STUDIU GEOGRAFIC AL TOPONIMIEI COMUNEI BUNESTI

Universitatea “Ştefan cel Mare “,SuceavaFacultatea de Istorie şi GeografieSpecializarea :Geografia TurismuluiAnul :IIStudent :DIMITRIU ANDREEADisciplina:TOPONOMASTICĂ GEOGRAFICĂ

HARTA COMUNEI BUNEŞTI

CUPRINS:

I.Introducere I.1.Aşezare geografică I.2.Istoricul locurilor

II.Particularităţile fizico-geografice II.1.Relieful II.2.Geologia II.3.Apele II.4.Clima II.5.Solurile II.6.Agricultura

III.Toponimie III.1Lista toponimelor de pe zona de studiu III.2.Categorii de toponime

IV.Clasificarea geografică a toponimelor IV.1.Geomorfonime IV.2.Hidronime IV.3.Fitonime IV.4.Oiconime IV.5.Econime

V.Clasificarea toponimelor a.După importanţa sau mărimea ariei

de circulaţie si utilizare b.După forma şi structura lingvistică c.După domeniul la care se referă VI.Prezentarea analitică a

toponimelor din comuna Buneşti VII.Concluzii VIII.Bibliografie

I.INTRODUCERE

Istoria unei aşezări, oricât de mică ar fi, oglindeşte „în miniatură” desigur, întreaga istorie a poporului român din care face parte acea aşezare, pentru că o istorie generală nu se poate scrie fără o istorie locală.  Este minunat să asculţi oameni care îţi vorbesc despre satul în care s-au născut, şi să observi că nostalgia lor îi face să devină cu fiecare clipă a retrăirilor mai senini la chip cu ochii umeziţi de cele mai curate lacrimi. Şi mai minunat este să întâlneşti pagini aşternute de cei ce au considerat firesc să zugrăvească crâmpeie de viaţă a lumii satului drag. Tocmai aceste „minunăţii” nu trebuie să se piardă în negura timpului, ci trebuie să dăinuiască în conştiinţa generaţiilor care vor urma, ca o călăuză a petrecerii lor pe aceste meleaguri.

I.1.ASEZARE GEOGRAFICA

,,Pe lunca Moldovei şi pe vâlcelele Şomuzului sparte de iazuri se înşiră ca o salbă în jurul Fălticenilor, mândreţe de sate, aşezări de moşneni, care păstrează cu sfinţenie portul, legendele şi bunele obiceiuri ale vremurilor de demult.’’ Comuna Buneşti este situată la 17 km. de municipiul Suceava şi la 7 km. de municipiul Fălticeni. Comuna Buneşti se învecinează cu următoarele localităţi: la nord cu comuna Bosanci; la sud cu comuna Rădăşeni şi municipiul Fălticeni; la est cu comuna Pleşeşti şi parte din comuna Hârtop; la vest cu parte din comuna Rădăşeni şi comuna Bosanci, iar o parte din hotarul vestic este limitat de pârâul Şomuzului. 

La o depărtare de 7 km de municipiul Fălticeni, aşezat pe o vale, se găseşte satul Buneşti. Trei părţi ale satului sunt împrejmuite de dealuri şi este împărţit în trei grupe de case:

a - Vatra satului ce se întinde de-a lungul drumului spre cimitir, unde intră şi casa parohială, şcoala, dispensarul, poliţia, căminul cultural şi biblioteca. b – Grupul de case de dincolo de frontieră Buneşti Moldova, aşezat pe dealurile ,,Babei’’ şi ,, viei’’, unde intră biserica, primăria şi dispensarul veterinar. c – Satul nou ce se întinde de-a lungul şoselei naţionale Fălticeni – Suceava.

I.2.ISTORICUL LOCURILOR

Din datele găsite reiese că, în decursul vremurilor, comuna a avut diferite configuraţii administrative, incluzând în teritoriul său diverse sate. Satul Buneşti este parţial aşezat pe pârâul Buneştiului (al graniţei) şi care în acele vremuri a despărţit satul Buneşti în două părţi: una a Imperiului Austro-Ungar şi altă parte a României. Dovada acelor vremuri au rămas două construcţii din acea perioadă, care se menţin şi astăzi: clădirea actuală a Primăriei Buneşti, Căminul Cultural Buneşti şi Biblioteca Comunală. Starea construcţiilor fiind bună, suferind pe parcurs unele modificări adaptabile scopului de folosinţă. După împărţirea teritorială din 1968, comuna Buneşti este compusă din satele: Buneşti – reşedinţă de comună, Petia, Unceşti, Podeni şi Podeni Şes. Conform datelor statistice obţinute de la Direcţia de Statistică a judeţului Suceava la data de01-iulie 1970 populaţia comunei Buneşti era de 3334 locuitori, din care 1660 bărbaţi şi1674 femei. La data de 15-ianuarie –2003 comuna Buneşti mai avea 2700 locuitori iar în 2011 mai avea 2348 locuitori.

II.PARTICULARITATI FIZICO-GEOGRAFICE

II.1.RELIEFUL Comuna Buneşti are un relief deluros şi

face parte din Podişul Sucevei. Dealurile dispuse în şiruri paralele străbătute de văi, se întind dinspre nord spre sud. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei face parte din Podişul Moldovei. Colinele existente pe teritoriu sunt mijlocii. Altitudinea fiind de circa 200-350m. 

II.2.GEOLOGIA

Geologic straturile care alcătuiesc terenul sunt necutate, ele reprezentând o slabă înclinaţie spre sud-vest. Din punct de vedere petrografic, etajele sunt alcătuite aproape exclusiv din roci detrice: conglomerate, gresii, nisipuri şi argile.

II.3.APELE

Cursul de apă principal este Şomuzul, restul pâraielor au un debit mic, caracteristice şesurilor, care adesea la ploi abundente băhnesc, terenuri în suprafeţe importante dând naştere la bălţi, mici iazuri, zone în care chiar după retragerea apelor pământul musteşte. Din punct de vedere hidrologic, funcţie de monografia geografică se încadrează în zona podişului Moldovei cu regim hidrologic continental, mai accentuat, predominând umezeala primăvara şi toamna, şi o atmosferă ceva mai uscată în timpul verii. Se apreciază că reţeaua hidrologică este satisfăcătoare. 

II.4.CLIMA

Această zonă are un caracter continental mai accentuat datorită poziţiei sale în raport cu lanţul Carpatic. Iarna este mai aspră, resimţindu-se direct influenţa rece a anticiclonului continental, iar vara aerul devine cald şi uscat. Vara devine mai uscată şi mai secetoasă datorită influenţei stepei răsăritene. Zona are o temperatură medie anuală 7-10 grade Celsius fiind repartizată astfel: primăvara: 6-9 grade; vara: 18-30 grade; toamna: 8-15 grade; iarna: 15-2 grade. Regimul eolian are ca dominantă vântul din direcţia nord-vest şi atinge cele mai ridicate valori în sezonul de iarnă, primăvara şi uneori toamna. În ordinea intensităţii urmează vântul din sud-est. 

II.5.SOLURILE

Studiul pedologic arată că solurile din această zonă s-au format sub influenţa unui climat excesiv continental în care regimul de umiditate atmosferică şi temperatură este variat, în funcţie de anotimpuri. Astfel în perioada de vară gradul de evaporabilitate este foarte ridicat deseori depăşind cantitatea de apă căzută din precipitaţii. 

II.6.AGRICULTURA

Din datele statistice din 1970, rezultă că suprafaţa totală a comunei Buneşti era de 2989 hectare având următoarea structură: arabil = 2072 ha; păşune = 358 ha; fâneţe = 233 ha; livezi = 195 ha. Toate aceste suprafeţe s-au modificat datorită împărţirii lor către populaţie în anul 1990. Buneştiul fiind o comună cu pământuri întinse şi mai ales cu făneţe şi păşuni, ocupaţia principală a locuitorilor, încă din cele mai îndepărtate timpuri a fost agricultura şi creşterea vitelor. Cu toate acestea viaţa oamenilor este grea. Recoltele obţinute nu au preţul de desfacere, preţul produselor agricole menţinându-se scăzute. Creşterea vitelor este un mijloc de existenţă în comuna Buneşti.

HARTA TOPONIMICA A SATULUI BUNEŞTI

III.TOPONIMIEIII.1LISTA TOPONIMELOR DE PE ZONA DE STUDIU:

B Bosanci Buneşti C Catarg Cimitir

D Dealul Buhaiului Dealul Crucii Dealul lui Vodă Dealul Rupturii Dealul Stânii F Fundul văii H Hârtop Hurizan

I Iazul Buneşti În Sat L La Bahnă La Biserică La Gorovei Lanu Mare M Măr Moşia bancii

O Ogoru Mare P Pârâul Şomuzului Păduricea Buneşti Petia Pietrărie Pleşeşti Podeni R Rădăşeni

S Sabdei-Livadă Str. Artur Gorovei Str. Pârâul Graniţei Str. Sucevei Str. Eroilor Str. Regat Str. Vale de Moară

Ş Şomuzul Mare Şomuzul Mic T Trei Movile Ţ Ţarna Veche

U Unceşti V Vale de Moară Valea Rece Valea Toader

III.2.CATEGORII DE TOPONIME:A.TOPONIME CULESE DIN SURSE BIBLIOGRAFICE :

Buneşti Podeni Unceşti Petia Rădăşeni Bosanci Hârtop Pleşeşti

Pârâul Şomuzului Str. Artur Gorovei Str. Pârâul

Graniţei Str. Sucevei Str. Eroilor Str. Regat Str. Vale de Moară

B.TOPONIME EXTRASE DE PE HARTA TOPOGRAFICĂ ŞI CADASTRALĂ:

Buneşti Lanu Mare Şomuzul Mare Şomuzul Mic Dealul Rupturii Dealul Buhaiului Măr

Valea Rece Dealul lui Vodă

C.TOPONIME CULESE DIN TEREN:

Dealul Crucii Cimitir Mosia bancii La Bahnă La Biserică Valea Toader Trei Movile

Vale de Moară Ţarna Veche La Gorovei Dealul Stânii

CATEGORII DE TOPONIME:

37%

20%

44%

toponime extrase din datele bibliografice

toponime extrase de pe harta

toponime culese din tern

IV.CLASIFICAREA GEOGRAFICĂ A TOPONIMELOR:

IV.1.GEOMORFONIME: Valea Rece Valea Toader Fundul văii Dealul Stânii Dealul Buhaiului Dealul lui Vodă Dealul Crucii Dealul Rupturii

IV.2.HIDRONIME:

A.POTAMONIME: Şomuzul Mare Pârâul Şomuzului(Graniţei) Şomuzul Mic

B.LIMNONIME: Iazul Buneşti

IV.3.FITONIME:

A.FITOTOPONIME: La Bahnă Sabdei-Livadă B.HILEONIME: Păduricea Buneşti

IV.4.OICONIME:

Buneşti Bosanci Hârtop Unceşti Petia Rădăşeni Pleşeşti Podeni

IV.5.ECONONIME

Catarg Mosia bancii Măr La Biserică Cimitir Vale de Moară Pietrărie Lanu Mare Ogoru Mare Sabdei-Livadă Ţarna Veche

IV.5.1.HODONIME:

Str. Artur Gorovei Str. Pârâul Graniţei Str. Sucevei Str. Eroilor Str. Regat Str. Vale de Moară

IV.5.2.LIMEONIME:

Pârâul Graniţei

IV.5.3.REGIONIME Comuna Buneşti

CLASIFICAREA TOPONIMELOR

a.După importanţa sau mărimea ariei de circulaţie si utilizare:

1.Toponime majore: Suceava 2.Toponime minore: Buneşti, Podeni,

Unceşti, Petia, Rădăşeni, Bosanci, Hârtop, Pleşeşti, Şomuzul Mare, Şomuzul Mic, Dealul lui Vodă,etc.

b.După forma şi structura lingvistică: 1.Toponime simple: Catarg, Cimitir,

Măr, Hurizan, Hârtop, Pleşeşti, Petia, Podeni, etc.

2.Toponime compuse:Valea Rece, Valea Toader, La Bahnă,La Biserică, La Gorovei, Lanu Mare, Mosia bancii, Ogoru Mare, Pârâul Şomuzului,Şomuzul Mare, Ţarna Veche, Dealul Bulhacului, Dealul Crucii, etc.

c.După domeniul la care se referă: 1.Fizico-geografice: Valea Rece,

Valea Toader, Lanu Mare, Pârâul Şomuzului,Şomuzul Mare, Dealul Crucii,La Bahnă, Dealul Stânei, etc.

2.Economice:Pietrărie, Moşia băncii, Şadbei livadă,Vale de Moară

VI.PREZENTAREA ANALITICĂ A TOPONIMELOR DIN COMUNA BUNEŞTI:

BUNEŞTI-antroponim,denumirea de Buneşti provine de la numele boierului Bunea care a fost unul din primii locuitori ai satului.Legenda spune că Ştefan cel Mare a trecut prin sat şi i-a cerut unui localnic o cană cu apă şi acesta cu mare plăcere l-a servit pe domnitor,iar acesta i-a spus omului bun esti şi aşa a rămas numele satului.

Pârâul Graniţei- potamonim, inclus în categoria hidronimelor, toponim minor, compus din două elemente :unul specific de origine slavonă “Pârâu”şi unul din determinativ, care provine din substantivul “graniţă”care arată însuşirea potamonimului, pârâul era graniţa între Imperiul Austro-Ungar şi România.

Dealul Crucii- geomorfonim, toponim minor, compus din două elemente: unul specific de origine slavă ”dealul” şi unul determinativ “crucii”, toponim ce a fost dat deoarece dealul se afla în vecinătatea cimitirului.După modul de formare este un toponim spontan.

Dealul Buhaiului- geomorfonim, toponim minor, compus din doua elemente: unul specific de origine slavă “dealul”şi unul determinativ “buhai”,toponim ce a fost dat deoarece în trecut exista un singur buhai în tot satul iar oamenii i-au dat un teren pe care să pască şi un îngrijitor care se ocupa de el.După modul de formare este un toponim spontan.

Dealul Stânii- geomorfonim, toponim minor, compus din două elemente: unul specific de origine slavă “deal” si unul determinativ “stână”,toponim ce a fost dat deorece pe acel teren se afla o stână.După modul de formare este un toponim spontan.

Dealul Rupturii-geomorfonim, toponim minor, compus din două elemente: unul specific de origine slavă “deal” si unul determinativ “ruptură”,toponim ce vine de la faptul ca dealul a fost săpat de localnici pentru a face drumul ce făcea legătura dintre Buneşti şi Petia, dealul fiind “rupt”in doua.După modul de formare este un toponim spontan.

Pietrărie-econim, numele provine de la faptul că în trecut în acest se afla o carieră de piatră.

Fundul văii- geomorfonim, toponim minor, compus din două elemente:unul specific “fundul” si unul determinativ “văii”,acest toponim face referire la faptul că acestă vale era cea mai îndepărtată din comună.

Vale de moară-econim ,numele provine de la faptul că pe vremuri aici era o moară.

La bahnă-fitonim ce derivă din telmatonim, el face referire la vegetaţia din Buneşti.După modul de formare este un toponim spontan, iar după domeniul la care se referă este fizico-geografic.

Moşia băncii- econim, compus din două elemente unul specific “Moşia” si unul determinativ “băncii”,acest toponim face referire la faptul că acest teren în trecut aparţinea băncii.

VII.CONCLUZII:

Satul Buneşti din punct de vedere al întinderii şi al numărului de locuitori este un sat mic.Trecerea timpului nu a lăsat mari amprente asupra arhitecturii satului,ceea ce reiese din multitudinea caselor bătrâneşti existente. Toponimele se păstrează încă din cele mai vechi timpuri ,ele nu au suferit modificări majore.Comuna Buneşti are o listă de toponime foarte variată.

VIII.BIBLIOGRAFIE

Ioan Ştefan :Monografia Comunei Buneşti

www.wikipedia.ro www.bunestisuceava.myforum.ro www.eprimarii.ro www.bunesti-suceava.weembly.com