1

STUDII DE CAZ

ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE

PSIHOLOGICĂ

MASTERAT PSIHOLOGIE EDUCAŢIONALĂ

(PRIMITE PÂNĂ ÎN 7 IANUARIE 2013)

2

Titlu: Competența și implicația ei în profesia de psiholog

Autor: Horvath Alexandra Malvina

Rezumat: Un psiholog școlar suspectează o tulburare a unui elev, dar prin intervenția luielevul nu progresează. Elevul este tratat corect de un alt specialist.

Cuvinte cheie: competența

Tipul cazului: luarea deciziilor.

J.D este psihologul școlar a unei școli renumite din localitatea unde lucrează. Datorităfaptului că elevul nou venit, în vârstă de 12 ani nu se integrează în colectivitate, mamaelevului decide să meargă împreună cu acesta la psihologul școlii.

Motivele neadaptării presupuse de mama sunt tulburările de limbaj, tulburările de memorie,halucinațiile și iluziile de care suferă copilul.

J.D a suspectat că elevul suferă de schizofrenie și el se angajează să-i dea o mână de ajutor deșinu are pregatire ca psiholog clinician. Timp de o lună, bisăptamânal J.D. face terapie cuelevul.Cum mama nu vede progrese, hotaraște ca fără știrea lui J.D. să caute un alt psiholog.

Psihologul clinician găsit, i-a explicat mamei diagnosticul de schizofrenie a copilului, precumși faptul că, J.D. chiar la suspectarea diagnosticului ar fi trebuit sa recomande pe altcineva,care are pregătire necesere și de specialitate pentru acest diagnostic.

Întrebări:

1. Unde a greșit psihologul J.D. ?2. Ce a-și face dacă a-ți fi in locul lui J.D.?3. Ce principii de etică și deontologie încalcă psihologul J.D.?

Supervizori:Morar RoxanaSerfezeu Laura

3

TITLU: Încălcarea dreptului la cunoaștere

Autor: Indrieș (Silaghi Angela)

Rezumat: A.B. omite să-i spună clientului acestuia de faptul că nu are experiența necesară

rezolvării cazului.

Cuvinte cheie: ascunderea adevărului, experiență falsă

Încălcarea dreptului la cunoaștere

A.B. lucrează ca și terapeut în același cabinet privat de 10 ani. Pană în prezent nu a avutmulți clienți, prin urmare deși lucrează în domeniu de 10 ani, nu pre are experiență.

C.D. vine in cabinetul lui A.B. pentru tratarea anxietatii generalizate si depresiei acestuia.C.D alege sa mearga la A.B. pentru ca a auzit ca A.B. lucreaza de mult timp in domeniu. Încadrul primei ședințe A.B. îi relatează lui C.D motivele pentru care a venit la el și nu la altpsiholog, dar acesta omite sa-i spună clientului că nu are multă experiență în domeniu, gândindu-se că dacă l-a ales tocmai datorita presupusei experiențe, acesta va renunța la el și în plus el știecă își va da interesul în terapie, iar dacă nu va începe să aibe mai mulți clienți va trebuii să-șiînchidă cabinetul.

ÎNTREBĂRI:

1. Ce standarde etice ale profesiei de psiholog încalcă A.B.?

2. Care credeți că ar fi fost consecințele aflării ulterioare de către client a experienței

terapeutului?

3. Dacă ați fi membru al comisiei ce evaluează acest caz, l -ați sancționa pe A.B.? De ce?

SUPERVIZORI:

Serfezeu Laura

Miclăuș Andrada

4

Limitele psihologului

Autor: Ruska Laszlo

Supervizori: Serfezeu Laura

Popa Madalina

Rezumat:

un psiholog are dubii asupra identitatii unui cuplu, regasind multe asemanariintre cei doi, de aceea roaga cuplul sa faca cercetari privind parintii, pentru aputea crea un profil cat mai corect a celor doi iar astfel sa poata interveni inameliorarea unor conflicte iscate intre membrii cuplului.

Cuvinte cheie: curiozitate, exces de zel, ignorarea potentialelor consecinte

Tipul cazului:depasirea atributiunilor

Limitele psihologului

Patricia era o adolescenta de 17 ani, foarte talentata la pian. In cadrullectiilor pe care le are la scoala, se ataseaza de noul profesor de pian, de care se siindragosteste. In cadrul unui concert avut intr-o alta localitate, are loc o apropiereintre cei doi, ceea ce va avea ca rezultat faptul ca Patricia ramane insarcinata.Fiind dintr-un mediu social de elita, ascunde sarcina in fata parintilor, acestiaafland doar cand nu se mai putea interveni. Pentru a nu iesi scandal, familia iadecizia de a se muta din localitatea in care traiau, iar pentru a nu periclita viitorulPatriciei, se hotareste ca copilul care va fi adus pe lume sa fie abandonat in spital.Dupa iesirea din spital Patricia devine tot mai retrasa de aceea parintii il indrumala un psiholog. Datorita starii confuze, Patricia accepta tratamentul, fiind foarte

5

cooperanta, iar dupa sase luni se simte foarte bine, reincepe activitatea sirepetitiile, ajungand recunoscuta pentru talentul pe care il are. La recomandareapsihologului intrerupe orice legatura cu trecutul, iar pentru a usura aceastarupere, dupa nastere nici nu i s-a aratat copilul, spunand ca acesta s-a nascutbolnav si are malformatii.

Copilul Patriciei este luat in evidenta copiilor abandonati si datorita faptuluica era un copil foarte frumos, una dintre asistentele de la maternitate si-a anuntatniste prieteni care traiau in SUA care nu puteau sa aiba copii pentru a-l adopta.Dupa trei luni si jumatate, prietenii asistentei finalizeaza procesul de adoptie siduc copilul pe care l-au botezat Hedvig in statele unite, unde îi acorda o educatieexemplara. La varsta de sase ani i se descopera talentu pentru pian si este inscrisintr-o scoala de arta unde devine celebru, participand la foarte multe concerte. Lavarsta de 20 de ani intr-un concurs de imprejurari este invitat in localitatea undetraia mama biologica pentru sustinerea unui concert si pentru o colaborare cuscoala de arte unde lucra si Patricia, mama biologica. Aceasta traia o viata retrasanemaritindu-se, datorita esecurilor repetate pe care le-a avut in relatii.

La intalnirea Patriciei cu Hadvig, fara sa aiba orice cunostinta asupraidentitatii unuia asupra celuilalt, amandoi au simtit o stare pe care nu si-au pututexplica. Ei au explicat ca fiind „o dragoste la prima vedere”. Hedvig ramane atatde marcat de intalnire, incat isi prelungeste sederea dupa concert in pretextulincheierii unei colaborari de lunga durata intre cele doua scoli. Continua sa seintalneasca cu Patricia si ajung sa se idragosteasca unul de altul si sa aiba o relatie.Dupa o perioada insa incep sa aiba conflicte in cadrul relatiei, de aceea Patricia ilconvinge pe Hadvig sa mearga la un psiholog pentru a incerca o mediere dinpunct de vedere al relatiei dintre ei.

La intalnirea cu psihologul , acesta imediat descopera o asemanare foartemare intre cei doi, atat fizic cat si de caracter. Dupa o informare, psihologul emitaipoteza ca cei doi sunt inruditi, de aceea îi roaga pe cei doi sa isi descrie copilariapentru a incerca sa gaseasca explicatii la anumite probleme comportamentale pecare le are fiecare dintre ei. Luand in serios cerintele psihologului, atat Patricia catsi Hadvig incep sa faca cercetari. Hadvig isi suna parintii adoptivi pentru a obtine

6

unele informatii depre copilaria lui. La aceasta solicitare parintii adoptivi al luiHadvig au crezut ca acesta a aflat adevarul despre identitatea lui adevarata,identitate care nu i-a fost dezvaluita pana atunci. Parintii adoptivi au luathotararea ca sa-i spuna lui Hadvig adevarul. In urma acestor informatii Hadvigface mai multe cercetari si incepe sa-si dea seama ca defapt Patricia este mamalui. La intalnirea cu Patricia, Hadvig îi spune totul referitor la cele aflate. Patriciarefuza sa accepte adevarul si se refugiaza intr-o casa de vacanta, unde dupa ocadere psihica se sinucide. Hadvig sufera si el o cadere psihica dar nu apuca sa sesinucida caci parintii adoptivi sosesc in localitate si il iau cu ei si-l interneaza intr-oclinica in Statele Unite. Refacerea psihica al lui Hadvig dureaza aproape un an dezile. Se lasa de pian si se angajeaza la firma parintilor adoptivi. Nu se maicasatoreste, iar dupa moartea parintilor adoptivi se sinucide.

Intrebari:

- Psihologul a procedat corect atunci cand a cerut date asupra identitatiicelor doi in contextul in care era informat despre relatia celor doi iarconfirmarea ipotezei lui stia ca o sa aiba consecinte negative asuprapsihicului celor doi?

- Daca totusi a lansat aceasta ipoteza, nu trebuia sa fie mai precaut si saincerce sa obtina dovezi intr-o maniera mai mascata, astfel ca cei doi sa nufie obligati sa isi faca cercetari asupra identitatii lor.

p.s.aceasta intamplare este o fictiune, orice coincidenta este pur intamplatoare

7

Studiu de caz- Prezentarea onesta a competentei

Morar Roxana -Florina

Un cuplu de tineri parinți constata ca,copilul lor are probleme de adaptare la mediul scolar siapeleaza la un psiholog specializat in psihologie educationala,consiliere scolara si vocationala.

Pe parcursul sedintelor,problema se contureaza tot mai tare,iar psihologul continua consiliereafara sa tina cont de limitele sale de competenta si fara sa precizeze macar care sunt acestea.

Copilul avea probleme de adaptare datorita mediului impropriu in care traia,si anume datoritaproblemelor dintre parintii acestuia.Psihologul abordeaza acest subiect cu parintii,ajungand sapresteze sedinte de terapie de cuplu si familie ,insa problema persista.Psihologul vazand legaturastransa dintre cele doua probleme incearca sa le rezolve el insusi fara a cere opinia colegilor.Face acest lucru datorita faptului ca odata trimisi parintii la un psihoterapeut specializat peterapie de cuplu si familie el ar pierde controlul asupra intregii situatii si un eventual client.

La intrebarea parintilor cu privire la ineficienta sedintelor de consiliere,psihologul le da unraspuns ambiguu si anume acela ca,mai este nevoie de timp.

-Ce ati face in locul psihologului?

-Care sunt principiile etice incalcate?

Aprobat de –Horvath Alexandra

-Indries Angela

8

Studiu de caz Şerfezeu Laura

Psihologie Educationala

Doamna, Adela Barbu, este psiholog scolar la Scoala nr. x din Oradea si detine si un cabinet individual,

de consiliere in domeniul scolar. Adela Barbu este psiholog principal si detine atestat de libera practica

in specialitatea Psihologie educationala.

Profesoara, Carmen Ionescu, a constatat ca dupa divortul de sotul ei se simte din ce in ce mai trista si

a cerut ajutorul psihologului Barbu. Psihologul, dupa sedinta cu profesoara a inteles ca este vorba

despre o problema personala a profesoarei, si nu despre una scolara, mai exact psihologul banuia ca

profesoara sufera de tulburare depresiva.

In cadrul celei de a doua sedinte, psihologul i-a explicat profesoarei ca nu detine atestat de libera

practica pe specialitatea Consiliere psihologica si psihoterapie si ca va trebui sa continue sedintele de

terapie cu un psiholog ce are atestarea necesara.

Profesoara era insa hotarata ca nu va continua sedintele de terapie cu o alta persoana, in afara de

psihologul Adela Barbu, motivand ca nu are incredere in altcineva si ca ii este rusine sa mearga la un alt

psiholog. Stiind ca o interventie precoce ar putea diminua sau chiar inlatura problema profesoarei,

psihologul a decis sa continue sedintele de psihoterapie.

Psihologul a aplicat corect tehnicile psihoterapeutice si dupa un numar de sedinte a reusit sa o ajute

pe profesoara.

Intrebari

1. Ce standard din Codul deontologic al profesiei de psiholog a fost incalcat?

R: Standardul de competenta.

2. Daca ati fi fost in locul psihologului principal Adela Barbu, ati fi continuat sedintele de

psihoterapie, desi nu aveati atestarea necesara? Ce altceva ati fi facut?

9

R: Nu, nu as fi continuat, pentru ca incalcam un standard. As fi indrumat-o la un alt coleg ce avea

atestarea necesara si as fi intrebat-o daca s-ar simti mai sigura daca as participa si eu la sedinta,

vorbind si cu colegul meu in acest sens.

3. Daca ati fi psiholog principal cu atestare in specializarea consiliere psihologica si psihoterapie si

ati auzi ce a facut colega dvs ce masuri ati lua impotriva ei?

R. As vorbi cu ea sa aud motivatia pt care a incalcat std. de competenta si as avertiza-o ca la

urmatoarea abatere voi raporta la Colegiul psihologilor.

4. Ce credeti ca ar fi fost mai grav: sa nu continue sedintele de terapie (in acest caz, depresia ar fi

avansat, pt ca profesoara nu accepta un alt psiholog) sau sa incalce standardul de competenta

(asa cum a facut)?

R: Cred ca ambele situatii sunt la fel de grave. Insa ar fi putut vorbi cu un coleg ce avea atestarea

necesara, ar fi putut cere o recomandare de la alti colegi.

10

STUDII DE CAZ ADĂUGATE ÎN

15 IANUARIE 2013

11

Studiu de caz – Standarde cu privire la relaţiile umane: Hărţuirea

Bar Iuliana Raluca

Psihologul Cristina Lupşac lucrează ca şi psiholog specializat în psihologieeducaţională, consiliere şcolară şi vocaţională la o şcoală din Oradea, dar deţine şi uncabinet individual de consiliere în domeniul şcolar.

La cabinet vine un copil care prezintă tulburări de comportament. Acesta este adus lacabinet de către tatăl lui. După evaluare iniţială cu copilul psihologul doreşte să facăterapie cu părinţii acestuia pentru a soluţiona problema copilului. Pe urmă psihologulprimeşte un cadou de la tatăl copilului şi se întâlnesc în afara cabinetului pentru a„discuta problema copilului”, între ei dezvoltându-se o relaţie amoroasă, în urma căruiapărinţii copilului divorţează.

Întrebări

1. Unde a greşit psihologul Cristina Lupşac şi ce principii de etică şi deontologie aîncălcat?

2. Credeţi că problema copilului a fost soluţionată?3. Dacă aţi fi membru al comisiei care ce evaluează acest caz, aţi sancţiona-o pe

Cristina Lupşac? Cum?

Supervizori:

Popa Mădălina

Raţ Dorina Emanuela

12

STUDIU DE CAZ

Titlu: Nerespectarea confidențialității și folosirea informațiilor în scopuri personale.

Masterand: Chioran Ancuța Alina

Descriere: Profesoul M. și eleva L. au o relație amoroasă în urma căreia L. rămâne însărcinată.

L. dorește să păstreze copilul, însă profesorul refuză să mai continue relația cu aceasta și cere să

facă avort pentru a ascunde orice urmă.

Cuvinte cheie: relație amoroasă, avort, sinucidere, folosirea informațiilor.

Tipul cazului: confidențialitate

Profesorul M. deși este pe punctul de a se căsători, acesta face avansuri elevelor de clasa

a XII-a la orele suplimentare de matematică. L. fiind una dintre ele și îndrăgostindu-se de

profesor acceptă avansurile lui, nepăsându-i de consecințele care puteau să apară. Astfel cei doi

ajung să întrețină relații sexuale timp de câteva luni.

După o vreme tânăra adolescentă rămâne însărcinată și imediat îi spune profesorului

despre sarcină și despre intențiile sale de a continua relația, de a păstra copilul. La auzul vești

profesorul devine agitat și cere fetei să facă avort și să nu spună nimănui.

L. necajită și ajungând în stare disperată apelează la ajutorul psihologului școlar

mărturisind cele întâplate. Din situația expusă de L. psihologul recunoaște identitatea

profesorului de matematică, acesta dovedindu-se a fi logodnicul celei mai bune prietene cu care

urma să se căsătorească.

Psihologul analizând situația fetei o sfătuiește să-și anunțe părinții, însă adolescenta

refuză să ceară ajutorul părinților de frica că ei nu ar înțelege sentimentele de dragoste față de

profesorul ei și nu ar accepta sub nici o formă relația lor.

Dar psihologul preocupat de soarta fetei, considerând că ea este cel mai puțin vinovată în

această poveste și știind că singură nu va putea face față unei asemenea situații complicate,

13

anunță părinții fetei. Totodată se folosește de informațiile secrete ale fetei și îi spune prietenei

sale să anuleze nunta pentru că logodnicul ei o înșală.

Părinții aflând despre sarcină și relația adolescentei cu profesorul de la liceu hotărăsc să

depună plângere împotriva profesorului pentru a fi sancționat pentru faptele sale, iar tânăra să

facă avort pentru a-și putea continua studiile și viața mai departe.

L. nu acceptă hotărârea părinților și decât să sufere din cauza pierderii copilului și a

iubitului ei alege să se sinucidă.

După moartea fetei se află dovezile prin care profesorul de matematică este acuzat că a

întreținut relații sexuale cu o minoră și este închis la închisoare.

Întrebări:

1. Cum ai fi procedat în locul psihologului?

2. A procedat corect psihologul de a-i anunța pe părinții fetei în această

situație? De ce?

3. Ce principii au fost încălcate în acest studiu de caz?

Supervizori:

Marincaș Cristina: Mi se pare un studiu de caz din care reiese foarte bine faptul ca nu

este respectata confidentialitatea.

Jurcuț Gheorghina: Am citit studiul și cred că titlul este foarte bine ales având în vedere

situația prezentă. Consider că acesta indeplinește condițiile necesare pentru a putea fi

abordat și analizat.

14

Studiu de caz

Titlu: Datoria de a avertiza

Masterand: Jurcuț Gheorghina Maria

Descriere: Poddar P., student la Universitatea din California, trece printr-o criză emoțională șidevine depresiv din cauza faptului că prietena lui Tatiana T. nu dorește o relație serioasă cuacesta, ea având mai mulți iubiți. Poddar ajunge la un psihoterapeut căruia îi spune intenția lui dea o omorî pe Tatiana.

Cuvinte cheie: datoria de a avertiza, confidențialitate, psihoterapie.

Tipul cazului: confidențialitate

Datoria de a avertiza

Poddar P., student la Universitatea din California (an terminal), se îndrăgostește de

Tatiana T., însă aceasta nu-și dorește o relație serioasă, având mai mulți iubiți. Poddar trece

printr-o criză emoțională, neglijindu-și aspectul fizic, social și sănătatea, devenind astfel

depresiv.

La insistențele prietenilor Poddar cere ajutorul dr. Lawrence Moor (psihoterapeut), căruia

îi spune că intenționează s-o omoare pe Tatiana. Aflând de această intenție, dr. Moor anunță

poliția din campusul universitar, menționând că Poddar suferă de schizofrenie paranoidă severă

și recomandă ca acesta să fie considerat o persoană periculoasă.

Poddar este reținut dar datorită faptului că părea o persoană rațională și deoarece afirmase

că va sta departe de Tatiana, este eliberat.

Supervizorul lui Moor, dr. Harvey Powelson, susține că nu mai există motive ca Poddar

să fie reținut și din acest moment Poddar nu mai este consiliat.

Nici Tatiana, nici familia ei nu sunt avertizate de un posibil pericol. Când Tatiana se

întoarce din America de Sud, Poddar își duce planul la bun sfârșit, înjunghiind-o pe Tatiana și

omorând-o. Părinții acesteia dau în judecată Universitatea acuzând-o de neglijență și de faptul că

nu a avertizat victima de un posibil pericol. Poddar este condamnat.

15

Întrebări:

- A procedat corect psihoterapeutul anunțând poliția?

- Avea psihoterapeutul obligația de a anunța-o pe Tatiana sau pe familia acesteia de

posibila amenințare?

- Au fost suficiente masurile luate de psihoterapeut în acest caz?

Supervizori:

Marincaș Cristina: Mi se pare un caz foarte bine structurat, în care sunt redate doar

informatiile esentiale și astfel intrebarile propuse devin relevante.

Chioran Ancuța: Cred că este un caz bine structurat, informațiile fiind relevante pentru

situația dată.

16

Studiu de caz

Titlu: Incalcarea dreptului la informare

Masterand: Marincas Cristina Adina

Rezumat: Ionica si Andrei sunt doi prieteni ce se indragostesc amandoi de mama unuia dintre ei,

adica mama lui Ionica. Pentru ca vor sa petreaca cat mai mult timp in prezenta ei, acestia

inventeaza scuza de a/si face proiectele impreuna. Tatal lui Ionica considera aceasta relatie

suspecta si ii determina sa consulte un psiholog. Cand afla adevarul, el isi acuza sotia, pana cand

aceasta se sinucide. La sfatul psihologului, tatal ascunde adevarul copiilor. In cele din urma,

Andrei se sinucide, Ionica moare intr-un accident in timp ce isi cauta mama, iar tatal sfarseste

intr-un spital de boli psihice.

Cuvinte cheie: relatie suspecta, ascunderea adevarului, sinucidere.

Incalcarea dreptului la informare

Ionica este in ultimul an la facultatea de arta, vrea sa devina pictor, ii place foarte mult, se

simte in largul sau si credea ca asta e ceea ce isi doreste de la viata. Dar, pentru el facultatea este

in acelasi timp si un fel de refugiu, caci fara sa vrea, i se pare ca se indragosteste de mama sa.

Colegul si prietenul lui cel mai bun, Andrei stie de aceasta, insa si el dezvolta pentru mama lui

Ionica aceasi pasiune, iar prietenia celor doi este motivata mai mult de vizitele foarte dese la casa

lui Ionica, sub pretextul ca isi vor face proiectele impreuna.

Mama lui Ionica, il considera pe Andrei ca si pe copilul ei, astfel ca nu ezita sa ii rasfete

pe amandoi in aceeasi masura. Timpul petrecut de cei doi in jurul mamei se marea considerabil,

astfel incat Ionica si Andrei par de nedespartit. Datorita acestei situatii, in familia lui Ionica apar

numeroase scandaluri, tatal lui fiind ingrijorat de “relatia” celor doi. El ajunge la concluzia ca cei

doi sunt gay si astfel ii convinge sa consulte un psiholog, nebanuind adevaratele lor trairi.

In urma discutiilor cu psihologul, acestia marturisesc pasiunea lor ascunsa si sunt sfatuiti

sa o ascunda in continuare. Tensiunea intre cei doi creste permanent, si in urma unei discutii

17

aprinse, acestia se bat, incat ajung internati amandoi de urgenta si deasemenea reincep sedintele

de consiliere. Acesta este momentul in care si tatal afla adevarul. Infuriat la maxim si

considerand ca mama este cea care a intretinut aceasta pasiune, el o acuza si iese un mare

scandal. In urma acestuia, mama se sinucide.

La insistentele psihologului, cei doi baieti nu vor afla adevarul despre ceea ce s-a

intamplat cu mama, fiind anuntati ca ea a plecat intr-o calatorie. Andrei este sfatuit sa se intoarca

la familia sa, care locuia intr-un alt oras, iar Ionica se reintoarce acasa. La scurt timp, Andrei este

gasit mort in casa parintilor cu o scrisoare langa el in care explica cat de gelos era pe Ionica care

o astepta pe mama lui acasa, in timp ce el trebuia sa o piarda, astfel ca viata nu mai avea sens

pentru el si a decis sa ii puna capat. Tatal lui Ionica, speriat, discuta cu psihologul si insista ca

Ionica sa afle adevarul. Este incurajat insa si de aceasta data sa minta, deoarece aflarea

adevarului pentru Ionica ar fi fost mult prea devastator, sustinea acesta. In cele din urma, Ionica

pleaca de acasa, lasand o scrisoare cum ca ar fi plecat in cautarea mamei. Dupa doar 3 zile, tatal

este anuntat ca acesta a murit intr-un accident rutier. Dupa toate acestea, el intra intr-o depresie

nervoasa, este internat intr-un spital pentru persoane cu astfel de probleme, unde isi va petrece

restul zilelor, pana la moarte.

Intrebari:

- Considerati ca psihologul a gresit in vreun fel in aceasta situatie?

- Daca el nu ar fi insistat ca cei doi sa nu afle adevarul, credeti ca lucrurile ar fi decurs

altfel?

- Cum ati fi procedat daca dumneavoastra erati psihologul?

Supervizori:

Chioran Ancuta: Am citit studiul şi consider că îndeplineşte cerinţele date.

Jurcut Ghiorghina: Este un caz interesant de abordat, având în vedere rolul

psihologului care, de altfel, în situația dată, are mare influență asupra a ceea ce va

urma. Cred că este un caz bine structurat, cu informații relevante.

18

STUDIU DE CAZ

(Mermeze Simina – şi-a trecut numele în Header)

M.D. este profesor universitar doctor al Universitatii de Vest ”Vasile Goldis” de mai bine de 15

ani. Până de curând investea timp doar în meseria de cadru didactic, însă de câteva luni si-a

deschis un cabinet individual, el detinand fireste, un atestat de libera practica. Spre bucuria lui

clientii nu au intarziat sa apara, ba mai mult, numarul lor crestea semnificativ de la o zi la alta,

M.D. lasandu-si mult in urma colegi de breasla mult mai experimentati…se parea ca eforturile

lui dadeau roade. Ca sa-si puna ”afacerea” pe picioare a aplicat in primul rand strategii de

marketing: pentru inceput si-a permis sa dea la 2 consultatii 1 gratuita, pentru ca mai apoi sa

ofere clientului tarife semnificativ mai accesibile decat o faceau ceilalti terapeuti, fireste multa

lume ii calca pragul, iar el nu refuza pe nimeni. Pentru a face fata victorios numarului mare de

clienti, M.D. si-a luat in supervizare doua studente masterande care faceau toata munca in

cabinet, din pacate beneficiarii nu stiau multe detalii despre pregatirea profesionala a fetelor,

alegand sa se increada in cuvantul domnului profesor și să vina regulat la cabinetul acestuia.

Activitatea cabinetului nou infiintat infloreste cu fiecare zi.

Intrebari

5. Ce standard din Codul Deontologic al Profesiei de Psiholog a fost incalcat?

R: Standardul de conduită colegială

6. Ce abateri de la Cod observati in studiul prezentat?

R: M.D. practica onorarii subevaluate in mod intentionat avand cunostinta de ofertele

celorlalti psihologi tocmai pentru a-si atrage cat mai multi clienti.

19

3. Cine credeti ca ar trebui sa se sesizeze in acest caz?

R: Ceilalti terapeuti din proximitatea prof. M.D., care au de suferit de pe urma activitatii

noului cabinet si care inteleg ca in acest caz vorbim de o abatere de la Codul Deontologic,

aparand aici concurenta neloiala.

4. Daca ati fi psiholog principal cu atestat de libera practica, coleg de breasla cu M.D. ati

lua atitudine in legatuta cu aceasta situatie nou aparuta? Ce ati face?

R: Fara doar si poate as lua atitudine, respectand Codul Deontologic - adica fara sa-l

denigrez sau discreditez in vreun fel pe M.D. in fata clientilor, m-as interesa de cadrul

legal in care cele doua studente masterande isi desfasoara activitatea in cadrul cabinetului

si daca beneficiarii stiu de pregatirea profesionala a acestora. Ar urma o discutie ca intre

colegi intre mine si M.D. in care i-as expune problemele semnalate si daca nu s-ar sesiza

in acest sens m-as vedea nevoita sa merg mai departe, pana la denuntarea lui la Colegiul

Psihologilor pentru incalcarea art. 7 din standardul VII ”Standarde de Conduita

Colegiala”.

Supervizori: Serfezeu Laura

Cerna Alexandra

20

Studiu de caz

Titlu: Neîntreruperea serviciului din motive de confidenţialitate

Masterand : Miclăuş Andrada

Rezumat: Un psiholog este pus în situaţia de a-şi înceta serviciile oferite unui client, dar nu o face.

Informaţiile oferite duc la moartea unei persoane.

Cuvinte cheie: neîncetarea seviciilor, moartea unei persoane

Psihologul A.C este consilier de 5 ani. Pe parcursul celor 5 ani a avut parte de multe cazuri care

mai de care mai diverse. Un caz mai special a fost al doamnei O.Într-una din zile când A.C era la cabinet

primeşte un telefon pentru programarea unei şedinţe şi stabileşte împreună cu clientul o întâlnire . Acest

telefon era primit din partea clientei O. care se prezintă la şedinţa programată. Toate lucrurile decurg

normal, clienta doreşte să continue şedinţele de consiliere. La următoarea întâlnire consilierul şi clienta se

pun de acord în privinţa unui plan de intervenţie cu privire la şedinţe , totul mergând ca pe roate.

După 1 an de şedinţe săptămânale alături de doamna O., A.C descoperă din relatările doamnei O.

cum că aceasta doreşte să îşi omoare soacra. Desigur în momentul relatării A.C se comportă normal fără

ca doamna O. să sesizeze surprinderea sa, însă după terminarea şedinţei decide să se consulte cu mai

mulţi colegi de ai săi, povestidu-le cazul doamnei O. A.C hotărăşte că este mai bine să-şi continue

serviciile cu doamna O., deoarece prin şedinţele de consiliere poate face ca aceasta să îşi schimbe

gândurile pe care le are în legătură cu soacra sa. Şedinţele continuă şi într-una din şedinţe doamna O îi

dezvăluie lui A.C că planul ei a fost dus la îndeplinire şi că acum soacra ei este moartă, dar nu mai ştie

nimeni.

1. Unde a greşit A.C şi care este principiul pe care l-a încălcat?

2. Cum credeţi că ar fi trebuit să procedeze A.C pentru ca soacra doamnei O. să nu fie omorâtă?

3. A.C. ar trebui să fie sancţionat de Colegiul Psihologilor?

21

Titlu: Dreptul la confidenţialitateAutor: Popa Mădălina DeliaRezumat: Psihologul şcolar Camelia B. îi relatează dirigintei unui elev de clasa a X-aproblema cu care se confruntă, fără acordul acestuia.Cuvinte cheie: consimţământ, dezvăluirea informaţiei

Dreptul la confidenţialitate

Camelia B. este psiholog şcolar la un liceu teoretic din Oradea, cu atestat de liberăpractică în specializarea Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională.

În urmă cu două săptămâni, diriginta unui elev de clasa a X-a observă că în ultimul timpeste agresiv verbal cu colegii săi şi îi propune să apeleze la psihologul şcolar. Mihai C. acceptăpropunerea doamnei diriginte şi merge la cabinetul şcolar. În urma discuţiei, psihologul află căacesta este agresiv verbal cu unii colegi de clasă pentru că o tachinează şi râd de o colegă pe careel o place.

În următoarea zi, psihologul este întrebat de dirigintă cu ce problemă se confruntă elevulşi fără să ceară consimţământul acestuia, îi relatează dirigintei.

Întrebări: 1. Ce standard din Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberăpractică a fost încălcat?

2. Cum aţi fi procedat în acest caz?3. În ce circumstanţe psihologul avea dreptul să nu respecte confidenţialitatea?4. Credeţi că psihologul şcolar va fi sancţionat de către Comisia de Etică şi

deontologie al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică?Supervizori: Şerfezeu Laura

Tiugea Teodora

22

Studiu de caz – Standarde cu privire la relaţiile umane: Hărţuirea

Raţ Dorina Emanuela

Cristian Domocoş lucrează ca şi psiholog specializat în psihologie educaţională,consiliere şcolară şi vocaţională . La cabinetul dumnealui a apelat o tânără elevă de clasaa XII-a care prezenta tulburare de personalitate narcisistă.

Pe parcursul sedinţelor, psihologul s-a îndrăgostit de clienta sa, începând o relaţieamoroasă cu aceasta, iar sedinţele de consiliere continuă în ciuda faptului că acesta esteconştient de sentimentele pe care le are faţă de clienta sa.

Psihologul face presiuni, ajungând la ameninţări asupra clientei când aceasta doreşte săîntrerupă sedinţele de terapie şi relaţia amoroasă pe care au început-o.

Întrebări

1. Unde a greşit psihologul Cristian Domocoş?2. Ce principii de etică şi deontologie a încălcat?3. Dacă aţi fi membru al comisiei care ce evaluează acest caz, l-aţi sancţiona pe

Cristian Domocoş? Cum?

Supervizori:

Bar Raluca Iuliana

Popa Mădălina

23

Titlu: Psihologul poate vorbi pacienţilor despre el însuşi?

Autor: David (Groza) Simona Delia

Rezumat: C. şi L. renunţă la serviciile terapeutului deoarece acesta tinde spresatisfacerea propriilor nevoi narcisiste.

Cuvinte cheie: narcisism

Tipul cazului: Încheierea terapiei din lipsă de beneficii.

C., 36 de ani, evoca un episod din viaţa ei, când, deodată, psihologul a întrerupt-o. „I-aspus: «Asta mă face să mă gândesc la mama mea. Regret mult că nu am vorbit cu ea maides inainte să moară…». Deja intervenise de mai multe ori în discuţiile lor cu astfel decomentarii. La început, îi punea întrebări făcând referire la propria ei experienţă, apoi aalunecat spre confidente mult mai intime. Ajunsese chiar să povestească visele recurente.În acea zi, C. a decis că nu se mai poate aşa, că trebuie să schimbe specialistul. „Căutaun terapeut, nu o prietenă.”

L., 51 de ani, angajat la o editură importantă, a plecat foarte dezamăgit din cabinetulterapeutului său. La sfârşitul uneia dintre şedinţe, acesta i-a întins un manuscris, rugându-l să îl citească, să ii spună ce crede despre el şi desigur dacă se „poate face ceva“ pentrua-l publica.

Întrebări:

Ce ar fi de spus? C. si L. au facut bine ca au plecat? De ce?

Independent de aceste greşeli etice, putem considera că un terapeut vorbeşte despre sinecu pacienţii, în interesul celor din urmă?

Supervizori:

Miclăuş Andrada

Mermeze Simina

24