STEAUA POLARASTEAUA POLARA - scoala7timisoara.ro · Conceptul de cet enie european s-a introdus în...

Steaua PolarãSteaua Polarã 11

STEAUA POLARASTEAUA POLARASTEAUA POLARA

ÎN ACEST NUMÃR:

Revista Şcolii Gimnaziale Nr. 7 “Sfânta Maria” Timişoara Nr. 29, mai 2013

ªANSÃCALITATEORGANIZAREAMABILITATELUCIDITATEARMONIE

NOUTATERESPONSABILITATE

• ProiectulComenius• Deceîmiplaceºcoalamea?• Simpozion• Sãºtiimaimulte,sãfiimaibun!• Dincreaþiilenoastre

Steaua PolarãSteaua Polarã22

JEUNES CITOYENS EUROPEENSCONTRE LA VIOLENCE JeCyNoVi

Tineri cet eni europeni împotriva violen ei

PEER MEDIATION - MEDIEREA DE LA EGAL LA EGAL

la noi în coal

Peer mediation sau Medierea de la egal la egal este o metod de mediere prin care elevii ajut la rezolvarea conflictelor dintre elevi, la g sirea unei solu ii f r interven ia unui adult. Ne putem ajuta s rezolv m o problem ce apare între noi! Peer mediation sau Medierea de la egal la egal este o metod de educa ie prin care elevii înva s devin responsabili pentru comportamentul i ac iunile lor.

De ce Peer mediation (Medierea de la egal la egal)? Limbajul folosit de copii nu este întotdeuna accesibil adul ilor Copiii identific mai repede i mai bine natura problemei în care sunt

implica i Copiii reu esc s g seasc mai repede solu ii pentru rezolvarea problemele lor Dac sunt bine instrui i, copii nu au nevoie de adul i în rezolvarea conflictelor lor. Ei pot s le rezolve singuri,

mai bine, mai repede i mai eficient. Ce ne propunem?

Dezvoltarea abilit ilor sociale ale elevilor ( i în mod special a inteligen ei emo ionale) Responsabilizarea elevilor

Rezolvarea mai rapid i într-un mod mai adecvat a conflictelor dintre elevi

Reducerea cazurilor de violen din coal Implicarea elevilor în crearea unui climat cât mai pl cut

în coal Transformarea într-o „ coal Democratic F r Violen ”

Ce am f cut, pân acum, pentru a atinge obiectivele pe care ni

le-am propus ? Formarea i preg tirea unui grup de elevi-mediatori (8

mediatori - VII H, 9 mediatori – VI H) (întâlniri de preg tire s pt mânale

cu profesorul consilier al colii) Alc tuirea grupului alc tuit din voluntari - 2-3 elevi

mediatori pentru fiecare clas Pentru fiecare clas mediatorii au “Mapa mediatorilor

clasei ……..” Monitorizarea situa iilor conflictuale din fiecare clas Medierea (peer-mediation) pentru cazurile de conflicte

(între elevi) care ajung la mediatori ŞCOALA ALTFEL


Organizarea i desf urarea unor activit i (Ziua Interna ional a Toleran ei-16 noiembrie, Ziua Interna ional a Nonviolen ei în coli, Simpozionul anual al elevilor, Întâlniri cu mediatorii i altele). Iat -i pe mediatorii no tri:

CLASA NUME I PRENUME MEDIATORI

CLASA NUME I PRENUME MEDIATORI

a V-a A MORARIU LARISA a VII-a A MENGHER ADA ORA DANIELA TONU REBECA

a V-a B VIDONI DRAGO a VII-a B PASCAL DENIS CIOTEA MILANA PITARCA BIANCA LAZ R JESICA LAKATOS LETI IA

a V-a C LUPU ANA MARIA a VII-a C PELIHACI CRISTINA ORA ROBERTO IRIMIN OANA

a V-a H KIRALY KARINA a VII-a H PANAINTE CLARA VERUZAB KAROLINA ABRUDEAN ALEXANDRA

a VI-a A CORDO ANAMARIA PETROVAN PATRICIA GROZEA RARE CRI AN ANDREEA STRUGARIU ROBERT ERBAN NATALIA

a VI-a B ROTARU DRAGO TRIFAN TIMEEA CONSTANTIN SARA ILCA DRAGO C R EL JACKLYNE SAVA ALEXANDRU

a VI-a C IFTIMIE CRINA a VIII-a A URS ADINA MAVRODIN MIRCEA SAVIUC SIMONA

a VI-a H BELCESCU CAIUS a VIII-a C M RCUCEAN DENISA TAT DIANA MIHAI ADELA MARIA ANDREEA a VIII-a H SUCIU CEZAR LUCA BEATRICE IACOBESCU LUK BARTALIS C T LINA a VIII-a S ROMCEA ADNANA VANCEA FLAVIA DR GUNESCU VLAD SUBA MIRIAM LAZ R ROXANA LAZ R IASMINA

Alte imagini de la activit ile noastre:


Au consemnat elevii mediatori din clasele a VII-a H i a VI-a H Coordonatori: Prof. Adriana Comlo an i prof. Mihaela Puricic

IERARHIA VALORILOR ÎN EDUCAŢIE

Simpozionul cadrelor didactice

În luna martie a avut loc în şcoala noastră sim-pozionul, de acum tradiţional, al cadrelor didactice. Tema aleasă de colectivul de organizare este una de actualitate, dar mai puţin dezbătută având în vedere evoluţia societăţii contemporane. Simpozionul s-a desfăşurat pe trei secţiuni:* Secţiunea I: Educaţia prin şi pentru valori – funda-ment al educaţiei contemporane. * Secţiunea a II-a: Valori preţuite în educaţie şi re-instaurarea acestora. Mass- media sprijin sau frână în realizarea acestui deziderat.* Secţiunea a III-a: Sisteme de valori. O posibilă re-ierarhizare a valorilor în educaţie. În urma prezentării celor peste 60 de lucrări, un număr care demonstrează interesul pentru tema

propusă de simpozion, s-au desprins mai multe con-cluzii. Şcoala ar trebui să poată promite şi livra o edu-caţie bazată pe seturi de valori cărora să le fie sub-sumate activitatea educaţională. Valoarea educaţi-onală reprezintă un raport optim dintre mijloacele de realizare a educaţiei şi finalitatea acesteia, adică formarea subiectului pentru umanitate. O concluzie importantă desprinsă în urma dezba-terilor a fost cea privind conflictele valorice majore existente între valorile promovate de şcoală şi mass-media.Demersul actual al şcolii trebuie să urmăreas-că formarea capacităţii elevului de a acţiona, de a judeca, de a se cultiva, de a-şi croi drumul pe baza unui sistem de valori. ,,Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el şi nu în ceea ce este capabil să primească.”(Albert Einstein)

Prof. Elisabeta StanCoordonator Comisia de organizare


JEUNES CITOYENS EUROPEENS CONTRE LA VIOLENCE JeCyNoVi

Tineri cet eni europeni împotriva violen ei

Sub egida proiectului european Comenius de parteneriat colar multilateral “Tineri cet eni europeni împotriva violen ei”, la noi în coal am s rb torit Ziua Interna ional a Nonviolen ei în coli pe 30 ianuarie 2013.

Scopul acestei zile remarcate pe plan interna ional este promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate i respect, mesajul principal al acestei zile fiind

„ dragoste universal , non-violen i pace”.

Ziua Interna ional pentru nonviolen în coli a avut ca zi de plecare 30 Ianuarie, aceasta fiind ziua celebr rii mor ii lui Mahatma Gandhi, supranumit p rintele independen ei Indiei i ini iatorul mi c rilor de revolt neviolente, cel care spunea: “non-violen a este arma celor puternici.” Aceast zi promoveaz o educa ie permanent în i pentru armonie, toleran , solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolen i pace.

Chiar dac Ziua Interna ional pentru Nonviolen în Scoal este s rb torit pe 30 Ianuarie, mesajul ei trebuie s dureze i s se manifeste în fiecare zi, trebuie s modeleze întreaga noastr educa ie i trebuie s ghideze gândurile, dorin ele, cuvintele sau ac iunile noastre, pentru c mesajul acestei zile se potrive te în mod liber cu stilul de via al fiecarei persoane, poate fi un mijloc, o metod prin care omul s se elibereze de robia egoismului i o cale pentru a progresa în realiz rile proprii într-o

concep ie a fr iei universale. Din acest motiv, mesajul Zilei Interna ionale pentru Nonviolen în coal este unul simplu i trebuie s ajung în toate

centrele educa ionale din întreaga lume i anume: Toate formele agresiunii întâlnite în coli de la

îmbrânceli i jigniri, pân la injurii, vulgarit i, intimid rile fizice i verbale, trebuie s dispar , iar toate rela iile interumane elev-coleg, elev-profesor, elev-p rinte trebuie dezvoltate pe o baz de armonie i toleran continu , în care puterea de convingere a cuvântului i nu a violen ei trebuie s primeze întru dezvoltarea personal armonioas i echilibrat a tuturor tinerilor care p esc pe drumul vie ii prin educa ia i înv turile primite de la dasc lii lor.

Prof. Adriana Comlo an


Anul 2013 a fost desemnat de c tre Uniunea European drept „Anul european al

cet enilor”, fiind consacrat drepturilor cet enilor europeni. Scopul acestui An european este s deschid , peste tot în Europa, o dezbatere despre modul cum Uniunea European influen eaz via a elevilor i a persoanelor în vârst i despre cum î i imagineaz ei viitorul. Conceptul de cet enie european s-a introdus în 1993 prin Tratatul de la Maastricht. Este posibil ca vârstnicii s nu realizeze pe deplin noile dimensiuni ale acestui concept i nici ce înseamn s fii ast zi un cet ean european. Copiii s-ar putea s nu în eleag de ce Europa este atât de important sau toate posibilit ile pe care aceasta le ofer . De aceea, Ziua european a solidarit ii între genera ii este o excelent ocazie de a reuni genera ii diferite încurajând schimbul de informa ii i înv ând despre un continent care s-a schimbat foarte mult în numai câteva decenii. Atât pentru tineri cât i pentru vârstnici, este important s cunoasc schimb rile petrecute de-a lungul timpului i s în eleag motivele, argumentele i obiectivele care au stat la baza cre rii Uniunii Europene. Cu to ii ar trebui s ne cunoa tem drepturile în calitate de cet eni europeni i numeroasele posibilit i oferite de Europa. Cet eni tineri i vârstnici pot discuta despre cum este prezent Uniunea European în via a lor cotidian i despre rolul lor în îmbun t irea vie ii în cadrul acesteia. Împreun pot analiza numeroasele oportunit i pe care le dobândesc prin statutul de cet ean european. De asemenea, pot reflecta la ce pot face împreun pentru construirea Europei de mâine i r spunde la întrebarea: „Ce fel de Europ trebuie s transmitem genera iei urm toare?”.

În acest sens în coala noastr se va derula proiectul„ generations@school”în cadrul „Anului european al cet enilor”,cu urm toarele activit i:

„29 aprilie 2013- Ziua european a solidarit ii între genera ii!”( Întâlnire cu persoane în vârst )

„Europa în centrul aten iei”(O OR PETRECUT CU VÂRSTNICII ÎN CLAS ) “Tineri cet eni europeni”( realizarea unui chestionarca punct de plecare pentru a reflecta asupra acestui subiect - dezbatere ) “Într-un fel diferi i, într-un fel egali în Europa”(realizarea unui poster) “Profilul unui vecin european”( Realizarea unui afi care s cuprind profilul

„cet eanului european ideal”) “Partidul nostru”( Schi area unui concept de partid politic) „ Uniunea European în 2020„ (Realizarea unui eseu pe aceast tem )

De ce se deruleaz acest proiect în coala noastr ?

Desf urarea acestui proiect în coal ne permite abordarea mai multor domenii de cuno tin e i competen e i anume: Competen e sociale i civice:

înt rirea solidarit ii între genera ii i lupta împotriva lipsei de polite e i a violen ei în coal prin angajament civic.

Competen e de comunicare i de informare:

„2013 –Anul european al cetăţenilor”


crearea de ocazii reale, inedite i rare, de comunicare cu interlocutori care nu vin din mediul colar („seniorii”); utilizarea de suporturi multimedia (fotografii), precum i a noilor tehnologii de informare i comunicare.

Dezvoltarea culturii umaniste: întâlnind alte genera ii, la coal sau în ora , i comparând experien e din prezent cu altele din trecut, elevul înva s se situeze în timp, descoperind alte locuri i spa ii, î i descoper i î i însu e te propriul s u mediu de via .

Realizarea de ac iuni cu scop artistic, estetic sau expresiv: elevul înva s organizeze i s realizeze ateliere, expozi ii, în colaborare cu al i parteneri.

Bibliografie: www.generationsatschool.eu

V propunem s rezolva i chestionarul

“Tineri cet eni europeni!”

1. Ce înseamn s fii cet ean european ? S fii cet ean European înseamn : a) libera circula ie a persoanelor pe teritoriul tuturor statelor care fac parte din Uniunea

European ; b) înseamn a avea cet enia Uniunii Europene; c) înt rirea unui sentiment de apartenen la o identitate european comun ; d) dreptul de a vota i de a candida la alegerile Parlamentului European i la alegerile

municipale în statul de reziden atunci când acesta nu este cel al na ionalit ii; e) a putea beneficia, în caz de nevoie, de o protec ie diplomatic i consular din partea unui alt

stat membru al Uniunii în state ter e; f) a exercita dreptul la peti ie i a apela la mediatorul european.

2. Cum devii cet ean european ? Devin cet ean european atunci când: a) Cet enia european este direct legat de de inerea unei na ionalit i a unui stat al

Uniunii; b) Trebuie efectuate demersuri pentru a fi cet ean european.


3. Ce drepturi are un cet ean european? Drepturile unui cet ean european sunt:

a) libera circula ie a persoanelor pe teritoriul tuturor statelor care fac parte din Uniunea European ;

b) înt rirea unui sentiment de apartenen la o identitate european comun ; c) dreptul de a vota i de a candida la alegerile Parlamentului European i la alegerile

municipale în statul de reziden atunci când acesta nu este cel al na ionalit ii; d) posibilitatea de a beneficia, în caz de nevoie, de o protec ie diplomatic i consular

din partea unui alt stat membru al Uniunii în state ter e ; e) exercitarea dreptului la peti ie i de a apela la mediatorul european. f) Altele. D exemplu……

4. Cet enia european a fost instituit : a) prin Tratatul de la Maastricht, adoptat în 1993. b) în 1957 când a fost instituit Comunitatea Economic European . c) în 2009 prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

5. Ce fel de Europ trebuie s transmitem genera iei urm toare? F o prezentare în

5-7 rânduri. 6. Care sunt valorile europene pomovate de Uniunea European ?

a) Demnitate uman b) Libertate c) Democra ie d) Toleran e) Egalitate f) Combaterea discrimin rii g) Egalitate între femei i b rba i h) Solidaritate i) Unitate j) Respect k) Pluralism

7. Alege din list cea mai eficient modalitete de abordare a tinerilor cet eni europeni implica i într-un conflict.

a) abandonarea confrunt rii, prin retragerea psihic i emo ional din acesta; b) reprimarea, prin refuzul de a lua act de existen a conflictului; c) confruntarea pur , în care scopul urm rit de fiecare este victoria; d) negocierea, care reprezint o modalitate creativ de tratare a conflictului;

Prof. Mihaela PURICIC


De ce îmi place...?Dragoş DariusCa elev, îmi place şcoala mea deoarece în ea

găsim tot ceea ce avem nevoie pentru ca să învă-ţăm într-o şcoală de calitate. Există profesori buni şi pricepuţi. Când este frig noi facem sport în sală. Avem vestiare în care să ne schimbăm şi să bem apă. Avem laboratoare de informatică şi multe altele.

Părinţilor mei le place şcoala. Şcoala în care se formează fiul meu, este o unitate de învăţă-mânt care se străduieşte să ofere elevilor con-diţii de învăţare dintre cele mai bune. Când spun aceasta mă refer atât la condiţiile oferi-te de şcoală din punct de vedere al curăţeniei, materialelor didactice, sportive cât şi la calita-tea cadrelor didactice implicate în procesul de învăţare a elevilor. Consider că această unitate de învăţământ este un bun exemplu de urmat şi de către alte unităţi şcolare.

Băciuţ SaraCa elev, îmi place şcoala mea deoarece în fie-

care zi învăţ ceva nou, care mă va ajuta in viaţă.Părinţilor mei le place şcoala mea deoarece

este foarte modernă şi la această şcoala predau numai profesorii cu experienţă şi cu răbdare.

Berindeu AndreeaPărinţilor mei le place şcoala mea deoarece: Realizează un proces de învăţământ de înal-

tă calitate, printr-o ofertă educaţională diversi-ficată.Are cadre didactice responsabile, oneste care practică un învăţământ de calitate, modern şi flexibil stimulând creativitatea elevilor aban-donând stilul rigid şi nedemocratic în relaţiile profesor-elev. Demersul didactic este susţinut de o bază materială excelentă care permite ca învă-ţarea elevilor să atingă standarde profesionale europene. Climatul educaţional este bazat pe performanţă, competiţie transparentă şi onestă, pe cooperarea şi încurajarea iniţiativei individu-ale şi a inovaţiei didactice menite să susţină dez-voltarea individuală a fiecărui elev şi egalitatea de şanse prin educaţie.Oferă siguranţă elevilor.

Brăiloiu RăzvanO întâmplare care mi-a marcat viața

Intrând în clasa a V-a, am întâlnit colegi noi, dar mai ales profesori noi. Pentru că am încheiat

ciclul primar, m-am gândit cu regret la acei ani şi mi-am amintit o întâmplare deosebită:

Era prima zi de şcoală. De dimineaţă, m-am trezit voios şi bucuros, dar şi emoţionat. Am mân-cat, m-am îmbrăcat şi... am plecat spre şcoală. Acolo era mare aglomeraţie. Bun, ne-am întâlnit la careu, care a ţinut puţin din cauza vremii mo-horâte. La urcare spre clasă, nişte băieţi şi fete au făcut un tunel din flori. Am ajuns în clasă.

O clasă frumoasă, cu tablouri pe pereţi. M-am aşezat în prima bancă. Pe masă ne aşteptau dul-ciuri şi manualele de clasa I. Dintre toate, cel mai mult m-am bucurat pentru Abecedar. Pe coperta era scris mare „ABC”.

După ce părinţii au plecat, doamna ne-a mai ţinut o oră pentru a ne întreba cum ne numim şi ce am făcut în vacanţa precedentă. Din toţi cei 28 de elevi, cunoşteam doar unul. După câteva zile, am început să mă obişnuiesc cu şcoala. Când am aflat că va fi şedinţă cu părinţii, eram curios ce spune doamna despre mine. În acea seară am aflat că doamna şi-a făcut o impresie bună, de-oarece am fost cuminte. Doamna învăţătoare era frumoasă, blândă şi calmă. Acest moment mi-a marcat cu adevărat viaţa. Am să păstrez o amintire frumoasă despre prima zi de şcoală.

Paula StoicaŞcoala este locul în care eu îmi petrec o

mare parte din zi, astfel pentru mine şcoala de-vine o a doua casă, o a doua familie. O familie în care colegii îmi sunt fraţi, iar profesorii părinţi. Aşa cum părinţii au grijă de comportamentul nostru, aşa şi profesorii ne oferă cunoştinţe şi sfaturi valoroase despre lumea înconjurătoare şi ne pregătesc să devenim adulţi responsabili. Prin educaţia oferită de către profesori elevilor, este asigurată evoluţia speciei umane. Pentru mine, şcoala este un izvor nesecat de informaţii care mă călăuzeşte in drumul meu prin viaţă.

Chera CosminEconomist, tatăl elevului Brăiloiu RăzvanȘcoala Gimnazială Nr.7 „Sf. Maria” Timișoara

O poartă îngustă de metal, nu mai înaltă de un metru. O clădire mai veche, dar renovată, o sală mică de sport şi „Şcoala Nouă”, acolo unde învăţau colegii mai mari. Un teren de sport cu o formă trapezoidală, cu un gard înalt de trei

Steaua PolarãSteaua Polarã1010metri, dar care niciodată nu era barieră în calea mingilor noastre care-şi luau zborul peste el. Un panou vechi de baschet, de lemn şi trei mese de tenis, din beton. Un teren de volei (sau badmin-ton, dacă se găseau patru rachete...). Şi două ţâşnitoare în curtea şcolii, cu cea mai bună apă din lume. Mai ales după ce alergai o oră în con-tinuu.

Cam aşa descopeream eu şcoala în clasa în-tâi. Acum aproape trei decenii. Un pic schimbată perspectiva, în clasa a cincea... Deh, crescusem şi eu. Parcă toate pierdeau din mărime, le ve-deam altfel. Doar terenul acela părea intermina-bil, alergam de ne dădeam sufletul pe el.

Apoi am văzut şi şcoala lui Răzvan: Şcoala Gimnazială Nr. 7 „Sf. Maria” Timişoara. Cred că mesele de tenis din curte (tot din beton şi aces-tea) sunt singurele elemente comune între cele două şcoli. Şi poate asfaltul din curte. În rest, cei treizeci de ani au adus doar lucruri bune. Pe lân-gă cele două terenuri de handbal, un teren de fotbal la fel de verde ca şi cel de pe orice stadion. E drept, nu-i gazon natural, dar nici covorul sinte-tic nu-i rău. Iar dacă sunt amatori de fotbal ca pe stadion, după cele două terenuri de handbal e şi o zonă verde, pe care o poţi juca în picioare, fără să te certe nimeni. Două săli de sport şi echipa-ment sportiv de cea mai bună calitate. Clădirile sunt toate renovate şi, chiar dacă arată bine tot timpul, mereu se mai aduc îmbunătăţiri.

În curte găsim şi o cantină, ba chiar o mică bisericuţă... Sunt şi câţiva copaci, răsăriţi şi crescuţi atunci când, probabil, nu era peste tot beton.

Şi asta nu e tot! Cum intri pe poartă, te trezeşti că te latră cineva. Portarul are ajutoare, mi-am zis. Dar nu! Copiii au grijă de câţiva căţei adunaţi de pe stradă. Îi îngrijesc, îi hrănesc... se joacă cu ei. Întotdeauna am zis că animale-le cresc cel mai bine având copiii alături, iată ca nu sunt singurul care crede acest lucru. Înăuntru nu am prea fost, doar în Amfiteatru (la serbările de sfârşit de an) şi în laboratorul de informatică. Ah, ce mi-ar fi plăcut să avem aşa ceva în şcoală! Chiar şi fără Internet...

Şi-mi mai aduc aminte cât de mult îmi dis-plăcea să ies la tablă! Dar nu pentru că n-aş fi ştiut lecţiile sau rezolvările la matematică sau analizele gramaticale... Nu! Ci pentru că uram praful acela de cretă care se depunea peste tot. Îl simţeam tot timpul pe mâini, oricât de mult m-aş fi spălat. Era acolo: pe haine, pe bancă, pe stilou, pe creioane, pe caiete... Mă urmărea pes-

te tot! Ca să nu mai zic cum era atunci când eram elevul de serviciu. Aş fi făcut orice altceva, doar să nu mă pună să şterg tabla. Astăzi, până şi ta-blă te atrage să ieşi la lecţie. Păi, cum să fie altfel când foloseşti o cariocă pentru a scrie şi tabla e din plastic? Şi, mai ales, e albă!

Iar dacă vrei să te relaxezi în pauzele dintre ore, ai chiar şi un post de radio. Doar al şcolii! Vremurile se schimbă. E normal... N-ar trebui să ne mirăm că puştii stăpânesc tehnologia mai bine decât părinţii lor. Aproape că s-au născut cu telefonul inteligent în mână. Şi nici că-s mai buni la sport decât noi, pentru că au condiţii la care noi nici nu visam.

Mai trebuie doar să ne depăşească şi la „carte”, singurul areal pentru care e mai greu să ai parte de multe modificări în doar câţiva ani. Matematica rămâne aceeaşi, la fel şi gramatica sau chimia, fizica... Poate chiar şi geografia e ne-schimbată; e drept, mai apar ţări noi, mai dispar altele, dar munţii nu cresc prea mult în jumătate de secol şi nici continentele nu se deplasează vi-zibil în acest timp. Iar istoria... Istoria îţi lasă tot timpul o portiţă deschisă, ca s-o înţelegi aşa cum vrei tu.

Berindeu AndreeaȘcoala mea

Orice copil spune despre şcoala unde înva-ţă că este cea mai frumoasă. Nu ştiu cum e în alte locuri dar şcoala unde eu învăţ este mare, curată, frumoasă şi este plină de copii dornici să descopere tainele cunoaşterii. Aici, ei gă-sesc clase primitoare, laboratoare, cabinete, o bază sportivă bine dotată şi o curte mare, unde în fiecare pauză se adună o mulţime de elevi zgomotoşi. Eu sunt în clasa a V-a H. Cole-gii sunt drăguţi, buni la învăţătură, dar uneori cam gălăgioşi, în pauze.

Domnul diriginte este profesor de mate-matică şi informatică. Este serios şi exigent când este de muncă şi ne explică lecţiile cu multă răb-dare, iar atunci când nu înţelegem ceva nu se su-pără dacă îl rugăm să ne explice din nou. Asta nu înseamnă că nu ştie să fie şi glumeţ cu noi!

Doamna directoare este profesoara de lim-ba română. Dânsa este foarte bună cu noi şi pen-tru ca să înţelegem mai uşor şi bine lecţiile ni le prezintă la videoproiector şi încearcă să le facă cât mai interesante şi mai interactive. Pentru a ne determina să citim a organizat un concurs cu premii. În timpul concursului ne distrăm şi ne simţim bine, iar cititul a început să ne atragă.

Steaua PolarãSteaua Polarã 1111Toţi profesorii sunt buni, înţelegători şi răb-

dători cu noi. Ei sunt mulţumiţi când suntem se-rioşi, învăţăm, suntem activi la ore şi avem rezul-tate bune la învăţătură.

Aceasta este şcoala unde eu învăţ. E cea mai frumoasă şcoală din lume, iar eu am cei mai buni colegi de clasă! Din acest motiv merg cu plăcere la şcoală în fiecare zi şi sunt bucuroasă că părinţii au ales-o!

Fazekas DenisaȘcoala mea

Şcoala este locul unde ne petrecem cea mai mare parte a timpului. Aici nu doar că ne întâlnim cu prietenii, ci ne putem lega noi prietenii, unele dintre ele durând chiar o viaţă. La şcoală descope-rim lucruri noi, interesante, chiar fascinante.

La şcoala mea, toată lumea e prietenoasă. Profesorii ni se adresează frumos, făcându-ne să înţelegem lucruri de neînţeles pentru noi până atunci. Profesorii ne mai ajuta şi în îndrumarea noastră pe căile educaţionale şi ne dezvăluie tai-nele fiecărei materii în parte. Şcoala noastră ne oferă şi un prilej minunat, prin intermediul ore-lor profesorilor şi a concursurilor, să ne desco-perim noi talente, pasiuni, care ne vor ajuta mult in viitor, chiar şi pentru viitoare profesii.

În şcoală avem şi cursuri de informatică, prin intermediul cărora să descoperim secretele cal-culatorului, unde învăţăm să facem soft-uri, să lucrăm în C şi multe altele.

Mă simt onorată să fac parte din această şcoală excepţională!

Andreea Daniela SimizȘcoala mea

De când am avut primul contact cu această şcoală, cu ocazia “Porţilor deschise”, am simţit că este şcoala potrivită.

Încă de la intrarea pe poarta şcolii am fost întâmpinată de glasul câinilor şi bucuria din ochişorii lor, ceea ce m-a făcut să mă despart cu greu de ei. Apoi, am fost încântată de clasele mari, frumoase şi primitoare, cu mobilier adec-vat şi elegant în acelaşi timp. Acum, după ce am petrecut patru ani în această şcoală, sunt încă fascinată de sălile de clasă şi de cadrele didac-tice foarte bine pregătite, profesori dornici să ne împărtăşească din cunoştinţele şi experienţa dumnealor, pentru ca, şi noi la rândul nostru, să fim model pentru generaţiile următoare.

Şcoala dispune de aparatură modernă, de ul-timă generaţie, pe care elevii o pot utiliza pentru

a învăţa şi a căpăta cunoştinţe noi şi competenţe la absolut toate materiile studiate.

Posibilitatea participării la cercurile de excelenţă, m-a făcut să realizez importanţa învăţăturii, a cunoaşterii, dar şi de a intra în competiţie cu alţi elevi din şcoală şi din afa-ra acesteia, prin participarea la olimpiadele şcolare.

La noi se promovează sportul şi sănătatea, astfel contribuind la o dezvoltare armonioasă a trupului şi sufletului. Am pătruns într-o lume nouă, alături de colegi. Odată cu pătrunderea în lumea cunoaşterii au apărut şi primele dorinţe cu privire la viitorul meu. Sunt convinsă că anii petrecuţi în Şcoala Gimnazială Nr. 7 „Sfânta Ma-ria” din Timişoara îmi vor îndruma paşii spre suc-ces. Şcoala este tot ce poate fi mai frumos, prin ea ne definim ca oameni.

Eu iubesc această şcoală! Simiz Florin Dan

Medic veterinar, tatăl elevei Simiz AndreeaÎn formarea unui om, cel mai important rol

îl are educaţia. Plecând de la ideea că cei mai frumoşi, dar şi cei mai importanţi ani, sunt anii de şcoală, ca părinte am considerat esenţială alegerea unei şcoli corespunzătoare, în care co-pilul să se formeze pentru viitor.

Am avut mai multe criterii de selecţie la ale-gerea unei şcoli potrivite. Prioritară a fost ofer-ta educaţională, dotarea şcolii şi, nu în ultimul rând, rezultatele obţinute de ultimele generaţii de elevi.

Şcoala Gimnazială Nr. 7 „Sf. Maria” din Timi-şoara a întrunit criteriile urmărite şi sunt mulţumit de ceea ce reprezintă la momentul actual.

Astfel, şcoala oferă o mulţime de oportunităţi, clase spaţioase, mobilate corespunzător, curate, laboratoare dotate, posibilitatea învăţării limbilor străine în maniera în care elevii sunt pregătiţi să participe la diferite proiecte desfăşurate în par-teneriat cu alte ţări. Acumularea de cunoştinţe de informatică încă din clasele primare, utilizarea calculatorului în mod constructiv, le-a dezvoltat imaginaţia, creativitatea şi pregătirea pentru o societate în schimbare.

De apreciat în cadrul acestei şcoli este faptul că se promovează sportul, dar nu în detrimen-tul altor discipline din programa de învăţământ. Aşa cum susţin specialiştii din domeniul psiho - pedagogic, educaţia fizică este o disciplină cu valenţe formative în plan biologic, motric, psihic şi social.

Steaua PolarãSteaua Polarã1212Pe lângă aceste oportunităţi Şcoala Gimna-

zială Nr. 7 “Sfânta Maria” din Timişoara, benefi-ciază de un număr de spaţii pentru adăpostirea animalelor fără stăpân, favorizând legătura din-tre copii şi diverse specii de animale domestice, aspect care contribuie nemijlocit la procesul educativ al elevilor acestei şcoli.

De remarcat este faptul că animalele îngriji-te în cadrul şcolii beneficiază de servicii medical veterinare obligatorii şi de necesitate şi de acor-dul Serviciului de Sănătate Publică.

Sinatovici ClaudiaMama elevului Sinatovici David din Clasa Pregatitoare C

Deşi la prima impresie pare o şcoală de cartier, Şcoala Gimnazială Nr. 7 “Sf. Maria” impresionează din prima clipă prin disciplina cu care eşti întâm-pinat de la intrare. Aici ai siguranţa că copilul tău este în cele mai bune condiţii pe tot parcursul zilei. Învăţători, profesori, secretari, staff-ul şcolii, impun prin ţinuta şi devotamentul pentru şcoala pe care o reprezintă. Ca şi părinte al unui copil din clasa pregatitoare, care a păşit speriat în prima zi către şcoala, după ce timp de 5 ani am frecventat grădi-niţe private, am găsit în Şcoala 7 aceeaşi calitate în sălile de clasa, o doamna învăţătoare extraordina-ră, care acum, după 6 luni de clasă pregatitoare, a adus o îmbunătăţire fantastică în viaţa noastră. În timp am văzut că şi părinţii copiilor participă activ la viaţa copiilor, la educaţia lor alături de şcoala. Ca şi părinte ce-ţi doreşti mai mult de la şcoala pe care o frecventează copilul tău? Siguranţă, educaţie şi învăţătură. La Şcoala Gimnazială Nr. 7, şcoala de cartier de care vă vorbeam, şcoala care se ocupă în permanenţă de educaţia şi siguranţa copilului tău, şcoala care poate concura cu multe şcoli celebre din oraş şi care cu siguranţă va şi câştiga cu un pas mare înainte.

Corina BanMama elevului Ban Alexandru din Clasa pregătitoare C

Lui Alexandru îi place la şcoală, atât ceea ce învaţă acolo (chiar dacă unele lucruri le ştia dinainte), cât şi condiţiile de la şcoală. Dar mai ales, îi place de doamna învăţătoare!

Şi eu sunt multumită de Şcoala Nr. 7. Când s-a pus problema să meargă Alexandru la clasa pregătitoare, am fost destul de reticentă şi chiar nu prea voiam să-l las. Acum nu regret deloc! Îmi plac destul de mult condiţiile din şcoala: e curat, clasele sunt renovate, îmi place curtea şi

faptul că există sală de sport (chiar dacă cei mici nu o folosesc încă). De asemenea mă bucur că se pune un mare accent pe disciplină în şcoală şi faptul că poarta este închisă şi există gardian. Îmi plac proiectele şcolii de a se implica social în ajutorarea celor nevoiaşi din şcoală şi cele în privinţa reciclării deşeurilor.

Un mare plus il constituie doamna învă-ţătoare, de care suntem foarte multumiţi! Îmi place foarte mult faptul că le captează atenţia şi că ştie să-i disciplineze într-un mod care nu-i în-depărtează pe copii. De asemenea, mă bucur că reuşeşte să le transmită materiile de curs într-un mod atractiv şi distractiv!

Ne bucurăm că o avem!

Simona DudeMama elevei Dude Ștefania din Clasa pregătitoare C

Subsemnata Dude Simona, în calitate de pă-rinte consider că Şcoala Gimnazială Nr. 7 este un mediu şcolar sigur, civilizat, unde îmi duc copilul cu toată încrederea. Organizarea clasei pregă-titoare în cadrul şcolii este un lucru bun deoa-rece copilul frecventează zi de zi şcoala, are un program fix şi prin programa şcolară îi uşurează copilului trecerea în clasa I. Sunt foarte mulţu-mită de faptul că sub îndrumarea d-nei prof. Sas Cristina, copilul meu a învăţat să primească şi să ofere respect, prietenie, încurajare, recunoaşte-re. Cu multe mulţumiri!

Copilaş CorneliaMama elevului Copilaș Marco din Clasa pregătitoare C

Sunt foarte mulţumită de cadrele didactice din Şcoala Gimnazială Nr. 7 pentru că au pregă-tirea necesară pentru a îndruma paşii copiilor noştri spre cariere de succes.

Plecăm întotdeauna cu sufletul liniştit, de-oarece ştim că ne lăsăm copiii în siguranţă, şcoa-la fiind dotată cu sistem audio-video, iar domnul gardian are grijă ca în interior să nu intre persoa-ne străine.

Pe lângă activităţile şcolare, copiii au şi ac-tivităţi extracurriculare care îi ajută să fie mai buni, mai responsabili.

Ana Dreavă Mama elevelor Ana Maria Dreavă, Clasa Pregătiroare B și Diana Dreavă, Clasa a III-a B

„În şcoala mea am văzut ce înseamnă cură-ţenia, am înţeles ce înseamnă disciplina şi am în-

Steaua PolarãSteaua Polarã 1313văţat să ne jucăm cu noile cunoştinţe, pentru a ne fi de folos în viaţă.”

Bulai Andrei Leonard - clasa a II-a B

„Şcoala mea este frumoasă, călduroasă, avem muzică în pauze, elevi de serviciu, mesa-geri ai sănătăţii, videoproiector, tablă mare.

Crivoi Indira - clasa a II-a B

Îmi plac foarte mult căţeii pe care îi văd în fiecare dimineaţă când păşesc pragul şcolii.”

„Şcoala mea este una dintre cele mai fru-moase şcoli din oraşul Timişoara. Are săli de clasă curate, frumoase şi spaţioase, terenuri de sport, capelă, sală de sport şi sală de forţă, vesti-are, laboratoare şi cabinete. Este renumită pen-tru nivelul de pregătire al generaţiilor de elevi care au absolvit-o.”

E mândră şcoala noastrăE mândră tare şcoala noastră,Frumoasă precum e o floare...Cu porţile deschise larg Şi cu ferestrele spre soare.

Ea pentru fiecare are-un dar,Darul înţelepciunii, dar nepreţuit.Ce cu nimic nu poate fi asemuitŞi nici măcar înlocuit.

Bucuroşi, copiii vin Pe acest tărâm divin,Dornici pentru a cunoaşte Taina slovelor din carte.

Acest tărâm înfloritor E–nsufleţit de profesori

Cu suflet mare şi bogatŞi cu răbdare înzestraţi.

Cărţile sunt un castel,Poleit cu mult mister.El emană o lumină Blândă, caldă şi divină .

E mândra tare,Şcoala noastră e o floare!Deschizătoare-a drumurilor Către zare.

Ghițulescu Bogdan - clasa a II-a B

„Mie îmi place şcoala mea Şi mă mândresc cu ea.Eu la toţi le tot spunSă fie mereu elevi buniŞi copii ascultători,Părinţilor de ajutor.

Şcoală dragă, te iubesc!Pentru că în tine crescŞi o să ajung „Om mare”Când voi pleca de pe băncile tale.

Multe lucruri învăţămŞi frumos noi ne jucăm.Fotbal, handbal, tot ce vrei,Pentru mari şi mititeiPentru asta-ţi mulţumesc,Şcoală dragă, te iubesc!

Stan Nickolas - clasa a II-a BOnea Amalia-Maria

Clement Larisa-Amalia - clasa a IV- a A

Steaua PolarãSteaua Polarã1414VIZITA DE STUDIU ÎN OLANDA ÎN CADRUL PROIECTULUI

"MODEL DE CONSILIERE CENTRAT PE CONSILIEREA ŞI EDUCAREA CARIEREI ELEVILOR"

În perioada 7-15 aprilie 2013 am avut fericita ocazie să particip la vizita de studiu din Olanda, în cadrul proiectului ,,Model de consiliere centrat pe consilierea şi educarea carierei elevilor”.

La această vizită au luat parte 8 cadre didac-tice din judeţul Timiş şi 22 din judeţul Mehedinţi, cele două judeţe implicate în proiect.

În cadrul primei întâl-niri, organizată la Utrecht, am aflat o serie de infor-maţii despre sistemul de educaţie olandez, despre cum este organizat şi cum funcţionează acesta. Ast-fel, am aflat că educaţia copiilor poate începe încă de timpuriu, între 0 şi 4 ani, în funcţie de alegerea părinţilor. Între 5 şi 12 ani se derulează învăţământul primar, iar între 12 şi 18 ani, învăţământul secundar. Încă de la 12 ani începe orientarea elevilor pentru viitoarea carieră, aceştia testându-şi abilităţile necesare. De la 16 ani, în-cepe pregătirea propriu-zisă pentru viitoarea meserie.

În după-amiaza aceleaşi zile, miercuri, 10 aprilie, am vizitat Colegiul Deltion situ-at în oraşul Zwolle, unul din-tre cele mai mari centre de educaţie din Olanda. În ca-drul acestuia învaţă în jur de 16.000 mii de elevi, cu vârste între 16 şi 22 de ani, dar se desfăşoară şi programe de re-conversie profesională pentru adulţii care şi-au pierdut ser-viciul. Aici, masa ne-a fost servită de către elevii care se pregătesc pentru a deve-ni ospătari, dar şi felurile de mâncare au fost preparate de către elevii care vor deveni bucătari.

După masă, am vizitat întrega clădire a colegiului, ceea ce n-a fost uşor, aceasta fiind una uriaşă. Gazda noastră, directorul colegiului, ne-a arătat atelierele de tâmplărie,de reparaţii auto, simulatoarele la care se pregătesc viitorii conducători auto, ateliere de re-

Steaua PolarãSteaua Polarã 1515paraţii pentru avioane, saloanele de estetică şi igienă a corpului ome-nesc. Deci, gama de meserii pentru care se pregăteau elevii aces-tui colegiu era una ex-trem de variată: de la ospătari, bucătari, la tâmplari, instalatori, mecanici auto, condu-cători auto, specialişti în reparaţia avioanelor, cosmetică şi coafură.

Joi, 11 aprilie, încă de dimineaţă am plecat să vedem cum se tran-zacţionează la bursa de flori din Aalsmeer, unde, printre altele, fac practică numeroşi elevi de la şcoli de specialitate. Aici ne-a fost explicat modul în care funcţioneză bursa, regulile stricte după care sunt depozitate şi transportate florile.

După aceea, am avut o surpriză şi mai plăcută, vizitând Colegiul Wellant, una dintre cele mai mari şcoli ,,verzi” din Olanda. Acesta şcolarizează elevi începând cu vârsta de 12 ani, cărora le cultivă grija şi dragostea pentru mediul înconjurător. În cadrul acestei şcoli, elevii învaţă, pe lângă disciplinele de cultură generală, să culti-ve plante, să iubească şi să îngrijească animale. În curtea acelei şcoli am vă-zut cai, iar în interior, alte fiinţe pe care elevii învă-ţau să le îngrijească: găini din rasa ,,moţata olande-

ză”, porcuşori de Guineea, veveriţe, pisici, papagali. Din discuţia purtată cu una din ele-ve, care avea 14 ani, am aflat că aceasta este decisă în privinţa meseriei pe care vrea s-o urmeze, aceea de medic veterinar.

De altfel, se ştie că Olanda este una dintre ţările în care se pune un accent deosebit pe educaţia ecologică, o ţară în care dragostea faţă de natură şi animale este la ea acasă.

Vineri, ultima zi a vizitei noastre, ne-am întors din nou la Utecht, unde am discutat despre tendinţele actuale din educaţie, împreună cu unul dintre experţii olandezi, Hans Burgman. Acesta a subliniat faptul că, orice sistem de educaţie, trebuie să ţină seama şi de schimbarea continuă a societăţii şi a pieţei forţei de muncă.

Prof. Loredana PALFALVI


S pt mâna desf urat sub deviza “S tii mai multe, s fii mai bun!” a fost o ocazie potrivit i pentru cei mai mici colari din clasa preg titoare C de a participa la diferite activit i

cu caracter educativ, înv ând astfel lucruri noi, utile i interesante, dar totodat cunoscând i al i copii de aceea i vârst i cu preocup ri identice cu ale lor.

Prima zi a acestei s pt mâni a debutat cu vizita la biblioteca colii unde gazd primitoare a fost d-na Ana Matei, bibliotecara colii noastre care le-a vorbit elevilor despre

importan a c r ilor i a lecturii pentru formarea lor intelectual .

Inspira i de frumuse ea i

importan a c r ilor, copiii au realizat o carte a cifrelor pe care o vor p stra în clas ca amintire a acestei frumoase vizite.

Am avut, de asemenea, un musafir important, un domn poli ist care ne-a povestit mai

multe lucruri despre ce înseamn s lucrezi în poli ie, ne-a vorbit despre importan a prezen ei poli i tilor printre noi i ne-a înv at câteva lucruri care ne vor folosi s ne protej m de oameni r i i de eventuale pericole.

În aceea i zi, un alt domn ne-a povestit despre prietenii sistemului imunitar i anume: apa, alimenta ia s n toas , lumina soarelui, optimismul, sportul, aerul i odihna. Discu ia a fost pe placul copiilor, devenind în scurt timp una interactiv .

A doua zi, i-am vizitat pe colegii no tri din clasa preg titoare de la coala Gimnazial Nr. 16 cu care am confec ionat machete cu materiale din natur (crengu e, frunze, mu chi, ghinde, alune, nuci etc). Aici am fost

foarte bine primi i de gazde care ne-au a teptat cu dulciuri i sucuri, atmosfera fiind una pl cut i potrivit pentru a lega prietenii.

Activitatea celei de-a treia zile a fost una în parteneriat cu clasa preg titoare B i a constat în vizionarea unor filme de desene animate, urmat

de jocuri de rol în care copiii au intrat în minunata lume a personajelor animate întruchipându-le cum au tiut ei mai bine. În final s-au realizat desene cu personajele preferate care au f cut obiectul unei expozi ii organizate pe holul colii.

Ziua de joi a început cu o prezentare sus inut de membrii Asocia iei de voluntari SALVO care ne-au ar tat

Sã ştii mai multe,sã fii mai bun!

Săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun!’’, o altfel de şcoală

Steaua PolarãSteaua Polarã 1717câteva moduri de salvare a persoanelor aflate în pericol. Senza ia acestei prezent ri a constituit-o num rul de dresaj canin care i-a încântat pe cei mici.

În acea i zi, elevii i-

au putut demonstra calit ile de mici pictori realizând lucr ri în acuarel i diferite colaje cu peisaje de prim var . Imagina ia a fost una foarte bogat , iar picturile lor cu adev rat de apreciat.

S pt mâna s-a încheiat cu confec ionarea unor m ti

cu iepura i i vulpi e care au fost purtate la carnavalul prim verii organizat împreun cu elevii clasei preg titoare B, unde fiecare copil i-a prezentat masca realizat de el. Bucuria copiilor a fost deplin când au reu it s descopere adev rata identitate a purt torului m tii.

Toate activit ile desf urate în acest interval de timp au fost apreciate de copii care s-au declarat impresiona i de ceea ce au f cut, au v zut i au auzit i care au m rturisit c abia a teapt s repete aceast experien anul viitor.

Prof. Sas Cristina


„Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun”Programul naţio-

nal „Să ştii mai multe, să fii mai bun” iniţiat de Ministerul Educa-ţiei a fost un câştig pentru elevii clasei a V-a A, care au fost implicaţi în diverse activităţi extracuri-culare ce au cuprins concursuri, proiecte,

parteneriate, întreceri sportive, simpozionul elevilor. Activităţile desfăşurate au avut menirea să le valorifi-ce talentele, preocupările extraşcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse şi interesante.

Luni, elevii clasei a V-a A au participat la o acti-vitate de parteneriat cu elevii clasei a II-a C în cadrul proiectului “Profesor pentru o zi “ în care au tratat tema “Anotimpurile –fenomene ale naturii“. Elevii de clasa a V-a au fost profesori pentru colegii lor mai mici. Ei le-au predat lecţia şi i-au ajutat la realiza-rea sarcinilor de lucru. Această activitate a fost foarte atractivă pentru toţi copiii. Materialele de facilitare pentru lecţie, sarcinile de lucru, produsele realizate de

elevi, precum şi impresiile de la acastă activitate au fost postate pe site-ul wiki al clasei a V-a A la adresa: clasa5aroman.wikispaces.com şi pot fi vizualizate de către oricine. Tot în aceeaşi zi am mai avut o activi-tate referitoare la prezentarea pericolului consumului de droguri.

Marţi, am avut printre activităţile cele mai agreate, concursul de mate-matică distractivă care s-a finalizat cu acordarea de diplome, pe grupe în funcţie de rezulta-tele obţinute.

Ziua de miercuri a fost dedicată activităţilor spor-tive şi activităţilor din cadrul proiectului “Să ne tră-ieşti Planetă Albastră“. În cadrul acestui proiect s-au ţinut dezbateri referitoare la păstrarea unui mediu cu-rat şi consecinţele poluării.

Joi a fost o zi deosebită în care am asistat la ac-tivitatea desfăşurată de partenerii de la “Salvo” şi de la ASEF.

Săptămâna s-a încheiat cu ziua de vineri când am participat la concursul de dans, iar în cadrul activităţii “Arta de a fi sănătos”, am preparat o delicioasă salată de fructe.

Prof. Adriana Roman

Steaua PolarãSteaua Polarã1818 Sã ştii mai multe,sã fii mai bun!

Să știi mai multe, să fii mai bun, centrat și pe consiliere și orientarea în carieră a elevilor.

În săptămâna 1-5 aprilie 2013, după cum bine se ştie, s-a desfăşurat programul "Să ştii mai multe,

să fii mai bun!". Şi in acest an şcolar, elevii şcolii noastre au putut participa la activităţii diverse ca formă de organizare şi conţinut, care au vizat toate domeniile: cultural, tehnic artistic, ştiinţific, spor-tiv, pentru cetăţenie democratică şi responsabilitate socială, educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, educaţie ecologică şi protecţia mediului, domeniul abilităţi de viaţă, consiliere şi orientare în carieră.

Anul acesta s-a remarcat o şi mai bună colaborare cu numeroa-se instituţii din oraş: Secţia 5 Po-liţie, Serviciul de Poliţie Rutieră, Jandarmeria Română, Asociaţia pentru Sănătate şi Educaţie, Cen-trul Regional de Cazare şi Proce-duri pentru Solicitanţii de Azil – Timişoara, Asociaţia Voluntarilor Rescue Tim, Centrul de Consiliere Antidrog Timiş.

De asemenea, au fost invitaţi şi părinţi, actuali liceeni, foşti ab-solvenţi ai şcolii noastre.

Prin intermediul acestora, ele-vii au aflat despre viitoare cariere, despre farmecul şi avantajele, dar

şi despre responsabilităţile şi aptitudinile necesare pentru practicarea meseriilor prezentate. Luni, 1 aprilie, şcolarii mari şi mici s-au întâlnit cu un poliţist de la Secţia 5 Poliţie din Timişoara.

Acesta le-a prezentat elevilor ce aptitudini sunt necesare pentru a deveni poliţist, care sunt mijloacele şi situaţiile în care se intervine.

Marţi, 2 aprilie, elevi din cla-sele a VII-a ai şcolii noastre au participat la Ziua Porţilor Deschise de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş. Cu acest prilej, elevii au aflat despre abilităţile ne-cesare meseriei de jandarm, despre atribuţiile acesteia, despre dotări şi metode de intervenţie. De ase-menea, elevii au primit informaţii legate de instituţiile de învăţământ necesare pentru a urma o astfel de carieră.

Miercuri, s-a derulat o întâlni-re aşteptată cu nerăbdare şi emoţii de către elevi. Aceştia au avut pri-

Steaua PolarãSteaua Polarã 1919Sã ştii mai multe,sã fii mai bun!

lejul să discute cu o absolventă a şcolii noastre, în prezent elevă a Colegiului ,,Ana Aslan” din Timişoara. Aceasta a purtat un dialog interesant, în care a prezentat diferenţele care apar între gimnaziu şi liceu, modul în care liceul pre-găteşte pentru o carieră în domeniul medical.

O altă etapă a acestui program s-a desfăşurat joi, când un medic stomatolog a susţinut o intersantă prezen-tare despre regulile de igienă care trebuie respectate pentru a avea o dantură sănătoasă. De asemenea, doamna doctor Giurgiu Irina a vorbit şi despre cariera de medic stomato-log şi despre posibilitatea ca unii elevi să se orienteze spre o astfel de profesie.

Şi tot joi, elevi ai claselor a VI-a şi a VII-a, au vizitat Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Timi-şoara, care funcţionează sub egi-da MAE. S-au purtat discuţii cu angajaţii centrului, iar copiii din şcoala noastră au putut vedea cum este utilizată şi cum funcţionează aparatura din dotare.

Toate aceste activităţi au fost apreciate de către partenerii impli-caţi, elevi, profesori, părinţi şi, cu toţii, aşteptăm ediţia de anul viitor a programului ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!”

Prof. Loredana Palfalvi


ªcoala – a doua casã a mea!

Ideea că la şcoală trebuie să ne simţim în largul nostru şi să avem o atmosferă cât mai confortabilă, asemenea atmosferei de acasă, i-a motivat pe mem-brii consiliului elevilor Şcolii Gimnaziale Nr.7 „Sfânta Maria” ca în săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” să organizeze cea de a XI-a ediţie a Simpozionu-lui Elevilor cu tema „Şcoala – a doua casă a mea!”

Asemenea anului trecut, când pentru prima dată Simpozionul Elevilor a avut loc în cadrul săptămânii dedicate activităţilor extracuriculare, săptămână de-numită şi „Şcoala Altfel”, anul acesta am continuat să organizăm simpozionul în aceeaşi săptămâna deoarece am avut experienţa anului şcolar trecut, când am obser-vat că elevii au avut mai mult timp pentru a se dedica acestui eveniment.

Organizatorii şi-au propus să promoveze şi să în-curajeze participarea activă a elevilor la viaţa şcolii, învăţarea prin cooperare, identificarea activităţilor deo-sebite realizate în cadrul fiecărei şcoli şi să-i încurajeze pe elevi să-şi creeze o atmosferă cât mai prietenoasă şi mai confortabilă în locul unde aceştia îşi petrec o bună parte a copilăriei şi adolescenţei lor. De aseme-nea, s-a urmărit şi realizarea schimbului de experienţă între şcoli.

În acest an, Simpozionul Elevilor a devenit unul internaţional. Am avut plăcerea să-i avem oaspeţi pe prietenii şi colaboratorii noştri din Banatul Sârbesc, mai exact din localitatea Grebenaţ. Prietenii noştri au prezentat o lucrare despre şcoala din localitate, unde am putut vedea o activitate frumoasă, susţinută şi mai ales un interes deosebit pentru păstrarea tradiţiilor.

Ca în fiecare an, la simpozionul elevilor au partici-pat mai multe şcoli din Timişoara, lucru care ne bucură foarte mult deoarece aceasta ne arată că simpozionul nostru este o activitate de tot mai mare interes, nu nu-mai pentru noi, cei care îl organizăm cu multă dedica-

ţie, ci şi pentru elevii şi profesorii din alte şcoli. Anul acesta putem spune că ne-am bucurat de participarea unui număr de 120 de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr.24 Timişoara, Şcoala Gimnazială Nr.30 Timişoara, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” şi nu în ultimul rând Şcoala Gimnazială Nr. 7 „Sfânta Maria” Timişoa-ra. Şi la această ediţie am respectat tradiţia celor patru secţiuni „Eseu”, „Compoziţie literară”, „Prezentare Power Point” şi, nu în ultimul rând cea mai iubită din-tre secţiuni „Poster/Afiş/Machetă”.

Elevii participanţi au fost însoţiţi de profesorii co-ordonatori şi dorim să evidenţiem modul responsabil şi interesul care s-au putut observa în realizarea şi pre-zentarea fiecărei lucrări. Tema simpozionului, „Şcoala – a doua casă a mea!”, a trezit imaginaţia şi mândria elevilor în momentul în care au vorbit despre şcoala lor şi am fost bucuroşi să fim spectatorii unor lucrări foarte minuţios realizate, lucrări în care creativitatea a fost la cel mai înalt nivel.

Acum, la finalul ediţiei de anul acesta a Simpo-zionului Elevilor, nouă, organizatorilor, nu ne rămâne decât să ne bucurăm de faptul că elevii noştri sunt atât de mândri de şcolile din care provin şi că au reuşit să şi le promoveze atât de frumos prin prezentările realizate. Fie ca ediţia de anul viitor a Simpozionului Elevilor să vă găsească la fel de frumoşi şi cu multă dorinţă de muncă.

Coordonator Consiliul elevilorProf. Anca Duţă



O component important în cadrul programului „S tii mai multe, s fii mai bun!” a fost educarea copiilor în spiritul respectului fa de mediu i societate. În acest sens, Comisia Metodic Limbi moderne s-a gândit la o ac iune de sensibilizare a elevilor prin intermediul unei scenete cunoscute, adaptate. Obiectivele noastre au fost: con tientizarea i responsabilizarea elevilor în ceea ce prive te necesitatea p str rii unui mediu curat i a select rii de eurilor, în vederea recicl rii acestora, precum i încurajarea implic rii active a acestora în problemele comunit ii în care î i desf oar activitatea. Decorurile i recuzita au fost realizate din materiale reciclabile, de c tre copii din clasele primare.

Talenta ii „actori” au fost câ iva elevi din clasele a V-a H ( Roxana Iuga, Denisa Fazekas, Karolina Veruzab, Andrei Buhn ), a VI-a H (Caius Belcescu) i a VIII-a Step by Step (Adnana Romcea). A a cum am mai spus, sceneta „Scufi a Verde” s-a vrut o adaptare a cunoscutei pove ti „Scufi a Ro ie” a Fra ilor Grimm. De ce Scufi a Verde? Pentru c feti a noastr este iubitoare de natur , are grij de mediul înconjur tor i tie c de eurile trebuie selectate pentru a putea fi reciclate. Ea merge la bunica s-o ajute s duc gunoiul la tomberon. În p dure, g se te resturile l sate de ni te turi ti nep s tori, dup ce au fost la iarb verde i le adun singur , pentru c

lupul refuz s o ajute. Lupul a r mas personajul negativ, cam lene , obraznic i pref cut. El se laud c a ajutat-o pe bunic la selectatul de eurilor din gospod rie, dar face treaba de mântuial i apoi se culc .


SCUFITA VERDE,


Vân torul a devenit Gardianul Mediului, care îi „sanc ioneaz ” într-un mod original pe turi tii „uituci”: pune toate gunoaiele lor într-o pung i le trimite „proprietarilor”

Pentru a determina eficien a proiectului, elevii-spectatori au fost invita i s noteze ceea ce au înv at din scenet pe ni te post-it-uri, pe care le-au lipit ulterior în cop ceii din decor.

Prof. Gabriela Livovschi

În lumea basmelorÎn săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”

elevii clasei a II-a D au demonstrat că într-adevăr, cu cât ştii mai multe, cu atât eşti mai bun şi toate acestea, în cadrul activităţii concurs, derulate în parteneriat cu biblioteca şcolii

În lumea poveştilor lui Hans Christian Ander-sen” a fost tema activităţii, la care au participat peste 50 de bibliotecari din jud.Timiş

Timp de aproximativ o oră, toţi am fost copii. Am retrăit magia momentelor unui basm inspirat de pana înzestrată a lui Andersen. Nu a trebuit decât să dăm la o parte pânza transparentă a timpului ce acopera ecranul cu amintiri legate de eroii născociţi prin iscusinţa unui scrii-tor a cărui viaţă, după propriile spuse, este ornamentată după modelul "Răţuşca cea urâtă".

Adulţii au gustat alături de copii emoţiile stârnite de personajele vii, care le-au umplut ochii de încân-tare, emoţie sau uimire, prinţese sau broscuţe, zâne sau sirene, împăraţi sau soldăţei...

Ne-am amintit perfect de prinţesa „adevărată”, care trecuse testul impus prin voinţa unor hangii dor-nici să-i testeze sângele regal. Cum? Ascunzându-i o boabă de mazare sub cele 20 de saltele pe care avea să doarmă tânăra de viţă nobilă. Am râs la finaluri fericite, trăind cu o încredere plină de optimism

alături de eroii implicaţi în acţiuni neobişnuite din "Crăiasa Zăpezii", "Mica Sirenă", "Hainele cele noi ale împăratului"...

Ne-am imaginat că suntem asemenea Degeţicăi, cea născută dintr-o floare, care, răpită de broasca cea urâţică a fost purtată pe o frunza de nufăr de către un fluturaş simpatic. Călătoria a fost destul de scurtă, până..., dar plăcută. Ca şi activitatea noastră!

Hans Christian Andersen, este renumit pentru basmele literare care picură încăntare în ochii tuturor celor care vor să se lase vrăjiţi de lumea fantastică.

Feed-back activitatea de la Şcoala Gimnazială Nr. 7 - Florentina Ionescu

“Vă scriu cu întârziere să vă spun cât de mult mi-a plăcut activitatea aceea cu copiii de la Şcoala Gimnazială Nr. 7. Transmiteţi-i d-nei învăţătoare felicitarile mele şi ale persoanelor cu care m-am întors spre casă.

,,În lumea basmelor" a fost o activitate foarte inspirată şi cu probe de concurs diversificate. Copiii au avut o mulţime de cunoştinte. Am apreciat efortul creativ depus de d-na învăţătoare şi de d-na bibliotecară. Intenţionez să fac şi eu astfel de activităţi, aici în şcoală, dar simplificat, şi tot cu poveştile lui Andersen. Sunt foarte ,,gustate" de către copii, care înţeleg cu inima.

Andersen este un scriitor clasic al literaturii univer-sale şi va continua să încânte generaţii de copii de pe tot mapamondul.”

Prof. Tania SârbuBibliotecar Matei Ana



Impresii din excursieÎn data de 1 aprilie, la ora 7:00 dimineaţa, ne-am

urcat în autocar, entuziasmaţi de ziua pe care urma sǎ o avem, în ciuda faptului cǎ afarǎ era frig şi lapoviţǎ. Ţoţi speram cǎ vom petrece o zi de neuitat. Prima oprire a fost la Caransebeş, unde am vizitat catedra-la. Aceasta este în renovare, pereţii laterali încǎ nu sunt pictaţi, însǎ pe toţi ne-a impresionat candelabrul imens ce se afla pe tavan. Am aflat cǎ acel candelabru a fost adus din Grecia şi, deoarece este aşa de mare, a fost transportat pe bucǎţele şi deci montat din piese.

De la Caransebeş am pornit spre Sar-misegetuza. Pe drum, dintr-o datǎ ne-am speriat deoarece nu am mai vǎzut aproa-pe nimic afarǎ, era o ceaţǎ aşa de deasǎ de nu se vedea la 5 m în faţǎ. Mulţi dintre noi nu am mai întâlnit un astfel de fenomen. La scurt timp, ceaţa a dispǎrut, s-a înse-ninat, au dispǎrut şi norii de ploaie, tim-pul devenind ideal

pentru o zi de excursie.Urmǎtorul popas a fost la Sarmisegetuza. Aici ne

aşteptam sǎ vedem ruinele unei cetǎţi întregi, mare, impunǎtoare. În realitate, erau nişte pietre care arǎtau unde au fost zidurile cetǎţii, ele aveau grosimea de 30 – 40 de cm şi înalte de 25 – 30 de centimetri. Ghidul ne-a condus într-un loc care nu se vede de la şosea-ua principală, unde erau şi ziduri înalte de 1m, 1,5m chiar şi 2m, în formǎ de semicerc. Locul acesta era de fapt o arenǎ unde se ţineau luptele între oameni, între oameni şi animale, şi doar între animale. Lateral se poate vedea locul unde stǎteau cei ce priveau luptele. Am aflat cǎ luptele preferate de romani erau cele în-tre oameni (gladiatori). La Sarmisegetuza am vizitat şi muzeul Sarmisegetuza situat peste drum de ruinele cetǎţii. Aici erau expuse diverse obiecte descoperite în zonǎ, rǎmǎşiţe de vase, unelte, arme. Ce ne-a im-presionat foarte mult a fost faptul cǎ au reconstitu-it nişte sǎbii, cǎşti folosite în lupte, haine purtate de romani. Acestea fiind noi arǎtau foarte bine şi ne-au luat ochii.

Ne-am continuat drumul spre Haţeg, unde am oprit la rezervaţia de zimbri. Aceasta se aflǎ într-o zonǎ muntoasǎ, în pǎdure, într-un loc foarte frumos şi pitoresc. Ajunşi acolo, am fost impresionaţi de mǎrimea lor. Era pentru prima datǎ când am vǎzut zimbri în realitate. Sunt şi foarte blânzi. Am vǎzut zimbrii, de la adulţi, bǎtrâni, pânǎ la pui.

Urmǎtorul popas a fost la Castelul Corvinilor (Castelul Huniazilor). Pentru a intra în castel am mers pe un pod de lemn foarte mare de unde se vedea o

privelişte superbǎ. În castel am vizitat foarte multe încǎperi şi laturi ale castelu-lui, curtea interioarǎ a castelului, unul din turnuri. Peste tot erau expuse arme, vase, diferite obiec-te descoperite din acea perioadǎ. Din-tre încǎperile vizita-te, cel mai mult ne-a impresionat camera de torturǎ în care era un manechin pus pe un scaun cu ţepi şi un alt manechin care era ţinut într-o cuşcǎ imensǎ, ţinut cu lanţuri în jurul gâtului şi la picioare. În afara castelului am vǎzut o formǎ ciudatǎ de zid. Ghidul ne-a explicat cǎ regele care avea castelul era unul dintre cei mai bogaţi oameni, dar nu îşi putea per-mite tunuri adevǎrate. De aceea, cu multǎ isteţime a fǎcut o iluzie opticǎ pe zid care de la distanţǎ arǎta ca un tun imens. Ghidul ne-a mai arǎtat o încǎpere care se numea ,,sala dietei” unde bǎrbaţii luau decizii, iar femeile nu aveau voie sǎ asiste. Acolo, într-o vitrinǎ erau expuse nişte halbe din care bǎrbaţii serveau be-

rea, aceasta fiind servitǎ caldǎ. În curtea interioarǎ a castelului, ghidul ne-a arǎtat o fântânǎ adâncǎ de 30 metri care a fost sǎpatǎ de 2 sclavi în 10 ani (fântâna a fost sǎpatǎ mai mult în piatrǎ).

În sfârşit, dupǎ ce am terminat vizita la castel, dupǎ ce am fǎcut poze, ne-am cumpǎrat suveniruri, am pornit spre Deva. Ajunşi la Deva, am urcat la ceta-te cu telecabina. De acolo, de sus, maşinile pǎreau ca nişte furnici. Zidurile cetǎţii nu ne-au impresionat atǎt de mult pe cât ne-a impresionat priveliştea, panorama oraşului. Aveam impresia cǎ suntem nişte uriaşi care ţinem întregul oraş în mânǎ.

De la Deva, ne-am întors acasă. Tuturor ne-a plǎcut aceastǎ excursie pe care nu o vom uita niciodatǎ.

Pelihaci Cristina, clasa a VII-a C Colectivul clasei a VI-a C îndrumat

de diriginte Bolog Ana



În perioada 28 ianuarie – 30 aprilie 2013, ECOTIC i Junior Achievement România, cu sprijinul Ministerului Mediului i Schimb rilor Climaterice, Ministerului Educa iei Na ionale i G rzii Na ionale de Mediu, implementeaz în colile din ora ele Bucure ti, Ia i, Cluj, Timi oara, Bac u i Ploie ti, Programul National ECO Educa ia.

ECO Educa ia este un program de dezvoltare a atitudinii responsabile a elevilor i a cadrelor didactice fa de de euri, în special fa de de eurile de echipamente electrice i electronice (DEEE) i de eurile de baterii i acumulatori (DB/A).

Activit ile din cadrul programului vizeaz atât latura informativ-educativ cât i componenta practic , aceea de colectare selectiv a de eurilor de baterii i acumulatori în recipien ii special pu i la dispozi ie de c tre organizatori.

coala noastr este una dintre cele 77 de coli participante. Activit ile de colectare a de eurilor de baterii i acumulatori s-au desf urat la nivelul ciclului primar i gimnazial, activitatea fiind popularizat prin intermediul Consiliului elevilor. La clasele a II-a B i a VIII-a Step au fost derulate activit i eco- educative, activit i de evaluare a cuno tin elor acumulate i ore de desen pe teme ecologice. Aceste activit i au fost coordonate de c tre prof. Ardelean Lavinia i prof. Banc Mihaela.

Care sunt beneficiile particip rii la programul ECO Educa ia?

La finalul programului, elevii î i vor dezvolta o atitudine responsabil fa de de euri, în special fa de de eurile de echipamente electrice i electronice i de eurile de baterii i acumulatori, iar clasa care a reu it s colecteze cea mai mare cantitate de de euri de baterii i acumulatori i care a avut cea mai efervescent activitate în Program va beneficia de o vizit la un colector – reciclator autorizat, din sistemul ECOTIC, unde elevii vor vedea i le va fi explicat în ce const reciclarea de eurilor de echipamente electrice.

Prof. Banc Mihaela Prof. Ardelean Lavinia

ECO EDUCAŢIA- UN PROGRAM PENTRU UN MEDIU CURAT!



S n tate prin mi care- activitate concurs în cadrul Proiectului educa ional

Pa i c tre o via s n toas

Joi, 4 aprilie, în cadrul s pt mânii „S tii mai multe, s fii mai bun!”, clasele a II-a din coala noastr au organizat o activitate care a avut drept scop formarea unor comportamente s n toase la elevi. La activitate au participat i pre colari de la gr dini ele P.P. Nr. 20, P.N. Nr. 4, P.N. Nr. 27, gr dini e care au devenit partenere în cadrul Proiectului educa ional Pa i c tre o via s n toas . Concursul a propus participan ilor o serie de activit i sportive, antrenante, specifice nivelului de vârst , care au avut loc în sala de sport, dar i activit i informative, desf urate în s lile de clas , unde pre colarii al turi de elevii claselor a II-a au vizionat filme educative i au completat fi e de lucru prin care au aflat cum pot contribui la men inerea s n t ii.

La finalul activit ii, colarii i pre colarii au fost recompensa i cu diverse materiale promo ionale distribuite în cadrul Campaniei Via a, iar doamnelor educatoare li s-au înmânat materiale informative, care le vor ajuta s promoveze un regim de via s n tos i în rândul pre colarilor, viitori elevi ai colii noastre.

Prof. Banc Mihaela



SOSESC COCORII

Din ţările îndepărtate,Sosesc cocorii, osteniţi.De iarba verde sunt primiţi,Livezi de flori şi lanuri semănate.

Pe oamenii de-aicea îi cunosc,Lucrează harnici pe ogor.Şi cuibul vechi îl regăsescSă scoată acolo puii lor.

Mangu Dario, Clasa a II-a DProf.coord. Sârbu Tania

*

PRIMăVARA

Primăvara a sosit,Copacii au înverzit,Ghioceii stau la soareŞi e bucurie mare.

Pe afară ne jucăm,Împreună alergăm,Iarba verde ne-nconjoară,Fluturaşii zboară, zboară.

Raţă Diana, Clasa a II-a DProf.coord. Sârbu Tania

*

PRIMăVARă, BUN VENIT!

A trecut iarna geroasăS-au întors cocorii-acasăPe la cuiburile lorSă dea viaţă puilor.

Că mult timp a mai trecutDe când nu i-am mai văzut.Ei au fost în ţări străine,Unde le-a fost cald şi bine.

Onişor Daniel, Clasa a II-a DProf.coord. Sârbu Tania

*

PRIMăVARA

Pe câmpul cu floriceleCântă multe păsărele:Cip, cirip, cip, cirip!Primăvara a venit!

Pe câmpiile-nverziteZboară mii de fluturiFlorile-nflorite,Primavară, tu ne bucuri!

Mihaela Lupu, Clasa a II-a SCoordonator: prof. Iova Anghelina

*

PRIMăVARA A SOSIT

Primăvara a sosit,Florile au înflorit,Vestitorii primăveriiZâmbesc şi alungă norii.

Păsările au venitŞi deloc n-au zăbovit.Toată ziua au muncitCuibul când l-au regăsit.

Păsările au cântat,Oamenii le-au căutatSă le zică “mulţumim”“Şi cu drag noi vă iubim!”

PRIMăVARA

Ghioceii au înflorit,Din zăpadă s-au ivit.Chicotind cu glas şoptit„Ce lung somn am mai dormit!”

Pomii, toţi sunt plini de flori,De miresme şi culori;Vântul bate-ncetişor,Purtând fluturii în zbor.

Rândunele, vrăbiuţe,Şi mai mari şi mai micuţe,Ciripesc cu voioşie:Primăvara-i pe câmpie!

Alexandra Rusu , Clasa a II-a SCoordonator: prof. Iova Anghelina

JUCăRIILE MELE

Eu am multe jucăriiŞi mă joc cu alţi copiiAm păpuşi şi-un ursuleţPe care-l cheamă Pufuleţ.

Am acasă un căţeluşE micuţ şi e din pluş.Toate-acestea le iubescŞi cu drag le îngrijesc.

MAMA MEA

Mamă, eşti ca o steaTe admir ca pe-un fulg de neaÎn fiecare zi mă gândesc la tineŞi mă rog să-ţi fie bine.

Mămico, eu mult te iubescŞi flori frumoase-ţi dăruiescTrandafiri, lalele, ghioceiSă te bucuri mult de ei.

ȘCOALA MEA DRAGă

Şcoala mea mi-e foarte dragăŞi-o iubesc ca lumea-ntreagăÎn fiecare zi mă gândescCât de mult o-ndrăgesc.

BUNICA MEA

Bunica mea, eşti ca o floareŞi străluceşti în inima mea ca un soareTe iubesc atât de tareCă ai o inimă mare.

Tu pe mine mă iubeştiCa pe-o zână din poveşti.Eu pe tine te adorŞi-ţi urez în toate spor.

ÎNVăţăTOAREA MEA

Doamna mea învăţătoarePentru mine-i ca o floareEu foarte mult o iubescŞi inima-i dăruiesc.


Un scrâºnet teribil de roþi a pus punct amintirilorplãcute. Cãldura dogorâtoare a Saharei a dilatat º ineletrenului, dar mecanicul îl opreºte brusc, înainte sã deraieze.

Neastâmpãrat, ca de obicei, fãrã sã asculte sfaturilecelorlalþi, Apolodor pleacã pe jos spre oaza cea mai apropiatã,hotãrât sã cerceteze deºertul îndeaproape. Mergea însãparalel cu calea feratã pentru a nu se rãtãci, dar palmieriioazei pe care o zãrea în depãrtare parcã fugeau tot mai departe.Era deja sfârºit de obosealã ºi de sete când a ajuns la oazã,iar locuitorii ei i-au explicat faptul cã în deºertul Sahara secirculã pe cãmile, nu pe jos.

A închiriat deci o cãmilã, ºi-a cumpãrat o hartã, ºi erafoarte încântat de pelerina albã cu turban primitã cadou.Nisipul fierbinte nu-i mai ardea picioarele, iar pelerina îlapãra de dogoarea soarelui.

Cãmila îl ducea alene spre piramida din depãrtare, cândo furtunã de nisip îi luã prin surprindere. ª i-a acoperit ochiiºi faþa, ºi la fel ca ºi cãmila a aºteptat rãbdãtor trecerea furtunii,care s-a oprit brusc, aºa cum începuse.

Piramida veche de mii de ani nu-ºi dezvãlui secreteleascunse în labirintul coridoarelor, dar mãreþia construcþiei îlpuse puþin pe gânduri.

Spre marea lui bucurie, la ieº ire din piramidã i-arecunoscut, în grupul de turiºti aflat acolo, pe cangurul ºi peleul din tren. Aceºtia nu l-au recunoscut “deghizat” în tuareg,s-au bucurat apoi vãzând fracul lui strãlucitor ºi i-au explicatfaptul cã odatã cu lãsarea serii, ºinele s-au rãcorit, iar trenulîºi poate continua drumul.

Obosiþi, dar voioº i º i cântând, au urcat în tren,continuându-ºi cãlãtoria in rãcoarea nopþii.

Stan Mirun AmeteoClasa a V-a H

Copleº it de tristeþe º i de nostalgia provocatã deamintirile frumoase petrecute alãturi de fraþii sãi, Apolodorºi-a invitat prietenii sã-l însoþeascã spre Labrador.

Au luat trenul ºi au pornit spre familia pinguinului.Trenul în care cãlãtoreau trecea prin Sahara, cel mai maredeºert al Africii.

Deodatã, apãru o defecþiune ºi trenul s-a oprit în Sahara.Ei nu puteau sã aºtepte pânã când acesta era reparat, aºa cãau pornit pe jos. Pinguinului îi era puþin fricã, deoarece seputeau rãtãci.

Ajunºi la o colibã, au închiriat o cãmilã mai bãtrânãcare cunoºtea drumul cãtre Egipt. Deodatã, s-a declanºat ofurtunã de nisip care pãrea cã nu se mai terminã. Apolodorera foarte speriat, dar gândul la familia lui l-a fãcut sã treacãpeste orice obstacol. Ei s-au mai liniºtit puþin.

Dupã ore întregi de mers, Ilie, Amedeu ºi Apolodor auvãzut o piramidã veche ºi au intrat în ea. Sentimentul deteamã îl cuprinse pe Ilie, dar cu prietenii lui s-a simþit însiguranþã .

Intrând în piramidã, au vãzut multe hieroglife ºi, încontinuare, o mumie care îºi miºca mâna. Apolodor, de

,

Steaua PolarãSteaua Polarã 2727Pentru mine-i ca o steaCe se-ascunde-n inima meaEu iubire îi oferCa şi soarele pe cer.

PENTRU MAMA

Mami, te iubescEu flori îţi dăruiescPentru tine-aş faceTot ce-ţi place.Te iubesc ca pe o steaCare se ascunde-n inima mea

PRIMăVARA

Primăvara a sositFlorile au înfloritFluturaşii din nou zboarăŞi eu merg mereu la şcoală.

Primăvară, te iubescUn zâmbet îţi dăruiescEşti atât de luminoasăCa o zână preafrumoasă.

BUNICA MEA

Pe bunica o iubescEu dragoste îi dăruiescMă gândesc mereu la eaCe dragă mi-e bunica mea!

O iubesc ca şi pe-un soareŞi i-aş dărui o floareVreau să fie sănătoasăŞi zi de zi bucuroasă.

Ardelean Lăzărescu Maya , Clasa Pregătitoare C

Coordonator: prof. Sas Cristina

*

ȘCOALA MEA

Şcoala o adorŞi învăţ cu sporŞcoala e frumoasăCa o floare-aleasă.

Şcoala o iubescŞi pe doamna o-ndrăgescŞcoala mea e ca un soareŞi-o iubesc nevoie mare.

Covaci Bianca, Clasa Pregătitoare CCoordonator: prof. Sas Cristina

PRIMăVARA

După iarna cea geroasăVine primăvara frumoasă.Adio fulgişori de nea! Bine aţi venit ghiocei de catifea!

La revedere haine groase şi mănuşi,Săniuţe şi derdeluş,Patine şi pationoar!Ne vedem la anul, doar.

Căci acum primăvara zglobieNe cheamă să alergăm pe câmpie.Cu rolele şi biciclete, copilaşiÎntrecere să facem printre fluturaşi.

Onea Amalia-Maria, Clasa a IV-a ACoordonator: prof. Maria Tripa

*

MIRACOLUL PRIMăVERII

O prinţesă ce fugeaŞi lăsa în urma sa,Numai flori, mirosuri fine,Iarba verde pe coline.

A suflat şi-au înfloritÎntr-un vesel coloritToate florile-n copaciÎnviate de-un dibaci.

A trezit natura toatăChiar şi lângă bălţi de apăAu ieşit broscuţe miciSă cânte cu rândunici.

Au venit şi păsări, mii,Şi-au împrăştiat pe câmpiiZvonul despre primăvarăCă zâna verde ne-mpresoară.

CREDINţă DE COPIL

În ziua Învierii,Când lângă mine eşti,Lumina mângâieriiPe creştet mi-o reverşi.

Eu ştiu Iisuse dragCă nu mă dojeneşti.Că tu m-aştepţi în pragÎn mine să clădeşti, Un suflet bun şi dreptPrin viaţa ce păşescSă pot eu să ţin piept,Mereu să împletescDoar ce e bun şi dreptŞi bine să găsesc.

Şi-n ziua ÎnvieriiSpre Tine eu privesc Nu-s pradă a căderiiLa tine năzuiesc.

Micorici Sergiu, Clasa a IV-a ACoord. prof. Maria Tripa

*

AURUL VERDE AL PăDURII

Într-o zi, Mihai şi bunicul său, Moş Gheorghe, au hotărât să planteze mai mulţi pomi, pentru că era Ziua Pămân-tului. Ei au dorit să facă o faptă bună.

Au luat sculele şi s-au apucat de lu-cru.

Mihai l-a întrebat pe bunicul său :- Bunicule, unde vom planta pomii?

Nu alegem mai întâi locul şi după ace-ea plantăm ?

- Da, nepotule! Mai întâi alegem lo-cul şi după aceea plantăm.

- Pot să aleg eu locul ?- Nu. Pentru că nu ştii unde le merge

mai bine, dar mă vei ajuta.- Da. Ce bine îmi pare pentru că voi

fi pentru o zi grădinar!- Foarte bine, micule grădinar! Hai

să nu mai zăbovim, să ne apucăm de treabă!

Bunicul şi băiatul s-au apucat de treabă. Treaba lor nu a fost uşoară, dar frumoasă. Au avut nevoie de: hârleţ, sapă, ţevi şi pari, pentru a sprijini po-mii. Ţevile le-au folosit pentru irigatul pomilor, în timpul secetei.

În timp ce lucrau, bunica le-a pre-gătit un desert delicios, cu fursecuri şi lapte.

Au venit acasă după patru ore, iar bunica i-a servit pe grădinari.

Băiatul i-a povestit bunicii ce frumos a fost la plantatul pomilor.

Bunica i-a felicitat zicându-le:- Bravo, aţi reuşit să faceţi o treabă

bună!- Mulţumim, bunico !- Cu plăcere!Ce au făcut ei a dat roade peste câţi-

va ani, iar ei i-au convins pe oameni să planteze pomi.

Tulcan Camelia, Clasa a IV-a ACoordonator: prof. Maria Tripa


Tiparul executat la Imprimeria MIrton Timişoara

Colectivul de redacþie:Prof. Gica Dumitru, Prof. Emilia Vuºcan, Prof. Simona Birgean, Prof. Tania SârbuTehnoredactare computerizatã: Cosmin Onea

ISSN 1584-5966

Scrisoarea copilului cãtre pãrinþi“Mânuţele mele sunt încă mici, de aceea nu te aştepta la perfecţiune când fac patul, când pictez sau

când arunc mingea.Treaba pe care am făcut-o eu, te rog să nu o faci încă o dată. Voi simţi că nu am făcut faţă aşteptărilor

tale. Încearcă să iei partea bună din tot ceea ce fac; bucură-te că m-am chinuit să mă leg singur la pantofiori, chiar dacă n-a ieşit decât un nod.

Picioruşele mele sunt încă mici, te rog frumos nu face paşi mari, ca să pot ţine şi eu pasul cu tine. Nu uita că sunt la început de drum. Ai răbdare cu mine. Voi învăţa totul, dar treptat, treptat.

Nu mă grăbi, nu mă condamna şi nu te necăji cu mine! Lumea asta are atâtea misterepentru mine, iar tu trebuie să-mi fii învăţător pe drumul vieţii.Ochii mei sunt încă mici, nu au văzut lumea aşa cum ai văzut-o tu.Te rog, lasă-mă să aflu totul, fără

să mă pedepseşti pentru curiozitatea mea. Şi nu mă limita inutil!Nu te enerva când întreb prea mult, prea des şi câteodată acelaşi lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul

meu şi nici nu am pe altcineva în afară de tine să întreb. Fă-ţi, te rog, timp şi pentru mine, explicându-mi ce ştii despre lumea aceasta frumoasă şi fă asta bucuros şi plin de dragoste.

Nu te teme să-mi fixezi limite şi reguli. Sigur le voi respecta dacă eşti consecvent în aplicarea lor. Însă, dacă astăzi spui una şi mâine alta, sigur voi deveni confuz şi nu voi mai şti ce este interzis şi ce nu.

Nu mă compara mereu cu fraţii mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic şi niciodată nu voi fi la fel ca alţii. Sigur am şi eu ceva special, fă-ţi doar puţin timp şi vei vedea şi părţile mele bune. Eu nu voi fi pentru multă vreme copil, lasă-mă să-mi trăiesc copilăria şi să mă bucur de ea. Nu îmi încărca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru vârsta mea.

Acum lasă-mă doar să mă joc. Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt încă foarte gingaşe. Nu mă face mai mic decât sunt! Fii înţelegător la greşelile mele şi stângăciile pe care le fac mereu. Dacă mă critici constant voi deveni stingher şi lipsit de încredere în forţele proprii. Gândeşte-te: poţi să-mi critici faptele fără să mă critici ca persoană!

Respectă-mi drepturile de copil şi demnitatea. Nu mă umili şi nici nu folosi violenţa verbală sau fizică cu mine. Din asta voi învăţa numai să mă ascund de tine, să mint şi să-mi fie frică. La un comportament pozitiv, întotdeauna voi răspunde pozitiv, deci încearcă să fii blând, iubitor şi înţelegător.

Păstrează-mi sufletul curat! Nu mă lăsa să văd şi să învăţ lucruri rele.Tu eşti modelul meu. Nu mă minţi, căci o să cred că minciuna este singura cale în viaţă; nu folosi forţa, căci o să cred că forţa este ceva normal în relaţiile cu ceilalţi; nu mă critica, căci astfel voi învăţa să condamn; nu mă respinge, căci voi cred că nu mă doreşti şi aş putea începe să te urăsc pentru asta.

Ajută-mă să învăţ valorile morale: adevărul, cinstea, încrederea, bunătatea, iubirea.Tu ştii că eu vin de la Dumnezeu şi tot ce vine de la el nu are cum să fie ,,bun de nimic’’. Nu mă face

să mă simt vinovat pentru ceea ce sunt şi pentru că nu sunt aşa cum ai visat. Eu sunt copilul tău şi tu eşti părintele meu. Aşa ne-a dat Dumnezeu unul altuia.

ACCEPTÃ-MÃ ªI IUBEªTE-MÃ AªA CUM SUNT!”

Material propus de Prof. Tania Sârbu

STEAUA POLARASTEAUA POLARA - scoala7timisoara.ro · Conceptul de cet enie european s-a introdus în...

Documents

Transcript of STEAUA POLARASTEAUA POLARA - scoala7timisoara.ro · Conceptul de cet enie european s-a introdus în...