor reglementări care să prevadă alocarea unui buget dedicat activităţii de relaţii publice la nivel instituţional.