Studiu Ecologie

download Studiu Ecologie

of 17

  • date post

    03-Mar-2016
  • Category

    Documents

  • view

    23
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Acidifierea marilor si oceanelor

Transcript of Studiu Ecologie

Prezentare PowerPoint

ACIDIFIEREA MRILOR I OCEANELORStudent: Vasile AncaGrupa 483Specializarea Peisagistic, An II OCEANUL PLANETARCel mai mare ecosistem al planetei,acoper aproximativ 71% din suprafaa Terrei, cu un volum de aproximativ 1,3 miliarde km cubi;Este principalul component ale hidrosferei Terrei; Influeneaz decisiv clima i activitile omului Este habitatul pentru aproximativ 230.000 specii de vieuitoare descoperite i pentru multe altele pe care tiina nu a apucat nc s le cunoasc. OCEANELE I SCHIMBRILE CLIMATICEOceanele i atmosfera sunt strns legate ntre ele i mpreun formeaz componenta cea mai dinamic asistemului climatic.Oceanul joac un rol fundamental n schimbrile climatice prin intermediul ciclului carbonului care are rol n meninerea vieii pe pmnt precum i meninerea stabil a climei. Carbonul este cel de al 4-lea element ca abunden pe pmnt i constituie mai mult de 50% din greutatea uscat a organismelor vii. Ciclul global de carbon implic trecerea acestuia ntre rezervoarele de carbon principale: atmosfer, oceane, vegetaie i sol, dintre ecosistemele terestre i depozitele de combustibili fosili. Cantiti mari de carbon sunt stocate n oceane, n special n adncuri, n rezervele de combustibili fosili i sol comparativ cu ceea ce rmne n atmosfern decursul ultimilor 600.000 ani (mai puin ultimele dou secole), apa Oceanului Planetar a pstrat o valoare relativ constant a pH-ului, aproximativ 8,2.Apa oceanelor devine mai acid pe msur ce n atmosfer se afl mai mult CO2. nainte de epoca industrial, cnd omul a devenit principalul agent de poluare cu CO2 a planetei , emisiile de carbon creteau periodic, n mod natural, n special n urma vulcanismului, ducnd la o cretere a mediei temperaturilor globale i la intervale mari de timp provocnd fluctuaii climatice ntre perioade de rcire i perioade de nclzire. In ultimii 200 de ani, oceanele au absorbit aproximativ din CO2 produs la arderea combustibililor fosili si a productiei de ciment. pH-ul apelor oceanice a sczut in aceast perioada cu 0,1 unitati ceea ce echivaleaza cu cresterea concentratiei de [H+] cu 30%.

Definiia acidificrii oceanice(dup Caldeira si Wickett 2003):Descreterea pH-ului Oceanului Planetar datorit prelurii CO2 din atmosfer de ctre apele oceanice.Efectele creterii concentraiei de CO2 i acidificrii apelor oceanice: chimice biologice socio-economice

EFECTE CHIMICE Dizolvarea CO2 in oceane: creste concentratia de H+, H2CO3, HCO3- ;scade concentratia de carbonai; Impactul acidificarii apelor marine/oceanice asupra chimismului nutrientilor si toxinelor:Nutrientii sunt substante esentiale pentru viata, in timp ce toxinele sunt periculoase. In cazul in care concentratia unor nutrienti este foarte ridicata, acestia pot actiona ca si toxine (elemente prezente in urme Cu, Zn)Scderea pH-ului conduce in general la cresterea conc. unor metale toxice dizolvate in apa, aflate in stare liberea.Procesul de cretere a fitoplanctonului este influentat in mare masura de conc. de fier din apa de suprafa. Scaderea pH-ului conduce la cresterea conc. de fier insolubil/ diminuarea conc. de fier solubil.IMPACTUL BIOLOGICUnul din procesele cunoscute ca fiind sensibile la acidifierea oceanelor, este procesul de bio-calcificare (fixarea Ca in tesutul osos si solidificarea acestuia). Calcificarea este un proces vital pentru unele organisme fotosintetice si animale marine, care construiesc structuri bazate pe CaCO3 (cochiliile, schelete carbonatice, palets), structuri care se distrug in timp daca apele marine/oceanice nu au o concentratie suficient de ridicata de ioni CO32-. Astfel in conditiile unui pH scazut si a unei conc. ridicate de CO2, procesul de sintetizare a CaCO3 de catre organismele acvatice este diminuat cosiderabil.Distrugerea pigmentilor de culoare a unor specii de corali (anemone) care formeaza Marea Bariera de Corali. Aciditatea crescuta a apelor a provocat distrugerea algelor simbiotice care au provocat albirea coralilor.Scaderea potentialului de reproducere a organismelor si animalelor acvatice;Incetinirea procesului de crestere;Cresterea susceptibilitatii fata de diferite boli.Efecte negative asupra lantului trofic si structurii ecosistemuluiCresterea vulnerabilitatii si sensibilitatii ecosistemelorScderea pH-ului deja afecteaz un numr considerabil de organisme, cum ar fi scoicile de pe coasta de nord a Atlanticului, iar cercettorii Universitii din Goteborg au descoperit c apele acide duc n mod direct la scderea ratei fertilitii aricilor de mare cu pn la 25%, ceea ce poate duce la afectarea serioas a lanului trofic unde sunt prezente i aceste vieuitoare.

Unele specii de molute i alge au avut de beneficiat din urma acestui fenomen, efectivele lor crescnd necontrolat, deci impactul general al acidifierii apelor este imprevizibil.

Cercettorii australieni care au analizat recent planctonul din apele Antarcticii i l-au comparat cu resturile de plancton fosilizat din sedimentele marine de acum 50.000 ani au avut nc o surpriz. Una deloc plcut.nveliul creveilor care alctuiesc zooplanctonul actual este cu 30-35% mai subire i mai uor dect al celor care au trit n urm cu 50.000 ani. nc o dovad a faptului c zooplanctonul actual nu poate absorbi ndeajuns de mult carbonat de calciu.Efecte socio-economice

Distrugerea recifurilor de corali

Diminuarea pescuitului

Scaderea potentialului turistic

Impact negativ asupra afacerilor imobiliare din zona

Coroziunea metalelor datorate actiunii apelor marine/oceanice.Numeroi oameni de stiin care au studiat acest fenomen avertiveaz asupra efectelor devastatoare pe care le are:Circa 30 de cercettori, autorizai de Convenia asupra diversitii biologice (CDB), au trecut n revist sute de studii elaborate pe tema acestui fenomen pentru a redacta o sintez, prezentat la Pyeongchang (Coreea de Sud), cu ocazia celei de-a 12-a reuniuni a CDB, convenie a ONU pentru protecia biodiversitii.Raportul subliniaz gravitatea fenomenului care se desfoar cu o vitez fr precedent, diferitele sale consecine i faptul c el va continua n deceniile urmtoare. n 50-100 de ani, emisiile de bioxid de carbon rezultate din activitile umane vor mri inevitabil aciditatea oceanelor la niveluri care vor avea consecine masive, cel mai adesea negative, asupra organismelor marine i a ecosistemelor, precum i a bunurilor i serviciilor pe care le furnizeaz

Nu este o problema care sa poata fi usor inversata. Dupa ce o specie dispare, nu se mai intoarce niciodata. Ne jucam un joc foarte periculos, a declarat dr. Christopher Langdon, de la Universitatea Miami.Stim ca viata in timpul acidifierii oceanelor din trecut nu a disparut au evoluat noi specii pentru a le inlocui pe cele care au murit. Insa, daca emisiile de carbon industriale continua sa creasca la aceeasi rata din prezent, vom pierde organismele de care avem nevoie recife de corali, scoici, somon, a spus si dr. Barbel Honisch, de la Universitatea Columbia din New York.

Acidifierea oceanelor are un impact negativ global asupra organismelor si a unor ecosisteme cheie, care furnizeaza hrana pentru milioane de oameni. Sistemul olfactiv al unor specii de pesti tineri ar putea fi perturbat, in timp ce al adultilor ar ramane neatins. Nu ne putem multumi sa privim speciile in ansamblul lor. Oamenii de stiinta vor avea de analizat intreg ciclul vietii, pentru a vedea daca unele forme sunt mai vulnerabile decat altele,a declarat Carol Turley, reputata cercetatoare din Marea Britanie, specializata pe acidifierea oceanelor, care a condus un raport ONU.Unele cercetri au artat c fertilizarea anumitor specii este extrem de sensibil la acidificarea oceanelor, altele fiind mai tolerante. Coralii, molutele i echinodermele (stele, castravei, arici de mare) sunt foarte afectai de aceast schimbare, care le reduce ritmul de cretere i rata de supravieuire. Unor alge i micro-alge, ca diferite tipuri de fitoplancton, le merge n schimb mai bine.Impactul socio-economic este vizibil deja n unele zone ale lumii: acvacultura din nord-vestul Statelor Unite sau cultura de stridii au de suferit. Riscurile care planeaz asupra barierelor de corali din zonele tropicale constituie o mare ngrijorare pentru c mijloacele de subzisten a circa 400 de milioane de oameni depind de aceste habitate.

Pentru eful PNUF, Achim Steiner, acidificarea oceanelor este un alt steag rou, care flutura cu privire la impactul acumulrii gazelor cu efect de sera (GES) in atmosfera. Este o alta piesa din puzzle-ul tiinific, care ne preocupa din ce in ce mai mult, a adugat el.Gazele cu efect de sera determin nclzirea planetei si, prin urmare, a apelor. Unii biologi se tem c ea se afla deja la originea dispariiei coralilor.Creterea aciditii oceanelor are impact mai ales asupra formelor de viaa bazate pe calciu, cum ar fi organismele mici numite pteropode, cea mai importanta sursa de hrana pentru crabi, peti, homari sau corali.

PREVIZIUNIDac emisia de CO2 antropic crete n continuare, pH-ul mediu al oceanelor ar putea scdea cu 0,5 uniti (echivalent cu creterea conc. de H+ pn n 2100 cu 70%).Unele specii marine vor ncerca s se adapteze la aceste condiii, nsa unele vor disprea, locul lor n lanul trofic urmnd a fi luat de alte organisme.

RECOMANDRIPrevenirea/diminuarea emisiilor de CO2 in atmosfer: imbuntirea eficientei energetice, diminuarea arderii combustibililor fosili, utilizarea energiilor regenerabile.Prevenirea/diminuarea procesului de acidificare a apelor prin adugarea unor substane chimice alcaline, msur aplicat doar la nivel local.Injectarea direct a CO2 in adncul oceanelor.

CONCLUZIEAcidificarea oceanelor este un proces inevitabil in condiiile unor emisii continue de CO2 n atmosfer. Impactul negativ al acestor emisii se resimte la nivel global, afectnd att ecosistemele terestre cat i acvatice.

Avnd n vedere multiplele consecine negative ale acidi