Drogd iurnolule.om citit Lassie.Astdzi,

Cel moi mult mi-o pldcut cd

Cevo ce nu mi-o pldcut este

Personojul meupreferot o fost

pentru cd

Am ?nvdfot din ocest text cE

Cuvdnt-inaintg,. ;. .. .. ..

Prdslga egl voinie qi mgrglg.dgtiur.. .. .. ..

flrumoasa din pddurea adormitd

Fluigrul lgrrftgeat

Povsstga gastglor

bsbsdsls

Povgstga egasului ecr inim6

Frumoasa qi0gstia .. .. .. .. .. 55

Pdt-flrumos eu pSrul dg aur .... .... 40

Pstsr Pan .. .... 45

Tanu .. .. .... .: :. .. .. .. .......... 49

ZAna flpslor .. .. .. .. .. 56

0laek 0sautg .. .. .. .. .. 62

tassig ........ .. 66

Jurnal dslseturd 7l

3

4

I12

14

tg

23

25

50

33

:

==:r'

E

=E=

Prdslga eg,l voinieSi rn grglg dg aur

dupd Petre lspirescu

ra odati un impirat puternic gi mare;iavea pe l6nga palaturile sale o gradini fru-moasi, bogati de flori gi megtequgitd nevoie mare! Aga grddind nu se mai vizuse

pini atunci, p-acolo. in fundul gridinei avea gi un mdr care fdcea mere de aur 5i, de c6nd ilavea el, nu putuse si mindnce din pom mere coapte, cici, dupi ce le vedea inflorind, crescAndgi pdrguindu-se, venea oarecine noaptea gi le fura, tocmai cdnd erau si se coaca. Toli pazniciidin toati impiralia gi cei mai alegi ostaqi, pe care ii pusese imparatul si p6ndeascS, n-au pututsi prinzd pe ho!i. Nici cei doi fii mai mari aiimpdratului nu au avut mai mult succes. in cele maide pe urm6, venifiul cel mic alimpdratului gi-izise s5-l lase gi pe el sa-;iincerce norocul.

impdratul se indupleci qi mai lisd pomul netdiat inci un an. Sosi primivara: pomulinflori maifrumos;i lega rod mai mult dec6t altadatS. Pr6slea se ducea adesea prin gridini,da ocol mirului ;i tot plSnuia. in sf6rgit, merele incepuri a se p6rgui. Cum veni seara, se

duse, i;i lui carli de cetit, doui fepuge, arcul gi tolba cu sigelile. i;i alese un loc de pindiintr-un col! pe l6ng5 pom, batu lepugele in pdmdnt gi se puse intre ele, aga cum sa-i viniunul dinainte gi altul la spate ca, dacd ii va veni somn qi ar mo!5i, sd se loveasci cu barbain cel de dinaintea lui qi daci ar da capul pe spate, sd se loveascd cu ceafa in cel de dinapoi.

Astfel pdndi pAnd c6nd, intr-una din nopli, cam dupi miezul noplii, simli o pirotealimole;itoare; dari loviturile ce suferi, vr6nd si mo!5iasc5, il degteptarS, gi rimase priveghindpAna cdnd, un utor fdgdit se auzi prin gridinS. Atunci lud arcul gi sta gata; f6g6itul se auzi mai

,. tare gi un oarecine se apropie de pom gi se apuci de ramurilelui; atunci el dete o sigeatS, dete doud gi, c6nd dete cu a treia,

un geamdt iegi de lAnga pom gi apoi o ticere de moarte se

fScu; iard el, cum se lumini pulin, culese cAteva mere dinpom, le puse pe o tipsie de aur gi le duse la tatil sdu.

Niciodata n-a simlitimpdratul mai mare bucuriedec6t c6nd a vdzut la masa sa mere de aur.

- Acum, zise Pr6slea, sd ciutim gi pe ho!. ,. i$$i chiar de a doua zivorbi cu fralii lui ca sd meargd '-r;:+' -

impreund pe urma holului gisa-l prinz5.Se luar5, deci, dupd d6ra singelui gi merseri, merserS, pdnd ce deterd de

t frice, dar5, imbirbit6ndu-se, apuci pe un drum ;i merse pind dete de nigte palaturioltotulgi cu totul de arami unde ilintdmpina o fatd frumugicS, care zise:

- Mullumesc lui Dumnezeu cd ajunsei si mai viz om de pe tdrSmul nostru. Cum ai

ailns aice, frate, il intrebd ea; aici este mogia a trei frafi zmei, care ne-au ripit de Ia pirinliimgtri, gi suntem trei surori gi fete de impirat de pe tirdmul de unde egti tu, iar fiecare dinaneigi-a ales cdte una din noi gi ne tot silegte si-i ludm de bdrbafi.

Prdslea se Iupti cu ceitrei zmei gi reugi si-i biruiasci, iar pe cele treifete le lui cu sine,impreuni cu palaturile lor pe care le transformi in mere.

Ajungdnd la groapS, cldtind frdnghia de se lovi de toate mirginile groapei. Paznicii desus pricepuri ci trebuie si tragd frdnghia. Se puserd la vdrtejuri gi scoaseri pe fata cea marecu mirul ei de aram5. Bucuria feteifu nespus5 cind se vizu iard pe lumea unde se niscuse.

Ea, cum ajunse sus, ardti un rdvdsel ce-i dase PrAslea, in care scria cd are si ia de bdrbatpe frate-siu cel mai mare.

Lisard din nou frdnghia ;i scoase gi pe fata cea mijlocie, cu mdrul ei cel de argint gi cuo altd scrisoare, in care o hotira Prdslea de solie fratelui celui mijlociu.

Mai lSsari frdnghia gi scoase gi pe fata cea micS: aceasta era logodnica lui Prdslea; insimirul ei cel de aur nu-l dete, ciillinu Ia sine.

El simlise de mai-nainte ci fralii siiii poarti simbetele gi, c6nd se mai lSsi frSnghia cas5-l ridice gi pe el, ddnsul Iegd o piatrS;i puse cdciula deasupra ei, ca s5-icerce; iari fraliidacivdzuri ciciula, socotind ci este fratele lor ce! mic, slibird v6rtejile gi dete drumul frdnghiei,care se lSsi in jos cu mare iufeald, ceea ce ficu pe frali sd creazd ci Prdslea s-a prdpidit.

Luar5, deci, fetele, Ie duserd la impiratul, ii spuseri cu prefdcutd mihnire c5 fratele lors-a prdpidit, gi se cununari cu fetele, dupi cum rinduise Prislea. Iard cea mici nu voia cuniciun chip si se mdrite, nici si ia pe altul.

Prdslea, vizu piatra care cizuse cu zgomot, mullumi lui Dumnezeu ci i-a scipat zilelegi se g6ndea ce si facd ca si iasi afar5. Pe cind se gindea gi se plSngea d6nsul, auzi un fipitgi o viietare care iiimplu inima de jale; se uiti impregiur;ivizu un balaur care se incolScisepe un copac gi se urca si min6nce ni;te pui de zgripsor. Scoase palogul Prdslea, se repezila balaur gi numaidecit il fdcu in bucSfele.

. Cdnd venizgripsoroaica givizu grdmada aia mare de buc5fele de balaur,intrebdpe Prdslea:

- Ce bine vrei s5-!ifac si eu, pentru ci mi-ai scipat puiide moarte?

- Se md scoli pe tirimul celdlalt, rispunse Prdslea.

Se agezd pe spatele pdsirii gi, dupi un lung zbor, ajunseri deasupra gi Prdsleapleci citre impirSlia tat5lui siu.

Pr6slea le povestiapoitoatd istoria sa,le spuse gicum a ie;it deasupra pdmdntului

5i le ariti ;i mdrul de aur al zmeului. Pr6slea lui pe fata cea mici. Toati impir5lia s-a

bucurat ci le-a adus Dumnezeu sindtos pe fiul cel mai mic alimpdratului gi se m6ndrea,

. fdlindu-se, de vitejiile ce ticuse eh iard dupi moartea titdne-siu se sui elin scaunult^

" . . , , impdraliei, gi impdrili in pace de atunci ;i p6ni in ziua de astizi, de or fi traind.

ftrormuleazi intrebiri referitoare Ia text care ?ncep cu cuvintele date.

Rispunde Ia doud dintre intrebdrile formulate, la alegere.

:Completeazi tabelul cu informalii din text.

Oarecine noaptea le fura, tocmai cdnderau si se coac5.

impiratul nu putuse sd minince din pommere coapte.

impiratul mai ISsi pomul netiiat inciun an.

Prdslea salveazd nigte pui de zgripsor deun balaur.

iscrie pe frunze numele personajelor gi pe mere, o acliune a fiectrl{din textul citit.

Exemplu:imptarotul - a pus poznicii sd pdndeascd morul de aur

{fr Cauti in text cuvinte care au o formd diferiti de cea folositd de noi astizi. Scrie-le apoir" insotite de forma actualS.

Exemplu: gradinei - grddinii

#Ce pdrere ai despre comportamentul celor doifrali mai mariai lui Pr6slea?