STEAUA POLARASTEAUA POLARA · Steaua Polar 33 Deschiderea lucrărilor a fost realizată de către...

Steaua PolarãSteaua Polarã 11

STEAUA POLARASTEAUA POLARASTEAUA POLARA

Revista Şcolii Gimnaziale Nr. 7 “Sfânta Maria” Timişoara Nr. 33, mai 2015

ªANSÃCALITATEORGANIZAREAMABILITATELUCIDITATEARMONIE

NOUTATERESPONSABILITATE

ÎN ACEST NUMÃR Simpozionul euroregional “ Strategii de prevenire

ºi combatere a violenþei în mediul ºcolar” Programul ªcoala altfel: ”Sã ºtii mai multe, sã fii mai

bun !” - 2015 Concursul MADE FOR EUROPE Proiectul „Carte frumoasã, cinste cui te citeºte”

ESPONSABILITATEESPONSABILITATE

Steaua PolarãSteaua Polarã22

SIMPOZIONULUI EUROREGIONAL „Strategii de prevenire și combatere a violenţei în mediul școlar ”

Ediţia a XV-a

Într-o lume a diversităţii, ne-am propus să promovăm diversitatea, într-o lume plină de violenţă dorim să contribuim la reducerea fenomenului violenţei şi la implicarea activă şi democratică a factorilor educaţionali pentru rezolvarea problemei violenţei în mediul şcolar. Şcoala noastră derulează un proiect ce vizează prevenirea şi rezolvarea confl ictelor între elevi prin mediere. Aplicarea metodei de rezolvare a confl ictelor – Medierea în 5 paşi (peer-mediation) a dus la schimbarea atitudinii elevilor în sensul toleranţei, cooperării, responsabilizării pentru o cetăţenie activă.

Problema violenţei în şcoală poate şi trebuie să de-vină o temă de refl ecţie pentru toţi cei implicaţi în actul educaţional. În acest context, şcoala dispune de importante resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenţei şi pentru a rupe cercul vicios al violenţei în mediul şcolar.

Anul acesta școlar, simpozionl școlii a fost de nivel EUROREGIONAL având tema „Strategii de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar”.

Simpozionul și-a propus să fi e un real şi util schimb de experienţă între cadrele didactice participante prin dezbaterea unor strategii şi metode alternative de prevenire şi combatere a violenţei şcolare şi modalităţi de ameliorare a climatului şcolar, urmărind obiectivele: Schimbarea poziției și atitudinii părților intere-sate implicate în activitatea şcolii, în gestionarea con-fl ictelor dintre elevi și chiar dintre elevi și adulți;

Construirea unei culturi comune privind relațiile în cadrul comunității educaționale; Punerea în aplicare a unor situaţii în care sunt implicate diferite categorii de persoane pentru

o mai bună gestionare a situațiilor difi cile; Identifi carea unor strategii educaționale pri-

vind promovarea disciplinării pozitive în clasa de elevi.

Achiziționarea de noi strategii şi metode de prevenire şi combatere a confl ictelor în mediul şcolar

La simpozion au participat 40 cadre didactice din școala noastră, 42 cadre didactice din alte şcoli ( 22 de școli din Timișoara, 3 școli din județul Timiș, 3 școli din alte țări și județe, de la ISJ Timiș și Palatul Copiilor Timişoara, 1 grădiniţă din jud. Mureş și C.R.A.E Speranţa Timişoara.

Steaua PolarãSteaua Polarã 33Deschiderea lucrărilor a fost realizată de către doamna director prof. Gica Dumitru și prof.

Comloșan Adriana - coordonatorul echipei de organizare a simpozionului. În plen au fost prezentate lucrările:* Prezentarea proiectului ,,Medierea în 5 paşi” de către echipa de proiect formată din dir.prof. Gica Dumitru, prof. Adriana Comloşan, prof. Mihaela Puricică, prof. Andreea Şerbănete;* Problematica violenţei în viziunea partenerilor de la Şcoala “Mihail Sadoveanu” din Grebenaţ, comuna Biserica Albă, Serbia – director, prof. Aleksandar Șain;* Educația prin toleranță și respect - prof. Violeta Borca, Prof. Maria Putnic Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, Grebenaț, Serbia. Apoi au fost susținute lucrările pe secțiuni, materialele fiind adunate pe un CD cu ISBN, distribuit ulterior fiecărui participant.

Coordonator,Prof. Adriana ComloªAn

22 APRILIE 2015- O ZI ÎN CARE AM ARÃTAT LUMII CINE SUNTEM

Ziua de 22 aprilie 2015 a fost marcată de vizita unei delegaţii din Regatul Norvegiei, rămânând însemnată şi în Cartea de onoare a şcolii numai cu cuvinte de laudă: „Wonderful school, wonderful teachers, wonderful students”.

Delegaţia norvegiană s-a aflat în oraşul nostru cu prilejul derulării unui proiect prin care se urmă-reşte dezvoltarea de parteneriate de colaborare între județul Timiș și Oslo, în vederea perfecționării metodelor utilizate în integrarea socială a copiilor și tinerilor aflați în situație de risc sau identificării de metode inovative de abordare a acestui aspect al procesului de integrare socială prin dezvoltarea de inițiative comune în acest sens.

Proiectul mai sus amintit este implementat de către Asociația Centrul de Resurse pentru Regene-rare Urbană în parteneriat cu alte instituţii importante, cum ar fi: Instituția Prefectului Județul Timiș, Consiliul Județean Timiș, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Inspectoratul Județean de Poliție Timiș, Direcția de Sănătate Publică Timiș, Agenţia Naţională Antidrog - centrul regional de preve-nire, evaluare și consiliere antidrog Timișoara, Asociația Generație Tânără, Fundația serviciilor sociale Bethany etc.

Şcoala noastră s-a bucurat să fie inclusă în programul vizitei acestei delegaţii datorită unor proiecte importante care se derulează în instituţia noastră, proiecte care au fost apreciate atât de către delegaţia străină, cât şi de către reprezentanţii Prefecturii Timiş, Consiliului Judeţean, Direcţiei de sănătate publică, Agenţiei Naţionale Antidrog, care au însoţit delegaţia.

După întâlnirea cu doamna director, prof. Gica Dumitru, conduşi de către doamna director adjunct, prof. Palfalvi Loredana şi de către prof. Popa Adriana- coordonator al Proiectului Paşi către o viaţă


sănătoasă, au fost prezentate câteva dintre activităţile derulate în cadrul Campaniei naţionale Viaţa- campanie care promovează un stil de viaţă sănătos. Clasele vizitate au fost: clasa a IV-a B şi clasa Pregătitoare A, coordonate de către prof. Banc Mihaela şi prof. Birgean Simona. Oaspeţii au putut admira pe holul de la intrare şi lucrările realizate pe aceeaşi temă, în cadrul Proiectului Paşi către o viaţă sănătoasă, de către elevii ciclului primar în săptămâna Şcoala Altfel, desene, colaje, machete, prin care s-a demonstrat că această campanie a început în anul 2010 cu paşi mici, dar continuă cu paşi siguri, devenind pentru instituţia noastră “un mod de viaţă”.

Apoi, în laboratorul de informatică, domnul profesor Roman Vasile a prezentat site-ul şcolii, eleve-le Cîra Natalia şi Balica Elena din clasa a VIII-a H, coordonate de către prof. Şerbănete Andreea, au prezentat programele Barbacana, Necenzurat şi pagina Web realizată de către elevii clasei a VIII-a H. Eleva Bartalis Cătălina, îndrumată de către prof. Comloşan Adriana a prezentat proiectele Comenius.

La fi nalul vizitei, d-na profesor Cîtu Mirela le-a vorbit oaspeţilor despre Proiectul Sport, Educaţie, Sănătate, a prezentat echipa de handbal a şcolii, care se mândreşte cu rezultate frumoase la competi-ţiile sportive. Câţiva dintre reprezentanţii delegaţiei au fost bucuroşi să “joace câteva pase” cu elevii noştri, care se afl au la antrenament pe terenul de sport.

A fost o zi frumoasă, care a lăsat impresii plăcute, atât pentru oaspeţi, cât şi pentru gazde.

Prof. loredana PAlFAlVI - director adjunct Prof. mihaela BAnC


C

paC

Naţio

Îreprezproiecacestu

ApentruviolenPAŞITimiş

După cumCONTRE

artenerii dCu aceste ponal MADE

n faţa Cozentanţii eictului europuia. Am arătat u noi, ca şcnţă”. Cu mI – mediere ş.

m ştiţi, proieLA VIOL

CAm

un gacecon

real

din Franţproduse am

E FOR EUR

omisiei Naţi, a împărtăpean la care

ce a însemcoală ce dor

mândrie am de conflict

reeauşi

mcc

ectul de parLENCE -

s-a desfăChiar dacă, realizat ca p

Caieghid pentstora și sp

nflictelor d

un CDlizate pe pţa, Ungarm participatROPE, o co

cadruvalorstimu

APREMConcaprilşi doCom

ţionale fiecăşit din ex

e a participa

mnat proiecreşte să devprezentat a

te realizată

Rezultateuşit să-şi pngleza,..), au învăţat săi responsab

Proiectumetodă de omportamealității vieți

AvemO proble

rteneriat şco- JeCyNoVfăşurat în şco

oficial, proproduse finetul elevultru elevii prijinireadintre ele

ce cuprinparcursul

ria, Italia t la a IX-aompetiţie a ul proiectelrizarea şi pulând creatiAm participMIUL I, cacursului Naţie la Arad. D

oamna profemloşan.

care şcoalăxperienţa acat şi a prezen

ctul de parvină o “şcoaactivitatea dde elevii m

tul cel mai iperfecţionezau învăţat săă lucreze în ili.

ul Comeniusrezolvare

ente antisocii școlare. m convingeremă creată

olar ComeniV - Tineoala noastră

oiectul s-a înale ale proielui mediatmediator

a activitățvi.

şi nde materl proiectuşi Româna ediţie a produselor

or finanţatepromovareaivitatea, inopat la etapa jare a însemnţional MADDin partea ş

esoară Adria

ă participancumulată înntat produsu

rteneriat muală democrade MEDIE

mediatori făr

important aze abilitatea ă comuniceechipă, să f

s nu se încha conflicte

ciale și cre

rea că: împreună

ius JEUNeri cetăţenă în perioadncheiat, rezuectului: tor – cu c

ri ce poateții lor în v

rialele ului de toţnia

Concursulur realizate îe prin progra experienţeovaţia şi spir

judeţeană anat calificareDE FOR EUşcolii noastrana

ntă, prin n cadrul ul final al

ultilateral atică fără RE ÎN 5 ră intervenţ

l acestui prode a comunconstructiv

fie creativi ş

heie aici. Melor dintre earea unui

este rezolva

NES CITOni europenda 2012-201ultatele obţ

are ne mâe fi folositvederea pr

ţi

ui în rame comunelor pozitivritul de coma acestui conea noastră l

UROPE, desre au partici

ţia unui adu

oiect sunt enica într-o lv şi argumetşi, nu în ulti

Medierea în elevi penclimat școl

ată împreu

OYENS Eni împotri4. ţinute sunt m

ândrim pt pentru frevenirii ș

nitare. Acesve în derul

mpetiţie. ncurs şi am a etapa naţisfăşurată în ipat eleva B

ult, unică la

levii mediatlimbă străintat în situaţiimul rând, s

5 paşi va fintru scăderlar sigur pr

ună, dar cu

Prof.

EUROPEEva violenţ

mândria noa

pentru că formarea și rezolvă

st concurs alarea proiec

câştigat ională a perioada 5-

Bartalis Cătă

nivelul jud

tori doarecenă (francezai sociale dif

să fie empa

i în continurea numărurin îmbunăt

puţin ajut

A consAdriana Com

ENS ţei

astră.

este

ării

a vizat ctelor,

-8 ălina

deţului

e au a, ferite, atici

uare o ului de tățirea

tor!

semnat mloşan

Steaua PolarãSteaua Polarã66 ŞCOALA ALTFEL

Anul acesta, programul Școala altfel: ,,Să știi mai multe, să fi i mai bun!” s-a desfășurat în perioada 6- 10 aprilie 2015. Activităţile cu ca-racter non-formal, alese de elevi, părinți și profe-sori, le-a oferit prilejul acestora de a se implica în activități extracurriculare și extrașcolare, intere-sante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse. Dintre activitățile desfășurate anul aces-ta, menționăm:

• vizite la muzee, la Grădina Zoologică, în Parcul Botanic și în piețele importante ale orașului;

• activități desfășurate la Aeroportul Tra-ian Vuia sau Observatorul astronomic ,,Amiral Vasile Urseanu”;

• cei mai talentați dintre noi, au înconde-iat ouă, au confecționat podoabe de Paști, sau și-au demonstrat priceperea la bucă-tărie;

• elevii au fost consiliați în domeniul carie-rei în cadrul unor întâlniri cu profesioniști din diferite domenii;

Știința rămâne una dintre preocupările elevi-lor care au vizitat, cu mare interes, laboratoarele de la Universitatea Politehnica din Timişoara, Observatorul Seismologic și staţia de epurare a apei Aquatim. Într-o vizită la Facultatea de Chi-mie Industrială şi Ingineria Mediului, laborato-

Programul ŞCOALA ALTFEL

”Să ştii mai multe, să fii mai bun!” - ediţia 2015 -

ale orașului;

Steaua PolarãSteaua Polarã 77ŞCOALA ALTFELrul de chimie organică al Universităţii Politeh-nica din Timişoara, elevii au fost familiarizaţi cu meseria de sticlar.

La nivelul școlii, s-au implementat proiecte care urmăresc educarea elevilor din punct de ve-dere ecologic, dezvoltarea personală prin respon-sabilizare socială și educație pentru o cetățenie democratică, formarea unui stil de viață sănătos și a unui comportament adecvat în situații de urgență.

Proiectul,,România primitoare’’ s-a desfășurat în colaborare cu Centrul Re-gional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil – Timișoara. Anul acesta, elevii claselor a VII-a au avut oca-zia să afl e de la angajaţii MAI și solici-tanţii de azil, informații legate de situaţia politică din ţara lor, de cultura şi civiliza-ţia pe care o reprezintă.

Proiectul ,,Mai bine informat, mai bine apărat”, desfășurat în parteneriat cu Cen-trul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog al judeţului Timiş, a continuat și anul acesta. Doamna comisar Iridon Mariana i-a informat pe elevii claselor a

VII-a și a VIII-a, despre efectele nocive ale consumului de droguri, și despre atitu-dinea pe care ar trebui să o adopte pentru a rezista tentațiilor de a consuma aceste substanțe. Elevilor li s-au oferit alterna-tive sănătoase de petrecere a timpului li-ber și posibilitatea de a deveni voluntari pentru a lupta împotriva consumului de droguri, alături de alți tineri de vârsta lor. Elementul de noutate a constat în prezen-tarea unor fi lmulețe care conțin confesi-uni ale unor foști consumatori de droguri. Experiențele cutremurătoare de viață au fost un prilej de meditație pentru elevii implicați în proiect.

Proiectul “Prietenii noştri, câinii, pregătiţi pentru intervenţia în caz de dezastre” s-a desfășurat în parteneriat cu Rescue Timişoara. Echipa Rescue Timișoara ne-a învățat cum trebuie să reacționăm în cazul unor accidente și catastrofe. Demonstrația la care au par-ticipat cei trei câini a fost cel mai inte-resant moment pentru elevii care s-au adunat să-i vadă.

Proiectul ,,SPORT, EDUCAŢIE, SĂ-NĂTATE”. Practicarea unui sport este foarte importantă pentru dezvoltarea și creșterea copilului, îmbunătățindu-i sănă-tatea atât sub aspectul fi zic, cât și psihic. Sportul este, de asemenea, un minunat instrument de socializare și de dezvoltare a valorilor educative, precum disciplina, răbdarea sau concentrarea. Cunoscând aceste lucruri, catedra de sport a organi-zat competiții sportive de handbal, fotbal și baschet.


Cei mici și-au dovedit talentul la dans sau pe biciclete.

Proiectul ,,Viața fără tutun” s-a desfă-șurat în parteneriat cu Direcția de Sănăta-te Publică. În vederea reducerii număru-lui de tineri care se apucă de fumat, este importantă derularea unor campanii de prevenire care să pună accent pe informa-rea elevilor cu date referitoare la efectele nocive ale tutunului.

Impresii ale elevilor:• ,,Activitatea care mi-a plăcut cel mai mult

a fost cea organizată de cercetaşi. Chiar dacă ştiam activităţile care urmau să se

desfăşoare, deoarece sunt membră în Or-ganizaţia Naţională Cercetaşii Români-ei, am văzut pe feţele colegilor mei multă bucurie. Asta m-a făcut să cred că le-a plăcut, şi, văzându-i aşa, m-am simţit şi eu foarte bine.”- Maria Lavinia, elevă în clasa a VIII-a H

• ,,Activitatea cu “cercetaşii” a fost inte-resantă şi distractivă.”- Zdrenghea Ale-xandru, elev în clasa a VIII-a H.

• ,,Această săptămână altfel a fost una amuzantă, dar, în special, educativă. A fost o săptămână de neuitat şi sper că acest program să continue pe viitor.”- Ibrahim Rania, elevă în clasa a VIII-a H

• ,,În săptămâna altfel am avut diverse ac-tivităţi, atât distractive, cât şi educative. Spre exemplu, am învăţat lucruri noi le-gate de igiena orală, lecţii de prim-ajutor, am învăţat cum să-i înţelegem mai bine pe cei din jurul nostru. Plimbarea în par-cul copiilor a fost cu adevărat plăcută şi distractivă.”Tat Diana, elevă în clasa a VIII-a H

• ,,Vizita la Universitatea de Medicină şi Farmacie, Timişoara mi-a plăcut în mod deosebit, chiar dacă toate activităţile au fost interesante şi de loc plictisitoare.”- Bucur Andrei, elev în clasa a VIII-a H.

• ,,Am fost impresionată de modul în care se dă formă produselor decorative din sticlă cu mâna şi produselor utilizate în tehnologie şi laborator, cum ar fi eprube-te, termometre, sisteme de tuburi din sti-cla etc.” - Jacklyn Cărășel, elevă în clasa a VIII-a B.

• ,,Prin implicarea clasei noatre în diverse proiecte, am afl at lucruri noi și frumoa-se despre colegii noștri, despre dorințele și obiectivele lor de viitor. Am învățat să apreciem fi ecare coleg de echipă și am câștigat mai multă încredere în noi.”- Ro-bert Iridon, Gloria Olariu și Sergiu Mico-rici, elevi în clasa a VI-a A.

Consilier educativ,Prof. Andreea Silvia ªERBÃnETE


ElevPvii clas

PrietenBater

sei I D nii lui rel

-

ŞCOALA ALTFEL


În săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun”, una dintre activitățile preferate de elevii din clasa I D, a fost – “Prietenii lui Baterel” – activitate de colectare a materialelor reciclabile: aparate electrice și electronice, baterii şi jucarii.

Copiii au fost foarte entuziasmați să fie parteneri cu Baterel în salvarea naturii. Au adunat 340 de baterii, iar înainte de a le împacheta, au realizat cartea de vizită a lui Baterel din ... baterii, după cum se poate vedea şi în imagini.

Activitatea s-a finalizat cu o expoziție de desene și .. cu un cântecel compus special pentru Baterel.

Baterel, Baterel Deşi tu eşti mititel, Poţi să pui în mişcare Jucăria cea mai mare.

Baterel, Baterel Eşti aşa de voinicel. Telefoane jucării, Le dai viaţă orice-ar fi.

Prof. Luminița Tomuța

ŞCOALA ALTFEL

ş şti mititel, Poţi să pui în miş pui în miş pui în mi care Jucăria cea mai mare.

Baterel, Baterel EşEşE ti aşa de voinicel. Telefoane jucării, Le dai viaţă orice-ar fi.

Steaua PolarãSteaua Polarã 1111ŞCOALA ALTFEL

EcoAti tudine Printre acti vităţile desfășurate de clasa aIV-a B în

Săptămâna altf el: Să ști i mai multe, să fi i mai bun deosebită a fost acti vitatea cuprinsă în Campania Ecoati tudine – Campanie de Educaţie Ecologiă și Mediu.

Campania este organizată de către Asociaţia Iris Terra Green și S.C. Grupul European de Presă Reporter S.R.L., sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

EcoAti tudine, alături de cele mai importante insti tuţii ale statului care acti vează în domeniul protecţiei mediului, îşi propune schimbarea unor mentalităţi care să determine ati tudini eco.

Noi, elevii, punem accent pe colectarea selecti vă a deșeurilor, astf el încât toţi să conști enti zeze că reciclarea este singura modalitate prin care reușim să salvăm mediul înconjurător.

Spunem STOP depozitării deșeurilor și nu ne limităm doar la aclamarea acestei sintagme, ci acţionăm în consecinţă. Construim temelia care se va ramifi ca prin generaţii de ti neri ce vor acţiona în spiritul celor 3R: reducere, reuti lizare, reciclare.

În cadrul acti vităţilor noastre am colectat selecti v deșeurile reciclabile și din unele dintre ele am realizat machete diverse.

Prof. coordonator, mihaela BAnC

O zi la Centrul de HipoterapieHorsEmotion din Ianova

Elevii clasei I E au vizitat ONG-ul Horsemotion, sin-gurul de acest fel din vestul ţării, în care copiii cu diverse

dizabilităţi fi zice şi intelectuale au parte de şedinţe de terapie cu cai.Micuţii cu sindrom Down sau autism, în scaune cu rotile sau cu

diferite tulburări intelectuale au mai multă încredere în ei, sunt mai fericiţi şi învaţă să se descurce fără sprijinul altcuiva, graţie şedinţelor de hipoterapie.

Elevii au călărit, au participat la jocuri de motricitate şi au urmărit cu interes explicaţiile doamnei dr. Erika Weisz, referitoare la această terapie alternativă.

Prof. orieta PoPA


SUNT PERSONAJUL PREFERAT!Elevii clasei a V-a A au avut ocazia de a-și

etala talentul actoricesc, creativitatea, cunoștințele dobândite la orele de limba și literatura română, dar și arta improvizației, în activitatea desfășurată în prima zi din săptămâna Să știi mai multe, să fi i mai bun, activitate numită ”Sunt personajul preferat!”. Astfel, elevii au dat viață unor personaje din basme, dar și din opera lui Caragiale. Fetele au devenit prințese, zâne sau vrăjitoare, au interpretat personaje din povestea Albă ca zăpada și cei șapte pitici, iar unii dintre băieți au devenit personaje din Vizita..., de I.L. Caragiale, dar si din D-l Goe..., de același autor.

Revenind la prezent, unii elevi au imitat actori preferați (Florin Piersic), dar și personaje din cărțile recomandate de profesoara de limba română. Elevii au interpretat, pe lângă ceea ce au reținut din citirea cărtilor, și activități din viața lor de zi cu zi. La sfârșitul activității, toți au fost multumiți, dar și încântați că au putut să-și etaleze talentul în fața colegilor.

Prof. Elena CAZACU

Vizită la Grădiniţa Rudolf Walter

Vineri, 10.04.2015 elevii clasei a II-a C însoţiţi de d-na învăţătoare Sas Cristina au vizitat copiii de la Grădiniţa Rudolf Walter din Timişoara şi au desfăşurat o activitate foarte frumoasă alături de aceştia. Pentru început, ne-am reamintit cu bu-curie clipele frumoase ale unui mic dejun servit împreună cu colegii, aşezaţi în jurul măsuţelor, pe scăunelele micuţe şi colorate ale grădiniţei noas-tre. După ce ne-am cunoscut cu micuţii preşcolari, am reuşit să pictăm ouă de Paşti şi apoi să realizăm o expoziţie cu lucrările noastre. După această muncă plăcută în echipă, am ieşit cu toţii în curte, unde ne-am jucat cu noii noştri prieteni, relaxându-ne pentru câteva ore. A fost o zi minunată pentru fi ecare dintre noi şi, de aceea, ne-am propus să revenim şi cu altă ocazie.


BUCURIA SFINTEI SÃRBÃTORIÎn aşteptarea Sfi ntei Sărbători a Învierii Domnului,

elevii clasei a IV-a S, au desfăşurat o activitate deosebită, foarte îndrăgită: au încondeiat ouă şi au pictat diferite fi gurine specifi ce sărbătorii Pascale.

Din gingaşele lor mâini, ouăle şi fi gurinele s-au transformat în adevărate bijuterii de artă care, aşezate cu grijă în coşuleţele cu iarba fragedă a primăverii, într-o miniexpoziţie, aşteptau să fi e admirate şi apreciate de cei care le privesc.

Activitatea a fost benefi că, deoarece elevii și-au demonstrat creativitatea și și-au manifestat bucuria specifi că acestei sărbători.

Prof. Anghelina IoVA

ŞCOALA ALTFEL

ACTIVITATE DEDICATĂ SĂRBĂTORII PAŞTELUICONFECŢIONAREA IEPURAŞULUI DE PAŞTE

VOPSIREA OUĂLOR

Activitatea s-a desfăşurat în data de 09. 04. 2015, în sala de clasă, în parteneriat cu un părinte, doamna Marilena Bratan.

La începutul activităţii a fost prezentată Sărbătoarea Paştelui: Învierea Domnului şi semnifi caţia acesteia. S-au enumerat obiceiurile tradiţionale ale creştinilor ortodocşi.

În prima parte, copiii au confecţionat Iepuraşul de Paşti din carton colorat. L-au înfrumuseţat fi ecare după cum au dorit, adăugând diferite accesorii, pe care le-au avut pregătite.

Apoi, fi ecare şi-a prezentat lucrarea şi a fost apreciat de colegi. Toate lucrările au fost foarte bine realizate şi originale.

În partea a doua, copiii au decorat ouăle aduse de acasă cu acuarele, carioci, markere, au lucrat în perechi, cu colegul de bancă. Ouăle realizate au fost puse în coşuleţe şi s-a realizat o expoziţie.

Prof. mihaiela Adriana AlEXA


DiferiTi, dar egaliDiferiTi, dar egali

Menţiune - Simiz Andreea, cls. a VII-a H

Locul II - David Nichitean, cls. a VII- a H

Menţiune – Olariu Gloria, cls. a VI-a A

Locul III - Ciocîrlan Ștefania, cls. a VIII-a A

Locul III – Savin Casiana, cls. a VI-a H

Locul III – Tudorache Larisa , cls. a V-a A

CONCURSURI... PREMII...


Pericolul si inter-ventia la dezastrePericolul si inter-ventia la dezastre

Locul I - Niculea Adina, cls. a VII-a H

Premiul special - Laţcu Laura , cls. a VI-a B

Menţiune - Rîmbu Bernadeta, cls. a VII-a C

Premiul special – Bulată Andreea , cls. a VI -a H

CONCURSURI... PREMII...

Prof. coord. Daniel SUICI


„Sã mâncãm sãnãtos”Joi, 09.04.2015, am desfăşurat activitatea “Să

mâncăm sănătos”. Aceasta a fost una din cele mai frumoase activităţi din cadrul săptămânii “Şcoala altfel”.

Am învăţat care sunt ingredientele pe care le folosim pentru a face pâine:apă, făină, sare, zahăr, drojdie, seminţe. Am introdus ingredien-tele în aparatul de făcut pâine, apoi am aşteptat cu nerăbdare să crească şi să se coacă pentru a o putea mânca. “A fost cea mai bună pâine pe care am mâncat-o!”, au spus mulţi elevi. Şi a fost adevărat, pentru că s-au mâncat toate fi rimiturile care au rămas.

A urmat salata de crudităţi, pe care am făcut-o din frunze de salată verde, castraveţi, ridichi, roşii, sare şi zeamă de lămâie. Fiecare elev a primit in-gredientele şi şi-a făcut singur salata, apoi a mân-cat-o cu plăcere. A fost foarte gustoasă, mai ales că fi ecare a contribuit la realizarea ei. Unii elevi au avut grijă să aranjeze frumos salata în farfu-rie, ca adevăraţii bucătari. Apoi am făcut salată de fructe din: mere, pere, banane, portocale, struguri şi compot de cireşe. A fost tare gustoasă!

La fi nalul activităţii am avut o întâlnire cu o doamnă doctor dentist care ne-a învăţat să ne în-grijim dinţii şi ce trebuie să facem pentru a avea dinţi sănătoşi.

A fost o zi plăcută, iar micii bucătari au promis că vor face şi ei acasă salate pentru părinţi şi au învăţat că pentru a fi sănătoşi trebuie să şi mânânce sănătos.

Învãþãtor Cornelia TomA

ŞCOALA ALTFEL


Despre-a mea copilãrie

Cea mai mare bucurie,Să vă zic despre copilărie,Cum mama ne alintaŞi tata ne legăna.

La joacă, noi când ieşeam Cu mingea, spărgeam un geam,Iară mama ne certaŞi tata, alt geam cumpăra.

Astă vară am fost la mareŞi am stat întins la soare,Cu sora mea am construit Multe castele de nisip.

Şi la munte când ne-am dus,Toată ziua am stat pe derdeluş.Acolo tare mult mi-a plăcutCă mulţi prieteni mi-am făcut.

Cea mai bună educatoare,Cea mai tare-nvăţătoare,Sunt extrem de încântatCă multe lucruri m-au învăţat.

DUTCÃ Marcu, clasa a IV-a DProf. coord. Tania SÂRBU

ale procesului de asimilare-reproducere, punând creati -vitatea elevului, pentru o săptămână, mai presus de ori-ce curriculum sau programă școlară.

A fost săptămâna în care ora de curs nu a însemnat patru pereţi, o tablă și un profesor, săptămâna în care elevii au învăţat să înveţe altf el în absenţa presiunii clopo-ţelului, a lecţiei care trebuie parcursă în 50 de minute, a ceasului ce merge prea alert între momentul "Bună ziua, luaţi loc!" și "Sunteţi liberi, bună ziua!".

Și elevii clasei a IV-a D s-au bucurat din plin de acti vitaţile derulate în această săptămână. Au început săptămâna preparând raff aello, i-au avut drept musafi ri pe prietenii lor mai mici, de la Grădiniţa Giminni, au afl at cât de periculoasă este dependenţa de calculator, au fă-cut concurs de șah, apoi s-au delectat la zumba și la jocuri în aer liber.

Dar să nu uităm de “Parada meseriilor”.Timp de o zi, copiii și-au dorit să fi e medici, pompieri, poliţiști , preoţi, profesori de matemati că, antrenori de fotbal, psihologi, economiști într-o banca, directori de marketi ng. Au avut drept invitaţi, specialiști care le-au prezentat toate aceste meserii!

“Astăzi a fost o zi nemaipomenită, foarte frumoasă și interesantă, am învăţat multe lucruri de la cei care au venit!”(sunt cuvintele unei feti ţe care aștepta nerăbdă-toare fi ecare moment al acti vităţii).

Multumim invitaţilor noștri pentru dăruirea cu care și-au prezentat profesiile!

Din păcate, totul a trecut foarte repede, ca toate mo-mentele frumoase!

Profesor Tania SÂRBU

"ȘCOALA ALTFEL" - o modalitate de a învăţa altf el

Și în acest an școlar, “Școala Altf el” a venit ca o răsplată a căutării noastre de nou, a scos elevii și profesorii din ruti nă, fi ind dovada că atât profe-sorii, cât și elevii sunt în căutarea unei relaţii uma-ne, prietenoase, relaxate, în care, chiar și cele mai grele lecţii pot deveni simple.

A fost ocazia prin care “formalul” a prins con-turul pe care vrem noi să ni-l imaginăm și prin care am putut duce conceptul de educaţie la ni-velul la care ne-am dorit noi să ajungă. În prag de vacanţă, programul a rupt barierele monotoniei,

ŞCOALA ALTFEL


De-a lungul acestui an şcolar elevii şcolii noastre au fost implicaţi în diverse activităţi care au avut ca scop principal promovarea CĂRŢII, promovarea CITITULUI. Aceste activităţi sunt parte dintr-un proiect mai amplu şi foarte apreciat de elevii şcoli denumit „Carte frumoasă, cinste cui te citeşte!”. Bineînţeles că şi Consiliul elevilor din şcoală a sprijinit şi promovat acest proiect foarte interesant, astfel că anul acesta tradiţionalul Simpozion al elevilor a fost organizat ca parte din acest proiect.

Organizat in data de 08.04. 2015, în timpul săptămânii „Şcoala Altfel - Să ştii mai multe, să fi i mai bun!”, simpozionul elevilor a ajuns la ediţia a XIII-a şi s-a numit „Carte, cultură, civilizaţie”. Ne bucurăm că simpozionul organizat de către Consiliul elevilor este cu fi ecare an mai popular. Anul acesta, având caracter euro-regional, ne-am bucurat de participarea Şcolii Generale „Mihail Sadoveanu” Grebenaţ, Serbia, cu care şcoala noastră are de câţiva ani o colaborare foarte frumoasă. Elevii si profesorii participanti la acest simpozion au avut oportunitatea să citească mai mult, să ia contact cu cartea într-un mod creativ si mai puţin formal prin realizarea unor activităţi care ajută la producerea unor schimbări atitudinale de cultură şi civilizaţie. De asemenea, s-a urmărit şi realizarea schimbului de experienţă între şcoli.

Pe lângă şcoala din Serbia, ca în fi ecare an, la simpozionul elevilor au participat mai multe şcoli din Timişoara şi chiar şi din Târgu Jiu. Acest lucru

ne bucură foarte mult deoarece aceasta ne motivează să organizăm în continuare simpozioane cât mai interesante, cu teme cât mai accesibile elevilor şi bineînţeles dorim implicarea unui număr cât mai mare de elevi atât de la noi din şcoală, din judet, din ţară, şi de ce nu, chiar şi de peste graniţă. Anul acesta putem spune ca ne-am bucurat de participarea unui număr de 150 de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr.24 Timişoara, Şcoala Gimnazială Cenei, Colegiul Tehnic Ion Mincu Timişoara, Şcoala Gimnazială Sfântul Nicolae Târgu Jiu, Colegiul Auto Traian Vuia Târgu Jiu, Osnovna Şkola Mihail Sadoveanu Grebenac, Biserica Albă, Serbia şi nu în ultimul rând de la Şcoala Gimnazială Nr. 7 Sfânta Maria, Timişoara. Şi această ediţie a respectat tradiţia celor patru secţiuni „Eseu”, „Compoziţie literară”, „Prezentare Power Point” şi nu în ultimul rând cea mai iubită dintre secţiuni „Poster/Afi ş/Machetă”. Elevii participanţi au fost însoţiţi de profesorii coordonatori

şi dorim să evidenţiem modul responsabil şi interesul care s-au putut observa in realizarea şi prezentarea fi ecărei lucrări.

Acum, la fi nalul ediţiei a XIII-a a simpozionului dedicat copiilor, nouă, organizatorilor, nu ne rămâne decât să ne bucurăm de faptul că în fi ecare an ni se confi rmă faptul că elevii au dorinţă de implicare în activităţi cât mai multe şi că responsabilitatea şi sufl etul deschis sunt primele lucruri care se observă în tot ceea ce fac. Vă aşteptăm cu nerăbdare şi la ediţia viitoare a Simpozionului elevilor !

Coordonator Consiliul elevilor: Prof. Anca DUÞÃ

Carte, cultură, civilizaţie!


Într-o zi de iarnă, la ora de română, doamna dirigintă Grecea Manuela a anunţat plecarea în excursie pe muntele Semenic. Toţi copiii au fost entuziasmaţi de veste şi au primit-o cu mare bucurie.

În dimineaţa de douăzeci şi opt februa-rie, copiii aşteptau nerăbdători cu bagajele lângă ei, cu săniuţele în mână şi cu zâmbe-tul pe buze să se urce în autocarul în care vor petrece ore pline de distracţie cu colegii. Ajunşi acolo, copiii au călcat pentru ultima oară pentru acea iarnă cu piciorul pe zăpada ca spuma laptelui şi albul norilor, proaspăt aşternută. Copiii se distrau de minune. Unii se băteau cu bulgări, alţii se bucurau din plin de zăpadă şi câţiva se dădeau cu schiurile pe pârtiile abrupte.

Ne amintim cu plăce-re momentele amuzante, de căzăturile dureroase, de dansul graţios al fulgi-lor de zăpadă şi de obrajii îmbujoraţi de la atâta frig şi ger. După câteva ore de distracţie maximă, co-piii obosiţi, dar foarte fe-riciţi, s-au îndreptat spre restaurantul unde urmau să ia masa. Acolo, ospă-

tarii stăteau la uşa de la intrare pentru a ne întâmpina. Localul era luxos. Pe masă erau aşezate frumos tacâmurile şi farfuriile pline cu mâncare caldă şi abia scoasă din cuptor. Am mâncat cu poftă mâncarea primită şi ne-am încărcat energia pentru o nouă rundă de mişcare în aerul proaspăt al muntelui.

Am asistat în acea după-amiază la ul-timele zvâcniri ale iernii ce se pregătea de plecare: ninsoarea îşi dezlănţuia furia, arun-cându-şi fulgii mari şi reci ca gheaţa peste tot, nepăsându-i de ce îi stă în cale, apoi a căzut măzăriche care s-a transformat în la-poviţă. Niciunui copil nu îi păsa de grindina care îi venea din toate părţile, de faptul că ne era frig sau că eram uzi până la piele din ca-uza bătăilor cu zăpadă. Profitam cât puteam de iarnă.

Spre seară, ne-am urcat cu părere de rău în autocarul care ne-a adus până acolo. Cu feţele lipite de geamuri, ne-am uitat pen-tru ultima dată la priveliştea încântătoare, iar apoi am părăsit staţiunea.

A fost cea mai frumoasă excursie făcută vreodată cu doamna dirigintă. Îi mulţumim pentru această minunată experienţă.

KoRBUlY Krisztina - clasa aV-a HProf. coord. manuela GRECEA

O EXCURSIE PE SEMENIC

Steaua PolarãSteaua Polarã2020Proie

integrareDeşi fiecontribuîntoarcermacro) nevoia in

activităţdepăşit a

machetemă să itransferasectiuneîn funcţoriginali

vârful plecturilo

(crearea explica colabora

civilizaţV) – ne din Repuactivităţdin colec

cărticicămodalitamea cu cea mailectură”că în ace

implicăracordate

ctul CAR Proiectul „Cea într-un siscare dintre e

ui la realizarerii la valorilşi gestionarentelectuală, mAm pornit lai este esenţaşteptările: p

e, 12 tablouriiubesc lectuată în mediuea Proiecte /ţie de urmăitatea prezenDupă atâtea

peniţei”, pentor propuse la

volumicăde g(clascopisite

De la exprimde poezii prlegătura strâ

are cu ConsilÎnţelegând fii, în cadrul vom focalizublica Moldi se va organcţiile realizatCălătoria acă. În ea, vorate de exprimilustraţii” la

i mare carte” este Activiteastă etapă înDeşi suntem

rii active a tue de către con

RTE FRUM

Carte frumoastem coerentele poate conea obiectivele clasice, pea crizei de morală şi ema drum cu gâţială pentru

peste 250 de

i, 27 cărţi, 1ura!”. Timpul virtual, p/ „Carte fruătoarele crit

ntării şi nu în a lecturi, am tru toţi cei cfiecare nive

ume digitale:ă, într-o lumgheaţă” (clasa a IV-a), „ilărie la marla sectiunea marea prin irin Activitateânsă dintre „liul elevilor. faptul că o cactivităţii ur

za pe colectadova, pentru niza o expozte de fiecare easta nu ar fr ilustra o lmare creativa diferite cat

e, cel mai intatea VII şi rntervine şi sc

m la jumătatuturor cadrenducerea şco

MOASĂ, C

asă, cinste ct şi unitar a unstitui o entlor propuse:ropagate priidentitate cu

moţională (la ândul „Să cit

reuşita oripărinţi au lumateriale ccreaţii liteAu participaefectivul şcocadre didactparticipanţi respectiv 6număr de 04 postere ş de trei săpputând fi ac

umoasă” / Aterii: tema ultimul rândsimţit că e

are doreau sl de studiu, a „Vise din tu

me mult preasa a III-a), „Cugetări perginea matuProiecte / „magini vizuea II) am fac„Carte, cultÎn cele trei s

carte reprezinrmătoare – „

area de cărţi va veni în înt

ziţie – „Se caclasă: cartea

fi completă dectură la aleă şi estetică.tegorii: cea mnteresant subreprezintă fincrisul creativea drumuluilor didactice

olii.

CINSTE C

cui te citeşteunui număr dtitate de sine conştientizain cărţile tipulturală a ponivel micro)

itim împreunicărui deme

ucrat împreuncare au foerare, cărţat 244 de elevolii) din 28 dtice (46 % di

au fost di65 de elev

237 lucrări 13 creaţii lptămâni, expccesată pe s

Activitatea I.aleasă, comd, colaborare

timpul să lasă participe lau fost realizurtă dulce pe

a mare” (clas„Micile nec

e uliţa din inurităţii” (clasCarte frumoale (realizarecut un pas mtură şi civilisecţiuni au pantă un act de„Sunt un bibvechi sau notâmpinarea naută o carte”a cea mai madacă, la rânduegere, prin d. Cele mai remai creativă biect, cea mnalizarea prov pe o perioadi, avem crede din şcoală

UI TE CIT

” , desfăşurade şapte active stătătoare, area societăţ

părite, pentruopulaţiei şcol). nă”, convinşirs nă ost ţi, vi de in in vi ri, literare, prezpoziţia a fossite-ul şcoli. Au fost aco

mplexitatea rea părinte-eleansăm o noua un concurs

zate 173 de centru doi frasa a II-a), „Fcazuri şi manima mea dsa a VII-a). Aoasă” / Actiea unor obie

mai departe, pizaţie” în caarticipat aproe cultură şi cbliotecar voloi; o mare panevoii lor de” – cuprinzânare, cea mai mul nostru, nudesene, colaeuşite producopertă, cel

mai potrivită oiectului aşa dă mai îndeludinţa că vomşi, nu în ult

TEŞTE la

at în acest anvităţi – finalîn contextulţii actuale, eu cristalizarelare care nu

i fiind de fapecgp(cecimd

zentate în cadst deschisă i noastre (hordate 99 derealizării, finev. uă provocares de poezie. reaţii incluseaţi curajoşi”Fetiţa cu inimarile bucurii de copil” (claAceste volumivitatea II. ecte artisticepe tărâmul riadrul Simpozoximativ 150că orice cultluntar şi cauarte dintre ace a citi în limnd cele mai mică, cea ma

u i-am îndrumaje, picturi, use vor fi însle mai frumotehnică de cum a începungată de tim

m încheia cutimul rând, d

Responsabil d

a jumătat

n în şcoala nizate sau în cl proiectului,excesiv digitaea propriei i

îşi mai sati

ptul că implieducativ. cu copiii grupate pe postere, tablaproximativ

clase, consiliefectiv). Ceiclasele a III-amplicaţi. Au

după cum drul expoziţipublicului,

http://scoala7 premii, nisajele,

e „Din Pe baza

e în şase ” (clasa I), „Omă de foc şi ale unui bă

asa a VI-a), me vor fi pu

e prin Activigurozităţii ştzionului elev0 de elevi dintură duce la

ut o carte!” cestea le vom

mba maternă.interesante e

ai veche, ceama pe elevi sfotografii sa

scrise în conoase pagini, realizare. „J

put, prin lectump – durata vu bine aventudatorită susţi

de proiect, prof

tea drumu

noastră a însecurs de final, au menireaalizate, de ndentităţi (la sface prin le

carea părinţiRezultatele lor la dicinci cate

louri şi mac46%

iaţi de către mai mulţi a şi a IV-a c

u fost realizaurmează: 8iei „Încurajdupă care a

7timisoara.ro

O fetiţă multbăieţelul cuăieţel năzdră„Gânduri d

ublicate pe a

tatea I) şi littiinţifice, penvilor organizn clasele IV-cristalizarea

(Activităţile m dărui unor. În cadrul aexponate selea mai interesasă confecţionau prin oricencursul „Cărcea mai micJurnalul meură, cu deosevacanţei de vura cărţii dainerii şi încr

f. Luminiţa To

ului

emnat lizare. a de a nevoia

nivel ectură

ilor în au

iferite egorii: chete.

din 36 de elevi

cu 64, ate un 1 de jează-a fost o/), la

t prea u ochi ăvan” despre celaşi

terare ntru a zat în VIII.

a unei IV şi

r elevi cestei ectate antă. neze o e altă

rticica că sau eu de ebirea vară. atorită ederii

omuţa


Proie




vârful plecturilo




implicăracordate










RTE FRUM


peste 250 de







MOASĂ, C











olii.

CINSTE C










UI TE CIT







TEŞTE la






Responsabil d

a jumătat


îşi mai sati





e „Din Pe baza









de proiect, prof

tea drumu



louri şi mac46%



7timisoara.ro


ublicate pe a



f. Luminiţa To

ului


nivel ectură

ilor în au


din 36 de elevi




a unei IV şi



omuţa


Clasa aVI-a H

O ULIŢĂIonel Teodoreanu a scris Ulița Copilăriei în vis,Cu hulubi și cu buniciNu mai vrei să pleci de aici.Și cu zarzări înfl orițiȘi copii îndrăgostiți,Cu păpuși și cu fetițeCu parfumuri pe rochițe.Vorbele se-aștern cu sporPe foile de hârtie,Și se-ntreabă cu mult dorUnde ești, copilărie ?Ai plecat de multe toamne,De mult nu te-am mai văzut,Fă-mă iar copil, o, Doamne!Și aruncă-mă-n trecut.

Claudiu Ștefan

ULIŢA COPILĂRIEICu ochii mari, Copilul,Privea mirat în zareLa Ulița cea mare,Mergând spre depărtare. Și într-o zi, cu teamă,Trecu al porții prag,Iar Ulița, voioasă,L-a-mbrățișat cu drag!

Apoi, cei doi tovarășiS-au însoțit la jocȘi multă bucurieSe strânse la un loc!

Dar într-o zi, Feciorul,Plecă spre alte zări,Chemat de mari neliniștiȘi dor de depărtări.

Iar Ulița, sărmana,Rămase cum era,Mai mică și mai tristă,Cum nimeni n-o știa!

Pop Andrei Bogdan

****

ULIŢA BUNICILORO cărăruie strâmtăCu pomi și fl ori la marginiTe duce șerpuităSpre ulița tăcută.

Acolo când sosești,Bunicii-ai să-i găseștiÎn prag zâmbind,Pe nepoți primindCu povești bătrâneDin vremuri străbune.

După ce dulciuri primesc,La joacă ei gonescȘi pân’ seara târziu,

Sub cerul fumuriu,Se joacă fericiți,În sufl et împliniți.

Damaschin Alexia

****

ULIŢA CU COPIIUlița copilăriei,Carte sfântă de poveste,Pagini rupte, prăfuiteIeri a fost, azi nu mai este...

Ulița copilărieiInundată-n mai de soareȘi de Paște cu copiii,Îmbrăcați în sărbătoare ...

Ulița copilăriei,Drum ales de străbătut,Fă-mă, Doamne, copilandruȘi trimite-mă-n trecut ...

Ștefan Stoian

A FOST ODATĂA fost odată un sătuc,Cu-o uliță frumoasă.E ulița copilărieiCu propria mea casă. Copilăria mea și-a lor,Vecini, băieți și fete,

VARIAȚIUNI PE… ACEEAȘI CARTEÎn cadrul Proiectului „Carte frumoasă, cinste cui te citeşte”, activitatea a șaptea a presupus lectura

unei cărți de către o clasă întreagă și realizarea unor texte - eseuri, poezii - pornind de la conținutul și textul cărții, aceste încercări participând la un concurs de creație.

Pentru clasele a VI-a s-a propus spre lectură Ulița copilăriei, de Ionel Teodoreanu, iar clasele a VII-a au lecturat și discutat Hronicul și cântecul vârstelor, de Lucian Blaga.

Vă oferim cele mai realizate creații, acelea care au primit premiile I și al II-lea, din clasele care au participat la concurs cu toți elevii. Este vorba despre clasele aVI-a H și a VII-H, coordonate de doamna profesoară Gica Dumitru și de către doamna profesoară Emilia Vușcan.

Damaschin Alexia, cls. a VI-a H

Coroamă Andreea, cls. a VI-a C

Bulată Andreea, cls. a VI-a H

Steaua PolarãSteaua Polarã2424S-a petrecut în ăl decor,Vesele siluete.

Adult acum îmi amintescIureșul de-altă dată.Pe uliți uitată acumTristețea se arată. Flori stau îngândurate,Petrecerile sunt uitate, Ulița e tristă toată,Lumea a uitat de joacă.

Hamad Chețan Lucas

O CARTE DE VISE umilă și tăcută,La o margine de târg,E fi ravă și e goală,Numai pietre și pământ.Dar e ulița pe careM-am născut și am crescut,Unde-am hoinărit în voieȘi-am învățat să zburd.Primăvara era blândă,Toamna în culori era,Iar bunicul cu iubireDe natură mă-nvăța.Să iubesc și o furnicăSau o pasăre , sau pom,Să ascult și cu iubireGlasul lor să-l înțeleg.Am crescut și veni vremeaUlița s-o părăsescȘi să plec spre țări străineStudiile să-mi completez.Veni și războiul crudCare curmă vieți prea iuteȘi pe fratele meu dragL-am pierdut pe câmp de lupte.Scumpul meu bunic se duseDe prea multă supărareȘi ai mei cei dragi cu toțiiAu plecat în lumea mare.Ulicioara mea cea dragă

Să o caut târziu m-am dus,Dar mâhnit n-am mai găsit-o…Se pierduse în trecut.

Ciobanu Cristian

ULIŢA CEA FRUMOASĂPe ulița cea frumoasă,Toți copiii ne jucam,Uitam să plecăm acasă,Tare bine ne simțeam. N-o să uităm niciodată,Teritoriul veseliei,Va rămâne alintată:Ulița copilăriei.

Raul Iuga

****

UN COPIL MIC, MICUn copil mic,mic,micVrea să zică pic cu pic O poveste despre el,Povestindu-ne cu dragDespre viața lui de mic. Iar copilul mititel,Se gândea numai la el,Se juca cu drag,Cu copiii de la sat.

Musteț Denisa şi Baciu Maria

****

O CARTE DE VISO carte de vis,Ionel Teodoreanu a scris.Ulița copilărieiÎți aduce bucurie! Bunicii te răsfață,Lui Ionel îi dau dulceațăDar el scrie o poezieȘi nu face gălăgie. Se zvonește că azi vineCineva iubit ,dar cine?Vine Dinu-ndrăgostitȘi de Ioana el iubit.Preda Bogdan şi Daminescu Alex

Clasa aVII-a H

LEAPȘA-cvintet-Prietenii,Veseli,năzdrăvani,Urlând , glumind,jucândAleargă unii de alţii,Leapşa!

Băciuț Sara

****

POETULEste foarte cunoscut,Un fi lozof priceput,A scris multe poeziiCe-i încântă pe copii.

Lucian Blaga îl cheamăȘi are o foarte mare faimă.Lângă Sebeș s-a născut Și opt frați el a avut.

Lor la școală le-a plăcutSă învețe foarte mult.

Dreavă Diana, cls. a V-a C

Fazekaș Denisa, cls. a VII-a H

Iancu Alexandra, cls. a VI-a H

Capotescu Maia, cls. a V-a C

Steaua PolarãSteaua Polarã 2525Lucian a excelatȘi la Viena a plecat.

Aici iubirea se va ivi Cornelia soția lui va fi .Poemele luminii l-au propulsatȘi la premiul Nobel A fost nominalizat.

Pe pașii profetului eu am pornitȘi în lumea poeziilor sale M-am adâncit.Dar o tristețe în sufl et M-a cuprinsCând am realizat că Lumea ,,Marelui Blaga” S-a stins.

Andrei Buhnă

UN SCRIITORCvintet1Excursia, Așteptată, minunată. Bucurând, uimind, plăcând, Oferă încântare și veselie. O peripeție.HaikuLucian din Lancrăm, Făcea boacăne prin sat, Cu Adam și Tudorel.Cvintet 2Lucian Blaga, Chipeș și deștept. Citind, traducând, scriind, Ne-a lăsat povestiri, poezii. Un scriitor.

Ungurianu Andrei

****

COPILĂRIA UNUI POET-catrene-Blaga, cu gâștele mergea,Alături de prieteni el le-ngrijea. Într-o clipă de uitare, Gâștele pornit-au la plecare.

Azi e zi de sărbătoare, Tot satul e în picioare, Blaga cu ai săi prieteni călare, Se duc goi la sărbătoare.

CvintetFamilia, Mare, unită, Crescând, râzând, cântând, Aduce alai de bucurie, E armonie.

Simiz Andreea

****

HaikuLa biblioteca Din frumoasa Viena Ei se întâlneau.

Copilărie O copilărie mai ca-n povești Veselă, hazlie. Chiuind, jucând, râzând,copilul vesel zâmbea. O mare încântare, fericire, melancolie și bucurie Din amintiri reapărea.

Fazekas Denisa

COPILĂRIEAş vrea să fi u mereu copil,Să mă-nvârtesc fără sfi ală,Să văd bujorii în AprilTrezindu-se din amorţeală.

Morariu Razvan

PRIETENIICopilăria Mută și neînțeleasă Crescând, vorbind și învățând O, Doamne, a fost așa frumoasă ! Stând în prima bancă în clasă. PRIETENII.

Haag Leila

****

JOCULCopilăria Senină, veselăPlângând, râzând, cântândAi parte de bucurie,Jocul.

Brăiloiu Răzvan

COPILĂRIAFilozofi ,Fantastici, uimitori,Căutând, scriind, impresionândCaut cărţile lor minunate.Genii.

Berindeu Andreea

****

COPILĂRIACumințeniaPământului înghetatÎnfrigurat

Sârbu Paul

****

ADOLESCENŢANaivă,visătoareContemplând, sperând,iubindZbucium,teamă,exuberană,emoțieTrecătoare.

Caradjov Alexander Marco

* Desenele parti cipă la concursurile Primăvara și Planeta Pământ

Capotescu Maia, cls. a V-a C

Laţcu Laura, cls. a VI-a B

Simiz Andreea, cls. a VII-a H

Nichitean David, cls. a VII-a H


Se spune că binele nu rămâne nerăsplătit niciodată, acest lucru fi ind atât de frumos ilus-trat şi în această povestioară:

“Un om, trecând pe o stradă, a văzut în faţa unei biserici un bătrân sărman, un cerşetor, ce trăia din milostenia credincioşilor. De bătrân s-a apropiat o fetiţă care i-a întins câţiva bănuţi. Impresionat de gestul ei, tre-cătorul a întrebat-o pe copilă:

- Spune-mi, de ce i-ai dat bătrânului bănuţii tăi?

- Ştiţi, domnule, tatăl meu a murit, iar mama, deşi munceşte mult, nu prea are bani, aşa că o ducem destul de greu. Dar aseară, mama mi-a spus că, atunci când faci un bine, Dumnezeu te răsplăteşte negreşit. Aşa că azi, am luat bănuţii aceştia pe care eu i-am strâns şi i-am dat bătrânului din faţa biseri-cii. El are, cu siguranţă, mai multă nevoie de ei. Iar Dumnezeu, fi indcă am făcut această faptă bună, mă va ajuta negreşit şi pe mine.

Cucerit de bunătatea fetei, omul a întrebat-o ce îşi doreşte ea cel mai mult.

- O, a spus fata, aş vrea un cojocel, că vine iarna şi va fi foarte frig. Anul trecut am răcit rău de tot, fi indcă nu aveam o hăinuţă de iarnă, dar Dumnezeu m-a ajutat şi m-a însănă-toşit. Mama a vrut să-mi cumpere un cojocel, dar e tare scump şi nu are bani.

- E, uite că se poate, i-a mai spus omul. Vino cu mine!

Ajunşi în faţa unui magazin mare, ce se afl a peste drum, omul i-a cumpărat fetiţei un cojocel călduros şi tare frumos. Fetiţa nu ştia cum să-i mai mulţumească străinului ce se

îndurase de ea.- Vezi, i-a mai spus

omul, mama ta a avut drep-tate. Dumnezeu mereu te răsplăteşte pentru binele făcut. Tu l-ai ajutat pe bă-trân, iar Domnul mi-a dat mie ocazia să te întâlnesc tocmai în acel moment. Eu te-am ajutat acum pe tine, şi, fi i sigură, Dumnezeu îmi va ajuta şi mie mai târziu, fi -indcă atunci când ne ajutăm unii pe ceilalţi, şi Dumnezeu ne ajută pe noi.”

Aşadar, cu cât suntem mai buni şi avem mai multă grijă unul de altul, cu atât Dumnezeu ne vede credinţa şi ne fereşte de rele.

Menirea noastră de pă-rinţi şi de dascăli este şi aceasta de a-i învăţa pe copiii noştri să fi e generoşi, respectuoşi, politicoşi, sinceri. Ştim că, mai ales cu pri-lejul sărbătorilor importante de peste an, mi-

LECŢIA DE GENEROZITATE


lostenia trebuie să se manifeste mai puternic. Ea înseamnă darul făcut din puţinul pe care îl avem, fără ostentaţie, timpul petrecut cu cei care au nevoie să fi m lângă ei, înseamnă cu-vinte de încurajare pentru cei împovăraţi.

Generozitatea înseamnă să fi m atenţi la cei din jur, să-i ascultăm, să le respectăm nevoile, dorin-ţele, visurile. Ea trebuie să-l înveţe pe copil ca atunci când dăruieşte, să nu judece, să nu pună etichete, să nu acuze, să nu promită, iar dacă nu se poate ţine

de cuvânt, să nu creeze iluzii. Aceasta trebuie să devină o permanenţă a vieţii noastre.

În acest sens, şcoala noastră are o bo-gată tradiţie, străduindu-se de ani de zile să iniţieze diverse proiecte sociale cu implica-rea directă a copiilor, a părinţilor şi chiar a cadrelor didactice. Atât cu prilejul sărbăto-rilor de iarnă, cât şi a celor pascale nu ui-tăm de această sfântă şi nobilă datorie, de a fi generoşi cu cei de lângă noi. Astfel, şi înainte de Sărbătoarea Paştelui a fost orga-nizat cu sprijinul şi implicarea activă a în-văţătoarelor, a copiilor, a părinţilor, având susţinerea şi încurajarea conducerii şcolii, târgul cu vânzare de obiecte confecţionate de elevii ciclului primar. A fost o mobili-zare incredibilă a tuturor copii-lor, atât a celor mici din clase-le pregătitoare, cât şi a celorlalţi mai mari, care cu multă bucurie au adus diferite lucruri făcute de ei, oferindu-le cu generozitate, cu scopul ajutoră-rii altor copii, la care fără impli-carea lor, iepuraşul nu ar fi venit.

Demn de menţionat este faptul că această acţiune caritabilă a reuşit să aducă bucurie nu numai în sufl etele celor care au primit daruri de Paşti, ci în egală măsură a generat o reală şi sinceră satisfacţie a lucrului bine făcut, ce-lor care au dăruit.

Trebuie să recunoaştem cu sinceritate că putem fi limitaţi în resurse materiale sau fi -nanciare, dar totuşi, generozitatea, bunăta-tea, bunăvoinţa, amabilitatea, iubirea sunt infi nite şi ne stau oricând la îndemână fără a face prea mari eforturi.

Prof. Cristina SAS


Vã voi trimitealt Mângâietor…

Sărbătorile Pascale sunt urmate de două mari Praznice Împărătești din istoria Creștinismului: Înălţarea Domnului la cer și Rusaliile (Întemeierea Bisericii creștine).

Tiparul executat la Imprimeria MIRTON Timişoara

Colectivul de redacþie:Prof. Gica Dumitru, Prof. Manuela Grecea, Prof. Tania Sârbu, Prof. Simona Birgean, Prof. Emilia VuºcanTehnoredactare computerizatã: Cosmin Onea

ISSN 1584-5966

Timp de 40 de zile Mântuitorul a rămas pe Pământ pen-tru a le întări credinţa în învierea Sa, celor ce l-au cunoscut, dar nu aveau curajul de a-L mărturisi, fără teama de persecuţii. La Cincizecime, S�inţii Apostoli au primit harul Duhului Sfânt și darul de a face minuni, în numele Domnului. Rusaliile sunt ziua în care s-au bote-zat primii creștini luând �iinţă Biserica, adică prima comunitate care a mărturisit că ,,Hristos cel răstignit este

Fiul lui Dumnezeu". Urmașii primilor creștini suntem noi, cei ce-L mărturisim pe Hris-tos prin cuvintele și fap-tele noastre, prin parti-ciparea la Sfânta Litur-ghie și la tot ceea ce ne de�inește ca și ,,urmași ai lui Hristos cel răstignit, dar înviat". Să nu facem ca Jertfa de pe Golgota să �ie zadarnică și să nu aibă cine să-l primească pe Mângâietorul, Duhul Sfânt, trimis în lume de Tatăl.

Prof. Elena CAZACU

STEAUA POLARASTEAUA POLARA · Steaua Polar 33 Deschiderea lucrărilor a fost realizată de către...

Documents

Transcript of STEAUA POLARASTEAUA POLARA · Steaua Polar 33 Deschiderea lucrărilor a fost realizată de către...