stiintele comunicarii rezumat

7/21/2019 stiintele comunicarii rezumat

1/13

INTRODUCERE N TIINELE COMUNICRIIConfereniar universitardr. IOANA-NARCISA CREU1. Ce este comunicarea? - a vorbi cu cineva.

- exist dou !ari orientri" - #ri!a vede co!unicarea ca #e o trans!itere de !esa$e. - cea de-a doua orientare %ne&e'e co!unicarea ca #roducie (i sc)i!b de se!nificaii*

Se#ti!iu C)e&cea enu!er cincis#re+ece sensuri" ,. sc)i!b verba& de 'nduri sau idei/ 0 #roces #rin care noi %i %ne&e'e! #e a&ii (i* a&te!ativ* ne strdui! s fi! %ne&e(i de ei/ 1 interaciune 2c)iar &a nive& bio&o'ic/ 3 #roces care ia na(tere din nevoia de a reduce incertitudinea* de a aciona efectiv (i de aa#ra sau %ntri eu&/ 4 #roces de trans!itere a infor!aii&or* idei&or* e!oii&or sau #rice#eri&or #rin fo&osirea

si!bo&uri&or 2cuvinte* i!a'ini* fi'uri* dia'ra!e etc./ 5 transfer* sc)i!b* trans!itere sau %!#rt(ire/ 6 #roces care une(te #ri&e discontinue a&e &u!ii vii/ 7 #roces care face co!un !ai !u&tora ceea ce este !ono#o& a& unuia sau a& unora/8 tota&itatea !i$ioace&or de trans!itere a !esa$e&or !i&itare* a ordine&or etc. 2te&efon* te&e'raf*radio* curieri/ ,9 #roces de %ndre#tare a ateniei ctre o a&t #ersoana %n sco#u& re#roducerii idei&or/ ,, rs#uns discri!inatoriu 2sau constant a& unui or'anis! sau sti!u&/ ,0 trans!itere a infor!aiei 2care const din sti!u&i constani de &a o sursa &a unrece#tor/ ,1 #roces #rin care o surs trans!ite un !esa$ ctre un rece#tor cu intenia de a-iinf&uena co!#orta!ente&e u&terioare ,3#roces de tran+iie de &a o situaie structurat %n 'enera& &a o a&t situaie* af&at %ntr-ofor! #erfect ,4 !ecanis! #rin care se exercit #uterea2. Eementee comunic!rii Emitorul- un individ* un 'ru# sau o instituie care #osed o infor!aie !ai binestructurat dect rece#toru& Receptorul- un individ* un 'ru# sau o instituie crora &e este adresat !esa$u& . Mesajul- un !o+aic de infor!aii obiective* $udeci de va&oare care #rivesc infor!aii&e2subiectiv

Feedback-ul- inc&ude toate !esa$e&e trans!ise ca rs#uns &a co!unicarea a&tei #ersoane. Canalul de comunicare- ca&ea care #er!ite difu+area !esa$u&ui/ Contextulco!unicrii - cadru& 2fi+ic (i #si)o#eda'o'ic %n care se #roduce co!unicarea*fiind definit de trei caracteristici" #roxi!itate* si!i&aritate (i a#artenen &a 'ru#.". #rinci$ii %i &unc'ii ae comunic!rii-funciile comunicrii1 funcii #ro#use de :.;.


2/13

A treia funcie se refer &a inf&uena (i #ersuasiunea co!unicrii*

- #rinci#ii&e co!unicrii" Co!unicarea este inevitabi& Co!unicarea re#re+int un #roces*

Co!unicarea este un #oces circu&ar* continuu* Co!unicarea i!#&ic dou di!ensiuni" a coninutu&ui (i a re&aionri&or* Co!unicarea re#re+int un cu!u& de factori verba&i* nonverba&i* de context etc. Co!unicarea este si!etric (i co!#&e!entar. Una dintre ce&e !ai i!#ortante funcii a&e co!unicrii este competena de comunicare,. :i#o&o'ie cercetri&e #re+int o !are varietate de for!e a&e co!unicrii.a.( )u$! criteriu $artenerior* co!unicare intra#ersona& co!unicare inter#ersona& co!unicare %n 'ru# !ic co!unicarea #ub&ic+.( )u$! statutu interocutorior* co!unicarea vertica& 2de sus %n $os* ascendent sau descendent co!unicarea ori+onta& 2&atera&" de #i&d* de &a un !ana'er &a a&tu& (i %n serie" un #rietens#une a&tui #rieten (i acesta* &a rndu& su* trans!ite !ai de#arte &a a&t #rietenc.( )u$! co)u &oosit* co!unicarea verba& co!unicarea #araverba& co!unicarea nonverba& co!unicarea !ixt).( )u$! &inaitatea actuui comunic!rii* du# fina&itatea actu&ui co!unicrii" co!unicarea accidenta& co!unicarea subiectiv co!unicarea instru!enta&e.( )u$! ca$acitatea autore,!rii* co!unicarea &atera&i+at?unidireciona& co!unicarea ne&atera&i+at&.( )u$! natura con'inutuui.co!unicarea referenia& co!unicarea o#eraiona&-!etodo&o'ic co!unicarea atitudina&0. Co!unicarea intra- (i inter#ersona&Comunicarea intrapersonal se refer &a 'nduri* &a senti!ente (i &a !odu& %n care ne vede! #e noi %n(ine sunte! @ %n aceast #ers#ectiv @ si!u&tan e!itori (i rece#tori ai co!unicrii.Comunicarea interpersonal*a.( )e&ini'ia com$onen'ia! evidenia+ e&e!ente&e co!#onente 2trans!iterea unui !esa$ de ctre o #ersoan*rece#ionarea sa de o a&ta cu un anu!it efect (i cu o anu!it o#ortunitate de feed-bac i!ediat.+.( )e&ini'ia rea'iona! -)i)actic!(*


3/13

co!unicarea care se deru&ea+ %ntre dou #ersoane care au stabi&it o re&aiec.( )e&ini'ia $ro,resi! ca fina& a& unei #ro'resii sau de+vo&tri* de &a co!unicarea i!#ersona&* for!a&* &a cea#ersona&* sau* !ai #recis* #ersona&i+at %n ceea ce #rive(te contextu& co!unicrii* ea deosebe(te trei di!ensiuni" contextu& fi+ic*

socio&o'ic (i te!#ora&. e&e!entu& centra& %n re'&area co!unicrii este re#re+entat de feed-bac care %nde#&ine(te#atru funcii" de contro& a& %ne&e'erii* a& rece#trii %n bune condiii a !esa$u&ui* de ada#tare a!esa$u&ui &a caracteristici&or #artici#ani&or &a co!unicare* de re'&are socia& %n !sur sfaci&ite+e %ne&e'erea #unctu&ui de vedere a& ce&ui&a&t (i cea socio-afectiv crescnd si'urana (isatisfacia inter&ocutori&or.". Comunicarea er+a! %i noner+a!Comunicarea scrisare avanta$e&e durabi&itatea %n ra#ort cu for!a ora& #a(ii %n a&ctuirea co!unicrii scrise sunt si!i&ari structurrii unui discursComunicarea oral re#re+int !oda&itatea cea !ai des %nt&nit %n co!unicare" co!unicarea ora& #resu#une un !esa$* ce trebuie s inc&ud e&e!ente de structur* deactua&itate* interes (i !otivaie #entru ascu&ttor* e&e!ente de feedbac* de &e'tur %ntre #ri&esa&e #rinci#a&e* c&aritate (i coeren intern etc. #resu#une oferirea unor su#orturi !u&ti#&e de %ne&e'ere a acestui !esa$* ce& !ai i!#ortantfiind ce& iconic* ceea ce fac !esa$u& credibi& (i inte&i'ibi& susinut (i de concordana dintre !esa$u&verba& (i nonverba&Comunicarea oral este circu&ar (i #er!isiv* este #uternic inf&uenat de situaie (i oca+ie este #uternic inf&uenat de caracteristici&e individua&e a&e e!itoru&ui 2de #i&d* un#rofesor cu ta&ent de orator #osed (i atribute&e necesitii 2nevoia o!u&ui de a co!unica* a&eatoru&ui 2ofer o !are#ro#orie de e&e!ente %nt!#&toare (i ne&i!itrii 2este #ractic ne&i!itatParalimbajul

re#re+int !odu& #rin care !esa$u& este trans!is. %n &iteratura de s#ecia&itate este introdus cnd %n c!#u& co!unicrii nonverba&e* cnd %naria co!unicrii verba&e. #ara&i!ba$u& are un ro& deosebit !ai a&es %n situaii&e %n care e&e!ente&e nonverba&e nusunt i!#&icate" de #i&d* &a o convorbire te&efonic* este foarte i!#ortant vocea unui a'ent devn+ri. Sau dac sunte! %ntr-o anu!it stare 2furie sau %n'ri$orare vo! face !ai !u&te 're(e&ide ex#ri!are sau !ai !u&te #au+e* as#ecte &a care inter&ocutoru& va reaciona ca atare. se a#recia+ c 14B din %ne&esu& co!unicrii este afectat de #ara&i!ba$.Comunicarea nonverbal din tota&u& co!unicrii cana&u& verba& ocu# doar 14B* restu& fiind ocu#at de cana&u&nonverba&. s#re deosebire de co!unicarea verba& ce fo&ose(te o sin'ur !oda&itate* cuvntu&*co!unicarea nonverba& #oate s se extind #e !ai !u&te arii de de+vo&tare.Kinezica sau studiul micrilor corpului


4/13

- ast+i %nt&ni! &ucrri des#re &i!ba$u& cor#u&ui care au structura dicionare&or" de#i&d* ca#u& ridicat* or'o&iu* brae atrnnd @ non(a&an etc. Autoru& o#inea+ c ase!enea$udeci sunt fa&se (i de-a dre#tu& duntoare %n co!unicarea inter#ersona&* #&asndu-se %n afara(tiineiProxemica sau percepia i utilizarea spaiului

- %n afar de !ini sau #rivire co!unic! (i #rin fe&u& %n care fo&osi! un anu!it s#aiu.2ex#. oratorii* oa!enii #o&itici care stau a#roa#e de auditoriu %(i %ndrea#t #rivirea s#re ace(tiaobin un a&t efect.Artefactele - %!brc!intea* #odoabe&e* acesorii&e vesti!entare co!unic a#artenena #ersoanei &a'enu& bio&o'ic 2brbat?fe!eie* &a o c&as de vrst 2tnr* !atur* btrn* &a o cate'orie socio-econo!ic 2ran?or(ean* #atron?!uncitor* &a o #rofesie sau a&ta 2!i&itar* #reot etc..Expresiile faciale studiu& ex#resii&or facia&e datea+ din a doua $u!tate a seco&u&ui a& I-&ea. exist studii 2C&audia Sc)Dfer care de&i!itea+ ,9 !anifestri nonverba&e ce eva&uea+intensitatea rsu&ui" de &a surs (i #n &a a bate din #icioare sau a&te&e care nu!r 7 ti#uri de+!bet" voit* fabricat* du&cea'* #e sub !usta* de#reciativ* re&axat* str!b* ce ex#ri! frica*ce& condescendent* rese!nat.Oculezica sau contactul vizual %n re&aii&e inter#ersona&e* #rivirea ofer un feedbac i!#ortant des#re reacii&e ce&ui&a&t"#re&un'irea contactu&ui vi+ua& #oate %nse!na furie* %n a&te contexte se!n de #rietenie* iubire etc. oa!enii #rivesc !ai !u&t cnd ascu&t* !eninnd #rivirea de &a 1 &a ,9 secunde.Haptica sau contactul cutanat re&aii&e inter#ersona&e de#ind (i de infor!aii&e cutanate* de(i au adesea o se!nificaieerotic. a&te 'esturi sunt" strn'erea !inii* srutarea !inii* srutu& #e 'ur* %!bri(ri&e*autoatin'eri&e.ocalica sau paralimbajul ti!bru& vocii* intensitatea vocii* rit!u& vorbirii* #au+e&e %n actu& vorbirii* co!#onentasonor a rsu&ui* !aifestri sonore fr coninut verba& 2#&escit* oftat* 'e!ete* dresu& vocii* tu(it*r'it.Olfactica! semnele olfactive !irosu& este un se!na& (i %nc unu& dintre #ri!e&e uti&i+ate %n evo&uia vieii #e #!nt. din #cate* %nc o #si)osocio&o'ie a !irosuri&or %nc nu s-a scris.Cronemica! percepia i semnificaia utilizrii timpului ti!#u& constituie una dintre ba+e&e #e care se s#ri$in orice cu&tur (i %n $uru& creia sestructurea+ toate activiti&e. se face diferena %ntre ti!#u& !onocronic 2&iniar (i a&tu& #o&icronic 2caracteri+at #rinefecturea !ai !u&tor activiti deodat" %n cu&turi&e !onocrone* #recu! A!erica de Nord (iEuro#a #unctua&itatea este %na&t va&ori+at. Nu ace&a(i &ucru se #oate s#une des#re cu&turi&e#o&icrone ca Africa sau A!erica de Sud* unde a %ntr+ia &a o (edin sau &a curs nu re#re+int cevane'ativ. %n studii&e socio&o'ice se face &e'tura %ntre ti!#u& (tiinific* !surat !ate!atic (i ti!#u&socia&* ce i!#&ic anu!ite stri e!oiona&e.Metacomunicarea re#re+int a#ariia unor i!#&icaii a&e !esa$u&ui care nu #ot fi direct atribuite %ne&esu&uicuvinte&or sau !odu&ui %n care au fost e&e s#use.


5/13

!etaco!unicarea se refer !ai de'rab &a un nive& su'erat dect &a unu& c&ar* direct. orice !esa$ af&at %n c!#u& co!unicrii #oate fi definit sub &atura sa!etaco!unicaiona&. s#ecia&i(tii vorbesc de !etaco!unicare atunci cnd %ne&esu& a#are %n s#ateMODELE I TEORII /LE COMUNICRII

,.or!u&a &ui FassGe&& Haro&d . FasGe&& 2,890-,867 este considerat fondatoru& ana&i+ei de coninut (i asi)o&o'iei #o&itice. Jn ti!#u& ce&ui de-a& doi&ea r+boi !ondia& a cercetat a#&icnd !etode&eana&i+ei de coninut !esa$e&e #ro#a'andistice a&e adversaru&ui* re+u&ate&e stnd &a ba+a crerii!esa$e&or de ace&a(i 'en difu+ate de a!ericani. 2"odele ale comunicrii* #.,8

CineK Ce s#uneK >rin ce cana&K CuiK Cu ce efectK- !ode&u& a fost criticat #entru c a o!is feedbac-u&. - autorii &ucrrii"odele ale comunicriiconsider* %ns* c e& re#re+int o !oda&itateadecvat (i #trun+toare de iniiere %n studiu& co!unicrii.2. Mo)eu matematic -0annon %i eaer 3 1454( este &ar' acce#tat ca fiind una dintre #rinci#a&e&e surse din care s-au de+vo&tat studii&eco!unicrii. #rinci#a&a &or #reocu#are a fost aceea de a e&abora o !oda&itate de uti&i+are cu !axi!u!de eficien a cana&e&or de co!unicare 2care erau atunci cab&u& te&efonic (i unde&e radio. !ode&u& 'rafic a fost uti&i+at* #rin ana&o'ie* %n &in'vistic (i %n cercetareaco!#orta!entu&ui

e exe!#&u" %n ti!#u& unei conversaii* creieru& re#re+int sursa de infor!aii* vocea$oac ro& de e!itor* #roducnd se!na&e* trans!ise #rintr-un cana& 2aeru&. Urec)ea 2rece#toru&decodific sunete&e* transfor!ndu-&e %n i!#u&suri nervoase care a$un' &a creier 2destinatar !ode&u& #re+int co!unicarea ca fiind un #roces &inear* si!#&u acest !ode& a fost de+vo&tat de e &eur 2,869 #rintr-o ana&i+ #rivind cores#ondenadintre se!nificaia !esa$u&ui trans!is (i a ce&ui rece#ionat. e+vo&tarea de ctra acesta a!ode&u&ui S)annon-Leaver re&ev ro&u&feedback-u&ui".Mo)eu circuar a ui Os,oo) %i 0cramm -1465( - Sc)ra!! (i Os'ood foca&i+ea+ ana&i+a #e co!#orta!entu& #rinci#a&i&or actori %n#rocesu& co!unicrii - a#ariia acestei abordri !arc)ea+ o ru#tur &i!#ede fa de re#re+entarea tradiiona& aco!unicrii dre#t un #roces &inear (i unidireciona&e - !ode&u& este uti&* !ai a&es %n ana&i+a co!unicrii inter#ersona&e* dar !ai #uin #otrivit#entru ca+uri&e %n acre nu ave! feedbac sau ave! un feedbac redus - o de+vo&tare interesant a !ode&u&ui circu&ar a& &ui Os'ood (i Sc)ra!! este !ode&u&e&icoida& a& &ui ance 2,8565. Mo)eu muti&unc'iona -1467( - !ode&u& &ui


6/13

#erce#e un eveni!ent (i reacionea+ %ntr-o situaie cu anu!ite !i$&oace #entru a #une &a dis#o+iie

%ntr.o anu!it for! (i %ntr-un anu!it context un anu!it coninut a crui trans!itere are anu!ite consecine6. Mo)eu /89 un a&t !ode& care nu este &inear este ce& #ro#us de NeGco!b 2,841 #re+int o for! funda!enta& diferit @ un !ode& triun')iu&ar este #ri!u& !ode& care a cu#rins (i ro&u& co!unicrii %n societate sau %n re&aii&e socia&e"ace&a de a !enine ec)i&ibru& %n interioru& siste!u&ui socia& dou #ersoane 2A (i M sunt orientate una ctre cea&a&t (i ctre un obiect 2 A (i M sunt co!unicatoru& (i rece#toru& / ei #ot fi indivi+i* !ana'eri sau sindica&i(ti* ori'uvernu& (i cetenii. este o #arte a !ediu&ui &or socia&. AM re#re+int un siste!* ceea ce%nsea!n c re&aii&e sa&e interne sunt interde#endente" dac A se sc)i!b* se vor sc)i!ba (i M (i/ sau dac A %(i sc)i!b re&aia cu * (i M va trebui s-(i sc)i!be re&aia cu sau cu A.

- du# o)n ise* acest !ode& #resu#une* de(i nu afir! acest &ucru %n !od ex#&icit* coa!enii au nevoie de infor!are. - !ode&u& core&aiei dina!ice 2!ode&u& +!eu&ui* - o de+vo&tare a teorii&or ec)i&ibru&ui (i core&aiei dina!ice #oate fi %nt&nit %n ana&i+asc)i!bri&or care survin %n o#inia #ub&ic atunci cnd sunt observate dou tendine o#use @ unade consens 2conver'ena #uncte&or de vedere o#use* cea&a&t ctre #o&ari+are 2diver'en @teoria consonanei (i disonanei 2ve+i (i van Cui&enbur'* ../ Sc)o&ten* O./ Noo!en*


7/13

f. !eta&in'ua&P

- aobson #reia trei e&e!ente de &a M)&er 2&ucruri (i feno!ene #e care &e nu!e(tecontet* vorbitoru& nu!it emi'@tor* ascu&tPtoru& nu!it )estinatar (i refor!u&ea+P nu!e&e datce&or trei funcii 2funcia re&eren'ia@cu #rivire &a &ucruri* funcia emoti@sau e!oiona&P

referitoare &a e!iPtor (i funcia conati@cu #rivire &a destinatar - adau'P (i a&te e&e!ente 2o re&aie cu un cod* cu siste!u& &i!bii* a#oi cu cana&u& care ar fii!#ortant #entru trans!iterea !esa$u&ui (i obine a&te funcii #e care &e nu!e(te !eta&in'ua&P*res#ectiv faticP - cea de-a treia funcie #e care o adau'P este cea #oeticP (i re#re+intP centrareaco!unicPrii asu#ra !esa$u&ui>. Mo)eu ui MaetA=e - !ode&u& %nfi(ea+ co!unicarea de !as ca #e un #roces foarte co!#&ex din #unct devedere socia& (i #si)o&o'ic* #entru ex#&icarea cruia este necesar &uarea %n considerare a !ai!u&tor factori (i nu doar a unuia sin'ur - autoru %(i construie(te !ode&u& #ornind de &a e&e!ente&e tradiiona&e " e!itor* !esa$*!i$&oc de co!unicare (i rece#tor - %ntre !i$&ocu& de co!unicare (i rece#tor su#rinde existena a doi factori su#&i!entari "#resiunea sau constrn'eri&e din #artea !i$&ocu&ui de co!unicare (i i!a'inea rece#toru&ui des#reacesta - !ode&u& #oate fi #rivit ca o sinte+ a dou decenii de cercetare a co!unicrii de !asdin #ers#ectiv #si)osocio&o'ic.4. Mo)ee aternatie a $rocesu )e transmiterea.=ode&u& ritua& a& co!unicrii #ri!u& cercettor care a contestat %n !od radica& !ode&u& trans!iterii a fost a!es CareQ2,864 e& abordea+ co!unicarea ca ritua&* ce nu este #reocu#at de a!#&ificarea !esa$e&or %ns#aiu* ci de conservarea societii %n ti!#/ nu de rs#ndirea infor!aiei* ci de re#re+entareacredine&or %!#rt(itea.( Mo)eu ritua a comunic!rii Co!unicarea ritua& este" - festiv* - si!bo&ic - decorativ - nu este uti&itarist* - inc&ude o co!#onent de s#ectco& - este re&ativ ate!#ora& (i invariabi& - !esa$u& co!unicrii ritua&e este &atent (i a!bi'uu - !$&ocu& de co!unicare (i !esa$u& sunt 'reu de se#arat - ca!#anii&e de co!unicare %n do!eniu& #o&iticii (i #ub&icitii #reiau (i ex#&oatea+#rinci#ii&e co!unicrii ritua&e 2uti&i+area si!bo&uri&or de !are i!#act* a#e&uri i!#&icite &a va&oricu&tura&e* &a tradiii etc.+.(Comunicarea ca etaare %i cB%ti,are a aten'iei - #e &n' !ode&u& ritua& (i ce& a& trans!iterii* exist a treia #ers#ectiv" - adesea* sco#u& de ba+ a& co!unicrii este #ur (i si!#&u* s ca#te+e (i s !enin ateniavi+ua& (i auditiv. 2=cuai& ,876


8/13

%n activitatea !edia* o !are #arte din efort este consacrat !i$&oace&or de c(ti'are (i de!eninere a ateniei* atr'nd #rivirea* sti!u&nd e!oii&e (i interesu&Ti$uri )e a+or)!ri ae in)ii)uui /+or)area ra'iona! sco#u& ur!rit va fi unu& infor!ativ* iar consu!atoru& nu va cutae!oii* si!bo&uri %ntr-un #rodus* ci %& va cu!#ra #entru #rodusu& %nsu(i

- un s#ot :* un anun de #res* un afi( nu sunt nea#rat exc&usiv raiona&e" e&e!ente&etextu&a&e cu infor!aii obiective se co!bin cu e&e!ente vi+ua&e #oetice* onirice* a!u+an+e sauevocatoare

COMUNIC/RE/ N #U8LICIT/TE I REL/II #U8LICE-)u$! Mice


9/13

consu!atoru& s triasc u(or confor! unor nor!e* s-(i %nde#&ineasc ro&uri&e #rofesiona&e*fa!i&ia&e etc.

$rupurile normative@ 'ru#uri&e 2'ru#uri&e de a#artenen (i de referin* stereoti#uri&e*obiecte&e-se!ne* !ar'ina&i+area

- nor!e&e 2nor!e&e co!une (i nor!e de ro&uri* ade+iunea &a nor!e*sc)i!barea nor!e&or (i a ro&uri&or* #uterea &ideri&or%olurile@ ro&u& este fixat de o &e'e co&ectiv>rofi&uri&e de ro& @ #ub&icitatea uti&i+ea+ de ro&uri fa!i&ia&e 2!a!a* tata* bunica* fiu&A(te#tarea de ro& @ #ub&icitatea are ro&u& de a decoda acest a(te#tare de ro& %n &ocu& nostru (i de adese!na #rodusu& care ne a$ut s nu de+a!'i!Conf&icte de ro& @ exist un conf&ict a& ro&uri&or ce trebuie re+o&vat* iar #ub&icitatea ne a$ut s'estion! conf&ictu&* #ro#unndu-ne #rodusu& substitut sau auxi&iar/+or)area +eaiorist! @ se s#ri$in #e &ucrri&e &ui >av&ov (i descrie co!#orta!entu& u!an #rin feno!ene&esti!u&-rs#uns.

- %nvarea este sin'uru& factor de construire a #ersona&itii. - o co!unicare este be)aviorist atunci cnd ea este creat de ref&exe condiionate

Procesul de condiionare" %nvarea dese!nea+ orice !odificare stabi& aco!#orta!entu&ui* #rovocat de ex#erien 2 - #rocedeu& e fo&osit %n #ub&icitate* cnd un s&o'an sau o !e&odie sunt !e!orate (iasociate #rodusu&ui* astfe& %nct este de a$uns s au+i! unu& #entru a-& cita auto!at #e ce&&a&t. &e'aviorismul mecanicist@ %n do!eniu& #ub&icitar co!unicarea ce are ca obiectiv!e!orarea* auto!ati+area* te)nica se ba+ea+ #e re#etare siste!atic* ca&cu&at* !surat @ #ecreare de acte ref&exe 2oferte&e #e #erioade &i!itate* 'ratuiti* feno!enu& so&duri&or* #ebo!bardare

&e'aviorismul recuperator@ confor! teoriei be)avioriste orice deci+ie* atitudine* a&e'ereeste #rodusu& unei %nvri* iar cnd ref&exu& este de$a dobndit #ub&citatea recu#erea+* %nbeneficiu #ro#riu* tot #ro'ra!u& de condiionare %ntr-un sin'ur sti!u&./+or)area neoro$sioo,ic! %i $ro,ramarea neuro3in,istic! @ are %n vedere structura (i funcionarea creieru&ui 2creieru& re#ti&ian- #ri!ar* ar)aic*&i!bic-viscera& (i cerebra&-su#erior* ce&e dou e!isfere" stn' (i drea#t* &e'tura dintre creier(i co!unicare #recu! (i >NF @ cuno(tine&e des#re creier con$u'ate cu ce&e &in'vistice2#rinci#ii&e sa&e sunt" sincroni+area* !etafora (i ancorarea.2. Dimensiunea strate,ic! @ se #ot i!a'ina !ai !u&te te)nici" !etoda AIA 2Atenie?Interes?orin?Aciune

ierar)ia %nvrii 2strate'ia a'!ar (i Acca - de!ers raiona&* ado#tarea - #e ba+ dee(antioane (i Favid'e Steiner @ co!unicarea de !arc* de i!a'ine a&te !etode" i!#&icarea !ini!a&* ade+iunea confir!at* %nvarea atribuit* i!#u&su& infanti&*#ro!oia". Mesau %n funcie de ca+uri&e i!a'inate (i de strate'ii&e fo&osite* ref&ecia se va axa #e" e!itor2!arca* referent 2#rodusu&* rece#tor 2#ub&icu& int


10/13

Comunicarea emitorului!esa$ de se!ntur 2!arca se $ustific #rin #uterea nu!e&ui su" !arca se #o+iionea+ ca &idersau !arca este 'arantat din exterior!esa$ de #rofesiona&is! 2!arca este si!bo& a& ca&itii* !arca este %n afara concursu&ui* !arcaeste de!na !o(tenitoare a tradiiei

!esa$ de #roxi!itate!esa$u& #rinci#iu de viaa 2!arca este &a !od* !arca este ori'ina&* !oda este creatoarea unui#rinci#u de via universa&* !arca este un sti& de via!esa$ de #roiect 2!arca este #urttoarea viitoru&ui* !arca are o !isiune!esa$ de sen+aie 2!arca este un" #a(a#ort #entru e!oie* #a(a#ort #entru estetic* #a(a#ort#entru i!a'inarComunicarea referentului !esa$ de #re+entare 2#rodusu& este ex#us* #rodusu& este ana&i+at* #rodusu& este testat !esa$ de ca&ificare 2#rodusu& este eficient* #rodusu& are 'ust bun* #rodusu& este autentic*#rodusu& este si!#&u* #rodusu& este sa&vator !esa$ de inte'rare 2#rodusu& are va&oare de se!n* #rodusu& este &a !od* #rodusu& este unmust !esa$ de co!#&icitate 2#rodus& este un #rieten* #rodusu& este un inter!ediar* #rodusu& este unreve&ator* #rodusu& este un fer!ector !esa$ '&u! 2#rodusu& are efect co!ic* #rodusu& are un efect nebunesc !esa$ de consacrare 2#rodusu& este esteti+at* #rodusu& este anunat* #rodusu& este sub&i!at*#rodusu& este sacra&i+atComunicarea receptorului !esa$ de reu(it #ractic 2consu!atoru& &ini(tit* consu!atoru& co!#etent* consu!atoru&ex#ert !esa$ de reu(it #si)o-afectiv 2consu!atoru& iubit* consu!atoru& narcisist* consu!atoru&seductor* consu!atoru& care destinde at!osfera* consu!atoru& exta+iat !esa$ de !i&intantis! 2su#orteru& convins* su#orteru& exi'ent* su#orteru& %ndr'ostit*su#orteru& fanatic !esa$ de si!bio+ 2consu!atoru& (i #rodusu& a#arin ace&uia(i univers* ace&uia(i sti& de via5. E&ectee retorice %i stiistice"odaliti retorice - construirea unei ar'u!entaii bine articu&ate* inter#e&area inter&ocu&toru&ui*a #ub&icu&ui* #racticarea afir!aiei ar'u!entate* s-i bai &a ca# #e rece#tori #rin tauto&o'iii*anafore* $ocu& controversei* e!oionarea #rin" antite+* #o&isindeton* sinoni!ie* conso&idarea!esa$u&ui* (tiina de a %nc)eia"odaliti stilistice - #entru a atra'e ateniase recur'e &a #ro+o#o#ee* abordare di&atorie*deturnare* antifra+* #entru memorarese recur'e &a" a&iteraie* #arono!a+* conci+ie #rin" e&i#s*aforis!* a#oco#*sugestiaevocatoare se rea&i+ea+ #rin !etafor* !etoni!ie* ono!ato#ee*&itot* sinecdoc sau &i!b #rin nive&u& &iterar* fa!i&iar sau #o#u&ar/ iarsugestiasubiectiv #rin!arcatori ca" verbe #resu#o+iiona&e* conectori* sufixe di!inutiva&e* i!#erfectu& )i#ercoristic sau#rin #unctuaie(olosirea) jocului *n comunicare"ocu& de cuvinteeturnareaocu& &o'ic


11/13

) a neolimbajului - cuvinte nscocite" un nu!e* un ad$ectiv* un adverb* un cuvnt-va&i+* rit!uri(i ri!e etc.

TEFNICI DE COMUNIC/RE-)u$! /n)rG )e #erettiH ane&u& este un!ic 'ru#-e(antiob care #oate fi co!#us din ex#eri* ra#ortori* ani!atori #rovenind din diverse&e'ru#uri Trombinoscopul@ are ca obiectiv faci&itarea cunoa(terii reci#roce dintre indivi+iTenicile !i interaciunea dintre participani Tenica $ecintii" are ca obiectiv stabi&irea unui contact rea& %ntre vecini are ar aveatendina de aco!unica doar fronta& Tenica turului de mas - ob&i'aia fiecrui #artici#ant este de a-i infor!a #e cei&a&i* #escurt* dar co!#&et* %n &e'tur cu o#inia sa !o!entan referitor &a %ntrebarea #us. %iscuia de tip panel@ #rinci#iu& acestei te)nici const %n uti&i+areaunui 'ru# restrns deindivi+i co!#eteni (i?sau re#re+entativi* constituind #ane&u& 2#ane& T e(antion* %n vedereastudierii unei #rob&e!e* %n ti!# ce un auditoriu constituit intervine #rin !esa$e scrise


12/13

&'roasca estoas(

Tenici de argumentare

%iscuia #ntrerupt

Tenici menite s susin scimburile dintre indi$i"i)

Tenica bla"onului

Tenica minica"urilor

Tenica triadelor

Tenica *+,

Tenici $i"nd creati$itatea

Exprimarea grafic

Tenica galaxiilor

Tenici de brainstorming

Tenici de prospecti$

Tenica fotolimbajului

+nunul de mic publicitate

Eerci'ii )e comunicare de &a aceste exerciii se a(tea#t efectu& interior #e care %& dec&an(ea+ %n fiecare #ersoancare &e ado#t res#ectivu& efect #oate fi d&i!itat %n cadru& de+vo&trii #ersoanei* %n ce& a& ex#ri!rii sa&e2verba&e sau nonverba&e* ca (i %n ce& a& ra#orturi&or de co!unicare !ai !u&t sau !ai #uinconf&ictua&e* #rin ne'ociere(i deci+ie* cu ce&&a&t. &a sfr(itu& unui exerciiu* efectu& a(te#tat #oate vi+a o !ai bun co!unicare a #ersoanei

cu ea %ns(i #oate fi vorba %n acest ca+ de cre(terea st#nirii de sine sau de de+v&uirea a unor!otivaii* !ai a&es #rofsiona&e care se i!#un a fi c&arificate* a unor abi&iti de #re'tire* dec&asificare* ca (i de inter#retare a fa#te&or sau a acte&or ce ar trebui s fie de+vo&tate etc.Comunicarea i dezvoltarea personal caracteristica 'enera& a exerciii&or const %n antrenarea vi+nd 'sirea unor !oda&iti deintervenie contro&at* %n diverse situaii de co!unicare* de studiu sau de ex#&orare %n sine* %nre&aia cu ce&&a&t. ec)i&ibru& #ersona& cere* de ase!enea* exerciii care s antrene+e %n vederea obineriicon'ruenei 2sau a securi+rii #si)ice* a rece#tivitii fa de cei&&a&t* a e!#atiei 2sau aco!#re)ensiunii %n ra#ort cu cei&a&iExerciiu de procedur aplicat unui incident

aceast te)nic a devenit c&asic %n for!area res#onsabi&i&or cu securitatea.#rinci#iu& suconst %n #re+entarea* %ntr.o for! succint* a unui incident critic* rea& sau i!a'inat* astfe& %nct#artici#anii s se i!#art %n 'ru#uri anta'onice din #ers#ectiva so&uiei ce se i!#une a fi 'sit2se %nre'istrea+ un %nce#ut de incediu sau %ntr-o (coa& s-au &uat &a btaie doi e&evi(ormularea de mesaje

are ca obiective #re'tirea intrrii %n dia&o'* direct sau indirect* cu une&e #ersoane


13/13

ofer #osibi&itatea de a a&e'e %ntre !ai !u&te for!e de inter#e&are a ce&ui&a&t 2cu ex#ri!areneutr sau i!#&icare #ersona& @ e!iterea de !esa$e-eu

Exerciiu de ex#&orare #ersona& a !otivaii&or #rofesiona&eExerciiu de empatie-ista )e c!r'i(*

are ca obiective evidenierea 'radu&ui de e!#atie (i de trans#aren a fiecruia (icon(tienti+area diferite&or #erce#ii 2de sine* asu#ra ce&ui&a&t* a ce&ui&a&t asu#ra ta* #recu! (iana&i+area factori&or care inf&uenea+ #erce#ia a&tuia

Exerciiu& se!nturi&or

Fereastra lui .oari @ %n care este i&ustrat sc)i!bu& reci#roc de infor!aii a&e fiecruiaasu#ra ce&or&a&i 2feedbac-u& care este unu& dintre conce#te&e ce&e !ai i!#ortatnte a&e for!rii#rivind re&aii&e u!ane.Comunicarea i arta exprimrii

- autorii &ucrrii :e)nici de co!unicare a#recia+ c !u&te feno!ene risc s #erturbe+etrans!iterea infor!aii&or (i* !ai a&es* co!unicarea dintre indivi+i - se consider c ex#ri!area #resu#une o trans#unere %n situaie* %n funcie de o reea dere&aii - sunt necesare !etode adecvate (i #recauii de ordin #ractic #entru ca fiecare s ia %nconsiderare* #e &n' &u!ea sa* (i &u!ea ce&ui&a&t (i s nu defor!e+e !esa$e&e #e care &e #ri!e(te Exerciii" +vonuri&e* $ocu& de #u++&e* co!unicri&e nonverba&e etc.

stiintele comunicarii rezumat

Documents

Transcript of stiintele comunicarii rezumat