Studiu Privind Influenta Stresului Asupra Atentiei Distributive

7/25/2019 Studiu Privind Influenta Stresului Asupra Atentiei Distributive

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-privind-influenta-stresului-asupra-atentiei-distributive 1/11



Rezumat

In studiul de fata se incearca punerea in evidenta a !odului in care stresul afectea"a

perfor!anta atentiei distributive#Pentru a deter!ina cat de repede pot detecta participantii,

$ la nu!ar pentru fiecare grup, anu!ite obiecte pe un fundal !ulticolor, tridi!ensional, cu

diverse obiecte % nu nu!ai cele care trebuiau gasite& a! incercat punerea lor in conditii

nor!ale, intr-o sala de curs, in fata unui calculator, dar si in conditii in care factorii stresanti

au fost !ai pregnanti %!ulte voci in 'urul lor, proba s-a desfasurat in pau"a dintre cursuri,

faptul ca cel care ur!area proba le spunea la fiecare () de secunde cat ti!p !ai au &#*rebuietotusi preci"at faptul ca participantii s-au oferit voluntar pentru a a'uta la finali"area acestei

cercetari#

2



Influenta stresului asupra atentiei distributive

+!ul triete i .i defoar activitatea .ntr-un !ediu natural i social hiperco!ple/, deosebit de bogat .ninfor!a0ii care, prin inter!ediul anai"atorilor, se trans!it creierului u!an i se cifrea"a la circa )))))

bi0i1sec# in aceast avalan de infor!a0ii se prelucrea" la nivelul codurilor psihice, .n !od contient, doar

2$-)) bi0i1sec# 3ste i!portant ca din !ediul .ncon'urtor s recept! cu claritate i s prelucr! infor!a0iile

care sunt indispensabile pentru adaptarea la cerin0ele concrete ale unei anu!ite situa0ii# Aceasta presupune o

stare de contien0, valorificat sub unghi conativ i cognitiv prin inter!ediul procesului psihofi"iologic nu!it

aten0ie# 3ste foarte greu de dat o definitie e/acta a ceea ce nu!i! noi atentie# 4n literatura de

specialitate gasi! nu!eroase definitii ale atentiei din care reiese ca a fi atent .nsea!na .ntr-

un fel a te .nchide fata de lu!ea e/terioara, spre a te focali"a asupra a ceea ce te interesea"a#• ef: Atentia este un act de selectare psihica activa prin care se reali"ea"a

se!nificatia, i!portanta si ierarhi"area unor eveni!ente, obiecte si feno!ene care ne

influentea"a e/istenta %acorda! atentie lucrurilor care ne interesea"a si o !entine!

prin scopul ur!arit&#

• ef: 3ste procesul psihic de orientare selectiva, de concentrare a energiei

psihonervoase asupra unor obiecte, .nsusiri sau procese, !enite sa conduca lasporirea eficientei activitatii psihice, cu deosebire a proceselor cognitive#

5nii autori .nsa pun sub se!nul .ntrebarii aceste definitii ale atentiei sub aspectul ei selectiv,

ca focali"are asupra unei activitati particulare .n detri!entul celorlalte, consider6nd ca

atentia este un concept !ultidi!ensional#

Aceasta insa nu dispune de un con0inut

reflectoriu propriu, de un con0inut infor!a0ional specific, ci ea asigur declanarea,

!en0inerea i opti!i"area proceselor psihice cognitive# eclanarea aten0iei este

conco!itent cu declanarea de ctre un obiect-sti!ul a percep0iei, sau prin reglare

voluntar a repre"entri, !e!orrii, reactuali"rii, g6ndirii, i!agina0iei, pra/iilor etc# eci,

se poate spune c aten0ia este un nod-releu al vie0ii i al activit0ii psihice# Caracteristicile

atentiei sunt insusirile po"itive ale atentiei care facilitea"a desfasurarea opti!ala a activitatii

sunt: stabilitatea atentiei, insea!na !entinerea un ti!p !ai lung a orientarii si concentrarii

psihonervoase asupra aceluiasi fapt sau aceleiasi activitati# 3 influentata de proprietatile

sti!ulului, de co!ple/itatea si natura activitatii si nu .n ulti!ul r6nd de !otivatia

subiectului# 5n obiect cu structura si!pla si ne!iscat ne retine atentia foarte putin ti!p#

Concentrarea sau !obili"area atentiei insea!na !obili"area intereselor si eforturilor .!ntr-o

anu!ita directie .n functie de se!nificatiile sti!ulilor, paralel cu inhibarea actiunii unor

(



factori perturbatori# Gradul de concentrare e dependent de !ulti factori dintre care a!inti!:

interesul subiectului pentru acea activitate si re"istenta lui la factorii perturbatori# Se poate

!asura prin re"istenta la factori perturbatori, .n special la "go!ot# 7olu!ul atentiei adica

cantitatea de date ce pot fi cuprinse si!ultan .n planul reflectarii constiente este li!itat#

7olu!ul !ediu este de $- ele!ente# Fle/ibilitatea sau !obilitatea atentiei insea!na

capaciatea subiectului de a deplasa atentia de la un obiect la altul .n intervale c6t !ai scurte

de ti!p# Pragul !ini! de deplasare potrivit cercetarilor este de o sesi!e de secunda#

istributivitatea atentiei este proprietatea care vi"ea"a a!plitudinea unghiului de cuprindere

si!ultana .n planul constiintei clare a unei diversitati de fapte , procese, !anifestari# Adica

capacitatea de a sesi"a si!ultan .ntelesul !ai !ultor surse de infor!atii# S-a constatat faptul

ca distributia e totusi posibila c6nd !iscarile sunt puternic auto!ati"ate si infor!atiile foarte

fa!iliare# e e/e!plu pilotul de avion care este atent la o !ulti!e de lucruri .n acelasi

ti!p: el ur!areste linia ori"ontului, cadranele, asculta infor!atia din casti etc#& Cea !ai

i!portanta caracteristica a atentiei este, .n !od incontestabil .n opinia tuturor specialistilor

selectivitatea# aca un fapt, o idee, un sti!ul verbal pre"inta interes pentru o persoana,

generea"a trairi afective, aceste stari !otivational-afective vor orienta si sustine atentia cu

usurinta si pe perioade lungi de ti!p# +rientarea atentiei spre anu!iti sti!uli este

conco!itenta cu inhibarea altor sti!uli, reali"6ndu-se astfel un feno!en de filtra' sen"orial

si de organi"are, de autoreglare a energiei psihonervoase#Sunte! 9bo!bardati de !ilioane

de sti!uli si totusi, doar unii ne atrag atentia si anu!e aceia care au legatura cu cele trei

.ntrebari funda!entale din viata noastra, cei care ne agresea"a securiatea, cei care ne

sti!ulea"a se/ul sau cei care fac parte din dialogul nostru cu 3ternitatea# ar e/ista si

sti!uli neconstienti care ne atrag atentia involuntar# 4ntrebarea care se pune este ur!atoarea

9Care dintre aceste sti!uli ne vor atrage atentia ;# <aspunsul se poate da cu a'utorul

principiului do!inatiei lui 5htons=i, care spune ca, daca sunt !ai !ulti sti!uli cel !ai

puternic va focali"a atentia noastra#eci atentia asigura o functie de selectie: printre sti!uliicare ne 9bo!bardea"a organis!ul, unii beneficiea"a de un trata!ent prioritar, care se

traduce printr-o facilitare a perceptiei lor, de alegerea si de producerea unor raspunsuri

adecvate, altii sunt partial sau total ignorati# istragerea atentiei este opusul concentrarii#

istragerea atentiei este re"ultatul actiunii diferitelor sti!uli, care deter!ina interesele

persoanei .ntr-o alta directie, de e/e!plu: aparitia si instalarea oboselii, di!inuarea

interesului si aparitiei plictiselii etc#

istragerea atentiei se !ai poate .nt6!pla si .n ca"ul reactuali"arii de catre un sti!uldirect, a unor interese legate de cele trei capitole ale vietii#Proble!a atentiei a facat obiectul

>



unor cercetari .n laboratoarele de psihologie e/peri!entala deoarece este un proces psihic

relativ usor de !asurat# Au fost elaborate i!portante studii si cercetari stiintifice pentru a fi

identificati factorii care intervin .n scaderea vigilentei concentratiei si .n descoperirea

!i'loacelor ce pot .ntretine atentia concentrata la un nivel c6t !ai .nalt# <e"ultatele au aratat

ca !ai ales .n ca"ul unor operatii !onotone, atentia scade rapid, dincolo de o durata de 2)

de !inute se instalea"a oboseala#S-a constatat ca starile afective au un rol i!portant .n

stabilirea atentiei si ca ea este un act adaptiv ce poate fi de"voltat prin procedeul de .nvatare#

e ase!enea, interesul este tendinta de a da atentie unor obiecte, persoane sau situatii, de

care sunte! atrasi si .n care gasi! satisfactii# *ot el sti!ulea"a dorinta de a continua o

e/perienta .nceputa, .n ti!p ce aversiunea duce la abandonare si respingere#Cercetarile

psihologice e/peri!entale anali"ea"a, pe l6nga stabilitatea atentiei, si feno!enele de

distragere, distributie si co!utare a acesteia# Pentru a .ntelege capacitatea de !entinere a

atentiei .n conditii perturbatoare, %"go!ot, surse de ?u!ina, !onotonie, oboseala, stari

e!otionale etc#&, trebuie sa sti! ca orice act de atentie consta .n for!a unei do!inante prin

concentrarea e/citatiei .ntr-un anu!it focar si inhibarii altor centri subdo!inanti# Astfel,

daca .n ti!pul desfasurarii unei activitati unilaterale, !onotone, procesele !obili"atoare se

sting, un e/citant colateral le poate de"hiba, periodic intensific6nd concentrarea atentiei# e

aici reco!andarea psihologilor ca .n anu!ite situatii sa nu se lucre"e .n liniste absoluta: o

!u"ica .n surdina !elodioasa %sti!ulent co!ple!entar& nu st6n'eneste !unca, ci o

favori"ea"a# ar sti!ulii co!ple!entari puternici sunt inhibitori si perturbatori .n

!entinerea atentiei, ei reduc energia activitatii do!inante si deter!ina aparitia unei noi

reactii de orientare , a unei noi do!inante %!u"ica puternica, stridenta, .nsotita de un te/t

care ne antrenea"a e!otional distrage atentia&#Gradul de distragere a atentiei depinde de

!otivatia, de interesul pe care .l ave! pentru activitatea desfasurata si de noutatea si

varietatea acesteia#Atentia concentrata poate fi !entinuta si .n ca"ul .n care activitatea este

auto!ati"ata, deprinderile sunt bine consolidate sau c6nd sunte! obisnuiti, adaptati salucra! .n pre"enta unor e/citanti perturbatori specifici locului de !unca## espre stres insa,

concept care a generat si generea"@ .n continuare destule controverse si nedu!eriri, s-au

publicat, dup@ introducerea lui .n stiint@ de c@tre Sele, o !ultitudine de articole si

!onografii, esti!ate la 2)#))) p6n@ .n B8# Cu toate acestea proble!atica stresului, .n

special a celui psihic, continu@ s@ ani!e at6t atentia specialistilor, c6t si a !aselor largi,

ter!enul de stres fiind ancorat puternic si .n li!ba'ul cotidian# *entativele conte!porane de

definire a stresului .n general %indiferent de natura sa: fi"ic@, biologic@ sau psihic@& aucondus la o diversificare de sensuri ale cuv6ntului stres, .nteles ca:

$



a&ele!ent al lu!ii e/terne inductor al unei reactii de constr6ngere intens@ a fiintei u!aneD b& proces reactional fi"iologic indus de aceste agresiuni e/terioareDc& de"echilibru dintre e/igentele e/terioare si posibilit@tile organis!ului de ale face fat@#Ia!andescu conclu"ionea"@ asupra conceptului general de stres c@ el repre"int@ o stare detensiune a .ntregului organis! %at6t co!parti!entul so!atic, c6t si cel psihic& ap@rut@ .n

cadrul unui de"echilibru !arcat .ntre solicit@ri %ale !ediului& si posibilit@til%aleorganis!ului&#Acesta poate fi atat po"itiv, %eustres& este cel care actionea"a ca factorenergi"ant, a'ut6nd persoana sa aborde"e situatiile ca pe niste provocari, .ntr-un !od !ult!ai eficient dar si negativ, %distres& organis!ul supra!obili"at refu"a sa revina la stareanor!ala, individul fiind nervos, gata de reactie, are tensiunea arteriala crescuta si!usculatura .ncordata, iar situatiile generatoare de stres pot fi de natura fi"ica %"go!ot,te!peratura, spatiu li!itat, incendii, cutre!ure&, psihologica %tea!a, conflict, presiune&,sociala %neadaptare, e/cludere sociala&# 4n general, orice sti!ul intern sau e/tern caredepaseste sau scade sub un anu!it prag poate constitui o sursa de stres, afect6nd conduitasi activitatea psihica a unei persoane

Au fost elaborate i!portante studii si cercet@ri stiintifice pentru a fi identificati

factorii care intervin .n sc@derea vigilentei concentratiei si .n descoperirea !i'loacelor ce pot .ntretine atentia concentrat@ la un nivel c6t !ai .nalt# S-a constatat c@ st@rile afectiveau un rol i!portant .n stabilirea atenEiei si c@ ea este un act adaptiv ce poate fi de"voltat

prin procedeul de .nv@tare# e ase!enea, interesul este tendinta de a da atentie unorobiecte persoane sau situatii de care sunte! atrasi si .n care g@si! satisfactii# *ot elsti!ulea"@# *ot el sti!ulea"@ dorinta de a continua o e/perient@ .nceput@, .n ti!p ceaversiunea duce la abandonare si respingere#Suportul energetic al activit@tii este asiguratde un co!ple/ !otivational, alc@tuit din trebuinte, intentii, aspiratii, idealuri siconvingeriD .ntr-un astfel de cadru intervin procesele psihice de autocontrol si autoreglare.n raport direct cu specificul si nivelul solicit@rilor# S-au anali"at si feno!enelevaso!otorii .n ti!pul desf@sur@rii atentiei concentrate de !are intensitate si s-a constatatun nivel crescut al activit@tii cerebrale %!odific@ri respiratorii, cardiace si!otorii&#*itchener pune aceast@ proble!@ sub for!a unei .ntreb@ri: de ce c6nd fac efortuls@ fiu atent !@ .ncrunt, .!i retin uneori respiratia, iar corpul ia o atitudine i!obil@;Subliniind faptul c@ atentia voluntar@ este re"ultatul educatiei, <ibot propune ca !i'loc defor!are trei directii: pri!a, .n care educatorul, profesor si p@rinte, se ba"ea"@ pesenti!ente %tea!@ sau tandrete si si!patie, curio"itate, interes si atractie fat@ dereco!pens@&D cea de-a doua se refer@ la a!bitie, interes practic si datorie, iar cea de-a treiase refer@ la faptul c@ atentia se de"volt@ si se .ntretine prin deprinderi si e/ercitiu i!pusDde aceea, rolul !uncii .n de"voltarea atentiei voluntare ca !i'loc de adaptare la conditiilevietii devine o necesitate#Cercet@rile psihologice e/peri!entale anali"ea"@, pe l6ng@

stabilitatea atentiei, si feno!enele de distragere, distributie si co!utare a acesteia# Pentrua .ntelege capacitatea de !entinere a atentiei .n conditii perturbatoare, e/citanti colaterali%"go!ot, surse de lu!in@, !onotonie, oboseal@, st@ri e!otionale etc#&, trebuie s@ sti! c@orice act de atentie const@ .n for!a unei do!inante prin concentrarea e/citatiei .ntr-unanu!it focar si inhib@rii altor centri subdo!inanti# Astfel, dac@ .n ti!pul desf@sur@rii uneiactivit@ti unilaterale, !onotone, procesele !obili"atoare se sting, un e/citant colateral le

poate de"inhiba, periodic intensific6nd concentrarea atentiei# e aici reco!andarea psihologilor ca .n anu!ite situatii s@ nu se lucre"e .n liniste absolut@: o !u"ic@ .n surdin@!elodioas@ %sti!ulent co!ple!entar& nu st6n'eneste !unca, ci o favori"ea"@# ar sti!uliico!ple!entari puternici sunt inhibitori si perturbatori .n !entinerea atentiei, ei reducenergia activit@tii do!inante si deter!in@ aparitia unei noi reactii de orientare , a unei noi

do!inante %!u"ica puternic@, strident@, .nsotit@ de un te/t care ne antrenea"@ e!otional,care distrage atentia&# Gradul de distragere a atentiei depinde de !otivatia, de interesul pecare .l ave! pentru activitatea desf@surat@ si de noutatea si varietatea acesteia# Atentia



concentrat@ poate fi !entinut@ si .n ca"ul .n care activitatea este auto!ati"at@, deprinderilesunt bine consolidate sau c6nd sunte! obisnuiti, adaptati s@ lucr@! .n pre"enta unore/citanti perturbatori specifici locului de !unc@# odific@rile raportului de fort@ .ntreactivitatea do!inant@ si sti!ulul perturbator sunt se!nificativ deter!inate de

particularit@tile tipologice individuale ale persoaneiD sti!ulii pot crea o orientare po"itiv@

sau negativ@, agreabil@ sau de"agreabil@, .n functie de structura personalit@tii fiec@ruiadintre noi# e aceea, trebuie s@ cunoaste, li!itele capacit@tii propriei noastre structuri psihice de a ne desf@sura activitatea .n pre"enta unor ele!ente perturbatoare Acest studiu a fost proiectat pentru a investiga influenta stresului asupra atentiei

distributive#

etode

Participanti

Cele doua esantioane au avut acelas nu!ar de participanti,$,atat de se/ fe!inin cat si de

se/ !asculin ,etnie ro!ana ,cu varste cuprinse intre B si 22 ani ,studenti la Facultatea de

Psihologie si Stiintele 3ducatiei si la 5niversitatea Politehnica H*ransporturi, participantii

oferindu-se sa participe in ur!a solicitarii a'utorului la proiectul de se!estru#

Aparate

In punerea in practica a acestei cercetari au fost folosite: un scaun pe care sa stea

participantul, %si un al doilea scaun pe care sa stea cercetatorul doar la unul dintre grupuri&,o

!asa de calculator, un leptop cu !ouse optic#

odelul e/peri!ental

In acest studiu variabila independenta a fost stresul si cea dependenta eficacitatea atentiei

distributive#Grupurile e/peri!entale au fost independente iar participantii s-au oferitvoluntar pentru a lua parte la cercetare#

Ca !asura de control pentru ca diferenta intre perfor!anta celor doua categorii de

participanti ,studenti la doua facultati diferite sa nu afecte"e re"ultatul cercetarii in a!bele

grupuri a! inclus un nu!ar echivalent de studenti la o anu!ita facultate#

Procedura

Participantul a fost ase"at pe un scaun in fata unei !ese cu un leptop ase"at la !a/i! ()c! de el, in ca"ul grupului de control %grup care nu a fost supus stresului& cercetatorul a stat

pe un scaun in paralel cu cel al participantului, iar in ca"ul grupului afectat de stres



cercetatorul a stat in picioare in spatele participantului#Instructa'ul a durat 2 !in in care

participantului i s-a e/plicat ca pe !onitor va vedea o i!agine cu foarte !ulte obiecte ,de

culori si di!ensiuni diferite ,in stanga ecranului fiind ase"ata o lista cu anu!ite obiecte pe

care el va trebui sa le gaseasca in i!agine si sa le selecte"e apasand un singur clic= de

!ouse pe ele#In ca"ul participantilor din grupui suspus stresului in ti!pul instructa'ului li s-a

spus ca au un ti!p li!ita $ !in ti!p care daca va fi deposit se vor puncta $ !in dupa care

nu vor !ai fi lasati sa continue si li se vor arata obiectele negasite# Aditional acestor

participanti in decursul probei li s-a repetat la fiecare () sec ti!pul ra!as#Ca factori de stres

se pot adauga "go!otul din 'ur %alte personae vorbind&, faptul ca ur!ea"a sa inceapa un alt

curs, cercetatorul care sta in picioare in spatele participantului #

<e"ultate

Paired Samples Test

-.90867 .93173 .24057 -1.42464 -.39269 -3.777 14 .002normal - stresatPair 1

Mean St d. Deviation

Std. Error

Mean Loer !""er

95# $on%iden&e

'nterval o% t(e

Di%%eren&e

Paired Di%%eren&es

t d% Si). *2-tailed+

*abelul Paired sa!ples test pre"inta diferenta dintre !edii: -)#B)

-abaterea standard a diferentei :)#B(

-intervalul de incredere al diferentei %B$ confidence

interval for the difference& :

-li!ita inferioara :-#>2

-li!ita superioara :-)#(B

+ posibila e/plicatie a faptului ca intervalul de incredere are o arie atat de larga ar putea fi faptul ca nu!arul subiectilor este foarte !ic %JK$&

-valoarea calculata a testului t :-(#

-gradele de libertate : %df&K>

-probabilitatea p %sig# 2-tailed&K )#))2

Discutii:

Avand in vedere ca p L)#)$, se respinge ipote"a de nul# Se accepta ipote"a cercetarii,

confor! careia gradul de perfor!anta al atentiei distributive ,pe un esantion de $, subiecti

8



este !ai !ica in conditii de stres %K >#8>& decat atunci cand acest factor nu a fost

a!plificat%K(#B(&, pentru t K(# si p K)#))2# ?i!itele de incredere ale diferentei de

perfor!anta sunt destul de largi ceea ce indica o preci"ie !ica de esti!are, ceea ce

presupune o incredere redusa ca la repetarea aceleiasi cercetari, pe un nu!ar egal de

subiecti, a! obtine acelasi re"ultat#

B



Cu multumiri speciale pentru:

# Malea Stefan

2# Mala Georgiana

(# Malan arius

># Mogdan Cristinel

$# Molocan ?aurentiu

# Monciog Anca

# Murdoiu ihaela

8# Ciubotaru Florin

B# Ciucu Ale/andra

)# Constanciuc Mogdan

# Constantin *iberiu

2# Costin ragos

(# edu ?ui"a

># udu Andrei

$# Fundulea ragos

# Grigore Gabriela

# Nanganu Mogdan

8# Istrate Andrea

B# Ionescu Ale/andru

2)# Ionescu Gabriel

2# atei Georgeta

22# argarit arius

2(# oise Catalin

2># Petrescu aniel2$# Popescu <aoul

2# Purel Silvia

2# <adu Florentina

28# <otariu Andrea

2B# Stanescu Jusa

()# Stoian Ale/andru

)



Mibliografie

• Anderson, O#<#, *he arhitecture of Cognition, B8(

• Mban, A#, Stres i Personalitate, BBB

• eutsch, O#A# eutsch, #, %B(& Attention: so!e theoretical considerations,

Pschological <evieQ, ), 8)-B)

• ictionar e/plicativ al li!bii ro!ane, 3d# Acade!iei, B8>

• ?eur, A# anual de psihologie generala,3d# Antet, BB

• iclea, # ,Psihologie cognitiva, Gloria srl ,Clu'-Japoca, BB>

• Miclea, M., Stres si aparare psihica, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-

Napoca, 1999

• Rhiopu, 5# %coord#& - ic0ionar de psihologie, Mucureti, 3d# Mabel, BB

• illia! Oa!es, Principles of Pscholog, 8B)

Studiu Privind Influenta Stresului Asupra Atentiei Distributive

Documents

Transcript of Studiu Privind Influenta Stresului Asupra Atentiei Distributive