managementul stresului 1

8/18/2019 managementul stresului 1

1/21

[GHID] MANAGEMENTULSTRESULUIAcesta este singurul ghid de care vei avea nevoie pen ru a scapa des res si an!ie a e"

CE VEI DESCOPERI IN EL?

• # s udii despre e$ec ele s resului%De la dereglari hormonale la moartea neonatala

• &ai'a nu e scapa de s res%7 personalitati care au avut de infruntat stresul cronic

• () lucruri pe care sa NU LE &A*I NI*I+DATAdaca vrei o via a $ara s res

• (, an i-io ice $a ale pen ru s res

.+/ESTEA MEM0RIL+R *LU0ULUI ))

A fost odata ca niciodata un rege extraordinar de bogat care avea, in palatulsau, nenumarate obiecte de lux si care era in centrul atentiei oriunde mergeaputandu-se bucura de cea mai gustoasa mancare si de cea mai ra natabautura.

Insa, desi avea parte de toate aceste privilegii si bogatii, regele nu se simteaniciodata multumit de viata sa si, adesea, re ecta la motivul pentru care acestsentiment de nemultumire predomina in viata sa.

Intr-o dimineata, in care Regele se plimba prin palatul sau somptuos, l-a va utpe unul dintre slu!itorii sai care canta si care avea pe chipul sau, avea oexpresie extraordinara de fericire si de multumire.

"iind fascinat de expresia de pe fata slu!itorului, Regele l- a intrebat#

$De ce esti atat de fericit%&

Iar slu!itorul i-a raspuns#

http://www.5am.ro/ghid-managementul-stresului/http://www.5am.ro/ghid-managementul-stresului/http://www.5am.ro/ghid-managementul-stresului/http://www.5am.ro/ghid-managementul-stresului/


2/21

$'a!estate, sunt doar un servitor, dar ma ingri!esc i de i pentru a -mi pastrasotia si copiii fericiti. (u avem nevoie de prea mult, un acoperis deasupracapetelor noastre si hrana calda pentru a ne umple burtile.

)otia mea si copiii sunt sensul meu, indiferent ce suparare da iua peste mine,ma duc acasa si sunt fericit, pentru ca familia mea este fericita&.

Au ind acestea, regele s-a retras si si-a chemat slu!itorul sau cel mai deincredere caruia i-a povestit intamplarea anterioara. )lu!itorul sau personal l-aascultat cu atentie si i-a spus#

$'a!estate, eu cred ca robul tau nu face parte inca din *lubul + .

$*lubul ++% *e este acest club%& intreba regele.

$'a!estate, ca sa stii cu adevarat ce inseamna $*lub ++ , va trebui sa pui ++ demonede de aur intr-un saculet si sa i le lasi la poarta acestui rob. Apoi vei

inteleage ce este *lub ++ .

Regele i-a urmat sfatul. Initial a e itat, cre and ca era mai bine sa puna monede de aur in acel saculet, insa din moment ce slu!itorul sau i-a spus salase doar ++, a procedat intocmai.

A doua i dimineata, cand slu!itorul a va ut saculetul de la usa sa si l-a deschis,a strigat de bucurie si si-a chemat repede sotia sa ii arate minunea. A golitsaculetul pe masa si a inceput sa numere monedele.

)i-a dat seama ca erau ++ de monede. (u ii venea sa creada ca e un numarimpar asa ca a numarat din nou, si din nou si din nou, doar pentru a a!unge laaceeasi conclu ie/ ++ monede de aur.

A inceput sa se intrebe ce s-a putut intampla cu ultima moneda% *ine ar lasatdoar ++ de monede% A inceput sa caute in toata casa, s-a uitat in curte pestetot pret de cateva ore, pentru ca nu dorea sa piarda acea moneda.

In cele din urma, epui at, a decis ca va trebui sa lucre e mai mult ca oricandpentru a compensa faptul ca o moneda de aur lipsea si pentru a reintregi

colectia sa de de monede de aur. In urmatoarea dimineata, slu!itorul s-atre it intr-o stare extrem de oribila.

A inceput sa strige la familia sa pentru ca se tre ise tar iu intrucat isi petrecusecea mai mare parte din noapte cautand moduri diferite de a obtine acea ultimamoneda de aur.

A!uns la palat, Regele a observat cat de moracanos era acum robul sau si aramas nedumerit.


3/21

)i-a chemat din nou slu!itorul cel mai de incredere, i-a povestit intamplarea si l-a intrebat#

$De ce robul meu nu este mai fericit asta i% Doar i-am trimis su ciente monedede aur incat sa isi intretina familia pentru un an intreg.&

$Ah0 Dar 'a!estate, robul tau acum s-a alaturat in mod o cial *lubului ++.&, i-a

raspuns slu!itorul.

$*lub ++ este clubul celor care au primit su cient, dar nu sunt niciodatamultumiti. 1rin urmare, ei intotdeauna lucrea a din greu si lupta pentru acastiga inca ceva suplimentar/ pentru a a!unge la ceva rotund/ la 0

In loc sa e recunoscatori pentru ce au, acesti oameni sunt insetati sa aiba maimulte si sa le e mai bine. Aceasta sete ii determina sa isi piarda somnul sifericirea si sa ii raneasca pe cei dragi. Acesta este pretul platit pentrusatisfacerea nevoii de $mai bine&.

Au ind acest raspus Regele a decis ca, chiar din acea i, avea sa e mairecunoscator pentru toate lucrurile pe care le avea de!a in viata sa.

'ulti psihologi numesc stresul ca ind $2cigasul 3acut&.

De ce%

1entru ca perioadele mari de stres, in care nu faci nimic ca sa adrese i aceastaproblema, poate duce la nea!unsuri foarte foarte mari/ iar acest lucru petermen lung impactea a negativ calitatea vietii.

Dar/ banuiesc ca vrei sa ai o viata de o calita te buna sau chiar foarte buna,nu-i asa%

4ai sa iti spun ce risti atunci cand nu trate i cu serio itatea problema$ucigasului tacut

# STUDII DES.RE E&E*TELE STRESULUI%DE LA DEREGLARI H+RM+NALE LA M+ARTEANE+NATALA*or i1olul ridica cres e pro-a-ili a ea a acurilor cere-rale sicardiovasculare 2S udiul nr" (3


4/21

1ersoanele care au un nivel ridicat de corti ol 5 un hormon eliberat de glandasuprarenala in conditii de stres 5 au un risc crescut de a de volta diabet, boalaarteriala periferica, afectiuni cardiovasculare si atac vascular cerebral.

(Sursa: Studiu publicat in 2013 in Jurnalul de Endocrinologie Clinica siMetabolism realizat pe un lot de 283 de participanti care au fost monitorizati

pentru o perioada de 3 luni de zile de catre Centrul Medical Erasmus din

otterdam (!landa"#

S resul acu poa e duce la an!ie a e si depresie 2S udiul nr" 43

1ersoanele care experimentea a situatii care le provoaca un sentiment acut destres sunt expusi riscului ca materia cenusie din creier care reglea a starileemotionale, sentimentul de autocontrol, tensiunea arteriala si glicemia sa sediminue e.

*u alte cuvinte, aceste persoane au un risc mult mai mare de a de voltaanumite afectiuni psihiatrice cronice 5 precum anxietatea sau depresia 5 insa siafectiuni biologice extrem de periculoase precum hipertensiunea si diabetul.

(Sursa: Studiu publicat in ianuarie 2012 in Jurnalul de $si%iatrie &iologicarealizat pe un lot de 103 participanti de catre 'ni ersitatea )ale in parteneriatcu *nstitutul +ational de Sanatate din S',#"

&e'eile insarcina e s resa e au un risc de 4 ori 'ai ridica de a avea onas ere cu co'plica ii 2S udiu nr" 53

"emeile care sunt expuse unor factori de stres de intensitate mare 5 indiferentde contextul in care apare respectivul factor 5 cu un an inainte de a da nastereunui copil au un risc de 6 ori mare de a avea complicatii la nastere care ardetermina moartea neonatala.

(Sursa: Studiu publicat in 2013 in Jurnalul ,merican de Epidemiologie realizat pe un lot de 2#000 de femei - paciente in cadrul a ./ de spitale din S', - careau fost inter ie ate dupa ce au nascut# Studiul a fost realizat de catre *nstitutul+ational de Sanatate a Copilului si a ez oltarii 'mane Eunice ennedS%ri er4#"

S resul cronic cres e inciden a in$er ili a ii la $e'ei 2S udiu nr" 63

"emeile care sunt expuse stresului cronic au un risc cu aproape 8 mai marede a suferi de infertilitate si, prin urmare, de a nu putea ramane insarcinate.

(Sursa: Studiu publicat in Jurnal ul *nternational 5ertilitate si Sterilitate4 in2011 realizat pe un lot de 267 de femei cu arsta cuprinsa intre 18 si 70 de anicare incercau sa ramana insarcinate# Studiul a fost realizat de catre


5/21

epartamentul de Epidemiologie Statistica si Cercetare $re enti a din cadrul*nstitutului +ational de Sanatate a Copilului si a ez oltarii 'mane Eunice

enned S%ri er4#"

Gandurile s resan e per'anen e cresc riscul de cancer7 de'en a si -oliau oi'une 2S udiu nr" #3

1ersoanele care isi petrec o mare parte a timpului lor gandindu-se la situatiilestresante cu care se confrunta sunt expusi riscului ca catul acestora sa secreteo cantitate mai mare de 1roteina * Reactiva 5 o substanta care este produsa inmomentul in care apare o in amatie sau o infectie in organism.

'ai precis, in momentul in care o persoana se gandeste frecvent asupra unuieveniment stresant din viata sa, in cadrul organismului acesteia apar in amatiicare pot determina ca acea persoana sa de volte in amatie cronica si sa aibaun risc mai mare de a suferi de afectiuni cardiovasculare, cancer, dementaprecum si anumite afectiuni autoimune.

(Sursa: Studiu realizat in martie 2013 pe un lot de 376 de femei sanatoase -care nu a eau in istoricul acestora simptome care sa rele e prezenta unorafectiuni cronice sau acute - de catre 'ni ersitatea !%io din S',#"

)i ca aceste studii mai sunt alte sute/

Dar sa nu cre i ca doar tu esti afectat de stres. Dimpotriva, nu cred ca estecineva care (2 este afectat de stres, singura discutie este doar asupra graduluide stres resimtit.

)tresul afectea a oamenii de pe toate continentele, din toate categoriilesociale, barbati si femei deopotriva/

Afectati de stres sunt si personalitatile publice, si tocmai de aceea am fostcurios sa a u care sunt cateva dintre personalitatile foarte vi ibile care s-auconfruntat cu stres sever de-a lungul vietii.

&AIMA NU TE S*A.A DE STRES" 8

.ERS+NALITATI *ARE AU A/UT DE IN&RUNTATSTRESUL *R+NI*

9" :" Ro;ling 2de la o 'a'a s resa a la Harr< .o er3

9ste celebra, este miliardara si a fermecat imaginatia a milioane de oameni dinintreaga lume cu seria de carti 4arr: 1otter.


6/21

*u toate acestea, in timp ce locuia ca si mama singura intr-un apartamentinghesuit dupa divortul sau de primul sot, ;. a scurt timp dupa ce a inceput terapia, Ro=ling a inceput sa lucre e la seria decarti care avea sa o faca faimoasa. 'ai mult decat atat, di cultatile emotionale

cu care s-a confruntat au repre entat o sursa de inspiratie pentru anumitepersona!e din cartile sale, mai precis pentru Dementori 5 creaturile intunecatecare luau forma celei mai puternice frici ale victimei pentru ca mai apoi sa lesustraga forta vitala.

=ins on *hurchill 2liderul cu depresie 'aniacala3

1oliticianul britanic care a inspirat o natiune intreaga spre victorie in timpulcelui de-al Doilea Ra boi 'ondial, persoana care a primit 1remiul (obel pentru>iteratura in anul +?@ si careia i-a fost acordata cetatenie americana onori cade catre presedintele )2A ;ohn ".


7/21

0u11 Aldrin 2chiar si cel care a a>uns pe Luna a $os s resa 3

In +E+, peste E de milioane de oameni au urmarit la televi or cum FuAldrin si (eil Armstrong au pasit pentru prima data pe luna.

$2n pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire.&, avea sa spuna (eilArmstrong.

Din pacate insa, acest $pas mic& l-a costat pe Fu Aldrin ? ani din viata sa.$Intoarcerea pe 1amant a fost una dintre cele mai mari provocari pe care le-aminfruntat.&, a declarat Aldrin intr-un interviu acordat revistei 3ime in 6 7.

$Am devenit o celebritate peste noapte iar oamenii nu au e itat sa ma puna peun piedestal. Din acest motiv, am simtit intotdeauna nevoia ca trebuie sa imitraiesc viata la nivelul asteptarilor pe care ceilalti le aveau de la mine.&

Din nefericire insa, tocmai acest stil de viata a repre entat un factor de stres

extrem de periculos care l-a determinat pe Aldrin sa apele e la alcool pentru aputea face fata asteptarilor iar acest obicei este cel care l-a determinat saa!unga sa sufere de depresie severa motiv pentru care a fost nevoit sa seinterne e intr-o clinica de reabilitare in cadrul careia a primit a!utorul necesarpentru a scapa de $demonii& sai psihologici.

Isaac Ne; on 2geniu? geniu7 da@? s resul nu e iar a3

In ciuda faptului ca repre enta o somitate in domeniul matematicii si icii,(e=ton avea o stima de sine extrem de sca uta. De asemenea, avea di cultati

in relationarea cu ceilalti si a experimentat episoade recurente de depresie petot parcursul vietii sale.

In acelasi timp, (e=ton avea i bucniri violente impotriva colegilor si prietenilorsai despre care credea ca repre inta o amenintare la adresa vietii sale. >a unmoment dat, ind convins ca 6 dintre prietenii sai conspirau impotriva sa,(e=ton a inceput sa sufere de insomnii care l-au determinat pe acesta sa aiba,in cele din urma, o cadere nervoasa in E+@.

*u toate acestea, Isaac (e=ton a reusit sa isi depaseasca tulburarile psihice si

sa devina unul dintre cei mai renumiti oameni de stiinta din istorie 5 prindescoperirea gravitatiei si altor legi fundamentale in ica.

Teodore Roosevel 2pro-a-il cel 'ai s resa presedin e din is oria SUA3

*el de-al 6E-lea presedinte al )tatelor 2nite ale Americii si omul al carui citatpreferat a fost un proverb vest-african care spune $)a vorbesti incet si sa ai obata mare. Gei a!unge departe.& a evitat sa vorbeasca deschis despreprovocarile emotionale cu care s-a confruntat in viata.


8/21

Dupa ce atat mama sa cat si prima sa sotie au murit in aceeasi i in HH ,Roosevelt a ca ut intr-o depresie puternica ce i-a acaparat 6 ani din viata.

In aceasta perioada, s-a mutat la o ferma din Da ota si s-a lasat absorbit in modcomplet de munca pentru a-si depasi suferinta. Abia dupa aceasta perioada, s-amutat in (e= Jor si a intrat in politica reusind sa a!unga cel de-al 6E-leapresedinte al )2A.

In pre ent, este amintit ca unul dintre cei mai e cienti oratori si politicieni ai)tatelor 2nite.

Inainte sa moara a a rmat# $(iciun om nu a trait o viata mai fericita decat ceape care am avut-o eu 5 o viata fericita din toate punctele de vedere.&

Angelina 9olie 2pana si s resul s a indragos i de ea3

"rumoasa actrita, detinatoare de scar si mama a E copii, pare o persoana care

nu a avut niciodata probleme. De fapt, in adolescenta si chiar cand avea 6 deani, Angelina a suferit de depresie.

Dupa ce mama sa a murit in 6 7, s-a confruntat din nou cu un episod similar,peste care insa pare ca a trecut. *and i-a fost propus un rol cu o multime decascadorii, nici nu a clipit si a acceptat# $'ama mea murise recent si aveamnevoie de o provocare ica pentru a uita de asta pentru o vreme. )imteam cainainte spre un loc foarte intunecat si nu eram in stare sa ma tre escdimineata, asa ca am vrut sa u fortata sa u mai activa.&, a declarat actrita.

A fost o deci ie inteleapta, spune acum psihiatrul *arol >andau, de la2niversitatea Fro=n, caci $stresul si suferinta care vin odata cu decesul uneipersoane apropiate sunt devastatoare si se pot transforma intr-o depresiepericuloasa. Activitatile care iti distrag atentia, in special activitatea ica, pot foarte folositoare&.

Dupa cum cred ca ai observat, nu exista oameni neafectati de stres, poate doarcalugarii retrasi in munti care s-au i olat de lume.

A trai presupune sa faci fata la numeroase provocari si sa ai de re olvat

numeroase probleme.

*u cat accepti acest lucru mai devreme, cu atat renunti sa mai fugi de acesteasi le aborde i imediat ce apar.

9i' Rohn spune $oar e -ine% BNu i i dori sa Ce 'ai usor7 dores e i sa Ciu 'ai -un

1roblemele au o tendinta de a se acuti a in timp, iar ceea ce era o problema


9/21

minora poate deveni o problema ma!ora. 9xemplul clasic este cel cu starea desanatate.

Folile ramase netratate tind sa se agrave e in timp. >a fel cum este ca ul siunei carii, aceasta se poate face doar mai mare si nu se vindeca de la sine.

3otusi, depasirea provocarilor si re olvarea problemelor vine la pachet cu un

efort semni cativ de energie si daca aceasta re erva strategica nu esterefacuta cat mai des se poate a!unge la stres sever, depresie si epui are.

De aceea, in continuare, iti voi impartasi cele mai bune metode prin care potidiminua sau eradica consecintele nefaste ale stresului.

() LU*RURI .E *ARE SA NU LE &A*I NI*I+DATADA*A /REI + /IATA &ARA STRES

>a fel de importanta ca lista de actiuni pe care le poti face pentru a diminuastresul, este lista actiunilor pe care e necesar sa le eviti pentru a nu face loc$ucigasului tacut& in viata ta#

(" Evi a sa ai 'ai 'ul de 5 priori a i 1ilnice

)au altfel spus, evita sa te imprastii in prea multe activitati sau sa ai prea multebucle deschise si neinchise. 9 foarte stresant sa ai ? prioritati si sa i facut panala nalul ilei prioritatile @, si ? si sa amani pentru a doua i exact cele maiimportante 6.

4" Evi a sa pro'i i lucruri de care nu es i sigur

Acesta este probabil unul dintre cei mai mari stresori. 3e strese i instantaneuatunci cand ai de livrat re ultate asupra carora nu ai control direct. "a-ti un binesi delimitea a ceea ce poti face Csi pana cand de ceea ce este utopic.

5" Evi a sa s ai pe scaun 'ai 'ul de #F de 'inu e

*orpul isi cere drepturile si nu iti faci nici un bine daca il ignori. "ara energia de

la corp, mintea incetineste si iti scade randamentul. De aceea da-ti refresh lamaximum ? de minute ca sa te mentii la un nivel de top atat mental cat siic.

6" Evi a sa as ep i pana cand se u'ple paharul"

De ce% )unt toate sansele sa se verse in cel mai neasteptat moment si cu celemai mari pagube posibile. )i ma refer aici la iesiri necontrolate e fata de se ,clienti sau familie. In oricare situatie, pagubele sunt considerabile. Alternativaeste sa observi presiunea cum creste si sa o elibere i treptat la fel cum desfaci


10/21

dopul de la o sticla de apa minerala, putin cate putin ca sa eviti sa se verse apape masa.

#" Evi a sa i i iei lap opul acasa"

9ste cel mai simplu mod prin care te elibere i de $tentatia& de a mai trimite unmail, a citi un raport sau a vi iona o pre entare de produse. "aptul ca iti duci de

lucru acasa poate induce stres prin faptul ca cei dragi se asteapta sa devinaprioritari dupa ce ai a!uns acasa. In schimb, daca tu acor i mai multa atentieemailurilor sau rapoartelor vor riposta in moduri care iti vor creste nivelul destres.

," Evi a sa e sacriCci pen ru B-inele al ora

)acri ciul isi are locul doar pe campul de lupta/ ori in vremuri de pace, e binesa stii ca sacri ciul si contributia nu sunt sinonime. A contribui inseamna inprimul rand sa te asiguri ca iti este atat de bine tie incat ai de unde sa dai si

altora. )i aici ma refer la bani, energie, cunoastere, etc. Atunci cand te sacri cisi nu iti oferi ce ai nevoie, iti diminue i stima de sine si in mod implicit iti crestestresul.

8" Evi a sa ascul i pesi'is ii

Acestia au rolul de a se asigura ca $ti-au spus& ca se va intampla un lucru/ cualte cuvinte ei iti vor binele dar se uita doar la ceea ce ar putea merge rau. Iarmesa!ul de fapt este# $nu o sa iasa bine, mai bine nu te apuca deloc&. 9videntca aici exista propria lor proiectie asupra a ceea ce este posibil sau nu. 'ai

corect ar spune $9u nu pot sa fac lucrul asta, cred ca nici tu nu poti&. )i atuncide ce ai asculta pe unii care nu au nici cea mai vaga idee despre tine siaspiratiile tale%

" Tine T/ inchis in re orele (8 si 4F

Iti sunt cunoscute stirile de la ora ?% )en ationalul dramatic care ne scoate dinamorteala ilnica. (e putem spune $uite ca sunt altii si mai nenorociti decatmine, ar trebui sa ma simt bine totusi/&.

*hiar vrei sa te incarci cu toate probleme tarii si ale lumii, in legatura cu careoricum nu poti face nimic% 9u ii spun la situatia asta $stres gratis& adica nici nue al tau si nici nu poti face ceva in legatura cu el. 'ai bine te abone i la un sitede stiri si iti poti alege ce stiri citesti, fara sa i pri onierul unor stiri care teafectea a inutil.

)" Evi a sa -ar$es i persoane care nu sun de $a a

)tii ce am a at la un moment dat in viata% *a cine barfeste o persoana care nue de fata, te va vorbi $de bine& si pe tine cand nu esti tu acolo. Iar asta mie imi


11/21


12/21

(6" Evi a sa dai s$a uri celor care nu le ur'ea1a? sau $ara sa i seceara

Din pacate e sport national ca toata lumea sa isi dea cu parerea despre orice dela fotbal, la politica sau de voltare personala. Asa ca fa-ti un bine si scapa de unstres inutil. Daca chiar ai o informatie valoroasa sau o strategie de oferit uneipersoane si ve i ca nu practica ceea ce i-ai oferit, detasea a-te pentru ca nu

mai depinde de tine/ nu o lua personal0

)i mai mult, nu mai oferi sfaturi celor care nu ti le cer pentru ca resimt asta cape o agresiune. Aminteste-ti cum te-ai simtit tu ultima data cand ai primit unsfat nesolicitat de la o persoana $bine intentionata&/

(#" Evi a sa e ui i in oglinda re rovi1oare cu regre e

>a nivel cognitiv cu totii stim ca trecutul nu este egal cu viitorul. Insa uniiprefera sa ramana in trecut pentru ca este mai confortabil si mai putin stresant

pentru ca nu mai exista variabile ci doar certitudini. Imi place foarte mult cespunea *harles


13/21

(8" Evi a sa i i ascul i parin ii? 2doar iu-es e i3

"iecare parinte isi doreste ce e mai bun pentru propriul copil. 9 normal sa easa. *e nu e normal este sa pretinda ca $stie& la ? de ani cum sa isi traiascaviata un adolescent de H ani/ asta dupa ce au trecut 67 de ani de cand a fostla acea varsta, timp in care lumea s-a schimbat dramatic. Acelasi lucru e valabilsi cu cei de @ de ani care au parinti de E de ani/

Asa ca, i ingaduitor cu parintii tai si nu ii !udeca pentru rea vointa sau pentrure istenta la schimbare. Au trait alte vremuri cu alte reguli si incearca acum sase adapte e cat pot de bine si de repede. *el mai bun lucru pe care il poti faceeste sa le asculti sfaturile dar sa iti iei propriile deci ii si sa ii iubestineconditionat.

( " Evi a sa i i asu'i responsa-ili a ea al ora

Am asistat mult prea des la situatii in care persoane $bine intentionate& au

acceptat sa ii salve e pe ceilalti de ei insisi si nu i-au lasat sa isi invete lectianecesara din acel impas.

De exemplu ul depaseste vite a legala si primeste o amenda si i se cere sa isidepuna permisul la politie pentru @ luni. 3atal ia asupra lui acest incident,plateste amenda si isi depune el permisul si astfel ul nu invata nimic dinaceasta experienta, ind doar o chestiune de ile pana cand tanarul va recidiva.

In rme acest lucru se manifesta cand un sef acopera slaba performanta a unuianga!at care nu isi face treaba corespun ator. 1rimeste dusul rece de la

superiorul direct si se stresea a si frustrea a pentru ca stie ca ar putut luamasuri inainte ca acest lucru sa devina atat de serios. Asa ca mare atentie lacontextele in care vrei sa $salve i& pe cineva de la lectia pe care o are deinvatat.

()" Evi a sa e co'pari cu per$ec iunea

De ce este aceasta comparatie stresanta% 1entru ca de ecare data vei iesi peminus0 Adica iti va induce automat un sentiment de frustrare sau nemultumirefata de propria performanta.

In schimb, poti opta pentru a te uita la progres, la pasii pe care ii faci in directiabuna. Aceasta perspectiva te va incarca la ecare pas si te va a!uta sa inainte icatre obiectivul tau, pe cand prea multa frustrare te va opri din drum la unmoment dat.

Daca stii ca ai de facut de pasi pana la obiectiv, dupa @ pasi te poti uita lasituatie in doua moduri#

5 sunt la -+78 din obiectiv


14/21

5 sunt la K@8 din obiectiv

*e te motivea a mai tare# frustrarea de a inca la ani lumina de obiectivul tausau bucuria ca ai facut de!a primii pasi si poti construi mai departe drumul catreobiectivul tau%

(, ANTI0I+TI*E &ATALE .ENTRU STRES(" Tre1es e e 2'ai3 de di'inea a

De aproape @ ani am descoperit secretul succesului. 9ste simplu si la indemanaoricui. 3re este-te la ora ?A'. Aceasta singura schimbare are potentialul sa iticreasca re ulatele pe care le obtii de 6x, ?x sau chiar x. In timpul in careceilalti dorm/ tu construiesti si iti iei avant. 9 ca si cum ai bene cia de unavanta! competitiv incorect.

Dimineata este momentul in care te faci pe tine puternic in interior ca mai apoisa i puternic atunci cand iesi pe usa in societate. )i ca un studiu personalefectuat in ultimii ani pe clientii mei de coaching# cei care isi aloca cel putin ora pentru sine dimineata primul lucru, mi-au spus fara exceptie ca si-au reduscu + 8 nivelul de stres resimtit peste i. 1e tine ce te impiedica Ccu adevarat0sa iti incepi iua cu tine%

4" Mananca 'ai 'ul e legu'e ver1i

Acestea contin o cantitate importanta de magne iu. 'agne iul este un

oligoelement indispensabil in functionarea organismului si un adevarat remediunatural impotriva oboselii si a stresului. Reechilibrea a sistemul nervos si secomporta ca si cum ar un adevarat $carburant& pentru acesta, mentinandechilibrul neuro-muscular si intervenind in ma!oritatea proceselor biochimiceale organismului.

9ste un micronutrient esential pentru combaterea stresului si pentrumentinerea nivelului de energie la un nivel ridicat. Daca vrei sa iti asigurinecesarul ilnic de magne iu cea mai sigura cale este sa iei cate 6 buline de'agne FE de @ ori pe i.

5" Ia /i a'ina 0(4 si +'ega 5

Gitamina F 6 repre inta o adevarata binecuvantare pentru persoanele careexperimentea a stres cronic in viata lor. Acest micronutrient a!ut% la prevenireaanemiei, imbunatate ste rata metabolica, prote!ea % nervii si a!utaneurotransmitatorii folositi pentru memorie si invatare. 2n de cit de vitaminaF 6 poate provoca depresie, oboseala, dureri de cap, toane si nervo itate.


15/21

singura bulina de Gitamina F 6 pe i te poate a!uta sa previi toateconsecintele neplacute mentionate mai sus.

*el mai probabil ca stii de!a ca aci ii grasi esentiali, in special mega @, te a!utasa iti sca i nivelul colesterolului $rau& si sa previi afectiunile cardiovasculare.1ana la urma, nu degeaba eschimosii au un risc cu ? 8 mai mic de a faceinfarct desi ei consuma ilnic mai multe grasimi decat consuma un om

obisnuit/ intr-o saptamana0

*eea ce nu stiai probabil este ca mega @ reglea a si secretia de corti ol siadrenalina 5 adica aceiasi hormoni care sunt secretati in momentul in care inviata ta apare un factor stresor.

*u alte cuvinte, mega @ te a!uta sa tii sub control reactia pe care organismultau o are in fata stresului cronic sau acut. )i pentru ca tu sa te poti bucura detoate aceste bene cii, tot ce ai de facut este sa iei 6 capsule de mega @ pe i5 una dimineata si una seara.

6" Devino 'en or pen ru un adolescen al ul deca copilul au

Acest lucru mai putin practicat la noi, are totusi radacini adanci atat in Gest catsi in rient. *ineva spunea cam asa# $invata din greselile altora, pentru ca nuvei avea timp sa le faci tu singur pe toate&.

)i atunci, gaseste un tanar care poate invata din greselile tale ca sa nu mai enevoie sa le faca si el.

Asta nu inseamna sa ii spui cum sa isi traiasca viata, insa poti sa ii pui intrebariprin care sa isi veri ce presupunerile/ adica acele lucruri pe care le consideraadevarate si pe care se ba ea a pentru a reusi.

*ateva intrebari de acest tip pot #

• *e vei face daca nu vei reusi de prima data% De cate ori vei mai incerca%

• *at timp si energie vei da proiectului inainte sa astepti sa ve i re ultate%

• Daca proiectul va avea succes, ce vei face in continuare, etc/

#" &a i pe cei din >urul au $erici i

*and ii a!uti pe cei din !ur, intr-un mod indirect, te a!uti si pe tine intrucatactivitatile de contributie declansea a productia de serotonina 5 unul dintrehormonii fericirii. Asadar, nu e ita sa le acor i a!utor persoanelor care teincon!oara, in masura in care iti permite orarul. Ai gri!a insa sa nu te lasicoplesit de nevoia de contributie si sa a!ungi sa iti negli!e i propriile nevoi.


16/21

*um poti sa ii a!uti pe cei din !urul tau% "oarte simplu si ieftin#

• inveseleste-le iua celorlalti/ invata 6 bancuri pe i si spune-le celor de labirou

• felicita-i macar data pe i pentru o calitate pe care o valori e i la ei

• multumeste-le de ecare data cand primesti ceva de la ei, chiar daca era !obul lor direct. 5 incura!ea a-i atunci cand se simt blocati. Arata-le ca estiincre ator in capacitatea lor de a re olva situatia, etc/

," Gases e i un ho--<

4obb:-ul este evadarea ta creativa de la lucrurile cotidiene unde de obiceiredevii copil si iti dai voie sa faci lucruri doar pentru tine si placerea ta. 3estea ace functionea a cel mai bine pentru tine si, asigura-te, in acelasi timp caobiceiurile practicate sunt ecologice atat pentru tine cat si pentru cei dragi tie.

9xemple de hobb:-uri pot include# cititul de literatura, plimbari in aer liber saula munte, ciclism intr-un club local, dansul, tras cu arcul, origami, pictura simulte, multe altele/

8" Spune NU 'ai des

*uvantul (2 repre inta unul dintre primele cuvinte pe care le invatam incopilarie. *u toate acestea insa, odata ce devenim adulti, se pare ca acestadispare din vocabularul nostru si este inlocuit de $(u vreau sa ii de amagesc peceilalti.&, $(u vreau ca cei din !ur sa se supere pe mine.&, $(u pot sa refupentru ca este vorba despre/ Co persoana sau o activitate importanta pentrutine &.

Adu-ti aminte ca acest cuvant 5 (2 5 inca mai exista in vocabularul tau si nu artrebui sa iti e teama sa il folosesti ca sa iti mena!e i timpul si energia. Amde voltat chiar si un concept pe care l-am denumit $Refu ul productiv&/ pentruca de cele mai multe ori faptul ca refu i sa faci un lucru, iti permite sa faci altlucru chiar mai important.

" .rac ica recunos in a

Din experienta mea, recunostinta repre inta unul dintre cele mai puterniceinstrumente de combatere a dialogului interior negativ care iti poate cau astres cronic. Asadar, te invit sa iti tii un ;urnal al Recunostintei pentru cel putin@ de ile.

In ecare dimineata 5 din aceasta perioada de @ de ile 5 scrie in !urnal celputin motive pentru care esti recunoscator. De asemenea, in timpul ilei poti


17/21


18/21

2n lucru pe care poate nu il stiai este ca noi $stocam& emotiile in corp, si maiales in muschi si organe. )tresul il putem resimti e ca o presiune pe umeri carene incordea a deltoi ii, e ca un pumn in stomac, e ca o durere de cap, e caalte tipuri de durere. 'asa!ul are si rolul de a a!uta corpul sa elibere e acesteemotii stocate care provoaca un stres subtil si abia perceptibil.

(4" Ia o pau1a de 5 'inu e pen ru o respira ie Ho@oponopono 28 8 83

!(F

Aceasta relaxare prin respiratie a fost descrisa in cartea lui ;oe Gitale 5 Lero>imite. In esenta, aceasta tehnica de respiratie presupune sa inspiri timp de 7secunde, sa tii aerul in tine timp de 7 secunde si apoi sa expiri timp de 7secunde. Repeta aceste tran itii de x si vei vedea cum instale i un calmplacut in tot corpul.

(5" &a 5 'iscari de s re ching i'p de 5 'inu e oda a la 4 ore

Ai putea spune, $simplu0&/ si eu o sa adaug ca asa este/ e usor sa faci dar lafel de usor este sa nu faci. Acest tip de exercitii functionea a cel mai bine dacaiti pui o alarma pe telefon la doua ore si faci un contract cu tine ca atunci candsuna telefonul, sa te opresti din orice faci, sa te ridici de pe scaun si aloci cele @minute.

*are sunt cele @ miscari%

• Roteste capul# barbia in piept 5 urechea stanga pe umarul stang 5 capul pespate 5 urechea dreapta pe umarul drept 5 si apoi revenire barbia in piept.)chimba apoi sensul de la dreapta spre stanga. @ repetari intr-un sens si @repetari in celalat sens. *a sa nu ametesti, tine ochii deschisi.

• Ridica mainile in sus deasupra capului si arcuieste-te in stanga si dreaptaca un copac batut de vant. 'iscarea se face doar din ba in stanga-dreapta. ? arcuiri spre stanga, ? arcuiri spre dreapta.

• "a o genu exiune completa urmata de aplecare in fata in care atingi cuvarfurile degetelor solul, in timp ce stai cu genunchii intinsi. ? repetarisunt su ciente pentru a te de morti.

"a aceste exercitii cat mai relaxat, nu extenua si ai gri!a sa nu forte i ca sa nu itidai motive sa te autosabote i si sa nu mai faci a doua i/

(6" Inchide i -uclele deschise

'-a a!utat foarte mult sa inteleg in urma cu cativa ani legatura dintre nivelul destres resimtit si activitatile incepute si neterminate. "oarte simplu spus, nivelul


19/21

de stres al unei persoane este direct proportional cu aceste bucle deschise sineinchise.

'etafora mea favorita pentru aceasta situatie este cea a unui acrobat care !onglea a cu mai multe mingi in acelasi timp, insa nu este constient de toatemingile aruncate in aer si se poate astepta in orice moment ca una sau maimulte dintre mingi sa cada si sa produca pagube semni cative.

"oloseste aceste intrebari ca sa inventarie i buclele deschise si sa gasestimodalitati de a le inchide#

• *are lucruri sunt incepute si neterminate%

• In ce stadiu de nali are sunt pe o scala de la la ++8%

• *at timp estime ca e necesar sa aduc acea activitate la 8%

• *ine va nali a aceasta activitate%

• eu 5 plani c si execut

• prieten, coleg, membru familie, alt furni or 5 deleg sau platesc sanali e e

• decid sa nu nali e si imi asum consecintele

• decid ca nu pot continua din lipsa de resurse sau informatii si stabilescdata la care voi re-vi ita aceasta bucla

(#" +$era e volun ar pen ru o cau1a in care cre1i

*red foarte mult ca viata e mult mai saraca in lipsa unor proiecte care sacontribuie la bunastarea comunitatii din care faci parte. 9u sunt pasionat deeducatie si de aceea lucre cu @ (B-uri diferite pentru a creste nivelul deeducatie in randul tinerilor intre si 6? de ani.

De ce fac asta% 1entru ca ma incarca de energie, imi golesc mintea depreocuparile mele cotidiene si in plus, imi da sentimentul acela placut ca ceeace fac contribuie la o cau a mai mare decat persoana mea si ramane dupamine ceva semni cativ. In plus vad ambetele largi si ochii sclipitori ai celor cucare am interactionat si ne-am $atins& reciproc. In ca ul tau poate vorbadespre ingri!irea batranilor, ecologie, drepturile copiilor, cau e umanitare sauorice altceva.

Da-mi voie sa iti spun un secret# stii care este principala cau a a cri ei varsteimi!locii la barbati% 9ste tiparul in care s-au blocat, adica vreau mai mult pentru


20/21


21/21

• starea de sanatate 5 inca iniante de nastere si pana la batranete

• capacitatea mentala si gandirea logica

• relatiile cu ceilalti si modul in care reactionam la actiunile lor

• perceptia despre propria persoana si nivelul increderii in fortele proprii

• gradul in care simtim ca avem o viata fericita/

3e incura!e sa continui sa studie i si sa practici metode de diminuare sieliberare al stresului ca sa nu a!ungi o noua victima a $ucigasului tacut&.

Intotdeauna e bine sa stii ca daca nu ai gri!a de tine, nimeni nu va avea gri!a detine in locul tau0

managementul stresului 1

Documents

Transcript of managementul stresului 1