Bunesti Booklet RO

8/10/2019 Bunesti Booklet RO

http://slidepdf.com/reader/full/bunesti-booklet-ro 1/28

Şcoala de la Buneşti



01 CONTEXT



3

„Nu îi învăţăm pe oameni să e onorabili, dar îi învăţăm toatecelelate; ei nu se plâng niciodată de necunoaşterea celorlaltorlucruri, cât despre faptul de a oameni onorabili. Sunt interesaţisă ştie singurul lucru pe care nu îl învaţă.” (Pascal, Pensées,

secţiune II, 68)“We do not teach people to be honorable, but we teach them all therest; and they never complain about not knowing anything about therest as they do about being honorable men. They are only interested inknowing the only thing that they are not taught.” (Pascal, Pensées , sec-tion II, 68)

Şcoala de la Buneşti În general, sistemul educaţional europeancontemporan are nevoie de o schimbare.Principalul scop al proiectului este de aaduce crizei sistemului educaţional europeano alternativă românească prin crearea uneişcoli alternative destinată tinerilor absolvenţide liceu.Conceptul de bază este formarea mentalăa acestor elevi înainte de a le oferi informaţiiprofesionale, oferindu-le şansa de acreşte mai întâi ca oameni înainte de a sespecializa într-un anumit domeniu. În modevident, mintea necesită anumite informaţiipentru a organizată şi ce ar putea maiatotcuprinzător, puternic, impresionantdecât studiul marilor opere ale omenirii, dela Odiseea lui Homer la Maestrul şi Margareta

the School of BuneştiGenerally speaking, the contemporaryEuropean educational system needsa change. The project’s main purposeis to bring a Romanian alternative tothe crisis of the European educationalsystem through the creation of analternative school meant for youths justout of high-school.The main concept is the mentalformation of these students beforeproviding them with some specicinformation, offering them the chanceto grow as human beings before theyspecialize in a certain eld. Obviously,the mind needs certain information inorder to be organized and what couldbe more encompassing, stronger, moreimpressive than the study of the greatworks of mankind, from Homer’s Odisseyto Mikhail Bulgakov’s The Master and



4

from professor-student to master-apprenticeOne of the school’s main goals is to offerthe students not only the chance tosee their teachers from a distance, butalso to meet them, to frequently talk tothem, to learn not only from what theysay, but also from the way they live,from what they really are. The studentsneed to imitate solar beings, strongand charismatic personalities and

de la profesor-student la maestru-ucenicUnul dintre principalele obiectivele ale şcoliieste de a le oferi studenţilor nu doar şansade a-şi vedea profesorii de la distanţă, dar şide a-i întâlni, de a sta de vorbă cu ei, de a învăţa nu doar din ceea ce spun ci din felul încare trăiesc, din ceea ce sunt ei de fapt. Dinnevoia de a imita inţe solare, personalităţiputernice şi carismatice, studenţii trebuie săstea în preajma acestora. Educaţia constă

Margarita . Accurately made, thesereadings teach you the value of virtuesand unveil the complexity of a moralsystem based on honour, heroism,self-sacrice, sympathy, innocence,prudence, measure, wisdom. Readingsuch texts does not require specialized

training, but only a minimal bibliographyon which the school relies.

lui Mikhail Bulgakov. Făcute corect, acestelecturi te învaţă valoarea virtuţilor şi îţidezvăluie complexitatea unui sistem moralbazat pe onoare, eroism şi sacriciu desine, simpatie, inocenţă, prudenţă, măsură, înţelepciune. A citi astfel de texte nu cere unantrenament specializat ci doar o minimăbibliograe pe care şcoala se bazează.



5

that is why they have to stay aroundthem. Education consists of mimesis.This means that the students and theirprofessors should spend more timetogether and this leads to the need ofhaving a campus they can share.a campusBecause of the need of peace andquiet and of the particular nature ofthis school, the idea from the beginingwas to build an unusual campus, awayfrom the noisy city. Only thus could itoffer its students and their teachers theopportunity to take a break and diveinto their work. The school’s building sitewas found near a little village, betweenCurtea de Argeş and Piteşti, Romania,in a large meadow surrounded by

woods and close to the Vâlsan river.This special spot called for a specialapproach towards building and forrespect towards the place.So the idea of the yearly architecturalsummer workshops started out of theneed to build things differently, learningfrom the past and directly from on-sitearchitectural experience: rediscoveringthe forgotten principles of traditionalbuildings through the use of localmaterials (wood, earth, clay, stone) andfrom the way they naturally t together.The aim of the workshop, which willlead to the construction of the Schoolof Buneşti, is to already be a school initself, teaching young architects how toreconsider their relationship to the pastand to the vernacular architecture oftheir ancestors without copying it.The interesting aspect is that thecampus is being built by studentswho have already started to use it as

a real campus, not with classrooms,dormitories and other buildings, butwith tents to sleep in, an outdoor stoveand a well to get drinkable water from:a campus that has already transformedthem into a comunity.

în mimesis. Studenţii şi profesorii lor ar trebuideci să petreacă mai mult timp împreună,şi aceasta duce la nevoia de a avea uncampus pe care să îl poată folosi împreună.un campusDatorită nevoii de linişte şi pace şi datoritănaturii particulare a acestei şcoli, ideea afost de la început construirea unui campusneobişnuit, departe de oraşul zgomotos. Doarpe această cale li s-ar putea oferi studenţilorşi profesorilor ocazia de a lua o pauză şi ase adânci în lucru. Situl şcolii a fost ales înapropierea unui sat, între Curtea de Argeşşi Piteşti, într-o luncă înconjurată de păduriaată în apropierea râului Vâlsan. Acest locspecial a impus o abordare specială a ideiide a construi şi o atitudine de respect faţăde loc.Ideea atelierelor anuale de vară a începutastfel din nevoia de a construi diferit, de a învăţa din trecut şi direct din experienţa deşantier, prin redescoperirea principiilor uitateale constucţiilor tradiţionale prin folosireamaterialelor locale (lemn, pământ, paie,piatră) şi din modul natural în care acestease potrivesc.Scopul atelierelor, care vor duce laconstruirea Şcolii de la Buneşti, este de a deja o şcoală în sine, învăţându-i pe tineriiarhitecţi cum să se raporteze la trecut şi laarhitectura vernaculară a strămoşilor lor fărăa o copia.Interesant este că acest campus esteconstruit de studenţi care au început dejasă îl folosească ca atare, fără săli de clasă,camere de locuit sau alte clădiri, ci cu corturi,un cuptor în aer liber şi o fântână cu apăpotabilă: un campus care i-a transformatdeja într-o comunitate.



02 WORKSHOP



7

“Studiul textelor n-ar putea vreodată mai indicat; este drumulcel mai rapid, cel mai sigur şi cel mai agreabil către orice felde erudiţie; obţineţi lucrurile neintermediat, mergeţi la sursă,interpretaţi şi reinterpretaţi textul. ” (La Bruyère, Les caractères ,De quelques usages, 72)

“The study of texts could never be more recommended; it is the quickestway, the most certain and the most enjoyable for any kind of erudition;obtain things rst hand; go to the source, handle and rehandle the text.(La Bruyère, Les caractères , De quelques usages, 72)

învaţând din vernacularLucrând cu materiale naturale ca lemnul,pământul şi piatra, Şcoala de la Buneştiexplorează potenţialul tehnicilor tradiţionale învăţând din experienţa arhitecturiivernaculare şi aplicând-o nevoilor noastreactuale, fără scopul de a imita şi fără dorinţade a inova cu orice preţ.Scopul atelierelor de la Buneşti a fostevident de-a lungul timpului redescoperireasemnicaţiilor pe care folosirea naturală adiferitelor materiale locale le transmite actuluide edicare şi clădirii însăşi. De asemenea,procesul de construire poate doar critic şiexperimental şi de aceea nu poate avea încă loc în sat sau în locuri în care oameniiau construit deja.

learning from the vernacularWorking with natural materials likewood, clay and stone, the Schoolof Buneşti explores the potential oftraditional techniques by learningfrom the experience of vernaculararchitecture and applying it to ourpresent needs, without the purpose ofimitation nor with the wish to innovateat any cost.The purpose of the Buneşti workshopshas clearly been, over the years, torediscover the meanings that thenatural use of certain local materialsconfer to the act of building and to thebuilding themselves.The building process can only be critical

and experimental and this is also why itcannot yet take place in the village orin places where people have alreadybuilt something.



8

the building-site - schoolWe started to build close to the village,living for a few weeks by the rhythmand the caprices of the meadow,and we adopted the same living rulesand methods of construction as thoseapplied 100 years ago, thus taking arm stand towards tradition.Just like the way vernacular buildingsites were managed, our major termsand intentions are pre-established inthe form of a theoretical project, butmany building details are studied andthen deliberately left up to the personalon-site interactions between architect,craftsmen and students.Just like in the Renaissance period,Buneşti has managed to bring

together the workshops of differentcraftsmen, carpenters and masons.In the irremediably globalised world,minimalist “Arts and Crafts“ exerciseslike this one seam to have one possible

şantierul - şcoalăAm început să construim aproape de sat, sătrăim pentru câteva săptămâni după ritmul şicapriciile luncii şi am adoptat aceleaşi regulide viaţă şi metode de construcţie ca celevalabile acum 100 de ani, având astfel opoziţie fermă faţă de tradiţie.La fel cum erau organizate şantierelevernaculare, intenţiile şi datele de temăimportante sunt stabilite dinainte printr-un proiect teoretic, dar multe detalii suntstudiate şi apoi lăsate în mod deliberat sprea dezbătute pe şantier de către arhitect,meşteri şi studenţi.Cum se întâmpla în Renaştere, Buneşti-ul a reuşit să aducă împreună ateliereledulgherilor, tâmplarilor, pietrarilor. În lumeairemediabil globalizată, exerciţiile de tip „Artsand Crafts” de orientare minimalistă nu par



9

destiny, in the area of “underground”architecture, of the aesthetic whim.However, this way of doing architectureoffers mainly another type of privilege,besides that of dwelling - the privilegeof the school.working alongside the craftsmen

An important link to the vernacularbuilding tradition was living and workingtogether with craftsmen, a fact thatmade us understand that ignoringtradition leads to the impossibility ofinnovating on fundamental constructivetopics: tradition either respects andlearns closely from the virtuosity ofbuilding in the same ways as othershave done before, or it reinterpretsworthless decorative patterns out of

PVC, for the sake of a “heritage” look.three building materialsThe School’s ambition of exploringeach year a different natural materialalong with its own constructing lawslead to the establishing of the threedifferent structural forms, based onthe three primary materials: wood,clay and stone. All the materials wereprovided by the place itself: wood fromthe forest, clay found in situ and stone

from the river nearby.

să aibă decât un singur destin posibil, în zonaarhitecturii de nişă, a capriciului estetic. Şitotuşi, acest fel de a face arhitectură oferă înprimul rând un alt fel de privilegiu, pe lângăacela al locuirii – privilegiul şcolii.lucrul cu meşterii

O importantă legatură cu tradiţiaconstucţiilor vernaculare este locuirea şilucrul împreună cu meşterii, un fapt cene-a făcut să înţelegem că ignorareatradiţiei conduce la imposibilitatea inovării în aspectele constructive fundamentale:tradiţia e respectă şi învaţă îndeaproapedin virtuozitatea clădirii în acelaşi mod în careşi alţii au făcut-o înainte, e reinterpreteazădin PVC motive decorative fără valoare, dedragul unei imagini de “vechi”.trei materiale de contrucţieAmbiţia şcolii de a descoperi în ecarean un material natural diferit împreună cuproprietăţile lui constructive proprii a condusla determinarea a trei forme structuralediferite, bazate pe trei materiale primare:lemn, pământ şi piatră. Toate materialele aufost oferite de locul în sine: lemn din pădure,

pământ găsit in situ şi piatră din râul dinapropiere.



03 CONSTRUCŢIILElemn | wood



11

sculptura de locuitthe dwelling-like sculpture

conceptulPrima casă conţine ADN-ul tuturorconstrucţiilor pe care intenţionăm să leconstruim în verile ce urmează. O datănalizată, ea trebuie să devină primul nostrusimbol de unitate.Principiile de care vom asculta se manifestăaici nu doar în forma arhitecturală şi în modulde amplasare, ci în primul rând în felul în caream construit casa timp de cinci săptămâni:proiectul arhitectural există şi este aşezatgeneros şi modest în chip de pretext al uneialtfel de şcoli.materialulLucrul în lemn a însemnat a descoperinoutatea neîncepută a lucrurilor vechide când lumea şi a-ţi primeni mintea prindezvăţul de beton armat. În prima casă dela Buneşti, amplasarea grinzilor şi chertarea în coadă de rândunică au generat întreaga zionomie, au conferit simplitateaunicatoare a obiectului şi l-au făcut să emai degrabă o sculptură de lemn în formăde casă, o sculptură de locuit.proiectulŞi exteriorul şi interiorul păstrează sinceritatealogicii constructive, trăsatură propriespaţiului-structură. Cubul în care se înscrievolumul are toate colţurile retezate la parteasuperioară la 45 de grade, rezultând astfelcele 4 timpane identice ale podului. Înloc de şarpantă, continuă structura însăşia pereţilor, prin retrageri succesive alebârnelor care acum se reazemă pe doliile- jgheab. Aceeaşi piesă de lemn a constituitunitatea morfologică atât a pereţilor cât şia planşeelor şi a scarii incastrate în peretele

exterior, cu modicarea secţiunii, după caz.

the conceptThe rst house has in itself the DNA of allthe buildings we intend to construct inthe next summers. Once nished, it wassupposed to represent our rst symbol ofunity.The principles we are going to follow aredisplayed not only in the architecturalform and in the location, but mainly inthe manner in which we have built thehouse in ve weeks: the architecturalproject exists and it is located generouslyand yet modestly as a pretext for adifferent type of school.the materialWorking in wood meant discoveringthe untainted novelty of things as oldas time and cleaning the mind bygiving up the temptations of reinforcedconcrete. In the rst Buneşti house thetectonic positioning of the beams andthe cutting in the form of a swallowtail brought about the whole exterioraspect, conferred unifying simplicity tothe object and made it look more like awood sculpture in the form of a house,a dwelling-like sculpture.the projectBoth the exterior and the interior preservethe ingenuity of the constructinglogic which is a specic feature ofthe structure-space. All the cornersof the cube which circumscribes thevolume are cut in their superior levelsat a 45 degree angle creating thusthe four identical tympanums of theattic. Instead of a framework there isa continuous structure of walls broughtabout by the successive retreats ofthe beams which can now rely on thegutters. The same wood piece, withonly the section sometimes modied,provided both the morphological unityof the walls and of the oors, as well asthe stairs embedded in the exterior wall.



12



13



14



15



03 CONSTRUCŢIILElemn şi pământ| wood and adobe



17

casa-incintăthe house-inside

conceptulIdeea de la care a pornit locuinţa pentrustudenţi a fost de a crea un spaţiu adecvatlocuirii în comunitate. Spaţialitatea neaminteşte de locuirea în jurul centrului, şiastfel de posibilitatea de a , după dorinţaecăruia, singur şi împreună cu ceilalţi înacelaşi timp. De aceea camerele şcoliideschid uşa în prispa curţii interioare dargeamurile privesc afară, spre lume, ecare într-o altă direcţie.materialeleDucând mai departe ideea includerii şiseparării, soluţia constructivă a fost o casăde pământ în interiorul unei case de lemn.proiectulZidul de pământ este aşezat pe fundaţiicontinue şi descrie două cercuri concentrice,rigidizate de raze care delimitează camerelestudenţilor. Sub exoscheletul de lemn, scutitde exigenţele construcţiei portante, pereteluide chirpici îi revine strict rolul de izolatortermic. Astfel, zidul creşte de sub pământ fără întreruperi şi racorduri, hidroizolaţii orizontaleşi straturi de rupere a capilarităţii. O alegereriscantă, care se abate de la rigorile secţiuniiverticale moderne dar pe care o păstreazămemoria construcţiilor vernaculare dinpământ şi o amintesc cele mai recenteprincipii de arhitectură ecologică. Faptulcă structura din lemn nu atinge niciodatăzidăria de pământ nu face decât să exprimearhitectural comportamentul static diferit alcelor două materiale şi sisteme constructive,ilustrând principiile planului liber.

the conceptThe focus of the student’s dormitory wasto create a place suitable for living in acommunity.The spatiality reminds us of dwellingaround a centre and therefore, of thepossibility to be alone and togetherwith others at the same time, as onewishes. This is why the rooms open theirdoors towards the interior courtyard butthe windows open towards the outsideworld, each one in a different direction.the materialsContinuing the idea of inclusion andseparation, the constructive solutionwas a house of adobe inside a houseof wood.the projectThe adobe wall is layed on continousfoundations and has the shape of twoconcentric circles, reinforced by theradii that limit the students’ rooms. Underthe wood exoskeleton, freed from anyload-bearing purpose, the adobe wallis left with the role of thermal insulation.The wall raises from the ground withoutany interuptions, horizontal underlayor capillarity breaking layers. A riskychoice that deviates from the usualstructure of the modern walls, referringto vernacular adobe buildings andintegrating the more recent eco-architecture principles. The fact thatthe wood construction never touchesthe adobe masonry is just an expressionof the different static behaviour of thetwo materials and constructive systems,thus expressing the principles of the freeplan.



18



19



03 CONSTRUCŢIILEcărămidă | brick



21

odaia-masă - în curs de realizarethe chamber-table - work in progress

conceptul În odaia-masă vom încăpea cu toţii, atuncicând plouă sau e frig, ca într-o ascunzătoarecaldă pentru jocuri şi poveşti, lecţii şi învăţăminte.materialeleAceastă clădire va realizată din zidărie depiatră şi cărămidă cu mortar de var, acelaşisistem constructiv ind folosit la pereţi, podeaşi masă. Acoperirea va alcătuită dintr-oboltă din cărămidă, construită fără cofraj,ecare arc sprijinindu-se pe cel anterior.Cărămizile vor produse de un zidar local,iar piatra va adusă din râul Vâlsan.

proiectulPereţii din zidărie închid un singur spaţiu carese deschide către împrejurimi prin douăzecişi patru de ferestre, câte douăsprezece peecare dintre laturile lungi.Spaţiul interior circumscrie un cerc. Atâttehnica cât şi forma simetrică, boltită, neamintesc de spaţiile de cult bizantine.Acest loc de luat masa urmează a se extindecu o bucătărie. Sistemul de încălzire va urmaprincipiile termelor romane – aerul cald de lasoba bucătăriei va circula prin pardoseală înainte de a evacuat în atmosferă.

the conceptThe chamber-table is the place wherewe will all t together, a hideaway thatwhenever it is cold or raining will be ashelter for our games, our stories andlessons.the materialsThis building will be made out of stoneand brick with lime mortar: the same forthe walls, the oor, the table. It will becovered by a brick vault, built withoutany support, each arch leaning on theprevious one. The bricks will be madeby a local mason, and the stones will bebrought up from the Vâlsan River.the project

The brick walls enclose one single spacethat opens towards the surroundingsthrough 24 windows, 12 on each longside.The interior space circumscribes acircle. Both the technique and thesymmetrical, vaulted, form remind us ofbyzantine places of worship.This dining space will have in the futurean adjoining kitchen. The heating of thespace will follow the principles of the

roman thermae - hot fumes from thekitchen stove will be directed throughthe oors before being release in theatmosphere.



22



23

Proiectul este în curs de realizareiar şantierul va continua varaviitoare.

The project is still in themaking and the building sitewill continue throughout thefollowing summer.



04 OAMENII



25

“De ce sunt cucerit de călătoria mea laBuneşti? Pentru că am întâlnit acolo omulţime de tineri dispuşi să-şi petreacă timpul în condiţii precare (nu există curent electric,nu există apă curentă), de dragul câtorvaidei şi al câtorva oameni. [...] Pentru că,alături de studenţi, lucrează acolo meseriaşilocali, uimiţi să descopere că ceea cefăceau părinţii şi bunicii lor poate încă săaibă preţ. ” (Andrei Pleşu)

profesorii“Studenţii m-au întrebat ce este acelaun gentleman şi de ce este bine să i un

gentleman, cu o uşoară descumpănire înglas. Era pe de o parte fascinaţie, pe de altăparte o revoltă faţă de ceva care risca să-idepăşească. Le-am răspuns că pe masurăce este mai greu urcuşul, cu atât mai marerăsplata odată ajuns în vârf. Gentleman-ul este în cele din urmă cea mai frumoasărealizare a acestei lumi decăzute: un cavalerdublat de un înţelept.” (Petre Guran)

Ana-Maria Goilav Petre Guran

Tudor Jitianu Mihaela Arsene

“Why am I charmed by my trip toBuneşti? Because I met there manyyoung people willing to spend timein poor conditions (no electricity, norunning water) for the sake of someideas and some people. [...] Because,working side by side with the students,there are local artisans, amazed to

discover that what their parents andgrandparents did may still be valuable.”(Andrei Pleşu)

the teachers“The students asked me what agentleman was and why it was good tobe a gentleman, with a slight hesitationin their voices. On one hand I sensedfascination, on the other hand a revolttowards something which was noteasily understandable. I answered thatthe harder the climb, the greater thereward once you reach the top. Afterall, the gentleman is the most beautifulachievement of this decaying world:a knight doubled by a scholar.” (PetreGuran)



26

studenţii„Am realizat că proiectul în sine, casa, afost un pretext pentru a ne oferi experienţăde viaţă, şi, deşi eram izolaţi de lume, ne-aoferit noi deschideri. [...] Trebuie să recunosccă m-a bulversat, mi-a schimbat scara de

valori, reperele şi obiectivele. Am văzut cume să reduc viaţa la strictul necesar, să eliminlucrurile inutile, să simplic lucrurile la maxim.”(Dona Andra Crişu, studentă)

„Am înţeles că [...] multe dintre lucrurilepe care le-am crezut indispensabile te împiedică să conştientizezi lucrurile de careai cu adevărat nevoie. Eu cred ca ăsta estescopul şcolii: să facă pe cineva ca mine să

înteleagă că în afara oraşului există un alt felde lume, o lume care pare să te satisfacămai puţin, dar în realitate valorează mai multdecât o viaţă monotonă într-un oraş haotic.”(Emilia Moroianu, studentă)

„Construcţia acelei căsuţe, la care ţinemcu toţii atât de mult acum, a însemnatconstruirea noastră ca oameni, zidireanoastră ca prieteni.” (Tudor Elian, student)

„De neuitat sunt şi serile petrecute în jurulfocului, râzând şi glumind. Povestind sauascultând poveşti. Cântând sau jucând totfelul de jocuri. Privind cerul înstelat, numărândstele căzătoare sau discutând despre cărţi,istorie, obiceiuri, astronomie, arhitectură saudespre câte lucruri începând cu litera C încap într-o sticlă.Şi totuşi, ce am construit? Am construit

un pretext, un pretext pentru a ne mai întoarce, sperăm, acolo în poiană. Amconstruit un început. Am clădit prietenii.Am consolidat cunoştinţe. Am începutsă modelăm sensibilitatea, a noastră şi acelorlalţi, arătându-le că se poate, că amdori să se poată, că vom face tot posibilulsă schimbăm ceva. Am construit o casă. Unadăpost. Un zigurat. Un cub. Un fânar. Unsemnal. O şcoală.” (Silvia Nancu, studentă)

the sudents“I realized that the project itself, thehouse, was a pretext for offering us lifeexperience and, even though we werecut from the world, it offered us a newperspective. [...] I have to admit thatthis changed my system of values, mybenchmarks and goals. I saw what itmeans to reduce life to the minimumnecessary, to remove unnecessarythings, to simplify things to the fullest.”(Dona Andra Crişu, student)

“I understood that [...] many of thethings I thought indispensable actuallyprevent you from being aware of thethings you really need. I think this is thepurpose of this school: to make someonelike me understand that outside the citythere is a different kind of world, a worldthat seems at rst to satisfy you less, butin reality is worth more than a routinelife in a chaotic city.” (Emilia Moroianu,student)

“Building that house, that we all care somuch about now, meant building us aspeople, building us as friends.” (TudorElian, student)

“The evenings spent around the re,laughing and joking, are unforgettable.As we told and listened to stories. As wesang and played various games. As wewatched the starry sky, counted fallingstars or talked about books, history,customs, astronomy, architecture orabout how many things starting with theletter C can t in a bottle.But all in all, what did we build? We builta pretext, a pretext to return, hopefully,to the glade. We built a beginning. We

built friendships. We reinforced knowl-edge. We started modelling our sensibil-ity and that of the others, showing themthat it is possible, that we want it to bepossible, to change something. We builta house. A shelter. A ziggurat. A cube. Ashed. A signal. A school.” (Silvia Nancu,student)



27

Ş l d l i |



mulţumiri | thanks toarh. Mihaela Arsene, arh. Adrian Moleavin, arh. Mihai Duţescu, arh. Cristina Ştefan,Toader Paleologu, Adrian Papahagi, Alexandru Gussi, Mihai Neamţu, MariusVasileanu, Ştefan Vianu, Bogdan Tătaru-Cazaban, Cătălin Pavel, Mirel Bănică,Cristian Scholtes, Ştefania Gubavu, Andrei Pleşu, Neagu Djuvara, Paul Gherasim,

arh. Mircea Ochinciuc, Constantin Ottescu, Ştefan Andreescu, Nicolae S. Tănăsoca.

Şcoala de la Buneşti | the School of Buneşticreată de | created by

Ana-Maria Goilav şi Petre Guran

realizatori | creditsBogdan BrăescuTudor ElianIoana PăvălucăFlorina PopDiana Stănciulescu

fotograi | photosCornel Brad, Sebastian Cucu, Tudor Elian, Costin Gheorghe, Oana Popovici

sponsori şi parteneri | sponsors and partnersA.F.C.N. (Asociaţia Fondului Cultural Naţional), Uniunea Arhitecţilor din România,Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti, Ordinul Arhitecţilordin România, Revista Zeppelin, DINAMIS - atelier de arhitectură, Fundaţia ARHITERRA

Bunesti Booklet RO

Documents

Transcript of Bunesti Booklet RO