Studiu privind

Dezvoltarea gândirii creative in funcție de mediul de

proveniență și gen

Prof. Coordonator: Violeta Rotărescu

Autori: Goloiu Teodora

Manea Gabriel

Pascu Alexandra

Smarandache Alina Maria

Cuprins1. Rezumat…………......................................................................…..………..…3

2. Introducere…………………......................................…………..………….…4

3. Obiective……………………...........................................................................…8

4. Ipoteze………….…………….....................................................................……8

5. Metoda…………….…...................................................................………....…9

5.1 Participanţii……...................................................................……………9

5.2 Instrumente……..............................................................……...………10

5.3 Procedura...................................................................................................11

6. Design Experimental...........................................................................................12

6.1 Variabile....................................................................................................12

7. Rezultate.............................................................................................................13

8. Discuţii .............................................................................................................17

9. Bibliografie........................................................................................................20

 

 

REZUMAT

Cercetarea de faţă îşi propune să evidenţieze dezvoltarea gândirii creative la copiii din mediul rural versus copiii din mediu urban în funcţie de gen. Această cercetare a fost aplicată succesiv asupra unui număr de 112 de persoane ce se afla în clasa a VI a şi a VII a, 56 ce provin din mediul urban şi 56 ce provin din mediul rural , considerate apte din punct de vedere fizic şi mental.

Dintre acestea 56 au fost fete şi 56 au fost băieţi. Elevii participanţi au fost invitaţi să facă o compunere despre notiunea de facultate in conceptia lor. Pentru a le veni în ajutor şi în acelaşi timp pentru a investigă gândirea creativă , acestora li s-a oferit o poza ce conţinea imaginea Universităţii din Craiova (insa numele institutiei nu le-a fost precizat elevilor). Inspirandu-se din această poza ei trebuiau să facă o compunere folosind cât mai multe cuvinte referitoare la o facultate, după ce au semnat în prealabil formularul de consimţământ informat. Apoi compunerile au fost interpretate astfel : fiecare cuvânt relevant referitor la facultate găsit în compunerile lor a fost scorat cu un punct, facandu-se la final un total pentru fiecare compunere. Aceste scoruri au fost introduse în SPSS şi prelucrate cu ajutorul testului t pentru eşantioane independente.

 

INTRODUCERE

Gândirea creativă a prezentat un mare interes pentru cercetători dat fiind faptul că are numeroase implicăţii practice în viaţa de zi cu zi. Problematica gândirii creative este una recentă datând de aproximativ două decenii numai – timp insuficient pentru construirea şi validarea instrumentelor necesare de lucru pentru că acestea să poată dobândi valoarea predictivă. (Rosca, 1967)

Gândirea creativă se diferenţiază de imaginaţia creatoare. Tinca Cretu (2006) ne spune ca imaginaţia creatoare se caracterizează prin aceeaşi expansiune favorizată atât de posibilităţile generale cognitive cât şi de trebuinţele mai accentuate de autorealizare. Preadolescenţii încearcă pe cont propriu să facă machete, modele, montaje electrice, funcţionale sau să se auto-afirme în pictură, în compoziţii literare. Însă, gândirea creativă a fost definită de către J.P. Guilford, că un „mozaic” de aptitudini creative, discrete măsurabile prin teste specifice, interacţionând în situaţiile reale, explicând diferenţele individuale: sensibilitate la probleme, fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborarea gândirii, deci se remarcă o diferenţiere clară între aceste două concepte.

R. J Stenberg (2007) identifică şi descrie două tipuri de gândire

creatoare:

1) insight-ul convergent – presupune descoperirea unei structuri creative sau a unei soluţîi care realizează conexiuni între diverse elemente

2) insight-ul divergent – orientat spre descoperirea unor posibilităţi noi de utilizare pentru structurile respective

Intrarea în preadolescentă reprezintă o transformare seminificativa a gândirii constând, în esenţă, în trecerea la stadiul operaţiilor formale. Această trecere are loc între 11-12 ani şi 14-15 ani, după J. Piaget (1976) apud Tinca Cretu (2006).

Elevii ciclului gimnazial reuşesc să gândească relativ uşor şi corect aupra trecutului îndepărtat, a viitorului îndepărtat, a posibilului şi imposibilului, a realului şi imaginarului şi chiar a obiectivului şi subiectivului. Preadolescenţii au o gândire cauzală complexă însă legată de fiecare categorie de fenomene, studiate la diversele discipline. Ipoteza de la care s-a pornit în acest studiu este aceea că: la copiii din mediul urban de gen feminin gândirea creativă este mai dezvoltată decât la copiii din mediul rural de gen masculin.(Crețu2006)

Alte cercetări stimulate de sarcinile noi puse în faţa şcolii, referitoare la dezvoltarea creativităţii au demonstrat convingător disponibilitatea acestor vârste. In urma unor investigaţii Getzels şi Jackson (1962) apud Rosca (1967) şi-au desfăşurat cercetările în 4 direcţii; două privind aspectul intelectual ( inteligentă şi creativitatea) şi două aspectul psihosocial ( adaptarea afectivă şi caracterul moral). Pentru măsurarea creativităţii s-au folosit: completarea unor povestiri, inventarea de probleme, percepţia formelor ascunse, asociaţia de cuvinte, utilizări multiple ale unui lucru. In concluzie, cele două grupuri se deosebeau în privinţa unor variabile privind valorile, fantezia, aspiraţiile personale, tipul de familie.

Se remarcă astfel în linii mari legătura dintre această cercetare şi actuala lucrare, îndeosebi prin metodele şi instrumentele folosite.

Acest studiu a fost proiectat pentru a investiga diferenţele privind gândirea creativă dintre elevii cu vârste cuprinse între 11-15 ani din mediul rural şi mediul urban în raport cu genul. Astfel, cercetările privind gândirea creativă corespund azi nu unei simple mode, ci unei necesităţi sociale întrucât creativitatea este o condiţie esenţială a progresului cunoaşterii – în sensul ei activ, de transformare a lumii în toate domeniile de activitate.

  

3.OBIECTIVE

  Cercetarea de fata isi propune sa evidentieze diferentele ce apar in dezvoltarea gandirii creative in functie de mediul de provenienta (rural/urban) si gen (feminin/masculin).

 

4. IPOTEZE

 

Ipoteza de cercetare de la care am pornit : elevii cu varste cuprinse intre 11-15 ani, din mediul urban, de gen feminin, vor avea gandirea creativa mai dezvoltata.

 

 

5.METODA

 

5.1 PARTICIPANŢII

  Pentru realizarea experimentului am ales două

eşantioane a câte 56 de subiecţi fiecare, in functie de mediul de provenienta. Primul eşantion îl constituie elevii şcolii Generale Berindei cu clasele I- VIII, localitatea Berindei, judeţul Olt, aparţinând claselor a VI-a şi a VII-a reprezentând elevii din mediul rural;

Cel de-al doilea eşantion a fost constituit din elevii şcolii Generale Bucuresti Nr. 52, aparţinând claselor a VI-a şi a VII-a reprezentând elevii din mediul urban. Toţi elevii sunt de etnie romană. Ambele grupuri au fost supuse testării în vederea stabilirii scorurilor gândirii creative.

 

5.2 INSTRUMENTE

 

Instrumentele folosite au reprezentat un aspect extrem de important în realizarea cercetării şi în obţinerea unor date valide. Astfel s-a utilizat imaginea facultăţii printată color în format A4 ce a fost înmânată fiecărui elev alături de un formular de consimţământ informat şi o foaie de răspuns. Elevii au fost testaţi în clasa lor .

 

5.3 PROCEDURA 

Elevii participanţi au fost invitaţi să facă o compunere despre o facultate. Pentru a le veni în ajutor şi în acelaşi timp pentru a investiga gândirea creativă , acestora li s-a oferit o poza ce conţinea imaginea Universităţii din Craiova (insa numele institutiei nu le-a fost precizat elevilor). Inspirandu-se din această poza ei trebuiau să facă o compunere folosind cât mai multe cuvinte referitoare la o facultate, după ce au semnat în prealabil formularul de consimţământ informat. In prima fază a experimentului s-a ţinut instructajul. Acesta a fost unul clar, scurt, pe înţelesul lor: “ scrieţi în circa jumătate de pagină – maxim o pagină ceea ce înseamnă pentru voi o facultate şi la ce va gândiţi voi când auziţi acest concept. In următoarea fază, elevilor li s-a înmânat formularul de consimţământ informat pe care trebuiau să îl semneze pentru a-şi exprima acordul de a participa la cercetare.

In cea de-a treia fază, acestora li s-au înmânat foile de răspuns şi foaia cu imaginea facultăţii (aleasa aleator) pe care le-au completat ulterior. Pe parcursul rezolvarii sarcinii, nu au existat factori perturbatori in clasa. In ultima fază a experimentului au fost strânse atât foile de răspuns cât şi cele de consimţământ informat.

Compunerile au fost apoi interpretate in functie de o lista de cuvinte cheie, semnificative pentru notiunea respectiva. fiecare cuvant regasit in compunerea elevilor a fost scorat cu un punct, iar la final, fiecare compunere a primit un scor total, cu care s-a lucrat apoi in SPSS.

 6. DESIGN EXPERIMENTAL

 

6.1 Variabile

 

Variabila independenta este mediul (urban si rural) şi genul .

Variabila dependenta o constituie gândirea creativă.

 7. REZULTATE

 

Rezultate

 /VARIABLES = gandirea

/CRITERIA = CI(.95) .

 

T-TEST

GROUPS = genul(0 2)

/MISSING = ANALYSIS

/VARIABLES = gandirea

/CRITERIA = CI(.95) .

8. DISCUŢII

  

Rezultatele obţinute în urma prelucrarii statistice a datelor ne arata ca testul a fost semnificativ din punct de vedere statistic. Ipoteza cercetarii nu a fost confirmată si anume persoanele provenite din mediul rural, care au participat la studiu au aratat o dezvoltare mai bună a capacitaţii creative comparativ cu cei din mediul urban (ipoteza de la care s-a plecat). În urma descrierii, intr-o compunere de minim jumatate de pagina, a imaginii prezentate de personalul competent (cercetatorii), au atestat faptul ca în functie de mediul de provenienta al participantilor, scorurile gandirii creative variaza. În mediul urban, s-a observat, in comparaţie cu cel rural ca participanţii sunt mai putin atenti la cerintele sarcinii primite si prezinta o mai mare inconsecventa in parcurgerea pe termen indelungat a unei activitati. S-a observat, in acelasi timp, ca elevii din mediul urban prezinta o mai mare afinitate spre activitatile extrascolare, insa alese de ei. Stereotipurile legate de mediul de provenienta, in speta cel urban, unde asa zisele “tentatii “ isi fac prezenţa in viaţa scolara, persistă, creand nu doar o imagine a scolarilor nefavorabila, dar si determinand studii asupra acestui subiect. S-a observat ca elevii din mediul rural prezinta o mai mare obedienţa fara de profesor si, spre deosebire de cei din mediul urban, au executat sarcina intocmai, fara intrebari suplimentare sau alte afirmatii. Mediul a fost ales ca principala cauza a scaderii gandirii creative.

De asemenea, trebuie menţionat ca in urma studiilor, rezultatele arata ca subiectii de gen feminin au o gandire creativă mult mai ridicată in comparaţie cu cea a subiecţilor de genul masculin.

Astfel, in urma cercetarii a fost relevat faptul ca scorurile gandirii creative a scolarilor cu varsta cuprinsă intre 10 si 15 ani sunt mai scazute in mediul urban şi mai ridicate in cel rural. Nu se poate vorbi însă despre o diminuare brusca sau de o intrerupere a acesteia la cei din mediul urban, gandirea creativă fiind frecvent o balanta delicata de chestiuni complexe, emotionale si fizice la varsta copilariei.

Ca autori ai acestei cercetari, considerăm ca aceasta a avut un rol important pentru a observa influenţa mediului de viaţă şi a celui scolar în dezvoltarea proceselor cognitive ale elevilor (gandirea şi creativitatea) , sesizand totodată necesitatea implementarii unei noi strategii în învaţămant, care să stimuleze mai mult gandirea creativă a acestora. Dorim sa adaugăm, dupa cum spunea şi J. R. Sternberg (2007) , că „oricine doreşte să abordeze un subiect de cercetare important şi deschis îşi poate alege relaţia dintre creativitate şi inteligenţă, răspunsul la această problemă avand o importanţă teoretică mare şi putand afecta viaţa multor copii şi adulţi.”

 

9. Bibliografie

 

  Creţu, T.(2006), Psihologia varstelor, Editura Credis, Bucureşti.

Roşca, A. (1967), Creativitate, modele, programe: ( studii de psihologie

a gandirii), Editura Ştiinţifică, Bucuresti.

Sternberg, R. J. (2007), Wisdom, Intelligence, and Creativity Synthesized. New York: Cambridge University Press.