Antologie de Texte Literare Clasa III

7/22/2019 Antologie de Texte Literare Clasa III

http://slidepdf.com/reader/full/antologie-de-texte-literare-clasa-iii 1/102

- 1821-1890; lscut a Bacdu;paet,culegdtor e folclor, ritemeietorul ramaturgiei agionale,aeatorul pasteluluiSi publicist

larna

Din vlzduh, cumplitaami cemenorii de zdpadh,Lungi troienecilltoare .adunate-ncer grf,mad[;Fulgii zbor, plutesc n aercaun roi defluturi albi,Raspflndindiori degheatr4eai Frii umeridalbi.

Ziuaninge,noaptea inge,dimineata inge ariCu o zaleargintiese mbraci mAndraartr;SoareleotundSipalidseprevede rintrenoriCaun vis de tinerefepentruanii trecitori.

Tot e alb pecimp, pedealuri, mpregiur, n depf,rtare,

Cafantasme lbeplopii tnsiratiseperd n zaxe,$i pe-ntindereaustie, iri urme, aradrum,Sevtrdsatele erdute ubclibucii albi de fum.

- 169.



Dar ninsoareainceteazd, orii fug, doritul soare

Stralucegte i dezmiarda ceanulde ninsoare.

Iat-o sanieu$oari care recepestevd.i...

in vazduhvoios rAsuniclinchetede zursalai.

Miezul iernei

in paduri trasnescstejarii E un ger arnar,cumplit

Stelelepar inghetate,cerul pareofelit,

Iar zhpadacristalinApe cdmpii strf,lucitoare

Pare-un an de diamanturi ce scdrt6iesub picioare.

Fumuri albe seridica in vazduhul sc6nteios

Ca inaltelecoloaneunui templu maiestuos,

$i pe ele se a$azi bolta cerului senini

Unde luna igi aprinde farul tainic de lumina.

O tablou miref, fantastic ...Mii de steleargintii

in nemargininrl templu ard ca vecinice faclii.

Muntii sunt a lui altare,codrii organe sonoare

Unde crivaful pAtrunde, co@nd ote-ngrozitoare.

Totul e in neclintire, fara viafA,firl glas;

Nici un zbor in atmosfertr,pe zlpadd nici un pas;Dar ce vad?... n raza unei o fantasmi se aratl...

E un lup ce se alungi dupi prada-ispiimdntati

- L70

r*



CdrAbueul

Din belgugul de verdeatA

Carabusul e arama

Vine din tumitoria

Verii, sA-l uf,m in seami.

Zgomotosca o reptilA

Printre vreascuri se avAntA,

Sl arateca-i din lumea

Celor ce nu preacuvint6.

Prinsevestede viata

Ce se-ncinge, ug, in umbra,

Unde ne-am intins, tu basmul,

Eu ardorile si tundra.

CirlbuS te ia cu iure$,

Te incearcl pe la glezne.

il alungi, el vine iarasi.

Pe-altaparte e mai lesne.

Lraciar^B-laga,

de arame

CasuveicaAndunica

Jesepinzeledevara.Ah cecalde VasaplouiEcvatorialpesearX.

Susurmarede Acuste

$i degdze drtrnumir.Cartrbusule aramiS-aopritpecaldu-fi mA.r.

Miscfl Stasa-nchege1nduri?Sedestinde? edescalF?Parc-ar tici depeumarNumaizborulmai tnalta.

$i o ia catrestlpAnulIulie,cuptorul-astru,Sane duca ericirea

Spreuitaren albastru.

- t7L



;Ana Blandiaha- pseudonimul Otiliei Coman; nlscut| in 1942, a Timisoara;poetd, redactor$i on politic -

Cine ?oabe ?tri

Cinepoateqti

De undevine vara

$i incotro se duce

CdntAnd

Caravana i verdesi aurie?

Unii zic c-arveni

Din parnflnt,

Ca-gi ragepovara,

Din bostAnlrie,

Ctrsenagten pepeniverzi,

in miezul orStralucitorCaun palat

LuminatDe rubine,Cupereti

De porfir $inestemate

$i cu pardosealaurpurie.

Totce sepoate,

DarmieMi-a spuso fetitacuminte

Ca-siaduceaminteCumvaravine din copilA.rit

$i cum,in miros de apte,defln gide fum,

Alunectrde-aici,Trasddefluturi, debuburuze i defurnici,

insprebunici.

L72



Georete Gabqc a..,

Taga HassanPevod[-l ztrregteilare trecdndPringiruri,cu fulgeru-nm6ntr.in laturi s-azvdrle $tirea trgdn4,

Clci vodi o-mparte, trrareacand,

$i-nurma-ise-ndeasi,u vuietcurgind,Ostirea omAna.

Cu tropote oibii de spaimipemalRup frinele-nzbuciumsi salta;Turcimea-nvrajbitae upedeolalta

$i cade-nmocirli, un val dupf,val,

Iar fulgerul Sinan,zbit depecal,

Se-nchinl rin balta.

Hassan esubpoalapldurii acum

Lui Mihnea-i rimite-oporunca:in spatele-ogtirii untene -aruncaUrldnd enicerii,prin flinte gi fum,-Darpagad.mAnelaturide drum,

Departe e uncf,.

Mihai ii zf,regte i-alege reodoi,Se-ntoarceipleaca pregloati,Cavolbura oamneise-nvArte l roattr

$i intra-nurdiel ca upu-ntreoi,$io frdngedegraba i-obate-napoi

$i-o vdntura oata.

Hassan, e mirare,e negru-pim6nt;Nu stiede-ivis, ori aieve-i,El vedecum zboarl fllclii Sucevei,El vedec&Bogdane sufletdevint

$i-nfatrA-i uterile urcilorsunt

Tariileplevei.

Dar iati{ E vodi, ghiaurulMihaiAlearg4nivala nebuni.impragtie ingurpec6trii aduntr,Cutreierf, impul, tAinddepecai -El vinesprepagi:e groazf, i vai,

Cavine furtuna.

-,$tai, pagd, vorba *aproapei-fiqpun,Canu te-amgisit nicf,irea"Darpaga-gi ierduse icapulsi fireaCu friul pecoamtr l fuge nebun,Ca-ngheartr e fiarlgi-n gurtrdetun

Mai dulce-ipieirea.

Silbateculvodi e-nzaleSi ier,

$i zalele-izuruiecrunte,Giganticlpoart-ocoroanA efrunte

$i vorba-ie tunet, isufletul- ger,Iar barda-idin stingaajunge a cer,

$i vodA-iun munte.

- ,,Stai, a91Si piaraaziunul din noi "Darpagamai tarezore$te;Cu scf,rile-n oapseugaru-gi ovegte

$i g6tul -l batecu pumnii-am6.ndoi;Cu ochiide sflnge, u barbav6,1voi,

El zboarf, oimegte.

Turbanul i cadeSi-l asl ctrzut;igi rupecu mdnavestmintulCi-n largile-ihaine e-mpiedictrAntul,

$i lui i separectr-n oc e tinut;Aleargl de groaza ieirii bafut,

Man6nc[pAmfuitul.

- LT3

1 urdie = (aici) oaste.



$i-i ddrdiie dintii si-i galben-pieritDar Allah din ceruri e mare

$i-Allah ii scurteazl grozava-icirareCacipaga-ide taberiaproape ositSpahiidin corturi se-ndeasarabit,

Sl-i deiescipare.

I :j v- -t:-l;s{}

' A-nceputde ieri sa cadaC0te-un ulg, acuma srar,Norii s-aumai rizbunatSpreapus,dar staugramada

Pestesat.

t ' Nu e soare,dar e bine,

$i pe rdu e numai fuirr.Vantu-i liniStitacum,Dar navalnicvuiet vine

De pe drum.

'Suntcopii. Cu multe saniiDe pe coastavin llpAnd,

$i se-mpingsi sar rdzind;Prin zipadA fac matanii

Vrdnd-nevrAnd.

Gura fac ca roatamorii;.

$i de-avalmasepomesc,Cum prin gardse gilcevescVrabii gure$e,cdndnorii

Ploi vestesc.

Cei mai mari acum,din sfada,Staupe-ncaierate ugi;Cei mai mici, de foame-adugi,SescAncesci pling grAmada

Pe la uqi.

$i-nceasul celaHassan uratSazacadespaima lunf,,Vizut-au9ibeiica ugae buna$i bietuluipagA reptare-audat,Cacivodaghiauruln toti a bAgar

O groazh ebunt.

i I if,;j

Colo-ncoll acumrasareUn copil, al nu gtiucui;Largi de-uncot sunt pagii ui,Iar el mic, c6cipe carare

Parci nu-i.r-(}Ia:j1si miturAndpamAnrul-$i-o rara$re-abia.bia:Cinci ca el incap n ea,Si mai bata,soro,vAntul

Dac-ovrea

El e sol precumse vede,Ma-sa -a trimis in sat,

Vezi,de-aceea-incruntat,$i s-avAntA,i secrede

Ca-i barbat.

Cade-nbrdncisi se ridicaDind pe ceafapulintelToata dnaunui miel:O cAciulamai voinica

DecAtel.

$i tot vine, tot inoata,Dar deodata u ochi vii,Stape oc - strmi te tiiColo,zgomotoasaloata

De copii

El degraba-nur chitegteVreunocol, cf,cie pierdut,

Dar copiii l-au vAzutToatA eatanavale$te

Pe-ntrecut.

- . t74



-,,Uite-i, mf,, cdciula, rate,Mare c6to zi depostAoleirce ursmi-a fostAu subd6nsa apte ate

Adtrpost "

Unii-l iaugribit la vale,Altii-n glumi parte-i in *

Uite-i, fir[ pic devin .

S-auurat si-mbete-n alePe creStin

Jine-o babi-ncetpestradaIn cojocul upt al ei

$i incinscu sfori de tei.Stape oc acumsi vadl

$i eace-i.

S-oferegtelu ban6naPentrumicul Barba-Cot.- ,,Ati innebunitde tot -Puiulmamei,d[-mi tu mAna

Sa e scot 'o

CicAvrei si stingi cupaieFoculcind e-n clai cu fdn,

$i-apoizici cA, stiromdnBiatabab-a-ntratn laieLa st4pdn.

Cape-obufnit-o-nconjoartr

$i-o petreccu chiucu vai,

$i se in ded6nsa cai.Plina-i strimtauhcioartr

De alai.

Nu e chipsA-i acicu bunaSa-gi azeascarumul orRddSisar nf-un picior,Se-nvdrtesci ipi-ntr-una

Mai cu zbr.

Babasi-auitat nvf,ful:

Bate,-njuri,dadin mdini:-,,Dracilor,sunteti Agini?Maicamea,strstaicu baful

Ca a cdni "

$i cu bagul e-nvffrtegteCasi-Si acl-n jur ocol;Dar abiae locirl gol,

$i mulfimeanf,vllegteIarlgi stol.

Astfel tabara educeLAlaind n chipavan:Baba;nmijloc ctpitan,Scuipfu rAnsi facecruce

De satan.

Ba se trscolesci cdniiDe prin cu4i, gi sar a ei.Pe a garduri es emei.Seurnescmirafibatranii

Din bordei.

- ,,Ce-ipe drum atita gurh?"-,,Nu-i nimic.Copiigtrengari."

-,,8i, auzi Vedea-i-agari,Parctrrece-adunf,turiDe Htari "

- t75



Racul,broascaSio Stiuciintr-o zi s-auapucat,De pemal n iaz s[ duclUn sacdegrAunctrrcat.

$i la el toli se-nhf,martrTrag, ntind,dar au deseamaCAsaculstaneclintit,Cf,cise tageaneunit.Racul napoiseda,Broascaot in sussilta.

eAlexand rq Donici

$tiucafoartese zbea,

$i nimic nu ispravea.

Nu gtiucine-i vinovat;+_Insa,pe catam ailat,

Sacul niaz nu l-au ras,

Ci tot pe loc a rimas.

Aga-i gi la omenire,

Cand n obgtenu-i unire;Nici o treabanu se face

Cu izbAndagi cu pace.

- 1806-1866;ndscut n Basarabia;poet,fabulistSi traducitor -

Racul, broasca ?i gtiuca

n

176



Petre.Drnlfq- iE56-1953; nascut inga sa[aj; pro{esor, autorde nanualesi rucriri pecragogice: scru.ser-

:-n. snoavegi povepti de facluri lolcloricA *

Mog.t*nir*a

Nici azi,nici ieri, hei de-atuncea,pa-acurs pe olt cammuita(Sanatate,e a Domnul,celorcare ndasculta )Undevap-aci,subcerul scumpeinoastreRomgnii,Intr-un sat raia- sezice-* un mo$neag e_avearei fii.

cei mai vdrstnici,de ca lumealcandnraibuni si canclmai rii,Cf,ndmai dezghetatiraminte,cAnclmai progti,sarmande ei,Celmic insa...alta ire Suflet run,dar mult poznaq"..Ca sa acael vreun ucru,cum se aptuiegte...$ "..Toate e facea uciteEipe dos,de e-ncruceai...Un nirt0ng,un gura-casc[ ii parea cAnr] l vecleai.Ii iegeaua capit insl toate-agae nrinunat.Ca, cle 'apta-isavArgiti, ocului stateaimirat"

O placere-avea:e acomi,de neghiobi, a-gi Aza-nege$i, ca el, Ia gardprostia inemai gtias-o ege?...

I ..] - Nazdrivan ziceauo seama. lli i: * Bd e un ticnitIar la urmi, to1i, ,Pacal6."amenii -auporeclit.intr-o zi, bAtrAnu-giheamaiii l0ngepat: - Mi-e rAulMi-a sositpesemne easr.rl ...iinrAnetiu l)unmezeuAq fi vrut, la despartire, a vii lascevastrAnsura;Ca

eugtiu,

vai, siiracimean viatirclte-nduri.Dal in lume...nu-i pe vrute.""aci atfitcAt i-e puterea...DupAani de straduin{l,doaro vacami-e averea.StapAnifl-o e Joiana, oi, baieli,cAndn-oi mai fi;Intrevoi, ca frafi de-un ata, mpA(i1i-o urnveti Sti ...Zise,gi vroia-nainte a-qi rnezecuvOntarea"..NemiloasanoaJ-tensa -a currnatpe veci suflarea.

ry

177



[...] DupAce l-au dus a groaptr, iietanii... ce sa actr?

intre ddnSiicum sl-mparti, trei feciori, o biati vacd?...

Cel mai mare- una, dou6: sttrruiactr numai lui,

Lui i secuvine vacagi ctr n-o da nimanui;

Fiindch el doar a-ngrijit-o,de pe cAnderavigea

- Ba sA ie cu iertare mijlociu-i rf,spundea,Drept la vacl, eu am singur,scumpe rate ...ma-ntelegi?...

Cl de treburilecaseieu vlzut-arnani intregi ...

$i pe bietul tata, cine - cdt zitcubolnav in pat,

Pdnacind inchise ochii - nu tot eu l-am ciutat?

D-alde-acestea ulte inctr,cei doi frati iSi tot spuneau;

Iar Pacah?...sta deoparte,-ascultacum se sfadeau

- Ho grai-n sfdrsital mare, cf, s-aduntrumea-ndrum

Ia sf,ne-mpicf,m mai bine.- De si ne'mpf,ctrmDar cum?

- Lesne ...Pin' sf,vie vacade pe cAmp,de la mAncare,

Hai cdte-unocol in curte strne facemfiecare.

$i-ntr-al cui ocol va puneddnsamai intdi piciorul,

Din noi trei, acela singur, ii va fi stapdnitorul- Haidem zisemijlociul. Zhu, cumintesocoteala

Unde i-o placeaJoianei ...

Dar tu, ce zici, mai Pacala?- Ce s4zic? rtrspunse-acesta.ie cum a1ichibzuit

n

178



,,Bundetot (celmai in vdrstf,gi zicea-ngAndmulgumit)Eu o str-mi gez colul...ingApoarttr hiar, olea...Las' cf,$tiueupeJoiana ums-o rag n parteamea ..."Mijlociul tot cam astfelsegindeasi el sf, acf,.

$i-amfudoi,c-un,,Doamne-ajuti" rabnicn ptrdure leac6,

Taie,carf, n spinare: agi mai tineri fi stejari;Din stejari,din fagi, cu barda,ati isi fauresc ipari...

$i-nspresear-aveaun curteamfuidoi ite-un ocol,Chiarcum ntri, lfingl poart4.He,darcum?Ocolulgol?

Ce sf,cate-n l Joiana?...uga ...n ocoale un

$i nutrefiotavAunul, altul: f0ndecel mai bun.

- Iac-aga ...[-i plac4 acii ...Iar Picala,al lor frate?...

Subun plop in vremeaastas-odihneaintit pe spate.Numaicdndvtrrucf d0nSii sprlvit-aumuncagrea,MerseSiel de-siaduse, in hoceag, e-i trebuia:Ramuri inere-nfrunzite,erf,chia,de stejar;

$i-njghebadin ele-acolo, e-apucate,n frunzar.Doarat6ta... lt-nimica nauntrun'a maipus...

[...]Soarele-asfinteaeparte, up-oculmedin apus,..

$i Joiana,at-o,vinede a cimp sprecas-alene...A intratpe poafiA-n urte...Ei, acu-iacu', mtri nenePeste ine-odanorocul?... ratii,mu[i,privesca ea...

,,ln ocolul meu nfra-va..."ceImaimaresegdndea.

Tot a$agimijlociul...AS spre-ocoaleleu fAnEa seuita-abia n freactrt,mirosindu-le u1in.Apoi, haide... a frunzarul ui Plcall dreptseduce,Intr4veseli gi-nceperunze inege 6-mbuce.

- Ha-ha-ha ... edeti?Plcall incepu izind si zic6,Dup[ preamult cine-aleargi, ealege u nimictr.Frafli-i tremurau eciudi; fursl... eputeau 4 ac4?...

$i-a rimas din ziua-aceeaingurel stlpin pevaca.

re

179



T

180

Mihai €wlrinescr,t

C\lin (file de poveefre)

[...] De treci codri de arami, de departe ezi albind

$-auzi mdndraglasuirea padurii de argint.

[...] Langa acul care-n femur somnorosgi lin sebate

Vezi o masf,mare-ntinsdcu faclii prea luminate,

Clci din patru pa4i a lumii imparali gi-mparltese

Au venit ca sl serbezenunta gingageimirese;

Feti frumogi cu par de aur, zmei cu solzii de o1ele,Cititorii cei de zodii si gdgalniculPepele.

Iati craiul, socru mare, rezemat n jill cu spata,

El pe capu-i poarti mitra $i-i cu barbapieptematl;

Tapfui, drept, cu schiptru-n mAna,gede-nperine de puf

$i cu crengi l aparpagii de muscuteSizaduf...

Acum iattrctrdin codru si CAlin,mirele ese,

Carefine-n a lui mina mdnagingageimirese.

ii fosneauscatpe frunzepoala ung-aalbeirochii,Fafa-i rogieca mirul, de noros -s umezi ochii;

La pimint mai c[ ajunge al ei pztrde aur moale,

Care-icadepestebrate,pesteumerelegoale.

Astfel vine mladioasi, ffupul ei frumos il poarta,

Flori albastreare-nparu-i $i o stea n frunte poartA.

Socrulroaga-ncapul meseisi pofteascisi sepuntr

Nunul mare, mnndrul soare,gi pe nuntr mnndra unl.

$i s-ageaz[ oti la masd,cum li-s anii, cum li-i rangul,Lin vioareiertrsuni, iara cobzatine hangul.

Dar ce zgomot se aude?BAz0it ca de albine?

Toti seuitA cu mirare gi nu gtiu de unde vine,

Pina vld paienjenigul,ntre tufe ca un pod,

Peste are rece-nzgomoto multime de norod.

Trec fumici ducAnd n gurx de flini marii saci,

Ca si coacapentrununtagi placinte,9i colaci;

$i albinele aduc miere, aduccolb marunt de aur,Ca cerceidin el str acf, craiul, care-i megter aur.

Iati vine nunta-ntreagl * voinicel e-un greierel,



ii sarpurecii nainte cu potcoavede ofei;

in vegmdntde catifele,un bondar otund n pflntec

Somnoros e nascapopii glasuiegte-ncetn cAntec;

O cojig de aluna rag acuste,podu-l scutur,

Cu musteala f,sucita$ede-n a un mire flutur;

Fluturi multi de multe neamuri,vin in urma ui un lan1,

Toti cu inime u$oare, oli gAgalniciEiberbanti.

Vin tanprii liutarii, gAndaceii, aribugii,

Iar mireasaviorica i-agtepta-ndaramlgii.

$i pe masa-mparAteasciare-ungreier,crainicsprinten,

Ridicat n doui labe, s-a-nchinat atdnddin pinteni;

El tugegte,qi incheiehainaplina de sireturi;- ,,SI iertati, boieri, ca nunta sdpornim Sinoi alaturi".

- 181



Oe*awian Goqa,- 1881-19i8; dscuta Rdginari,n udeful Sibiu; oetpatiot,prozator, ramatwg i om 1iitic -

Toamna

Val de bruma argintieMi-a impodobitgridina,Firelorde fmniFLi seusca adicina

Peste regtet e dumbravtr

Norii suri Sipoarti plumbul,Cupodoaba drentuitaTremur4pecdmpporumbul.

$i cumde a miazinoapteVine vAntul aramila,Depev2rful guriinoastreSmulge-nzbor cdte-oSindrila.

De vifomitapagdnaSe-ndoiesc ucii, baffanii,Pldnge-un ui deciocdrlieSuspecumpanadntdnii.

il ascultsi simt subgeneCumo lacrima-mi nvie:

Ni se-aseamf,niovestea,Puigolagdeciocdrlie.

m

t82

_:: : . r . ' - -*



Al-xeMa*eevici- 1888-1917; [scut n Basarabia;oet i taducabr -

Limba noaotr4

Limbanoasffi-i o comoarf,in adincuri infundatf,,Un giragdepiatrtr arf,Pe mo$ie evf,rsatf,.

Limba noasfta-i oc ce ardeintr-un neamce, araveste,

S-a rezit din somnde moarte,Caviteazuldin poveste.

Limba noasra-inumaicdntec,Doinadorurilornoastre,Roi defulgere,ce spintec

Nouri negri, zdri albastre.

Limbanoasffa-igraiulpAinii,

Cdnddevdntsemigctr ara;in rostireaei, batriniiCu sudorisfintit-au ara.

Limba noastrtr-irunzi verde,Zbuciumuldin codrii vegnici,

Nistrul lin, ce-nvaluripiereAi luceferilorsfegnici.

Limbanoasffa-s echi zvoade,Povestiridin altevremuri;

$i, citindu-le-n$irate,Te-nfiori adAnc$i remuri.

Limbanoastrtr aleasiS[ ridice slava-n eruri,Sf,ne spuie-n ramSiacastrVesnicele devlruri.

Limbanoastrf,-iimbi sfnnta,Limbavechilorcazani,Care-o lAng$icare-o nn:rtPe a vatra or, tiranii.

inviati-vl dargraiul,Ruginit demultavreme,

$tergelislinul,mucegaiul

Al uitlrii-n caregeme.

Sndngeti iatra ucitoareCe din soare eaprinde,

$i-ti avea n revarsareUn potopnoudecuvinte.

Nu veti plinge-atunciamamic,Ci vi-i limbapreaslraci,

$i-tri edea 6te de damic 'Graiul f,rii noastre ragi.

Rf,sf,ri-va comoarain adnncurinfundata,Un giragdepiatri raraPe mo$ie evtrrsati.

- 183



Nichita Stanese,,z.

?unicul(deopre cele Vatru raae)

Rasaneagri, cum se gtie,

Are pielea alburie

$i parul extrem de lung

$i lucreaza a un sffung

Asta este,dragi nepofi,Toti sunt oameni,

Oameni oti

ClPe Angagarduri s-azvAntatplmAntul

$i iesgAndacii-Domnului e zid.

Feresffeamo{ite sedeschid

Sa ntre-ncasasoarelegi vdntul.

De prin balcoane

$i coridoare

Albe tulpaneFAlfAie-nsoare.

Iesgospodinele

Iuti ca aibinele,

Parul le fluturi,

Toatedau zor.

Unele miturtr,

Altele scutur6

Colbul din pitura

$i din covor.

Rasagalbeni, se gtie,

Are pielea argintie

$i parul exffem de lung

$i lucreazi la un strung

Rasaalbl, cum se gtie,Are pielea viginie

$i parul extrem de lung

$i lucreazl la un strung

George -Eoptrcerlar,r

Rapaodii de primdvarh

Sus,prin cringul adormit,A trecut n tainamare,De cunoapte, isipind

$iruri demtrrglritareDin panere e argint,Stolbalai

De ingeragiCu alaiDe toporagi.Primlvartr,cui le dai?Primtrvarf,, ui le laSi?

trSe-naltaabur moale din gridini,

Pe os, pomesc fumicile la drum.

Acoperiguri vegtede-n uminiintind sprecer ogeacuri fara fum.

- 184



Cn zatzdrmic, in mijlocul gridinii,

$i-a rasfiratcrengu[ele a spinii

De frica si nu-i cada a picioare

Din cregtet,vilul subtirel de floare.

Ca s-a rezit agade dimineafa

Cu ramuri albe- gi sepoatespune

Ca-i pentru-ntdiaoari in viata

Cand se-ntdmpl6-asemeneainune.Un nor sihasffu

$i-adunl-n poal4

.{rgintul tot.

Cerul e-albastru

Ca o petala

De miozot.

m

Soarecrud in liliac,Zbor subtirede gAndac,

Glasurimici

De rAndunici,\lorele si urzici...

PrimAvari, din ce rai

\evisat de pimnnteni,

\li cu mdndrul tau alai

Peste rAnguri9i

poieni?

Pogordta e pfmint

In matasuri ungi de vdnt,

Lagi in urmi, pe c6mpii,

Galbeni vii

De pipadii,

Balti albasftegi-nsorite

De omlt topit abia

$i pe dealurimucezite

Araturi de catifea.@

$i pornegtideparte-nsusDupa ama ce s-adus,

Dupi trena-i de ninsori

Agtemutipe colini...

Drumuri-naltede cocori.

Calauziicei striini,

i1i indreaptdan cu an

Pasul tainic qi te mint

Spre inutul diafanAl cAmpiilorde-argint.

Iar acolo te opregti

$i doarpasul iu ugor,

in omat strilucitor,

Lasaurme viorii

De conduri imparategti

Pestealbelestihii...

Primivari, unde eSti?

- 185



Jon Agav{oic.er:Yat^

TntAtut drumFluturtr rar cdte un fulg de nea prin

vlzduhul sur. Se oprescpe-o clipd nehottrrAfi,apoicoboar4ar si iar se opresc.Parctre parerau dupf, niltimea din carevin, se simt straini

in lume $i se tem de ce vor afla, jos pe

plmAnt.

Uneori i prindeo undf,de vdnt gi-imiturf, de nu se mai vid Si receo vremep0nf, ce indrf,znesc str coboare altii. iimtrturtr idin curte,depe plmintul inghetat

] pe care s-au a$ezat,ugor,ca nigte scamedepene.

Nu e frig. A fost inainte cu cdteva zile,

p6naa nghelat tina. Acum e bine. Se ot incearcd

si ningi gi nu poate. Se pare cl iarna si-a uitat din anul trecut si-gi scuture

cojocul.

LeleaAnuta e necajiti tare.Copilul cel mic, sugaciul,oracf,ie a o broasci

in leagan. I-a dat str sugi, dar n-a vrut. Isi increte$tesi-si strnmbaobrljorii gi

striga tare,parctrsperiat.

il riAica iar din leagtrnsi-i da sinul plin $i alb, dar broscoiul se fere$te,se

invinefegte a obraz,Sizbiari din risputeri.

Aga o fierbe de azi-dimineati.

- Ce te doare,puiule, ce te doare?Of, Doamne De ce or mai aveadureri

6i copiii?il pune iar in leagln $i Ionita, fradorul cel male, se gi repedestr-l egene

in locul mamei sale, cuprinsf, de trebi, cAt nu mai stieunde-i este capul.

- Haia,haia Haia, haia mormdiecadentat opilul.

- Mai incet, mai ?ncet, oniF, cl-l rf,stomi.

Leagtrnul sebalanseazi., neori, sf,ajungi cu fundul deasupra.

Ioniti mormlie si mai tare gi cAt poate el de gros, str acoperepldnsul

sugaciului, sd-gipoatf,vedeamamf,-sade lucru.

-Haia, haia Haia,haia

Rar, arunci ochii pe fereastrtr.Parcl ninge mai bine. Vand tiuie uneori

in strasina ungi, Si luieri scurtprin horn, gi atunciflactrradin vatrd se upileaztr

Lt r ' ]

186

-



pe-oclipA,se ope$teepede, obordnd e trciuni, a$icAndar vreasl sestingtr.Dar n clipaurmitoare nvie iar.

Leaginacu putere, u striduinp mare.Poateadoarme elmic.El vedegisimtecf, mami-sae ngrijorati, darde a o vreme i vine greugi ui strmaiaudaplinsul frltiorului: parch-a intratprin urechipdnan mijloculcapului.

- Grijegte,m[ ci-l daipeste ap Leagantrmai ncet.Cum sf, egenemai incet?De la o vremeseuita cu dugmf,niea cel ce

zbiafi,mereu.Maml-sa asl SivineSi ar iasl. Are treaba n tinda, n clmartr,prin curte

dupl lemne.A ff,cut oc in camera inaintesi aici fierbegi mincareapevatrtr.Rarprivegte i eaprin geam:ninge ar gi acum.Rar,darvdntulse ntefegte.

intr-un tdrziu,sugaciula aclormit.- incet, Ionip, detot incet

Ionitrlar isa bucuroseaganul is-arduce a fereasfrtri vadi cumninge.Dardaci sedegteaptl ipldngear?Asaedebine n camerf,,n liniSteamareces-a pus. Privegtecu inctntare jocul flacirilor pe vafff,, deasupraemnelorinnegrite.Parcind slbiufe ascufite, dndstrbii ate,cdnd uioaredespletite. irarvdntul luieraprin hom 9iparc[ scuip[ n foc.

LeleaAnufa ncepeodattr i caute u infrigurareprin solniga gatatlintr-uncui.Nu aflacecautl,o ia dincui,o intoarce u capul n jos gio scutura emasf,.Nu se scuturl decit cdteva ire de sare.Trece n tind1, cautf, n oale, ntra incamara,iscolegte retutindeniSi ar vine.E nelinigtitl, ngrdoratl.

- MAi Ionitra, -ai vizut tu peundeva area?- in solniF, mama.- Nu mai esten solnitl. S-a sprivit.- Poate n tinda, n oalade fier, ceacrf,pati.- Nu mai estenici acolo.Copilul segdndegte:ndea maivtrzutel sare?Dar nu-giaduceamintesl

i vazut ntr-alt oc.- N-amcu cesdra ici mtrmlliga, ici mdncarea.esi fac?ASdao fugi

lina la prf,vtrlie, ar ma tem cl seva degteptaopilul.La gindul str im0ni cu cel din leagdn,oniti se acri de tot. Ce s4factr

iacasevatrezi url6nd?Alta eracu mamtr-sacasf,: uteasaplingAcdtdetare,:u se emeadevreo primejdie.

- Si mtr ducsf,cer mprumutde a vecina,mam[- Du-tegivinorepede.Dar vecinanu avea, hiar acumo pusesen fasolegimamlligi, pecarea

:111t-O.

$i nu aveanici cealaltavecinl.- Va veni htAl Hu de la pidure gi nu pot face mnncarea.

$i necljiti, lelea Anula incepu sa caute ar. Nu afla nimic.

- tvl



- $tii ce mama?Nita doarmeacumgi neleganat,mAduc eu la pravaliesa

cumparsare.

- Tu?- $tii ca am rnai fost qi cu duurneata.- Cu mine ai fost, dar singurnu. Sitrgurnu Etiinici undee prirvalia.

- Ba gtiu.Cunosccasa.Are tableverzi la feregti.- Are, da' p0n-acolo,prin cite hudite trebie sx treci?Te vei rat&cigi nu

vei mai veninici acasa.

IoniF zdmbi.

- Cum sa nu gtiu?Las' pe nrine. Da-mi banutii gi o traista$i indati-s cu

sareaacasa.

Ce si faci mamd-sa?Nu se indura sir-l lase pe cel din leagan. Era

bolnavior,de bunaseama, i trebuiesAvadaqi de nrAncare.

isi arunci ochii pe fereastra. ingeauraides,cu fulgi mari, l0noEi.Vlntul

semai potolise.- I-ati pieptarul$i imbraca-ticlicinull cel bun. I-ati si ciciula.

Copilul serepezi si se mtrrace.

Mama-sadeschiseadasi adunadin ladila ei, cu rnaresila,douizecide

bani de arama.Cautao ffaistdmica si i le dadu ui Ionita.

- Sa-F ei si bdta,sanu-ti iese n drum vreuncine.- Mi-o iau, zisecurajos opilul, aruncAndu-piraista upAcap. mbracat,

cu ciciula in cap,pareamai mare de cinci ani trecuticAliavea.

Banii de arama i lega nlama-san collul nafrimutii lui cu rdndunele i -opuse n buzunarulclicinului.

- Aici sunt douazecide hani, onila. Tu sa-i dai niiframuta ui jup0nul gi-i

va numira el. Sa-i spui numai atita: ur-a rimis mama sa-i dai sarede banii

legafi aici.- Pai, eu nu pot spune:sa-mi dai sltrede douiizecide bani?

Ionita se simti jignit.

- Da', mamasi stiu Einumara9i pdnadincolode douazeci.

- $tii cu greseli.- Acum nu mai gre$esc. uurneata u m-ai auzitde mult cum num?r.

- Bine, bine Tu sadainaframaupAnului, adezlege anii i sir-inumere

el. N-ar fi rusine si-i numeri tu si sagregeqti?

LeleaAnuta e$icu el din tinda,sa-lducapdna a portila.

Dar cum iesi n curte- alta ngrijorare:ningea ot mai tare.- Mai Ionita, eu zic sa nLr e mai duci tu nicxieri.

- Ba ma duc- Dar nu vezi cum ninge'l

- Las' sdninga,doar s cu caciula

1clicin= haina roasa,ojoc.

- 188

- '=''_



-l

BdtAavea zdravind, cu miciucf,, o bdtade com, calita la foc de tatal sau.

Sapofteasctr i se a vreun cine de el

Pomi pe ulip la vale, sprevatra satului, unde eraprivilia, iar mami-sa segabi in casf, a cel din leagin. Nu mai era a$ade ingrijoratl.

Daci seva incurcape hudile, i va arita vreun om undee prlvdlia. Apoi

de Copilul era mdrigor acum.Frig nu era. Vdntul incetaseaproape.Cu b6ta in mAna,cu triistuca dupi grumaz, Ionita mergea virtos prin

ziryadamoale care abia albise ulita. in urma lui rirndneau urme negre, cdci

ziryada se ua pe tllpile opincufelor.

Ulita erapustie. Jipenie de om nici prin curti. Nici un ltrtratde cAne.Era

o linigte gi o pace,cdt lui Ionica ii pf,reaci audef6sAitul fulgilor de nea, carecddeau ot mai desi Sise roteauuneori ca un potop de fluturi.

Se silea str-si aminteasci prin cAte hudite trebuia sa ffeaca p6na la

pravalie. Prin vreo patru, ba chiar prin vreo cinci, caci in vatra satului ulitele

erau scurtegi se ncrucisau mereu.Mai avea,ulita lor era tare lunga.

inaintea unei portife vizu un cdine mare, ciobanesc,unul alb, mitos si isi

sransebine bdta n mdna. Dar cdinele nu-i avu grija, pareaci nici nu-l vizuse.

$edea iniStit in coadf,$i seuita $i el cum ninge. P4ryeaa paceaSi liniStea dinvazduh ntrase 9i in el.

Dupi ce trecuse de el, Ionita mai inturnase o datii capul peste umtrr:

cAinele ranemi$cat a locul lui.

Dar cum incepu sAningi de tare $i vazduhulparcase cobora ot mai os.

Se opri o clipl si scutureciciula: mai gros de un degetera stratul de zlpad6 cese a$ezasee fundul ei.

Se vlzu deodatl o incruci$are eulite. Pe caresi apuce?

Vezi ctr ulitele si caselealbite de zapadanu mai semdnaucu cele pe care

Ievizuse el cAnda fost cu mami-sa a pravalie:ajunsese arci pe un tirim nou.

Torugi, nu sttrtumult la gdnduri 9i pomi pe una. Nu merse douf,zecide pagigi

nimeri intr-alta, care cArmea a stdnga.La capatulei intra intr-o ulip mai larg4,

apoi in alta strdmttrde tot. Asta se nfunda intr-o poarta. Nu pe-aici nu fusese

:u mamtr-sa. e ntoarsegi tot orbeciindprin zapada e cidea acumca o perdea,se rezi iar in ulita pe care venise.

incepu sf,asude.Nu-i eracald, dar ncepu a se eme ci nu va aflaprtrvtrlia.

Porni inapoi Si nna intr-alta ulip, pe carenu fusese nctr. Daci ar fi fost, i s-ar

i cunoscutpagii, ctrci acumlf,saurme adinci in z6padi.

Nu era tipenie de om, nu zbura nici o pasire, nu cucuriga nici un coco$,

nu latra nici un ciine. Numai zhpada trdea n perdele ot mai dese$i lumina se

mlcaora,desi?nc[ nici amiazl nu era.

Ionitl seopri si isi incordi din nou gdndurile.Deodatl ii veni in minte ciie-a stdnga r[vtrliei, nu preadeparte, rabiserica.Yezi bine Cum nu s-agdn-

Jit pAnaacum?

-.i;;-



Va ciuta savadi tumul, dar cum nu gtiaundese afla,nu stia n cepartesa-lcaute.Asa ca se nvirti incet n jurul lui Siprivi in toatepa4ile.

Dar nu se vedeamai departede-o arunctrturide bat.Sus,perdeaua eziryada raparci Simaideasd.

Incepusi asude imai tare.Va mai aflaprlvllia?Porni cu hottrrtre ealtaulita

Siajunsenfr-onouf, nfunditurl. El erasingu-

ravietate aresemigca edrum,alb ot n potopuldeninsoare aresporeamereu.Oameniierauprin case, rin grajduri, f,ceau rin gurimestecituridefdn

gi paiepentruvite. Toattr umeaera mulfumitaca ninge,cf,au scf,pat egerulsec.Paceaainicace coborao datl cu ninsoareantrasen toti.

Cum recudevreo rei ori peaceleagi lite, atrase tenfia nui batrdn arepriveaprin fereastranei case.Cinesi fie copilul asta arese ot nvirtepe-aici?Cand l vizu iar, esi n drum.

- Ce-icu tine,mtrPrAsleo? ecaulipe-aici?

- Ci nu mi cheamiPrdslea, i Ionila,suspina opilul,careeragatademult sapldnga.

- Fiesi Ionita Cecauti?- M-a trimesmamadupi sare$inu afluprivalia.- Ai mai fost a pravAlie?

- Am fostcu mtuna, aratunci uerazhpadlgiacumnu maicunosc litele.- Dacl-i aga, inodupl mine.Bucuros, onifa zdmbigi pomi dupa batrdn.Nu-i mai pf,sape ce ulitre

trece. ndatAse rezi nainteaprdvtrliei- Ei, acuma tii?Copilul si uita sa-imaimulgumeasclatranului i ntra epeden pravalie.

in odiita ticsittrde rafturi si demiresmele iferite alem[rfurilor, in aerulacela iudatpecare oniti nu-l mai uitasedecdnda fost ?ntdia arl la prlvlliecu mamA-sa,opilul sesimtiparci mai n putere.

JupAnul e dupl tarabl i zise, idicdndu-si arba ungl Sialbl de pe ocartegroasl n carecitise:

- Ma copile, esisi te scutura fartrde zhpada,u aici.Ionifa esi si seminunf,ce stratgrosde neasepusese e fundul rotundalciciulei 9i pemdnecile licinului.Opincile ncai erauhabucite u zipadi pnnila curelele e-i nftrgurau leznele.

- Sl faci bine sa-midai sarede doulzecidebani, vorbi Ionifa nftdndsiintinzdndu-iupAnuluinifrimufa pecareo scoase in buzunar.

- Cevrei cu batistaasta?- Acolo-sbanii legali intr-un col1.Jupnnulu4 nAfrimutacu r0ndunici,

dezleg6"olful, ua banii de aramlsi-i

numf,rl.- Nu-s,numaioptsprezece,iseupAnul u un ztmbetvicleann colfulgurii.- Ba-sdouizeci

190



- De unde $tii tu?

- Pai, mama -a legatacolo.

- $i i-a numf,rat ea?

- Mi-a spusctr alegat douazecide bani si nu-i pierdpdna a prtrvllie.

- Asadarnu i-ai numirat tu?

- Nu- Vin Si-inumiri aici pe tarabl, gi vei vedeaca sunt numai optsprezece.

- Doutrzeci rebuie sd ie, aqami-a spusmamagi eagtienumira ginu minte.

Zimbetul se nteti pe obrajii jupdnului cdt se mai vedeau n barba.

- Vino gi numartr-i, sd nu zici cit te-am n;elat.

Ionip nu se apropie de taraba.

- Vine vreme ci tu nu gtii numarapdn[ la douhzeci

- Ba gtiu9i dupi doutrzeci.

-Dacl" $tii, vino Si-inumdrtrCopilul seapropie de tarabi gi incepu a numira banii, tot lu6nd cdteunul

din grimad[ gi pundndu-i deopartepe scdndura.

-Yezi ca-sdouf,zeci?zise el triumftrtor. Doar mamanu minte

- Mie mi-au iegit numai optsprezece, dmbijupdnul. Hai si-i mai numtrr

o data.

$i-i mai numtrrtrsub supraveghereaui lonita.

- Stai, cd ai zis cinsprezecede doua ori.

Jupdnul r6se.- Sepoate si ai tu dreptate,cf, omul batran mai iute gregegte.

- Pai, am dreptate,updne Doar nici eu nu mint, ca gi mama.

- $i zici c[ gtii numira 9i dupi douazeci?

- $tiu pdn[ la o suti. Mama nu ma crede, da' eu Stiu.M-a invtrtatMitrut.

Un copil vecin cu noi careumbla la gcoala.

- Eu nu te cred Egtipreamic si $tiinumarapdna a o suta.Hai sa auzim.

Ionig isi uita si de saregi de ninsoaregi ?ncepua numara.Era vorba de

.rnbitia ui.- Bravo, mtri copile $tii bine"Nu ma mir c[ agade mic te-arimis mami-ta

:upa sarepe o vremeca asta

JupAnul i lua trlistuca, ii mdsuri sareagi i-o pusepe tarabi.

PAn[ lul loniffi traista dupf,cap, upnnul cluta prin cdteva afturi Si-i dldu

: r'iuierice ogiede zahar.Dar era chiar fluierice,bf,ff6nu1oprobA: luiera ascufit.

Mai vazuse onip astfel de fluierici pe la copii, dar el nu avusese iciodata.O

--:a n mdna,o privi cu admirare, apoi deziluzionato intinse peste arabl jup6nului.

- Nu mai am alti bani, zise el suparat.- Nu trebuie nici un ban.Ji-o daupentru cd ai gtiut numtrrapana a suta.

Copilul st[tu pe gAnduri.

Tr-



- Ia-o, ma Ionita, daca i-o da jupdnul, ce mai stai pe gdnduri,vorbi laspatele ui un om care intrase ntre timp in pravilie.

Copilul se ntoarsegi-l vazu pe onu Linii, un om de peulila lor, careaveain mina o sticli unsuroasa.

Ionita tntinsecu neincrederemAnagi lua fluiericea.- Asta-i un copil degtept, ise upAnul;cdtu-ide mic gi mi-a numaratpana

la o suti.- Pai,seaminacu marna-sa,are-idegteaptaoc, raspunse mul, n vreme

ce upnnul ii umplu sticla cu gaz.

Ionita mulpmi jupdnului gi iesi din pravaliecu Ionu Linii.Ningeagi acum?Potop In cAteva lipe se albiraamdndoi.- N-am mai pomenitaganinsoare se mira rurnAnul.Ce noroc ci veniseqi el la privilie Acum chiar ca nu ar mai fi gtiutpe

undese ese n ulita 1or.

Numai ei doi ?naintau e drum, prin amamicaninsoare: urgeau,nu alta,fulgii ldnogi,mari Sigrei, cdt aproape e nnoptase.

- Da' cum de-aivenit tu la pravdlie,mai Ionita?- Pai, tata-i la pidure qi copilul cel mic plOngeare,se vedeca-i bolnav,

zicemama.$i ea n-a putut veni.- Da' vid ca ai bita buni

- Pai, cum Daci mi-ar fi sarit un cAine n drum?- San-ai grija, cAacum cAirfi zacin culcuqurile or gi miroasazapada.- O miroasa? e mira copilul.- Pai,cum Savadi ce f'elde arnaseva pune Una slabasauunageroasa.

Cainii cunoscdupa mirosui celei dintai zapezi...Olio Dar cum se schimbase i casa,gi gura,9i curtea,gi gardul lor, gi

acoperigul ortilii, de cind a plecatel la pravdlie Gata sanu le mai cunoasclr.Mama-sa l agteptaare ngrijorati.- De ce ai stat atdtde mult, mai copile?MA temeamca te-airatacit$i nu

mai afli pravalia,pe ninsoarea sta.ln loc de rf,spuns,onita gi scoaseraistuca u siuede dupacap,o pusepe

masa,apoiduse a gur&,ntors cafteperete,luiericeacea ogiede zahargi o proba.Un tiuit ascutit asuni in camerii.- Ce-a ost asta?l intrebamaica-sa.El ii arata luiericea.- Mi-a dat-o updnul, fdri bani, pentruca i-am numaratpAna a o suta.- Ai numirat tu?- Pai, cine altul, ci eramsingur cu upAnul n praviilie.

$i Ionita aveao singurtrpirere de rdu: ca nu puteagi cel din leagans4sufle cu fluiericea pe care

o totpunea

n gurar.

T



Jov.r Cralr.gA

TovesEea unui om lenegCi.ca era odata intr-un sat un

EtozaY de leneg; de leneg ce era,

imbucitura din gura nu gi-omesteca.$isatul.vazAndci acestom nu se di la

munci nici in ruptul capului, hotari

s[-l spAnzure,pentru a nu mai da

pilda de lenevire$i

altora.$i

aga,se alegvreodoi oamenidin satsiseduc la casa ene$ului,l umflape sus, l pun intr-uncar cu boi, cape un butuc nesimtitor,si hai cu

ddnsul a locul de spAnzuratoareAga erape vremeaaceea.

Pe drum se nt6lnescei cu o

trasuri ln careera o cucoani. Cucoana,vindnd in carul cel cu boi un om care

sirnina a fi bolnav, intrebi cu mila pe cei doi tarani,zicdnd:

- Oamenibuni Sevede ci omul cel din car e bolnav, si.rmanul,si-l duceti

la vreo doftoroaie undeva, sa secaute.

- Ba nu, cucoantr, rispunse unul dintre tarani; str ierte cinstiti fata

dumneavoasfri, dar aista e un lenegcare nu credemsi fi mai avAndpareche n

lume, $i-l ducem a spAnzuratoare,a s[ curitim satul de-un trdndav.

- Alei, oameni buni zise cucoana, nfior6ndu-se. Picat, sirmanul, sf,

moari ca un cAine, aradelege Mai bine duceti-l la mo$ie a mine; iacirtitcurtea

pe costiga ceea Eu am acolo un hambar plin cu posmagil, ia a$a,pentru

imprejurari grele,Doamne feregte A mdnca a posmagi si-a trai gi el pe ldnga

casamea, ca doar $tiuci nu m-a mai perdeDumnezeupenff-o bucltictr de pdne.

Da, suntem datori a ne ajuta unii pe alfii.

- I-auzi, mii lene$ule,cespunecucoana:cf,te-apune a cotet, nt-un hanrbar

cu posmagi,zise unul dinne siteni. Iacapestece noroc ai dat,bata-te ntunericul si

te batl" urdciuneaoamenilor Sai degrabadin car si mulfimeste-i cucoanei, cd te-a

scapatde la moarte si-ai dat pestebelgug, uindu-te sub aripa dumisale. Noi

om

nici

1^r posmag pdineuscattr taiata elii).

tv}



gdndeamsa-Fdam soponl 9i frdnghie. ar cucoana, u bundtatea umisale, ti diadipostgi posmagi;si tot fiiiegti, si nu mai mori Sa-gipuiecinevaobrazulpentruunul catine Sisi te hraneasctrape-unrdntor, mareminune-iSiasta Dar tot de norocsi septrdngaineva...Bine-amai zis cinea zis cf,,,Boii ari 9icaiiminAnci-" Hai, dArAspuns ucoanei,ori aS4ori aSaci n-are vremede stat a vorba cu noi.

- Dar muiefi-s posmagii?ziseatunci lene$ul,cu jumatatede gura,fara sase cdrneascaz in loc.

- Ce-azis? inreabi cucoanape sateni.

- Ce sa zicf,, milostivi cucoani, raspundeunul. Ia, intreabi ca muieti-sposmagii?

- Vai de mine $i demine, zisecucoana u mirare, nci astan-am auzit Da'el nu poatesa Si-imoaie?

- Auzi, mf,i lenegule: e prinzi sa moi posmagii singur,ori ba?- Ba, rispunse lenegul.Trageti mai bine tot inainte

Ce mai atdta gt'rja-pentru asti pustie de gur[

Atunci unul dinne sateni zise cucoanei:

- Bunitatea dumneavoastrf,,milostiva cucoani, dar degeabamai voili astricaorzul pe gd$te.Vedetibine c[ nu-l ducem noi la spdnzuratoare umai aga,

de flori de cuc, si-i luf,m niravul. Cum chitili3? Un sat intreg n-ar fi pus oareminl de la mdna ca strpoattr ace dintr-insul ceva?Dar ai pe cine ajura?Doarlenea-i mpariteasi mare, ce-ti bati capul

Cucoana atunci, cu toati bunivoinfa ce avea, se lehameteqte49i debinefacere gi de tot, zicdnd:

- Oameni buni, facefi dar cum v-a lumina Dumnezeu

Iar sitenii duc pe leneg a locul cuvenit si-i fac felul.

$i iaca a$aau scapatgi lenegulacelade siteni, gi sateniiaceiade ddnsul.Mai pofteasctr e-acumSi alti lenegi n satul acela,daci le da mAnasi-i

tine cureaua.

$-am incilecat pe-o gagi v-am spuspovestea ga.

?ovesEe

A fost odattr,cdnd a fost, cd.,daci n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit.

Noi nu suntem de pe cind pove$tile, ci suntem mai dincoace cu vreo

douh-trei ztle,de pe cdndse potcoveapurecelecu nouazecigi noua de oca defer la un picior si tot i sepirea ci-i ugor.

I sopon= s6pun.

j a secdrni= a semi$ca,a seumi.] a chiti = a crede,agdndi.+ a se ehAmeti a se isa pagubag, renunta.

- L94



Cictreraodatiunom nsurat, iomulacelaAia a un oc cusoacri-sa. evasta

lui, careavea opilde ita, eracamproasti;dargisoacri-sa u tocmaihaffil.intr-unadin zile, omul nostru ese de-acasldupl frebi, ca fiecareom.

Nevastaui, dupi ce-Siscalda opilul, il hfAg Si-ideteFtA, il puse n albielingl sob[, cici era am[; apoi l leglnl $i-ldezmerdl,pdni ce-ladormi.Dupi

ce-ladormi,stitu eapufin pe gAnduri,-apoi

ncepua sebocicdt i luagura:,,- Aulio copilagulmeu,copilagulmeu "Mamaei,care orcea upahorn,cuprinsa e spaima, vdrli usuldin m6n[

si furcadin briu cdt colo gi,sirind fira sine,o intrebtr u spaima:- Ce ai, dtagamamei,ce-fi este?- Mami, mama Copilulmeuaresa moari- Candgicum?

-Iat6"cum.Vezidrobul2 el de sarepehom?

- il vaa. it- De s-a sui m6ta,are si-l frdnteascarept n capul copilului9i s[ mi-lomoare

- Vai deminesi demine, c[ bine zici, fatamea;sevedeci i s-ausffusitmititelului zilele

$i, cu ochii pironiti la drobulde saredepehorngi cu mdinile nclegtate,deparcae legase ineva, ncepurtr -l boci amdndoul, a nigtesmintite,declo-

coteacasa.Pe cAndsesluteau3 le,cum vf, spun,numai acagi tatll copilului

intri peugf,, lamdndsi nacljit cavai de el.- Ce este?Cev-agisit, nebunelor?Atunci ele,viindu-Siputin tn sine, ncepuraa-gigtergeacrf,mileSi a-i

povesticu mareale despre tnmplarea eintdmplatl.

Omul,dupi ce e asculffi, isecu mirare:- Bre mulfi progtiamvf,zuteu n viatamea,darca voi n-ammai vdzut.

MaaA... uc n toati lumea $i de-oigasimaiprogtidecdt oi, m-oimai ntoarceacastr,ar denu, ba.

Asa zic6nd,ofli greu, egi din casi, fara si-qi ieie ziua bunf,,gi plecisuptrrat i amarit cavai de om

$i mergdnd l bezmetic,arasi $tieundeseduce,dupao bucatf, evreme,

oprindu-sentr-un oc, i se ntdmplAar strvadf,cevace nu mai vdzuse; n om

fineapulin un oboroc4 egert u guraspresoare, poi rapede-lngff,caSi ntacu dnnsul ntr-un bordeiu;peurml iar ie$ea,l puneaar cu gura a soare, i tota5a f,cea...Drumefulzise:

] natru = (aici) om iste{, degtept.

f drob = bucatl, bulglre mai mare (de sare).r a se sluti = (aici) a se strdmba.4 oboroc= vas mare, larg la guri, ficut de obicei din scoartl de tei.

- 195

I_



- Buna ziua, om bun

- Mulpmesc dumitale,prietene

- Da' ce faci aici?

- Ia, mi trudescde vreo doui-trei zile si car pocitul ist de soare n bor-

deiu,ca si am lumina, si nici ci-lpot...

- Bre, ce truda zise drumeful. N-ai vreun topor la indem0na?

- Ba am.

- Ia-l de coadi, sparge ci, 9i soareleva infra singur inliuntru.

indata ff,cu a$a,si lumina soarelui ntra in bordei.

- Mare minune, om bun, zisegazda.De nu te-aduceaDumnezeupe la noi,

eram si lmbitrinesc cardndsoarelecu oborocul.

,,incaun tont", zisedrumeful in sine gi plecf,.

$i mergAndel tot inainte,pestecdtva timp ajunse ntr-un satgi, din indm-

plare, se opri la casaunui om. Omul de gazdil, iind rotar, igi lucraseun car gi-l

injghebase, n casi, in toati intregimea lui; q-acum,voind sa-l scoati afarl,

trageade prolapr cu toati puterea,dar carul nu ie$ea.$ti1ipentru ce? Aga: ugile

erau mai strdmte decAtcarul. Rotarul voia acum sa taie ugorii2,spre a scoate

carul. Noroc insa ci drumeful l-a invilat sa-l desfaca n toate parfile lui, sa le

scoatf,afarag-apoi arasi si-l injghebe la loc.

- Foarte mullamesc, om bun, zrse gazda: bine m-ai invtrtat Ia uite-te

dumneata Era sd dirdm bunatatede casx din pricina carului...

De aici, drumetul nosffu, mai numiLrAndun nltiriu, merse tot inainte,

'pdnf,ce ajunse ara a o casi. Acolo, ce savadd?Un om, c-un fapoiu3h manA,

voia s-aruncenigtenuci din tinda in pod.

,,Din ce in ce dau pestedobitoci", zise drumeful in sine.

- Da' ce te framAntia$a,om bun?* Ia, vreausdzvArlnigtenuci in pod,Si apoiul sta,bata-lscdrba i-l bati,

nu-i nici de-otreaba...

- Ca degeabae trudegti,nene Poti si-l blastamicdt l-ai blastama, ab4r

n-are Fpoiul de scdrba.Ai un oboroc?

- Da' cum si n-am?

- Pune nucile intr-lnsul, ia-lpe umar gi suie-le rumugel in pod; tipoiul e

pentru paie gi f6n, iar nu pentrunuci.

Omul asculta,si treaba seficu indati.

Drumetul nu zabovi nici aici mult, ci pleci, mai numf,rdndSialt neghiob.

Apoi, de aici merse mai departe,pdna ce ajunseca si mai vada aiureagi

altanubdtie. Un om legaseo vaci cu funia degdt gi, suindu-sepe-o $ura4, nde_-I prolap = prljini groas6din lemn, bifurcati la un capit, de carese prinde jugul.

j ugor = fiecare dintre.] lapoi = furca (mare) cu coada unga 9i cu dintii drepti de fier.+ Sure= gramadl mare de paie.

-i;-



aveaaruncatoleacf, e fAn, rigea din rlsputeride funie, si urcevacape guri.Vacaagea umplit,$iel nu maiputeade ostenit...

- Mai omule zisedrumeful,acandu-giruce;darcewei s6 aci?- Ce si fac, ma-ntrebi?Da' nu vezi?- Ba vad,numainu pricep.

- Ia, hiramul ista e hirnisit de foame$i nu vreanici in ruptulcapuluisiviedupi minesus,pe astagurf,, i mandncedn...- Staiputrn,cregtine, i spdnzuri aca a fflnul si-l da os la vaci- Da' nu s-a rosi?...- Nu fi scump a tlr0te si ieftin la fainl.Atunci omulasculti,givacascapf, uviafi.- Bine m-ai lnvltat, ombun Penff-un ucru de nimica,erac0tpecestr-mi

gAtui aca

Aga,drumefulnostru,mir6ndu-se ide aceastlmareprostie,zise n sine:,Mdtatot s-ar i putut ntdmpla adeiedrobulde sareos depehom;dar si carisoarelen casi cu oborocul,si aruncinucile n podcu fipoiul gi si tragivacapeguri, la fin, n-ammaigandit "

Apoi drumeful e ntoarse casigipetrecu6ngA i sAi,pecari-isocotimaicuduh decAt e cei ce vieuse n calatoria a.$-am ncalecat e-o$ea, -amspuspovesteaga. -am ncilecatpe-ooati,$-am pus-ooata. -am ncllecatpe-ocap$una,iv-amspus,oamenibuni, o mareminciuntr

- tn



Jon Lr.+ca &,rc;.qia,le- 1852-1912; dscutn satulHaimanale,6nga fiie5ti: proza-

tor gi dramaturgde renume

-

D-l Goe...

Ca sa nu mai ramiie repetentSianul acesta,mam'mare,mamilica Sitanti

Mita au promis tAnirului Goe s[-l duci-n Bucuregti de 10 mai.

Putin ne importi dacf,aceste rei dame sehotdresca pardsi ocul lor spre

a veni in capitala numai de hatdrul fiului gi nepofelului lor. Destul ci, foarte

dimineafi, dumnealor, frumos gitite, impreuni cu tanarul Goe, agteptaucu

multa neribdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat are rebuia si le duca

la Bucure$ti. Adevirul e ca daci se hotzregtecineva sd asiste a o sarbatoare

nationali agade importanta, ffebuie s-o ia de dimineata.Trenul in care se vor

sui ajunge n Gara de Nord la opt fara zece a.m. D. Goe este oarte impacientat

$i, cu un ton de comandi, zice incurcat:

- Mam'male De ce nu mai vine?...Eu vreau si vie

- Vine, vine acum,puigorulmarnii rispundecucoana.

$isarutl pe nepofel;apoi i potriveqte alaria.

Tanarul Goe, poarti un frumos costumde marinar,pilarie de paie, cu

inscripfiape pamblicL Ie Formidable,qi subpamblica biletul de calatorie nfipt

de tanti Mita, cA,,a$a in barbatii biletul".

-Yezi ce bine-i sade ui - zicemam'mare cu costumulde marinel?

- Mamito, nu ti-am spusci nu se zice marinel?

- Da' cum?

- Marinal...

- Ei, ziceti voi cum stiti; eu zic cum am apucat.Aga se ziceape vremea

mea, cdnd a ie$it intAi moda asta a copii - marinel.

- Yezi, cf, sunteti proasteamindoui? intrerupe tAnarul Goe. Nu se zice

nici marinal, nici marinel...

- Da' cum,procopsitule? ntreba anti Mita cu un zAmbet impatic.

- Mariner...

- Apoi de n-a invitat toata umea cafieca d-ta zice mam'mare,gi iar

sf,rutf,pe nepofel si iar ii poffivegte palfia de mariner.

Dar nu e vreme de discutii filologice: sose$terenul - $i nu sm mult.

Trenul esteplin... Dar cu multa bunivoinli din parteaunor tineri politi-cogi, cari merg p6na la o stalie apropiati, se fac locuri pentru dame. Trenul a

'18-



----------

plecat...Mam'mare Sifacecruce,apoi aprindeo figarl... Goenu vreasl intrein cupeu; reasf,Sadi n coridorulvagonului u bdrbatii.

- Nu ... nu e voie strscoti capulpe fereasfra,mititelule ziceunul dintretineri ui d. Goe,gi-l fage pufin napoi.

- Cetreabaai tu, urdtule?zicemititelul smucindu-se.

$i dupace se strdmbl a urdtul,se spdnzuri ar cu amdndouamiinile devergeaua ealami $i scoatear capul.Dar n-apuctr tr trspunzh evaur6tul,gimititelul gi retragengrozit capulgol in[untru gi-ncepe i zbiere.

- Mamitoo Mam'maree Tantii- Cee? Cee?satcocoanele.- Si opreascf, biari Simai tareGoe, bltand din picioare.Mi-a zburat

pAlAriaSf,opreascAAlTot ntr-un timp, iacltf, conductorulntrasf,vazl cines-asuitde a stafia

din urm[.- Biletele,domnilorCocoanele rati bileteledumnealor, xplicindu-i d-lui conductor,dece nu

poate iGoestr acaacelagiucru: iindcl biletulera n pamblica alf,riei, i,dacia zburat llf,ria,firegte trazburat upamblicf, icubilet cu tot.Daraveabilet...

- Parol Chiar eu -amcumparat ice anti Mita.Conductorulns[ nu inlelege,pretindebilet; dacl nu, la stafiaapropiat4,

trebuiesd-l dea os pe d. Goe.A$a scrie egulamentul:actrun pasager u are

biletsi nu declarictrn-arebilet, se a amendhdeTei Si50 de bani,gi-ldl josdin tren a oricestafie.

- Dar noi n-amdeclaratlri?strigi mamifa.- Ce e vinovatbaiatuldaca -a zburatpdlaria? icemam'mare.- De ce a scoscapulpe fereastri?Eu i-am spusstrnu scoattrapulpefe-

reastri zicecu picaurdtul.- Nu-i treabadumitale Ce e amesteci -ta?zice antiMita urdtului...* Uite ce e, cucoand,-ziceconductorul trebuiesAphdti un bilet...

- Si maiplltim? N-amplltitlrl o dattr?- $i pedeasupra n leusi 25 de bani.- $i pe deasupra?...-Yezi, dacanu te astimperi zicemamita,Si-lzguduiepeGoede mina.- Cefaci, soro?Egti nebuna? u Stiice simtitore? zicemam'mare.

$i, apucAndu-lemina cealalti, l smucegtee a mamifaui, tocmaicdndrrenul,clanFninddin roate, rece a un macaz.Din smucinuau' mam'mareintr-unsens, ombinatA u clatanitura agonuluin alt sens, ezultA I Goe Si

pierdeun momentcentruldegravitategi se reazimhn nasde clantauSiide acupeu.Goe ncepesi urle... n sfdrsit,n-aucesf, aci. Trebuiesf,sehotf,rasctrplati biletul, pe carearesi-l taie conductoruldin carnetul ui. Picat instrde

- t9

-



palrrie ...Ce-osf, facf,d. Goe a Bucuregri u capulgol?$i toateprivlliileinchise ...S-ar ntrebaoricine, carenu $tieceta grija aremam,maresi c6taprevedere. umerastrplecebiiatul numaicu palariadepaie?Dacase-ntimpllsI ploui, ori rtrcoare?$i mam'mare coate in saculetul i un beret ot din uni-formacanonierii eFormidable.

- Te mai doarenasul,puigorule?ntrebamam'mare.- Nu... aspunde oe.- Si moardmam'mare?- Samoara- Ad', si-l pupemam'mare,6 rece

$i-l pupa n vdrfulnasului;apoi,agezdndu-irumosberetul:- Parca-i ademaibinecu beretul ... icemam'mare cuipdndu-lanu-l

deoache,poi l siruti dulce.

- cu cenu-i gadeui bine?adaogi antiMita, si-l scuipi si dumneaei i-lsAruA.- Lasal incolo ca preae nu gtiucum ...Auzi d-ta pillrie noua9ibile-

tul zicemamila,preff,cdndu-seoartesuparam.- Sa ie el sdndtos,f,poartemaibuna zicemam,mare.Dar mamilicaadaogi:- Da' pemamitrica-o pupi?- Pe inenu vreau ziceGoecu humor.

- Asa? icemamita. asi ...gi-gi coperachiicumdinile ise ace apl6nge.- Las' cagtiueu ci te prefaci iceGoe.- li-ai gisit pecinesi-ngeli zicemam'mare.Mamita ncepesLrdzh; coate in siculef cevagi zice:- Cinema pupa...uite ...iucalataMamitapupl pe Goe,Goe pemamila,gi luandbucatade ciucalatf,,ese

iar in coridor.- Puigorule, u mai scoate apul pe fereastra ... lucru mare,cit e de

degtept icemam'mare.- E cevade speriat, arol adaogi antiMita.Pe cind Goe gi minca afaraciucalata, ucoaneleedau n vorbtrde una,

dealta...Trenulalearga cumdinspreCrivinac6treperig.

Mam'marese idici batrane$tei seduce n coridor:- Goe PuiSorule Goe GoeGoe nicaieri.

- Vai de mine fipa cocoana,nu-i baiatut

bliatul$i toate cucoanelesar...- A cazut din tren baiatul tato,mor

-fit-

Undee bliatul?...s-apripidir



-

Dar deodat6,u tot zgomotul renului,seaudbubuiruri?nusacomparti-mentuluiundenu intra decdto persoana.

- Goe Maictr Acolo e$ti?- Da- Aide zicemam'mare,e$iodataNe-aisperiat.

- Nu pot zbiafi Goedinauntru.- Dece ...edoarea ninra?- Nu nu pot...

- E incuiatl zice mam'mare,vrnnd si deschidApe dinafari.

- Nu pot deschide zbiafi, Goe disperat.

- Vai de mine ii vine rtru baiatului inauntru

in sfirgit, iacifihconductorul cu biletul: primegteparalelegi libereazf,pe

captiv,pe care toate trei cocoanele l slrut?idulce,ca gi cum l-ar revedeadupi

o indelungatAabsenta.$i mam'mare se hotar[gte si stea n coridor, pe un gea-mantan sfrAin, str ptrzeasci pe Goe, si nu se mai intdmple ceva puigorului.

Puisorul vede o linie de metal in coltul coridorului, careare a capitul de sus o

masina cu mdner. Se suie-n picioare pe geamantan,pune m0na pe mAnerul

masinii gi incepe s[-1 trag[.

- $ezi binigor,puiule sanu strici ceva zice mam'mare.

Trenul igi urmeaz4drumul de la Perigcaffe Buftea cu mare vitezb.Dar pe

la mijlocul kilometrului24, deodatl se audeun guier,apoi semnalulde alarmi,

trei fluiere scurte,$i

trenul se opregtepe loc, producAndo zguduiturf,puternica

,,Cee? ce e?..." Tofi pasageriisar nspaimintati a ferestre,a ugi,pe sciri...

- Goe Puisorule Goe striga anti Mita gi se epedeafaradin compartiment.

Goe este n coridor... De ce s-a oprit trenul?

Cineva, nu se stie din ce vagon, a ffas semnalul de alarma. Din ce

vagon?...Asta e ugor de constatat;mani'.'elasemnaluluinu sepoatetrage decAt

rupdndu-seafa nnodata gi cu nodul plumbuit. Personalul renului umbla fbrfo-

ta examin0ndroatele tamponatecu toati presiunea,a$ade tamponateca-i tre-

buie vreo zeceminute mecanicului sa-si ncarce ar pompa de aercomprimat 9isa poataurni ffenul din loc. in toata vremeaasta,conductorii si'seful trenului

alergartrdin vagon in vagon gi cerceteazi aparatele emnalelorde alarmi.

Cine poate ghici in ce vagon era rupta a(a plumbului Si ristumati

nanivela? Ciudat Tocmai in vagonul de unde zburasemai adineauri paliria

marinerului Cine? Cine a ffas manivela? Mam'mare doarme n fundul cupeu-

lui cu puigorul in brate. Nu sepoate ti cine a tras manivela.

Trenul seporne$te n sfir$it, gi ajunge n Bucure$ticu o intdrziere de citeva

nrinute.Toata umea coboarf,.Mam'mare agezl frumosberetul ui Goe, l scuipa

re puigorsi nu-l deoache,l intreabadaci-l mai doarenasulgi-l sarutadulce.Apoi cocoanelese suie cu puigorul tn trasura$i pornesc n orag.

- La bulivar,birjar La bulivar ...

- 20r

-



Bar$r^ Stefavl.e.s,c.t'

DZla';,.av..e*,Aufica

O viz, caprin vis.O v\z limpede,a$acum era.Nalti, usctrfivl,

cu plrul alb Sicret, cu ochii ctrprui,cu gurastrinstrgicu buzade suscrestatf,n dintr depieptene,de anas n jos.

Cum deschidea oarta, i strreamnainte.Ea blga binisorm6na n sdngi-mizicea:- Ghici...- Alune- Nu.- Stafide- Nu.- Niut- Nu.- TufiAdulce- Nu.PAni nu ghiceam, u scoteamAnadin sfui.$i otdeauna0nulei eraplin.ii sarutammflna.Ea-midapArul n susSiml sAruta e frunte.Ne duceam a umbra duduluidin fundul grldinii.Ea gi nfigea urcacu caierulde n in briu 9i ncepea tr iagl $isi rtrsuceascf,

un fir lung9isubtire.Eu mi culcampespate i llsam alene apul n poalaei.Fusul mi sf0rdiape la urechi.M[ uitam a cer,prinfre runzeledudului.

De susmi sepf,reaci se scuturtro ploaiealbastrl.- Ei, cemai vrei? mi ziceabunica.Surisul ei m[ gidila ln cregtetul apului.- Si spui...

$i niciodati nu isprf,vea asmul.Glasul ei dulce mf, legdna;genelemi seprindeaugi adormeam; n6ori

tresiream$i o intrebam dteceva;ea ncepea trspuie,gi eu visam nainte.- A fostodatl un impf,ratmare,mare...

T



a

- CAt de mare?

- Mare de ot. $i-gi iubea mparateasaapeochii din cap.Dar copii n-aveau.

i Liparea iu cf, nu aveaucopii...

- Bunico, e riu si nu ai coPii?

- FireStecd e riu. Casaomului fara copii e castrpustie.

- Bunico, dar eu n-am copii 5i nu-mi pare iu.Ea lasa fusul, rddea, mi desfacea lrul cartontat in doui Sima siruta in

r13stetul apului.

Cdte o frunzdse desprindeadin ramuri si cidea legandndu-se. u miluam

:u ochii dupaea $i ziceam:

- Spune,bunico,spune.

- $i aga, i plrea grozav de rtru cf, nu aveaucopii. $i... nu mai putea de

:arere de riu ca nu arecopii... Intr-o zi veni la el un moSbtrtrin, batrAn,c6-$i

:arabarbape os de batran$i de coco$at e era.$i eramic, mic de tot...- CAterade mic?

- Poatesi fi fost, a$a, am ca tine.

- Va si zici, nu era nic, mic de tot...

- Era mic, da' nu a$amic de tot. $i cum veni ii zise:,,Miria ta, ai doi meri

n gridinf,, unul linga alrul, ca nu gtii cate suntramurile unuia gi care sunt ale

alruia;Si cflnd infloresc, nu Stii care sunt florile unuia gi caresunt ale altuia; $

aStidoi meri infrunzesc, nfloresc, se scuturtr$i merenu fag. Maria ta, sa$di ca

"runci cind or lega rod isti doi meri, impirf,teasao si rimdie greagi o strnascf,rln cocon cu totul $i cu toful de aur." Piticul se duse 9i impiratul alergtr n

gradina$i ciuti, ciuti peste ot locul, pAnddetepeste ri doi meri. Merii se scu-

:uraseri de flori, ci subei parci ninsese, ar rod nu legasertr.

- De ce nu legau od, bunico?

- $tiu eu?...Dumnezeu tie.. .

Era agade cald... agade bine in poala bunicii... o adiere ncetinicl imi

r;c-ore3 runtea... norii albi, alunecdndpe cerul albastru, mi ame[eau...

:chideam ochii.Ea spunea,spunea nainte,smulgnnd epede$iu$urel irul lung din caierul

-: in.

- $i segAndi mparatulce si faci, ce sadreagl ca merii s[ faci mere. Unii

:- sfatuiauca si-i ude mereu;Si -a udat mereu;altii ziceau str e deamai mult

..rare;9i imparatul atitiat toti pomii de ur imprejur. $i merii lnfloreau ln fitece

i:ptamana, gi se scuturau, gi rod nu legau. intr-o zi veni la imparat o babi

:.rrdna, bAtrani Sizbdrcita,ca mine de zbArciti, $i mica, mictr, ca tine de micf,.

- Ca mo$u' de mici?- Da,ca mogu'...

- Atunci nu eramici de tot...

E



- ASa mica de tot nu era.$i zise mparatului: ,,Mf,ria-ta,pdni n-oi mulge

un ulcior de lapte delaZdnaFlorilor, ce doarme dincolo de Valea Plnngerii,

intr-o cAmpiede mu$etelsi n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leagi rod. Dar

sl te plzegti, Maria-ta, ci indatf, ce te-or simti, florile incep sa se mi$te, si se

batl si multe se apleaci pe obrajii ei si ea se degteapta; a doarmemai u$or ca

o pastrre;Sivai de cel ce l-o vedea,ctr-lpreface,dupi cum o apuca-o oanele, nburuianf,pucioasi or in floare mirositoare,dar d-acolo nu se mai migca..."

- Dar ce, ai adormit, flacaul mamei?

Trestrream.

- A, nu... stiu undeai rirnas,.. a-a-a...ZAnaFlorilor...

Auzisem prin vis.

Pleoapele-mi cadeau ncdrcatede lene, de somn, de multumire. $i ma

simteam usor ca un fulg plutind pe o apacare curge ncet, lncetinel, incetigor...

$i bunica spunea,spunea nainte,si fusul sfdr-sfdrpe la urechi, caun bon-dar,ca acelecintece din buruienile in care adormisemde atdteaori.

- $i imparatul a incalecat e calul cel mai bun...

- Cel mai bun... ingAnameu de fricf, ca si nu mi fure somnul.

- ... $-a uat o desagicu merindegi a plecaaat...

- ... g-aplecaaat...

- $i s-a dus, s-a dus,s-a dus...

- ... s-adus,s-adus...

- PenAa dat de opddure

maregi

intunecoasA...-... tntunecoasf,...

- ... de nu sevedeaprin ea.$i acolo gi-a egatcalul d-un stejarbitrAn, 9-apusdtrsagele dpltAi si a inchis ochii ca sa se odihneasci.$i... pasamitepadurea

cdnta gi vorbea, ci era fermecati. $i... cum ii aducea$oaptede departe,de pe

unde ea eraca un fum, imparatul adormi, $i dormi, si dormi...

Cfind m-am de$teptat, unica ispravisg caierul.

Dar basmul?

Cu capul in poala bunichii niciodati n-am putut ascultaun basm intreg.

Avea o poal[ fermecattr,gi un glas $i un fus cari mi furau pe nesimtitesiadormeam fericit sub privirile si zimbetul ei.

- ?M



Cdlin 6.rqia,

lworul fermecaL

Cici demult, pe cdnd f6ceaplopul pere gi rachitamicaunele, rlia undeva

la poalelemuntilor, la o riscruce de drumuri, un potcovar vestit, carepotcovea

caii lui Flt-Frumos. Trebuie si Stiti c6 nu cu una cu doui se potcovesc caii

nlzdrivani; de aceea,cntriucenici veneau a el si invete megtegugul, ici unu'

nu rf,minea mai mult de o zi.

Nu gtiu cum se ficu, dar odati se nimeri str vinf, la ucenicie un baiat

tndrlznet gi priceput, care lnvita megtegugul ntr-un ceas gi dupi aceea elsingur, ntr-o zi, potcovi o herghelie de cai

[...] Megterul sebucura de ucenic, il indragi ca pe copilul siu. O singura

slabiciune aveabliatul: povegtile.Dactr vreun ctrlitor incepeao poveste,apoi

ucenicul se a$ezape o buturugi, igi propteat6mplele in palme, se uita in ochii

drumefului fdra si clipeasci, fara sa scoatao vorbi, fara sa-i pese ca ffece

vremea.$i potcoavelese opeau n foc, focul sestingea,se isa noapteasi calul

rAmdnea epotcovit

inr-o seari, aproapecle asfintitul soarelui,pe cdnd megterul se afla la uniarmaroc ndepartat,dupi porcoavedeaur9iargint,sosi o tipturi ciudati, depe alta

lumeparcf,,gi care,spremirareabiiatuiui, incepusi vorbeascan grai omenesc.

- Ehei, de mult n-am mai dat pe aici. Unde-i meqterul?

- Nu-i acasi.Dar ce ai cu el?

Pe bf,iat, cdt pe ce si-l pufrreascirAsul.Nu aveanici o asemtrnare u caii,

darcum ucenicul era istet, pricepu ci slutenia aceeaburduhanoasi, u picioare

lungi gi subtiri ca ata, nu putea fi dec6t puricele ndzdrivan despre care li

pomenise ntr-una din zile megterul slu.- Nu cumva egtipuricelenizdrivan?

- Da, eu sunt.

- Puricen-am potcovit inca, dar cred cf, nu-i chiar agade greu...

- Dar nici ugor.Fiecarepotcoavaffebuie si aibi noutrzeci$i nouf, ocale

de fier. Numai agaml simt u$orgi pot zbura n slavacerului ca sl aducpovegti.

Cdnd auzi ucenicul despre ce-i vorba, facu ochii mari gi un gdnd

nistrugnic li veni ln minte.

- Fii fara grijl, te potcovesc ndata.AFF focul, umflA foalele,careprinseri sa se vaite Sisi sufle in clrbuni.

Pe dattrvatra se lumina de jiratic, iar fierul se inro$i. Apuca apoi ciocanul gi

E



lncepu sf, battr zdravan,de se umplu toata potcoviria cu scdnteide aur, spremirareapuricelui ntrzdrivan.

Nu ffecu multa vreme gi prinse a-i potrivi puricelui potcoavele. Duplfiecare potcoavade nouizeci si noua de ocale,puricele spuneaca se simte dince in ce mai ugor,gi ci abia a$teapta i poatazbura. Dar baiatul,dupi ce fi batu

ceadin urma porcoavi, nu-l lntrebl cum se simte,ci dintr-o strritura l incilecicu nidejde.

t...] il purti puricele peste ape intinse gi lntunecate, peste muntriprlpastiogi, pestecetati Si mparatii, zburAnd n jos, zburdnd n sus, zburdndcavdntul, zburind ca gAndul,dinf-o parte in alta a lumii, chipurile si-l speriepebeiat, ca s4-i treaci pofta de povegti.Ucenicul nu se da batut.

- Ori mf, duci s[-mi arlti de unde iei povegtile,ori rf,mdn ctlare pe tinepinl fi s-or toci potcoavelede nori gi vlzduh.

[...] S-o fi albit saunu de spumepuricelenizdrivan de at6tazbor prin trtrri,de atAtea lrituri de pe un vdrf de munte pe altul povesteanu spune.Dar, duplvreme tndelungata,simtind ci puterile li slibesc din ce in ce mai mult Si cf,potcoavele se tocescde vlzduhuri, ii spusecu mdhnire bliatului:

- Scumpa-iplata potcoavelormele, dar n-am incotro. Te voi duce acolounde voie$ti,cacim-ai biruit...

$i, incovoindu-gi picioarele subtiri ca ata, siri din vdrful unui munte int-o

vale adAnctr, trijuiti de ur imprejur depiscuri semete,acoperitede brazi.Flori de

toate culorile eraupresirate pe pajigteaverde a vfi, iar miresmele lor scaldaucalntr-un abur copacii drepti ca lumdnirile. Totul in acea vale ptrreanemigcaf gi

floare, $i iarba, 9i ram. StAncilede la poalelemunfilor, albe ca omatul 9i btrtute cupiefte scumpe,ptrreaucf, ascultagi ele impreuni cu florile gi copacii un cdntecfermecat, care nu semina cu nici un cintec auzit vreodati. Venea cAnteculdininaltul muntilor, din adAncul pamdntului, din mireasma florilor, din luminasoarelui? Nimeni n-ar fi putut spune. Mai degrabf, era cintecul de bucurie dininima ucenicului, pentru cf, ajunsese n lumea povegtilor.Poatecd de aceeaoate

ln jur strreau uprinsedevraja cdntarii: Simuntii inalti, si st6ncilealbe,de a poalelelor, si copacii, $i iarba, 9i florile, gipamentulde sub talpile lui. CAnteculera nespus

de frumos 9i parc4nu se mai sfArgea.

[...]Uceniculpomi sf,cunoascf, aleaPoveStilor.Cdntecul ermecatl lnsofeapeste ot locul, cdnd veselca pdrAul,cdnd duios ca fognetulfrunzelor, cAnd iniStitca riddainile 1or.$i tot umbldnd baiatul prin acele ocuri tainice gi necunoscute, e

pomeni in fata unui izvor. Dar ce zvor Avea gipotull cu totul gicu totul de aur.Peucenic il cuprinseo setenemaipomeniti, dar cdndse apleci sa bea,alta ciud4enie:

din gipotnu curgeanici o pictrturade apa-Auzi din el un glas.Se apropiemai mult.

I gipot api carecurgecu purere.n

2M



Setea i pieri indata. Prin qipotul de aur curgeaupovegti9i legende.Rezematde

uvor, prinsesi-l asculte.'Glasul ermecatspunea egendele lorilor, ale pasarilor,

rovegtilemunfilor,poveqtile oinicilor.Glasuleraneobosit.Cum sf6r$ea poveste,

lncepeaalta,gi apoi alta, care de caremai minunat6gi nemaiauzita.Pe ucenic l

cuprinseo vrajirSiuita de sine,uita de tot. Nu vedeanimic in jur, nici cdndsoarele

rasareagi apunea,nici c6nd luna cobora in pir6iaul din vale, nici c6nd frunzeleropacilor se scuturau.N-auzeanici guierulcriva{ului pe crestelemuntilor, nu simlea

bataia loilor in obraji,nu-i eranici fcrame, ici sete.Asculta povegtilegi legendele

:are se impleteaucu c6ntareaaceeamdriastrd in inima lui. $i cum se sfdrgeapoveste,ncepeaalta,Eiel n-aveadeundesagtieca n jurul izvorului cu gipotulde

aur rasareau n fiecareprimivari alte flori, ci alti nori se alungaupe sus,ca arboriipecare-ivdzuse a inceputdrepfi ca umAndrileerauaplecali,batranigi scorburogi,

si ca alti copaci tineri se ridiqaserf,demult, &"p[ ca lum6nirile, sprepiscurile

semefe le muntilor. Glasul ermecatnu ostenea.Cum ispriveao legendi, tncepeaalta i pe nici una n-o spuneade doua ori. Izvorul cu gipotulde aur curgeaparca

drept n inima ucenicului gipovegtileauzitese a$ezau napestealtasub fruntea ui,

ca ntr-o carte.Uceniculnu segAndea ecdtaun singur ucru:si audacAtmaimulte

poveEti, it mai multe, caapoisi le duca n lume.Glasulpirea fari sf0rsit.De cAte

ori a incercat si se ridice, de atnteaori izvorul incepeaalti povestegi o vrajl

nelamurital fineaacolo egatcu frrnii nevazute.

intr-o zi se ridicir in picioare 9i voi si plece,dar picioarelefi ramf,sesera

nemigcate.Glasul fermecat tocmai incepuse ,Povesteazvorului cu gipotul deaur".Se tezernadin nou s-oasculte.$i din povesteafla el ce trebuiesa acapenffu

a scapade vraja acelor ocuri, ca si poati ducemai departepoveqtile n lume.Nu

:r-rai tdfupe gAnduriSi,cu un cosorce*l avea n cingatoare, rinsesasape, i vada

adAncimea ipotuiuide aur in trupul pam1ntului.Nimeni nu ne poatespunecdt o

:1 sipat. Deodati insa glasul fermecatse opri. Se opri qi cdnteculgi ucenicul se:ufunda.nff-un somnadAnc.Candse rezi, se vazu la margineaunui rdu, intr-un

.oc cunoscut,pe unde copiiarise.Fruntea i era greaSi fierbinte.Se aplecasa a

:D&Si $i-oracoreasci.Pedat6 nsi se eri gi scoase n strigatde uimire. iSi vizuse.-iripul in api. Parul ii era alb ca omatul, obrajii zbtrcitt, spinarea ncovoiati,

:umai ochii ii erau ineri gi Limpezia$acum si-i Stiael. Trecuserf,, evede,mulfi

ni fara s[-gi deasearna.si aduseamintede megterulpotcovar.

Porni si-l caute. n acea dscrucenu mai era nici urmi de potcovirie.

intrebape oameniipe care-i ntAlni:

- Nu gtii unde s-amutat potcovarul?

- Carepotcovar,mo$ule?

- Acela carepotcoveacaii lui Fit-Frumos... Caii ndzdrivani...- De aqaminune nu sepomenegte rin partile noastre.Dar sa-l intrebam

ce cel mai birtrdn om din sat.

- zul



Omul cel mai bahan din sat a dat din umeri, spundndcf, multe a vizut $iaatzittn cei o suti de anipe care-iduce-nspinare,dar deun asemenea otcovar

nici pomeneala.

S-a mdhnit ucenicul potcovarului ca nu-gi poate afla megterul,dar fiind

infelept nu i-a fost greu sf, priceapa ci vremea mAturasede mult cenu$a

ff,urarului. in cele din urml pomi prin pra si spuni povegtilepe care e auzisein valea aceeaminunati.

iIII

- 2$



Petre Jspi,.esc'.^

garea tn bucate

A fost odatf,ca niciodata...

A fost odataun imparat. Acest imparat avea fei fete. Rf,minind viduv,

toati dragosteaui el si-o aruncaasupra etelor.

Ele mf,rindu-segi vtrzdndsArguinlace puneaparintele or ca str e creasci

pre ele, s[ le invete si sa e pazeasca e orice riutati Sibdntuieli, se sileau$i ele

in toati puterea lor ca sl-l factr sa-$i uite mnhnirea ce-l coprinsesepenffu

moarteamumei lor.

intr-una din zile, ce-i vine lmplratului, ci numai intrebl pe fata cea mai

mare:

- Fatamea, cum mi iubesti tu Pemine?

- Cum si te iubesc; tata? aca, eu te iubescca mierea, r[spunse ea, dupi

ce segdndi ce lucru poate fi mai dulce pe lume.

Atita o taie capul pe d6nsa,atAtavorbi.

- Sa-mi trtrie$ti, ata mea; sa-mi facA Dumnezeupartede tine.

$i lntrebAnd9i pe fata ceamijlocie:

- Dar tu, cum mi iubesti pe mine, fata mea?

- Ca zaharul, ata.

Atita o taie 9i pe ddnsacapul si atdta ispunse.

- SA-ddeaDumnezeubine, fata mea. Sama bucur de tine.

Pasf,mite etele acesteaerau lingugitoareSi Stiausi-gi arate ubirea citre

oarintele or mai mult decnto aveau.

imparatul sebucurf,cit un lucru mare cAnd auzi de la fetele lui cele mai

mari cdt il iubesc.El socoti ci altfel de iubire nu poate str ie decdtcea dulce ca

miereasi ca zaharul.

$i uitAndu-sesi la fata ceamai mici, ce sta mai deopartegi cu sfialtr, o

intrebi gi pe dansa:

- Cum mi iubeSti u, fata mea?

- Ca sarea n bucate, tattr rispunse $i ea cu fata senina, zdmbind cu

dragoste iasca9i lisindu-si ochii in jos, de ruginectrvorbi gi ea.

Ea seru$ina,biet, vazdndctr atl-stru o bagase9i pe ea n seami, ca o mai

mici ce era.

CAndauzird surorile ei rf,spunsulce deteeatatalui 1or,pufnirl de rns si-si

intoarseri fetele de citre dAnsa.ar tattrl or se ncrunti 9i,plin de supdrare, ise:

w



- Ia f[-te mai incoa,nesocotito, i ne infelegem a cuvinte

N-auzigi tu pe surorile tale cele mai mari cu ce fel de dragostemf, iubescele?Cum denu te-ai luat dupa dAnsele a si-mi spui cdtadragostedulce ai Si tucatre tatal tiu? Pentru asta oare mA ffudesc eu ca si vi cresc Ai si vi dauinvifatura cum altele sa nu fie in lume ca voi? Sate duci de la mine cu sarea acu tot

Cand auzi fata ceamai mici a imparatului urgia tatalui sau, ce cidea pe

capul ei, intra in fundul pamdntului de m6hnire caci se suparase ati-siu gi,incumat6ndu-se, ise:

- Sa ma ierfi, tatf,,ca eu n-am vrut si te supar.Eu am socotit cn minteamea ci dragosteace am catre tine este,daci nu mai presusdecAt a surorilormele, dar nici mai prejos decdtmierea si zahlruI.

- Auzi, auzr,o intrerupse atl-sau; Simai ai obraz si te atingi de suroriletale celemai mari? S[ te duci de la mine, fati neruginati,ce egti,si nu-[i mai auzde nume

ii inchise gura gi o llsi plAngdnd.Surorile vrura si o mnngdie, dar cu niqte cuvinte atingatoare,care fi

ficeau mai mult riu decdtbine.

Fata cea mai mici a impiratului, dacdvhzu cirnici surorile nu o crufi, igipusenldejdea in Dumnezeugi se hotari si pleceunde mila Domnului o va duce.

isi lua deci din casa parinteascf,un rdnd de haine proasre 9i vechi gi

pribegi din sat n sat,pf,na a curtea unui alt imparat.

Ajungdnd acolo, stitu la poartd.

Chelareasa vizu Sidacl veni la dAnsao intreba ce vrea: ea rispunse cieste o fattr siraca Si fari de parinli, gi ar vrea si sebage a stipAn, dac[ ar gasivreun oc.

T



Tocmai atunci iesiseajutoareachelareseisi ar fi voit sa bagepe alta. Se

uiti la ddnsa chelireasa,cu ochi pltrunzatori, gi i separu a fi buna si o ia pe

d6.nsan slujba.

Fata de imparat mai fu intrebati ci ce simbrie cere gi ea rispunse ci nu

cere nici o simbrie, firi dec6tsi slujeascio bucattrde vreme

Sidac[ slujba ei

va fi vrednictrde vreo simbrie, sf,-i deaat6tcdt va face.

Chelireasasebucurl vtrzdnd-oca rlspunde agade cumintesi o lui si-i fie

ajutoare. i spusece are sa factrsi li detepe mdnl un vraf de chei din mai multe

ce avea.

Fata era cuminte gi degteapti.Ea incepu sf, dereticeprin cimara gi pnn

tiulapurilede la careaveacheile gi s[ puie fiecare ucrugor a rOnduialaui.

$i fiindca fi prindea mdna la frimdntat, la fiertul dulcelilor si la alte

bun6titi de mAncarece se afli prin cimarile lmparatilor, in grija ei furi lasateninurile cu{ii. $i cum oile n-ar fi Stiut sf, faci toate astea?MA rog, fati de

mparat nu era?

$i nu se ivi o cArteald din partea niminui, cici ea toate tainurile le

imparteacu cumptrni si cu dreptate,de nu-i gf,seanimeni nici o pirtinire.

Unde sf, stea ea la vorba desartl cu oamenii gi cu femeile cu4ii, sau cu

sueinii carii veneau?Unde str asi din gura ei vreo vorba fari cumpat, ori si

a-rculte e la cineva vreo asemeneaorbi, cf, se ruginagi glsea ea cuvinte destul

ie cuviincioase cu care si inchizl gi gura ceamai farfara.

Ea nu sta a taifas cu slugile ori cu slujnicile cu{ii, ci, cind igi gaseacite

:rifica vreme de repaos,citeape carte.

Toti cu totul aveau sfiala de dAnsaSinu-i gisea nimeni vreo fapta caresi

le deadreptul a-i atilmavreun ponos de coadtr.

Vestea despre vrednicia gi smerenia ajutoarei de chelareasi ajunse

:umaidecit $i la urechile impf,ritesei. Ea dori s-o vazd. Iaril daci sq infafl$a

,nnparitesei,ata de imptrrat$tiusi se arate$i strvorbeasci din inimA curati, firi:refacatoriesi far4 multa hdrlzneall.

Imparateasaprinse a o lndrigi. Ea banui c[ ajutoarea de chelareasanu

:oate si fie de neamprost.

t...] Si a$a um vi spusei,mpirtrteasaui pe fat6, ajutoarea helaresei, e

iinga dinsa.

Unde se ducea mpiriteasa, mergeasi ea; c6nd se punea impariteasa la

iucru, lucra gi ea.Apoi, lucrul ce iegeadin mAna ei era margaritar,nu altceva.

Din toate, din toate, cuvintele cele intelepte ce iegeau din gura ei plicuriimpardteseimai mult decdtorice. Ce s[ intindem vorbi multA?Ajunsese sa fie

redesplrtritl de implrtrteasa.O iubea impf,r4teasa a pe copiiul ei.

zLL



Se mira gi imptrratulde atdtaalipire a lmpf,ritesei ctrtreaceastaatl.Acest mparataveaun fecior singur a plrinfi. Tati-siu gi mum[-saseuitau adtnsul ca la soare.Nu mai puteaude dragul ui.

$i mergdnd mplratul la un rtrzboi, utrsi pe fiul slu cu ddnsul, asAsedeprinzlcu ale 6zboaielor. colo, nu gtiucumse f,cu,nu gtiucumse

drese,i

numaice l adusera casai.nit.

S[ fi vlzut acumpeml-sa lliri 9ipldnsete. u maigtiacestr-i ac6castr-lvindecemai cur6nd.Noptile le ftrceazile priveghindu-la boall. Iari dactroajunse boseala enu maiputeasta n picioare,mpf,rf,teasausepefataei dincastr, apeun om de credinp, si ingrijeasctre dinsul,gi apoi,cdnduna,cindalta,eraunelipsitede dngapatulranitului.

Cuvintelecele blAnde9i inlelepteale fetei,mingAierileei celedulci Si

neprefacute,smereniaei degteptaran inima bolnavului o simtire ce nu oavuseseAnaatunci; ar mai mult decit toate,cumgtiaeasi umbledebinisorcind ii primeneaanele, acupefiul de mpf,rat tro iubeascicapeo sortr, icipareci-i alinadurerilec6ndpuneaeamAna erinile lui.

inn-un dupf,-prdnz,upf, ese icusemai bine,cind stadevorbacum[-sa,el ii zise:

- $tii ce,mamtr,mie mi-ar fi voiasi mtr nsor.

- Bine,maicutf,, ine. Mai binedetanar,decAt a ntri in valurile umii.

Si-ti cautemaicao fatl bunl de mptrrat, i deneam,9i de ffeabf,.- Ea e gf,sia,mami.

- $i cine este? O $tiueu?

- Sanu te superimami, daci ti-oi spune.Mie mi-a rtrmasnima la fata

dumitaledincasa.O iubesc,mamf,, apesufletulmeu.Din cite fetede mpArafi

Side domniam vizut, nici unanu mi-aplicut ca ddnsa.Eami-a robit inima.Se lmpotrivi impf,rf,teasa arecum, drmi ea; dar nu fu cu putinfdsi

lntoarctr ornirea iului ei de a aceasttrnsuritoare.

Dactr i.eugivtrzuci altfelnu sepoate,gici fatace-gialese iul ei sf,o iadenevastiestecuminte,blAndf,, u buni judecattr, i mai presusde toateestesmeritf,, institaSivrednicf,, e nvoi Siddnsa.Rf,mase cumstr nduplece ipeimpiratul, tatil baiatului,ca strprimeasclsi ddnsulalegereaiului lor.

Pentru aceasta u fu maregreutate;cf,ci at6t muma, cdtSifiul cf,eurf,curugtrciune i lf,udarlpe fati cumgtiurtr i mai bine.

Logodiri deci mptrratul i lmptrrf,teasaefiul 1or.

' Candncepuriafacepoftirile anuntl, logodnicaiului de mpdrat e ugf,

cu cerul,cu ptirnnntul a a nunti si pofteascigipe mpiratulcutare, etatil eiadici; se eri insf,d-aspune uivaci este ataacelui mpirat.

SocriiprimirAsa-i acavoiagipoftiri la nuntf,9ipeacel mptrrat.

- 2r2



in ziua cununiilor venirAtoti musafirii la nunti. Se lncepuri veseliile si

linura toathzita, ca la imparati, de ce s[ zici?

Searase intinse o masi de-alea mparategtile,cu fel de fel de mdncdruri,

de baumri, de plicinte $i de alte bunatiti, de si-ti lingi 9i degetelecAnd e vei

mAnca.

Mireasaporuncise bucatarilor ce bucate strgiteascf,.Ea insi cu mdna ei gati deopartetoate acele feluri pentru un musafir.

Apoi dete porunca unei slugi credincioaseca s[ bage bine de seam4ca

aducflnd a masa bucatelegltite de ddnsa,str e puie dinaintea mptrratului

poftit duparugiciunea ei. Dartr si ingrijeasci strnu le puie dinainteaaltcuiva,

ca e primejdie de moarte.

Sluga cea credincioasa icu intocmai precumi seporuncise.

Dupi ce se a$ezari oti poftitii la masi, incepuraa mnncagi a seveselicdt

fu sepoatespune.imparatul cel poftit, adectr atal miresei, mAncagi nu prea.

inca de cdndvenise,el se ot uita la mireasf,gi pare ca-i ziceainima ceva,

Ceranu-i veneasd cr.eazd,chilor.

Pasamiteel igi semuiacopila, 9i neputAndu-sida seami de cum ajunsese

ea si se mirite dupaun fecior de imparat, nu cutezi sir zi.citnimtrnui nimic.

Yezi ch trudele gi necazurilece suferisebiata fatf, o schimbaserf,de cum

o Stia ata-sau.

$i, indemnAndu-se epofta cu caremAncaumesenii, ar fi voit si dAnsulsananAnce gi si se veseleasci; dara dupf, ce gusta o dati sau de doui ori din

oucate,se opri. Sluga care i aduceabucatele e ridica intregi, neatinse.

Se mira acest mpirat cum de toti meseniimlndnci cu pofta nigte bucate

;are penffu ddnsuln-aveaunici un gust.

Se ncumesesi intrebape vecinul din dreapta.Acesta i rispunse ci astfel

ie bucate bune n-a mAncat de nu tine minte. Gusti gi lmprlratul din talerul

'.ecinului,gi vazu cd bucatelesuntbune. Asemenea icu si la vecinul din stAnga.

ii lasagura apf, dupabucatelecele bunece gustasede la vecini; foamea iJa zor si imbuce si el; dari cine puteastrminince bucatelecare le aducea ui?

Rabd[ ce rabdi; de rusine lua el cdteodati Sidin bucatelece i se aduceau,

'a sa nu se facf, de r0s intre meseni, dar lncolo nimic. in cele din urmf,, nu se

nai putu opri, ci, ridicdndu-se :n sus, zise cu glas mare:

- Bine, impdrate,m-ai chemat a nunta fiului tiu ca s[-ti bati joc demine?

- Vai de mine, m1ria-ta cum se poate str-ti treaca prin gAnd una ca

:"-easta?Dupa cum vede toata adunarea, e cinstescAipe dumneataca pe tofi

,'eilalti imparafi, fara deosebire.- Ba si mi ierfi, imptrrate,bucatele tufuror mesenilor sunt bune de

mincat. numai ale mele nu.

2t3



Se facu foc de supirare imparatul socru gi porunci ca numaidecAtsa vie

bucitarii si-Si deaseami de ceeace au ficut, 9i vinovafii sa sedeamorfii.

$ti1i ce era?

Iaca mireasag4tisetoate bucatelepentru tati-siu fara sare,ci numai cu

miere gi cu zahar. Chiar samita de dinaintea lui era plina cu zahar pisat, gi

degeaba ua bietul imptuat cu cutitul din sarnitace credeael ci este cu sare$ipunea in bucate, ele, in loc si se facdrmai bune de m0ncare,se faceau6i mai

dulci de pe cdt erau,gi mai citrinite.

Atunci se ridici mireasa n sussi zise imparatului socru:

- Eu am gitit bucatelepentru imparatul ce s-a supi,rat,Si iati pentru ce

am fd:cut-o:

Acest imparat estehta-meu. Noi eramtrei surori in casapirinteasca.Tata

ne-a inffebat intr-o zi cum il iubim noi. Surorile mele cele mai mari, una ii

rispunse ctr il iubegteca mierea, altaca zahtuul Eu il zisei ca il iubesc ca sareain bucate.Aga am socotiteu cii nu sepoatemai multa iubire decAtaceasta. ata

s-a suparatpe mine $i m-a gonit din cas6,. umnezeunu m-a lisat si piei $i,prin

muncf,, cinsteSihimicie am ajuns unde mi vedefi. Acum am vrut sd dovedesc

tateici farAmiere Si arAzaharpoateomul si ffaiasci, dar fdrasarenu, d-aia -am

gatit bucatele fara sare.Judecati dumneavoastricu minte imparateasci cine a

avut dreptate.

Tofi mesenii intr-o giasuiregasiracu caleci pe nedrept a fost fata gonita

din casaparinteascl.Atunci tatil fetei marturisi ci n-a Stiutsaprefuiascaduhul fetei saiesi si-a

cerut ieftaciune.

Fata,$i ea,i-a sArutatmAnagi a cerutsi dansaertaciunedaca apta ei l-a

suparat.

$i sepuserape o veseliegi pe o petrecere e se dusevestean lume.

Tatal fetei se veselea,nu se veselea,dar socrul gtiu ca se veseleagi se

mdndreaca a dobAndito a$anurori, si de viti buni, si inteleapti, qi harnica.

Eram Si eu la nunti impreuni cu chelegul la care se tupileazaprintred-voastrf,,cinstiti boieri. Multe ciolane, doamne,mai cizurd de la aceamasx,

gi, care cum cidea, tot ln capul chelului le da.

$i incalecaip-o $ea,gi v-o spuseid-voastrf, $a.

$i incllecai p-o lingurtr scurti, sd riiasci cine asculta.

$i mai tncilecai p-un fus, sa riiasca gi cel ce-aspus.

ru

2t4



A -xandnv. Mift^ra

Ydcald *i TfinolalrtPtrcali Si T0ndal[ au mers

mpreunf,prin lumeo bunl bucatd ermp. $i, iaclttr, nff-o noapte, upacesrabatusertrn drumplin de hfirtoape,pe cAnderau sfirgifi de obosealtr, uejuns intr-un sat. in sat, oamenii se

.-ulcasertr.Nici o luminiF nu mai=clipea e a feresfie.

- Am ajuns prea tArziu s-aloculuiPlcali.

- Ca sf, mai supf,rim pe cineva aceasulacestaar lnsemnasi ne facemun mare p6cat, Si-a dat cu ptrrereaTandale.

- Mai binestii cemf,gdndesc?adormim n bisericl.- Asae. Binezici.Tot nu enimeniacolo,acum, n miezulnoplii.- Ne odihnimpecinste,peunadinte rogojiniledin biserica.- $i, dis-de-dimineatl, omimmaideparte.- Darunde-o i biserica?- Uite-opeculmeadealului, hiar inga cimitir...- Si nu-i trezimpemorti- Sanu-i trezimpeoameni, -or fi truditi demunci.

' $i urci ei, am6ndoi, anigteumbre,pe deal.Ajung in cimitir strabatpeo potectr, rintre morminte,dar cdndsf,pigeascan bisericl, risuni o vocegroas6:

- sa irnpatim sacul cu galbeni in zece vocea venea,neindoios,dinluntru.

- Dec, u cezici, Pf,calf,, e-o i? $u$ote$te,irat,TandalA.- Zic cf,sepefieceaiciun lucrutareciudat.- Sf,ne dim mai aproape i s-ascultamemeinic.

S-apropieei ugor si, tn lumina ferittr sub oboroc a uneicrlpf,turaugii,zirescmai mulli barbati.Unul din ei rostea:- De cesi-mplrtim galbenii-n ece, ind noi toti suntem oua?

oprit

pnn



Suntem oui, e drept,glf,suiaar acela areavea oceagroasi, nsf,cum

estendeobgteegeaa noi 6lharii, capitanului andei secuvin nuuna,ci doutr

perfidin prada

- I-o bandi de tllhari mai gopteqte[cal[. Au strvflrgitn af Si-Simpart

galbenii.Numaici socoteala e-acasi u sbpreapotrivegteu ceadin tArg...

$i il invata, ndatl, pe Tdndall ce trebuiesf, actr.$i fiindcA n dnda,sub

mastr, e aflaunigtegiulgiuri, igi iau de-acolo outr9i se nvelescn ele.

Pe urml, T'Andala,u glasul nfundat, ncepe tr osteascA:

-'De ce esirlti, mii, voi, mo4ii, din morminte?

- Pai,cumsf,nu iesim? i rispunsePtrcala,lael de nfundat,cf, noi, cit

am trtrit, am fost lipsili de bunitltile lumii. $i-acu am auzit, ne-a spusun

spiridug, tr s-argasi n biserica iste Alharistipdnipe-unsacdegalbeni efuifi de

la oameni...- $i voi cedoriti?C0te-un alben?

- Da, dorim fiecaredin noi c0te-un alben.$i peceinouf,hoti ampofti

si-i avemalaturi n morminte,acoperili utardnidevii, casi se-nvetemintesi

nu mai efuiasca enimeni.

Talharii din biserica, dnda inceputsAglisuiascl Tindala, mpietriseri.

Dar cind l-au auzit9i pe Picalf,ci ei, cei raposatri,r pofti si-i aductr e holi

aliturea, n morminte,gi si-i ingroape evii, au nceputsi fipe:

- S-a sprivit cu noi Peundesa ugim?$i caremaidecile s-au ipustitpeugadin dosul areia andala,a esire,edacdte-un icior n spate, a si-i ajutesl

sepravileascf,e povimigmai esne...

C0ndau rimas numai ei singuri,Picall si Tdndalaau intrat in bisericf,,

rizdnd, dese ineaucu miinile depdntece.

Nistrusnicirtrposati i plini devoie bunf,erau

l ;aLiel *i cei zece feciori

Vai de feciorul care-gi zgonegte aHl din pragul caseisale,ci fapta lui nu

poate fi iertata.

Un tati avusese ece eciori. $i-asacum se tttampla cdteodatf,, -a apucat

bitrdnul sa-si deatoati avereacelor zececopii.

A impAdiro ?npfii drepte.

- O samin6nc la unul, m-oi odihni la altul... Ci sunt copiii mei gindea

bitrAnul.Putini vreme dupi asta,pleca a fiul siu cel mare.

- Voi sta la el la masi isi zicea atal.

2L6



Dar buna prevedere l face sa-si ia cu el bucate ce mai aveaprin casa:

;uFna brdnz6,, ita 9i vin.

Baiatul cel mai mare st[tea la masi cu sotia gi copii. CAndvede prin fe-

--esractrvine tati"l, ncepesi ascundi subpat sffAchinileSioalele cu m6ncare.

- Ce str-imai dlm si lui? zice $i soata.N-avem destulcopiii noqtri, ca sf,-i

:rinim?

lnni bitrdnul in castr.

- Ei, ce mai faceti? fr intreba.Ad stat a masa?

- Am stat rispunde iute feciorulcel mai mare.

- Plcat - mai glasuiegtebatrdnul - vi adusesemaicea in traista nigte

:*rmieni de leac.

Cauta n grabl nora in traistasi afla inf,untrubt6nza,pita 5i vinul.

-$i-acuma

plec - a spusbaftanul- mdncativoi singuri ce-am adus.'.

Vizuse, pf,strmite,cum se ngramldeau pisicile si cninii pe sub pat, ca si

r-in6nce mincarea ce fuseseascunsf,acolo.

Plecf,.Seduse a feciorul cel de-aldoileasi-i ceru un loc sa se odihneascd.

Feciorul prinde si sepldngl ci are oaspefi$i n-are loc in castr.$i-l duce

:e batrAn n grajd, ii di o pitura numai zdrente Si i ariti o grimadi de fdn,

lcindu-i si seculce acolo.

Bltrinul rupe patura n doui, gi umitate o da inapoi feciorului.

- De ce o rupi in doui? se mira feciorul.- Penffu cf, umatate vreau s-o dai feciorilor tii, s-o pistreze $i sati-o dea

:: cAndvei fi larindul tau girbov si le vei cere adipost a glisuit cu amiriciune

:logneagul.

Feciorul insf, n-a inteles inlelepciunea batrineasci. L-a lasat singur pe

-.i41stru n grajd 9i a plecat sa se desfetecu oaspefiipe care-i avea n casi.

in celelalte zile a pomit iar batrlnul la drum. A mers la fiecare dintre

::ciorii sAi. $i fiind acuma sf,rac,nici unul nu-l biga in seama. Care n-avea

:,ucate ... aren-avea oc ...Care, x areoaspefi ... i tot aga...,,Ei, iaciti - $i-azis bitrdnul - un tataa finut zece eciori, dar zece eciori

:u pot s[ sprijine un tati. Dar lasi, vor inlelege ei odatirpurtareace secuvenea

:-o aibf, "

Nu s-amai dus pe urml la nici unul dintre feciori'

V[zfuid feciorii ci nu mai vine tatil, au gindit c-a murit, 9i au trimis o

-rlug6 l vadl Si s[ iscodeasctr.

Blftinul a vizut ci vine sluga. A umplut un urcior cu pietricele li a

inceputs[-1zdrangi,ne,str sunepietricelelesi a rostit ca pentru sine:- Dragii mei gilbinagi, ce bine ca v-am pasffat... Voi n-o si fiti decit ai

acelui ecior ce m-o iubi si m-o griji mai bine

2L7



Slugaa alergatndatasf,vesteasci efecioricf, atf,lmaiareun urciorcugalbenigicf,ahotirdt si deaurciorul aceluiadintrefeciori care l va iubi si-l vaingriji mai bine.

Str i vlzut cum alergaueciorii $inurorilecu pruncii dupf, ele:- Ttrtucf,... in-la mine

- Ba a mine...- Noi te iubim maimult- Banoi...ii apucase ragostea etata.S-auuat a sfadf,, aresf,-l ngrijeascl, a caxe i stea,a caresl mindnce.- Bun a rostit ban6nul.Vf,d eucf, mi iubiti cu tofii. Voi stape rind la

fiecareo strpttrm6ni. i voi vedeaeucinemtr ube$te u adevlrat.Urciorul ll voi

ingropa?ntr-unoc Atiutnumaide mine.$i numaidupi moarte etriafla undee.

L-au uat feciorii, -au mAngdiat,-au ngrijit pdnaa moarte; roiafiecaresl-i arate it il iubeste.Cdnda nchisochii,bafrdnula lisat o scrisoarea notar.

$i-n ea spunea ndea ascuns rciorul.Feciorii au alergat9i au dezgropat rciorul.in urcior nu eraudecdtpietricele.

Iar al[turi de el, unrdvag.n ravagul cestae povestea e-a-fir-a-ptrre$icum ftrcuse.

Abia atunci au nteles eciorii gregeala ecareo flptuiserf,.

Abia atunciau ntelesmihnireadin inimaaceluia e e fuse atf,...

G

2t8



Joan Slqwici

Iari el? Ce nu faceomul de dragul copiilor sai?- Lasi, ca di Dumnezeu f,spunse l. Cl

:.-3

nu ai tii sunt, ci ai lui, ca fapturi ome- y'-:=-ica sunt, si daci-ti di dregitorial de

::::jtre, te gi ajuti s-oporfi.- Ti-o fi dand, daci miSti Si tu

-:-:runseea, gi de aici inainte nu mai era:a.-n casa or. El una, ea alta,el da,ea

::'lchea[i, pdni ce el, nemaiputAnd i

?Vaima zmeilor

}

--:'ie guranevestei,gi-a uat lumea-ncap-' :lecat sf, strdngi cumva,de undeva,

.: : pentru puzazui de copii.A tot umblat el a$adin om in om firi de nici o

*-.:e. dar degeaba orbea desprecopiii lui...Mare ucru - ziceaunul. Parcacopii nu mai au $i altii? "

..De ce ti i-ai ficut, dacdnu e$tivolnic3 sA-i ii?" ziceaaJnl.

..in lumea astan-o si fac eu nici o treabi", zise dar, gi trecu pe celalalt

--:11.

Aici a intrat inn-un codru desgi tot s-adus- asaducdndu-se pdni ce a- ,.:ie o casi cu multe marafeturi4.

Aici era cuibul zmeilor.

)i-a gisit acasi decit pe Mama Zmeilon- Bunaziua, mamd, i zise el.

Ea dete ursuzi din cap.

- Dar tu cine eStiSice caufi p-aici? il intreba zgripfuroaica.

- Eu? rispunse el ca un om cu socoteali. Eu sunt tata lor gi caut vreoi -

- - lA.

-Tata lor? iSi ziseMama Zmeilor.

; :::-:atorie = (aici) cu sensulde rol.: ::ra = multimea.: ::.ic = in stare,capabil.3 -.-:ttr = (aici) podoabe,

- 2L9



$tia, biata de ea,ci e-n lume Mama Pidurii, e Mama Ielelor, sunt fel de

fel de mame, dar tata nu mai pomenise,si se simti riu smeritil cdnd se vazu,

a$adeodatf,, n fata tatf,lui lor - cine or fi ei, aceia.

Mai de voie buni, mai de frici, il lua darpe om slugi pe un an, anul,cu'm

se $tie,de trei zile, iar simbria - ziua 9i galeatade gaibeni,dac-o fi si-si poata

implini anul.

Om sl fii, instr, ca sl implinesti un an in slujba zmeilor.

- Uite - ii zise zmeoaicacea barAna celui mai de dai-Doamne dintre

feciorii ei - strv[ strAngefi oateputerile, ci ne-avenit tata lor, $i mare urgie o

sane-ajungl dac6, -o scoatem a captrtcu unul ca el.

- Las' pe mine, mamf,- rispunse zmeul - ci-i viu eu de hac. Nu degea-

ba m-ai ftrcut zmeu

Ziua intAi, zmeoaica -a trimis sa aducaapl intr-un burduf de bivol, dar

bivol, colea,cum sunt cei din lumea zmeilor.

El, biet, abiaputea sa ducf,burduful gol in spinare:de unde ar fi fost in

staresf,-l ducaplin?

,,De i$i zise. Vad eu ci nici in lumea astanu pofi s-o duci cu adevarul. a

s-o mai pomim gi pe minciuni."

Sosit la puful care era departe-nvale, el i$i scoatecostorul2de la briu si

incepu str rdcdiecu el imprejurul pufului, gi-ardcditmereu gi-a-ndeletepdnace

i s-a ficut zgripguoaicei lehamite de atdtaagteptarei a trimis pe

cel mai cu for-foi3 dintre feciorii ei sf,vada ce face sluga denu mai vine cu apa.

- Dar tu, mf,i, ce faci aici? inftebh zmeul.

- Uite, rispunse omul rdc0ind inainte. Ce si mai pierd vrelnea sco{dnd

ap[ din put, ca s-o bag in burduf 9i apoi ar s-o scot dupace voi fi sosit cu ea

acas6?Am sa au puful a$acum e in spinareSi-l duc in deal.

- Ba sf,nu te puntrpicatele si faci aga raspunse meul speriat ca pu[ul

f,stae flcut de bunicul bunicului, si-aici e rostul lui sa fie.

- Ferit-a SfAntul grai omul. Am si-l iau si sa-l duc si sa-l urc in podulcasei.Cand ai nevoie de api, ii tragi o gaura n fund, 9i curge de te saturi.

- Vai de mine strigi zmeul, dar ne-neacape to[i

- Nu, starui omul, a$ase face la noi Cu flecu$tetede acestecum e bur-

duful vostru noi nu ne-ncurctrm.

Ba ci da, ba cf, nu, in cele din urma s-au nvoit ca zmeul si mai dea o

gf,leatf,de galbeni pe deasuprasi sa aiba voia de a scipa pugulducAndel bur-

duful plin ln spinare.

I . .

: smeritA (arci)speriata.z costor= cutit mic.3 cel mai cu forfoi = cel mairau.

- 22fi



- Auzi, mami - ii zise apoi zgripfuroaiceiseara,dupa ce omul adormise- era si ne ia puful Si si-l aduca-npodul casei

Pe zgripfuroaictro trecuri fiorii.

Ziua a doua l-au trimis ln pidure ca si aducf, emne, aga,copaci intregi,

s::rulgidin ridlcinf Si duSi in spinarecu crici cu tot - cum se face-n lumea

:neilor.Iegit in pf,dure,omul incepu s4 sescarpine-ncregtetulcapului.

Neam de neamul lui nu mai scosese opacidin radacina.

El incepu s-adunecurpanl de prin padure9i s[ lege cu el copacii unul de.

- ,1

- Dar tu ce ai de gind sa faci? intreba zmeul, caredupa cele petrecute n

;,a trecutf,numai la bine nu se rnai agtepta

- Strvezi - ii rbspunseomul - m-am gdndit sd nu-mi mai pierd timpul

nlgdnd copacii unul cdteunul, ci nu sunt buruieni ori d-alde cAnepa; i leg;::i de altii si iau pidurea lntreaga$i-o duc acasf,.

Zmeul se sperie acum gi mai riu, $i iar unul una, altul alta, pAnace se

:'' oira ca si mai dea zmeul o galeatade galbeni, ar in schimb sapoati duceel: ::acii in spinaregipidurea si ramdie a locul ei, cum o lisasera atul qi bunicul

Searao trecurl pe zgripfuroaici si mai reci fiori.

A sosit, in sfdr$it,$i ziua a ffeia, care e totdeaunacea mai grea, gi-acum

:nul nostru inci prin crepetul zorilor a-nceputsa se scarpine n cregtetulcapu-

. si sAmai si suspinedin cAnd n cdnd.

- Acum - grai cel mai tantoSdintre zmei- si ne misurim puterile in buz-

- SAne misurdrn, rf,spunseomul cu o indrizneala de-ai fi crezut ci viafa

.:r toatAgi-apetrecut-oaruncind buzdugane.

Erau afara pe prispf doudsprezece uzdugane,care de caremai mare qi

-;lgreu.El le lul pe rAnd, de la cel mai mic, pe care numai gdf6ind puteasi-l:iice, pdna a cel mai mare.

- Jucf,relede copii zise el. Mai mare n-ave[i?

- Nu rtrspunsezmeul pus rau de tot pe g0nduri. Asta a rirnas de la un

sramo$al meu, gi numai putini dintre noi pot si aruncecu el.

- Ei, dacf,n-avefi altul, haid' gi cu [sta grii omul. Ia-l si sa egim la c6mp.

Dupl ce ie$ira la cdmp, zmeul aruncf,buzduganul de se dusepdna-n al

-ilea

cer gi agteptaripesteumf,tate de ceaspdnace cizu Si nm in pamdntde-un

s-etde om.

' .urpan curpen) mllditi lungl 9i subtireavilei devie saua alteiplanteagifitoare.

221



- Careva sa zictr, atAta treabape care esti in stares-o faci? ii zise omul.

Adi buzduganul adiogi apoi scuipdnd n palmegi suflec0ndu-se. :

E1n-arunciins[buzduganul,banicinu-lr idictrmtrcardelapamdnt,ci

rirynase u picioarele infepenite-npf,mnntgi cu ochii tinttr la cer.j

- Ce stai? l intreba zmeul. Aruncl

- Stai bre, si-mi treaci luna din cale, i rf,spunseomul. Vrei s-opifesc cubuzduganul stramogului iu cum am pitit cu barda bunicului, pe caream arun-

cat-o n luni g-acoloa gi rimas?...Uiti-te bine c-o vezi

Zmeul seuita in luna gi, viznnd h adevarceva ce semanaa barda, ncepu

si tremure ca frunza de plop. -- Nu cumva si-mi prapadegtibuzduganul, cA,atAta ogteniremai avemqi

noi din vremile cele bune,grai ddnsul.

- Si n-ai teami - il molcomi omul - ca bag de seamf,.De ce adeca ic eu l

ca nu-l aruncpdni ce nu-mi trece una din cale? De s-arputea,ce-i drept, si

cada-n una cAnd se ntoarce.De astanu rispund

- $tii ce Haid' si ne-ntelegem, emilogi zmeul.Nu mai amncasiti mai

dau o galeatade galbeni.

- Ei de mila mi-ti, care e femeie de treabtr,o si te iert ii ziseomul, 9i nu

mai starui.

Dupa multa cioroborealal s-au inteles dar zmeii infte ddngii ca peste

noapte, cdnd doarme omul, si meargi unul dintre ddnsii si sa-l toacecu buz-duganul n cap ca nici ,,h6c "sf,nu mai zicd.

Omul insa, trecut acumprin multe, a tras cu urechea,gi cuminte, cum se

ff,cuse,a luat troac* de la porci gi-apus-o in locul lui in pat, iari el s-a pitit

frumugel subpat gi-a-nceputsf, sforaie din greu. Cnndzmeii au auzit sfori.itura,

s-a duscel mai cu nidejde dintre dAnsiisi-a dat o dati cu buzduganul, ar omul

a gemut, a mai dat zmeul o datd,si omul a suspinatdin greu. Iar cAnd zmeul a

dat de a treia oari, omul a ticut chitic, ca mo4ii.Mare e-a ost dat spaimadimineata iitoare,cnnd -auvdzut ntreg$i sinf,tos.

- Dar tu? ii zisertrei. Cum ai dormit asti-noapte?

- Bine, rispunse el. Aga-ntr-ovrememi-e parc-amvisatci m-a pigcatun

purece-nfrunte

- Auzi, mami strigari zmeii. L-a lovit cu buzduganulstramogului,gi el

zice ciri e ca $i cAndar fi visat numai c6,l-apigcatun purece.

Sanu dai gaptegalefi ca sa scapi? Ba s[ dai si mai mult.

1cioroboreala sfatuire.,,o troaca albre, opale, ovata.

222



El a-nceput nsi si faci nazui, mai ci se simte bine aici, mai ci-i este--*ir:resa se-ntoarci acasi cu numai gaptegile(i, $i-o si rddi si copiii de el, mai

:: ',:easi mai slujeasciun an Si nci ca si se acf, rei.

- Platiti-l pe neslujite strigi zmeoaicacea batrdni, ca s4 secotoroseasci

:e : , .

- De - zise el- o sf,va fac darpe plac, nsi mie nu prea-mi$adebine sa

-:-:.u cu sacii in spinare.O si plec, daci mi-i aducetivoi.

I-au mai ficut-o zmeii gi asta.

Toateca toate insi, dar treabas-a-ngro$at And au ajuns acasi.

Copiii aceia,a$acum i-a lisat Dumnezeu,vtrzdndu-seari de tati, numai

: - :iata lor mami, igi ficeau decap: unul se ira pe os, altul sededeapestecap,

*:r 'rrul se cobora-n puf ca sf,cautecuiburi de vrabie, se urca-n copaci ori pe

i.il casei,ca si adunemiere de prin trestii. Diavolii de ei se hdrjoneauprin

uriuri cu cdinii vecinilor, trlgeau pisicile de coadi, ca sa le miorltrie, furau

:,'''e de prin cuibarele gainilor, sfd$iauclmasi gi cearceafuri, ca str-gi faci

:: Ci de zmeu,cAtesi cdtenu mai faceau, ncdt b6gasera paima-nsat, s6le

:: t'ie1ilorde oameni sf,-si a lumea-ncap, $i nu alta

IaraDumnezeugedea-n caunulLui si ridea de-i tremura barba, ca-i plac

.;. ui riuttrfile nevinovate.

- Ei, ce zici acum,Petre? i ziseportarului sdLu.triplace?Vezi ln ce-ncurciturf,

r---a bagat cu stiruintele tale?

- O sa te descurci, Doamne, - rispunse Sfdntul Petre - ca egti mare $i

r::lept. Nu Stiasfintul ci vine tata copiilor cu ce vine, cf,ci numai Dumnezeu:- :;_qur e Stie oate.

Cdnd a simtit spuzade copii ci se apropie tata or, au dat iuregprin sat, au

r:':et toate cutitele gi toate furculitele $i, ludndu-$i iecarec0teun cutit $i cate

: ::rculi1i, li-au iesit in cale 9i, frec6ndcutitul de furculitl,.au tnceputsi' strige:

- As mAnca arnede zmeu agmdncacamede zmeu ...

Zmei, cdnd auvizut a$aceva, au aruncatsacii$i-au ulit-o la fugf,, de nici

: - :garii nu i-ai fi putut prinde.

De aceeanu mai sunt azi zmei prin lume, ba li s-apierdut $i urma, lnc0t: -:rai prin povegtimai dlm de ei.

- 223



Ma,rin Sorese.'l- 1936-1997; ndscutn judeSulDolj; poet si dramaturgreprezentatival zilelor noastre

io4 nte la cel llodoronc-Tronc

M-am ficut luntre gipuntegi v-am adusde la mare a munte. Ma gdndisent

sAva las a Bucure$tigi sl va aducmuntii acolo, ntr-o traisti depovegti.Dar c6nd

s6-i fac frumos ghem,muntii n-au vrut sa-ncapan tren. Au zis ci ei nu semi$ca

din a$ezareaor straveche umai fiindca suntetigi voi nigte enegi arapereche.

Acum, uitali-va, bd suntf[cuti din piar[. Nu StiucAndaucrescutace$ti$tren-gari, cf, omenireacind a venit, i-a gasitmari. Seopriseracanigte elefanti n zarecu

tot cerul n spinare.Bine ci nu le vine-n cap sapleceacummai departe, a n-am aveaunde sane dlm la o parte.Munfu nogfri suntbogafi ca soarele.Au aw 9i argint in

toate buzunarele. Creastaata, cwe parca se cladna, cred ci e de p1atin6,unde te

indrepti dai denuiele si debustenigrosi.Subpietresunt carbuni, cu czredeseneaza

locomotivele,aburipufogi. Au fir, var, sare,darce n-au? Chiar $i lupi care ac ,,hau-hau". Ca si nu mai vorbescde apemineralesi alte zvoare:cu ele muntii se spalagi

pe picioare.Da da nu mai sunt altii care si le semene.Uite, ne fac semn sa ntram

ln ei ca-ncetateaui cremene.Cdtivamunti CarpaU untmai inalti decAt eilalfi. Cdnd

se uita in jos, uneori, le vine sf,ameteasca i ahrnci, gi pun compresecu nori. Caci

si stiti: mung suntcei care dirijeazl ploile, spundndu-lenorilor: ,,Ceva ingramadtitoti aici ca oile?Mi, api chioari,nu m-auzi?Plouamai la cAmpie, i mi uzi ".

Nizdravanilor, stati M-am luat cu vorba $i am uitat si va spun sa respi-

ra[i. Pentructr lumea - si nu va mire - vine la munte mai mult si respire. Cicir

aerul de aici contine nu gtiu ce vitamine si dac[ tragi in piept zi de zi, te faci

sanitospe $aptezile inainte. Vedefi stAncaaiabatr0nacareseamd,nau o mAna?

Este mdna ermecattr u caremuntele ajut[ farmaciagine ia noui astenia taticul

gtiece e aia, cum stiti si voi de-apuia gaia). Aga. Acum am ajuns ntr-o poiani;

puteticilca pe iarbaca pe un covor sauo blani. Dar nu-mi plecafisinguriprin

padure,aoleu,ctr rnuntii au pripastii mai mari decAtcele pe carevi le spun eu.

In ele se ascund ivinele si isi infig brazi ridicinile. Brazi sunt cei mai buni

alpinigti, copii. Se suiep6na n v6rful muntelui fara frdnghii.

Pentru voi, muntii au ni$te ascunzi$urimulte ca frunza $i iarba,pdnaa fi

fost ftrcuti pentru baba-oarba, e ascunzicolo, dupi un copac, si cAnd strigi:

,,SuntgataChimiti " te gase$temediatun urs ori vreo veverili. Pentruca toate

animalele de care v-am vorbit gi multe pasaricu penestau n munfi ca tn cartea

cu desene.Nu pot, cf,ci e-a$arf,tacu degetulde la coada9i pdna a cioc sau a

bot. Ele sejoaca

de-a pituligul dupa stdncasi cind se prind se mdndnca. aracum au fugit de-aici, tiindc[ stiu ci noi suntemvoinici, $i urcam citre v6rfu1

muntelui, pe poteci, tindndu-ne,de ciuperci.re

224



€mil aarlavtrat- 1878-1914;nAscuta IaSi;autor de schitreinuvele nspiratedin vialasocialasaudin ceaa

gLzelor,aplantelorgi a animalelor

CAysr"ioara

Pe mugchiul gros, cald ca o blanl a pamantului, ciprioara sti jos, ldnga

. :ul ei. Acesta$i-a ntors capul cu botul mic, catifelat$iumed,pe spatelemamei

*. ;i, cu ochii inchi$i, se astrdezmierdat.Caprioara l linge, qi limba ei subtire

,::e u$orblanamoale, mitasoasaa iedului. Mama il privegte,gi-nsufletul ei de*-:amici incolfe$te

un simiimdntstaruitor

demili penffu

fiinta fragedacireia i-a'---r'iati.,pe care a hrinit-o cu laptele ei, dar de care rebuiesa sedesparti chiar

'=.. clrci vremeafutarcatuluivenisede multinca. $i cum se uiti aqa,cu ochii:::urera[i, din pieptul ciprioarei scipa ca un muget inibugit de durere; iedul::rhide ochii. Ciprioara se imbirbiteazi, sare in picioare gi pomegte spre'-":curilede st6ncf,din zare,prinne cari vrea sa-l laseratacit.Acolo, sus, e pizit

;- je dugmlnia lupului, Side iscusintavdn[torului, cici pe muchiile prtrpastiilor

-eloranumai ele,caprele,puteaua se ncumeta.Acolo l-ar fi gtiutca Ang[ dAnsa.

)-

pAna a ele eraude strf,banrtocuri pline de primejdii. Caprioara gi azvArle:.:ioarele in fugA fulgerf,toare, n salturi indriznefe, si incerce purerile iedului.S -edul setine voinicegtede urma; doar la siriturile ame{itoare e opregtec0te. ---ipA,a gi cdnd ar mirosi genuna,apoi se avdntaca o sigeatagi,behlind vesel,

::;rda de bucuriepe picioarelesubtiri ca ni$te ugere.

Dar ftebuiesc str scoboare,si sfrtrbati o ptrdure,ca sd urce din nou spre.-.curi. Caprioara contene$te fuga; pige$te incet, prevazatoare.Trece din

:,- rani in poiana, ntra apoi supt bolti de frunze, pe urma prin hrube addncide:rCea[i, pintr ce patrunde n inima intunecati, ca un iad, al padurii.

$i-au mers mult a$a,pdni ce au dat in sfArsit de luminis. Iedul, bucuros,: .. inainte,sirind. Dar in aceeagi lipl c[prioara seopregte, a de-opresimfire,

::ulmecdnd. in fata ei sub o cetini, ochii lupului striluceau lacomi. Un salt, 9i.:ul ar fi fost sf6Siat.Atunci ctrprioaradtr un zbieret addnc, sfisietor, cum nu

:..,.rscoasenctr, 9i, dintr-un salt, cade n mijlocul luminigului. Lupul, vazdnd

::oda mai mare,uita iedul gi serepede a ea...

Prabugiti in sdnge, a pimdnt, suptcoltii fiarei, ciprioara ram6necu capul

--.:orsspre iedul ei. $i numai cdnd acesta, nspaimdntat,se tope$te n adAncul

:adurii, caprioarasimte durerea, ar ochii i se turburi de apa motii.

225



Fdnrag Neo''gq

l Arziu. cAnd zApezi le sunt albastrreBaiatul se numea BAnici, iar cafelul, pen-

tru c[ fuseseprins de doui ori cu botul intr-o

cradta,primiseporecla:Tocf,nel.Era in februarie,ninseseo zi $i o

noapte acumziryezile copereaueamulpini la douapalmede marginea e susa

*,, ercevelolorsi eigedeau

n odaie -tr Banica in pat, iar Tocanel dngi ugi,vdrdt ntr-un ciorapde dna,ciruia baiatul

ii de$iraseaba, ftansformdndu-lastfelinr-un costum, ecarecatelul l priveacu

mdndrie ori de c6te ori iegea afari ?n aer.

Sobafrigea - ardeau n ea lemne de brad cu

miros de cetinl - $i undeva, infr-o sparfuri a

peretelui, cAntaun greier, parcl bxtindu-si joc de vnntul care gonea'pe sub

sfrtrgini, isucind zhpadasi aruncdnd-opestecoama salcdmilor.

- Tocinel, zise Binicl, fnand ochii inchigi, molegit de calduri, spune-i

ticf,losului trla si tacf,

- Eh, dac-agsti unde e, ficu Tocf,nel.

O pasdre recu pe la geam,atingAndu-lcu vdrful aripii.

- Parc-abatut cineva, spuseTocinel.

- O vrabie.A trimis-o coco$ul de lemn de pe stilpul portii. L-au ingropat

zirpezile, nghea1l.

- $i e prietenul nostru, spuseTocanel.Asti toamna, cAnd se culegeau

viile, te-ai suit in spinarea ui si te-a dus saculegi nuci din podgorie.

- Nu e chiar a$a, trspunseBinicl, te-ammintit. M-am suit in spinarea ui

gi m-am dus in luncf,,unde s-a ntalnit cu toti cocogii de lemn din sat.Era luni

pline gi ei toti $edeau oati in jurul salcdmuluiunde-am stat noi azica si prin-

dem iepuri. Erau acolo gi douazeci de puigori gi ei voiau str-i nvefe si zboare.

Astia micii suntfoarteprogti,dau o dati din aripi gi cad a pamAnt.Coco$ulnos-

tru mi-a zis: ,,B6.nicf,,e-am aduspdnaaici si dacavrei te ridic pAna a nori, unde

ploui mere. Ce vezi acum sf,nu spui la nici un om, te juri?" ,,Mf, jur." ,,Bine",zis el, $i atunci a venit la mine un coco$batran, ala din poarta lui nea Lache

- 2Xi



Petcu,care aJepenerogii $i coadaalbastri, a venit, a desficut aripile gi mi-a zis:

-Banictr, a puisorii no$tri in sdn,urcf,-te n salcAmsi di-le drumul". M-am suit

d scoteamunul clte unul din s6n, l tineam n palmao clipi 9i pe urma il arun-

:arn u$or in aer. Jos, ntre nigte tufe de catini, cocogii bltrani puserdun polog

:rugriunfe - gi puii secizneau si ajunga acolo ginu mai picau ca bolovanii. Era

luna si ei toti erauvii, cf, pe luni, cAnd umea doarme,prind viatrl $i se duc de' o poarti la alta strmai schimbeo vorbtr.

- Dar la nori ai ajuns?se nteresi Tocf,nel.

- Nu s-aputut. Tot cerul era albastru$i nu sevedeanici o urma de nor. O

:i ma duc cu el sau cu albinele din livadtr, care au un co$ mare pentru cules

r.dere$i cdteodati iau si elecdteun biiat gi-l poartl din floare in floare gi la nor,

u:rdebeauapa.

- N-o si te duci, pentru c[ gi pe ele le-a astupatzhpada,spuseTocanel.

\ici eu, da' nici tu- Asculta, se-nfurieBdnici, o sa-ti dau vreo douapestebot.

- N-ai decdt.Dar si stii ca nu mai vorbesc cu tine, am sf,vorbescnumai

:u citeii.

- $i eu am si te frag dezgardL,inzhpadd,si-ai s[ degeri.

- PAnauna alta,degeri cocogul.$i nici albinelen-o duc mai bine. Ai vreo

:lee cum sa e scipf,m?

- Da, zise Btrnictr, nffA sub pat si da-mi roatele de la ciru1.

Tocinel se sftecuri subpat gi rostogoli roatele n mijlocul odaii.- Greierul e aici, seauzi vocea ui, ce fac, il pleznesc?

- Lasi-l, rf,spunsebaiatul,ne rlfuim noi cu el mai tdtziu.

- Micar sa-i cdrpesco lf,buti, ceru Tocinel.

- Lasi-l, domnule, cAnd ti spun,gi iesi afari

Tocinel se supuse.

- Apucl roatele, zise Binici. Eu ridic soba9i tu si fixezi rolile dedesubt.

.\5a, ficu el opintindu-se, ai grija sa nu-ti cadavreun bob de at ?ttblana.

Banicl tinu soba n brate si Tocanel i puserotile. Cdnd sfArsirl, biiatulera rogu de atdtachin, iar Tocf,nel se rase AngAperetegi casci gura ca prostul.

Banicl lutr vltraiul si ficu semn sa se deschidauga. nainte de a scoate

>obase oprise un moment gi zise:

- Hei, ticilosul lla carecdnti mereu si-mi strici somnul, dacf,vrei sd n-opite$ti,vino cu noi.

Ddndu-si seama cf, n-o sa-i fie moale dactr se ascunde, greierul veni

lopaind si intri in buzunarul baiatului.

- Gata, spuseel, gi impinse sobacu viffaiul in tinda $i de acolo tn curte.Zapezlle, nalte cdt malul, intarite de ger $i de vAnt, ncepuri sa sfdrdie$i si se

inmoaie.

- 2n



Banica, ara sa-ipeseca deasupra e zbitea,hohotind,viscolul, mpingea

sobaspre ivada, $i-nurma lui ramdneao cirare addnci, pe care vensaTocinel,

flururdnd din coada.Ajunse la stupi - aveauzece 9i-i incllzi pe to[i, iar l6nga

cel a5ezatn coadagardului de marlcini se opri gi-i spuse ui Tocanel:

- Aici tin ele co$ul cu care o sf, zbor in nori. Daci mi asculli mereu e iau

gi pe tine. Trebuie si nu te mai legi de vribii, iar chnd il vezi pe motan ctr seapropie sa e ia in gheare,sfi in circa lui 9i bagi-l cu botul in Frena.

De la livadi trecurtrpe la staulul oilor 9i se indreptari spre poafta. Din

trupul cocogului de lemn iegea n lumini numai creasta.Baianrl ingenunchegi

rascoli jarul din vaffi. Valul de cildurtr care se revdrsa icu si cadaghea{ade

pe stilpi. Liberat din srAnsoare,cocogul desfdLcuripile, le plesni putemic pe

trup Sic1ntacoco$e$te.Din lungul ulitei ii rispunse, cu glasul gros, bifrdnesc,

cocogul ui Lache Petcu. ar in acelagi imp sepomi si fdrdiegi greierul ascuns

in buzunar.- Cocogule, pot s6-[i spun o vorba? intrebA Banici, dar coco$ul nu

rispunse Si el intelesesecf, acestase ferea de Tocanel $i se intoarse in odaie,

ducdndgi soba cu el.

ii desfacu otile $i, obosit, seculci. Tnrziu, cdnd se ffezi, Toc4nel motaia

inci dupaugtr,sub mituri, iar greierul cdnta sub pat. Privi pe fereastragi vazu

ca se uminase.Ningea - o ninsoaredeasi, betand n albastru si subperdeaua

de fulgi ziri cdrarea aiata de el, catre poarta,$i cocogulde lemn care se rotea

intr-un picior.,,Ehei,

zise el, ce-o sf, mai zburf,mnoi doi c0ndo iegi luna plina."

Se ridici in coategi serlsti la cifel:

- Tocinel Treze$te-te,febuie si iesim cu sania.

- Acum?

- Chiar acum.$i si nu-i spui mameic-am scos soba n ger.Dacd te prind

ci trancanegti,ai de-a face cu mine. Asta am spus-o gi pentru ticilosul 6la de

sub pat.

- 224



Mihail 5.adove.o.nr^- 1880-1961;lscut a Pascani; arescriitorclasical literaturii

-mdne-

lanop N#z"C Avart

Ianog era un migirug cenugiu,cu o cruce neagrApe spinare.Era o fiinp-ire cumsecade, f,bdtrtoaregi supusf,.Numai c6teodati il apuca cdte un gdnd':;iaratnic. Atunci, daci era a cf,rucioara ui, se oprea,puneacapu-n piept gi nu'"oia si meargi mai departecu nici un pret.

Aga a ftrcut ntr-un rind,pe

cflnd se ntorceade la ogor c-o cirucioari de:.rtoafe. Dintr-o dati s-a plictisit de drum $i s-a oprit la rohatca satului. Ion,

:::rdagul,s-a mdniat gi a inceput a mormtri

- Iar ti-au venit hachitele, ano$ afurisit?

Mlganrl dadu din cap de sus n jos:

- Da, mi-au venit. $i ce treaba ai tu?

Ion isi sfrdnse u ciudabuzele n ldna barbii gi-l arsecu biciul. Ianos zvdrli

::odati cu amAndouf,copitele dindarf,l Ion iar il plesni si Ianos iar zv6rli cu

:Lrapoia n sus, icind semn de ameninlarecu copitele.

- Mfi, al dracului migar strigaIon, scf,rpindndu-sen cap. Apoi ii dadu

:col, privindu-l din toatepf,rfile, ca pe o aritare din alti lume.

- Hm, mii Iano$,mf,i, ncepu rindagul cu glasdulce.Mai, Ianog,mai, fi i

:: treaba,bre. Hai strducemmai degrabf, a curtecarucioaracu cartoafe,ci ne

=*-iteaptiucoana,gi pe urmi se supArA.

Iano$ gi scuturi capul la dreaptaqi la stdnga;

- Nu weau

Atunci, pe Ion il cuprinse ar minia:

- Ei, dacf,-ivorba pe-a$a,mai jupdne, stai.u Cu mine ti-ai gasitsa epqi?

$i incepu si-lplesneasctr cu iugcape Ianog.L-a batut, l-a batut,pdnace-a

tstenit.Pe urml aprins s4-1blastf,men toate elurile. Dar daci a v1zut $-avAzut

--anu-i chip s1-1umeascf, din loc, s-a fras la o parte, s-a a$ezat a marginea

:anfului,gi s-apus str-gi lsuceasci o figara, cnind cu ciuda:

- Hm afurisit dobitoc Nu ti-au vazut ochii aga ighioaie, domnule, de

;ind triiesti...

Dar pe cdndse odihnea$i-$irlsucea {igara,deodati Ianogporni repedecu

;arucioara cu cartofedup[ ddnsul.Pomi singur,a$ape negdndite,vesel,si ochiiregri ii luceau n soare.

229

t



Iar rAndagul ncepu si ricneasci:

- Aho Prr Ahooo ...

igi vars6,sarind de la locul lui, tunrnul. Foila i se dusepe v6nt. Prinse a

alergadupa cirucioari. Dar Ianog depAna epededin copite si din cnnd n cdnd

numai intorceacapul gi nagea cu coadaochiului.

- Ho Ho strigl rAndaSulcu obidtr. Mdnca-te-ar lupii sl te mandnce,blistf,matule Poftim Tu-ti faci rds de mine, mai ticalosule

Cdnd l-a ajuns, a inceput a invArti biciul deasupracapului. Dar, dintr-o

dati, s-agdndit:

- Dacl-l bat, iar se opregte,ar nu vrea sa meargl qi iar am nilcaz cu el,batl-l Dumnezeu Mai bine il las dracului

I-a dat pace.$i mlgtrrugul a dus liniStit cirucioara pdnaacasi.

Acolo, Ion iSi dldu piliria pe ceaff,,scuipl in palme,umfla pe r6nd sacii

in spatesi-i duse n gurf,.Dupi aceeal deshamape Ianog, i dldu doua bice 9ise uita cu urtr la dAnsul:

- Hai, pagol Din pricina ta n-am fost in stare si beauo tigare de tutunLas ci te potrivescgi eu din mincare 9i adipat He-he du-te9i roadegardul...

Mars

Din fugA l arse ar cu gfichiul. Apoi intra in bucltirie ca sa mbuce ceva.MdncAndacolo,glasul lui i se aazeagros cum povestegtentdmplarea.Dupa ce

ie$i,cu tigara n guri, seg6ndi si treaci pe la crdgmadin coltul ulitii, ca si traga

de dugcl un paharde vin. Cdndporni, Ianog i ieSi nainte de substreagina raj-dului, privindu-l rugator. ii era foame, ii era sete.$i se uita la rAndascu ochiilui mari:

- Tare mi-i foame, tare mi-i sete

RAndasul ncepe a rdde:

- Aha [i-i foame?fi-i sete?Rabdl, mii bliete, ca si tu mult naduf mi-ai

facut itri gasesceu ac de cojoc, n-ai grijA

Iegi pe poarti. Iar Ianos se duse a locul lui, in umbra gtregineigardului.

Se agezaacolo cu capul plecatgi incepu si ascultepe gAnduricum ronfiiau caiifan, in grajd. Sta si asculta9i nimeni nu veneadin casi ca sa-l vada cAte deamf,rAt circi era dupi-amiaz1,,cdndstApaniise hodinesc cu capetelepe perinimoi.

Dar, intr-un tdrziu,din casanaltA cu stdlpii invegmAntalicu vi6 silbatica,iesi MitiF, baiatul'cel mai mititel al boierilor, numai cinci ani, bondoc, voinic,

cu pir bllai Si ochii albaStri.Era descult gi cu capul gol. Se aplecapesrepar-maldcul cerdacului $i seuita prin ogradagoali. D[du cu ochii de Ianog.

- Aha Iaca anog zise el incet,bucuros.Se dadu os pe scaragi veni pdna a mtrgar. anog ndati igi ciuli urechile

lungi 9i le intoarsecu p0lniile spre eciorul st6pAnilor.Miti6 ii era drag ui Ianos.

- 2n

d

i



Baiefelul il intreba,privindu-l cu luare-aminte:

- Ce mai faci tu, Ianos?Parcaegti suparat.

Ianos didu pe rAnd din urechi, dupf, aceea icu semn de indemnarecu

:::ul gi pomi. Ocoli grajdul gi se opri la portila ce da spre ivadi. Copilul se 1ua

:'::3r el. $i-acum amindoi stiteau $i se uitau printre ostreteleportitei, spre arba

--iorita a grldinii.- Tare mi-i foame zisedeodati, incet, Iano$.

Miti@ il privi cu mirare:

- Cum sepoate, anoS? u n-ai mdncatastiu;l?...

- Nu, stapdne, -am mdncat. on rdndasulareciudi pe mine. M-a luat dis-

:e-Jimineafa, m-a dus in [ami, nu mi-a dat Simie micar o mdntrde griun[e...

l:i-lor le da o multime. Mie numai ho si tio imi zice.M-a bltut pe drum, gi-a

:..-ut rds de mine... Da-ncalteagi eu mi-am flcut gustul. C6t m-a btrtut, am stat.

ll'rd a vrut si-gi faci o figara,am apucat-o a fuga cu cartoafele...MidF incepu a rdde gi rdspunse:

- L-am atzit cit se Anguiamamei...Da' eu gtiuca n-aredreptite...

- Mi prigonegte, tipdne,zise ncet Ianog,uitindu-se tinta la copil... P6ni

-r'rrmnu 1i-amspus,ca dumneataai multe ne,cazvigi n-aveai grija mea... Dar

r,-'tmavadcaU-imila demine...Azi ai aflatcf, m-a batutSim-asuduit on rdndaSul.

- Ia, un om ticilos, un rAnda$betiv, rosti cu dispre(copilul. Are o barbl

:lrca-i l6ni de oaie ...

AmAndoi ticurtr un timp. Dupi aceea,mlgarugul facu semncu ochii, spre-','ada:

- StapAne,are mi-i pofta de oleaci de iarbaverde...Nu vid cu ochii de

: rrrne...

- Hai s6 mergem n gradina... zise Mitita.

Deschise baiatul portila si intrari. Ianos deodati incepu a pa$te cu

..,-omie.Copilul se olani pe pajigtea nflorita. $i incepurl si vorbeasci ar.

Mitita zise:

- Ian asculta, ano$, spune-mi tu, de ce e$ti totdeaunamdhnit si stai in':mbraStresinei e la grajd?Eu acu mi aduc amintec[ tu stai n umbragfreginei...i

- Apoi sf,-fispun, aspunseanog, idicdndcapul.Totdeaunama prigonegte"

- Cine te prigonegte?

- Duqmanul meu, Ion rdndagul. n fiecarezi pifesc cu el ce-am pifiit azi.

Eu cu ddnsulbat rf,zboi.$-apoi,ce folosesc?M[ pune a post...

Migirugul tacu. O vreme rontii cu mul1f,mire.Dupi ce-gi alina foamea,

.e intoarse spre Mititi, carestape spate,cu ochii la cerul albasffu.

- StapAne ise el oftind. De mult voiam eu str-tipovestesc ecazurilemele,Carn-am?ndraznit. cu nu mai pot ribda gim-am hotardts[ mi jeluiesc. n fiecare

zi, Ion rindaSul mi chinuiegte;mi suduie,mi bate, ncarcf,preatare caruciorul,

T



nu-mi da fan gi graunfe,nu m-adapi. Ma dne a$a,ca si nu mor numai. uita-te lamine Vai de capulmeu Am slabitde-amajunsnumai pieleasi ciolanele.Asa deamlrdt sunt,de-mi vine sa-mi au cAmpii.Am si m[ duc la pidure, are si deiepestemine un lup qi are si ma man6nce.Atunci am si scapde suferinti. De ribdat numai pot rtrbda.Am vnrt sa spunsi boierului,dar boierulnu inlelegece spuneu...

MitiF se uita cu mill la Ianog.$i cum se uita, ?giaduseaminte ca intr-adevarmlgarugul e o fiinF chinuita. intr-adevar,de mulffi vreme, Ion rindagulse arita cu riutate cdnd vorbea de Ianog.Zile dupa zile rabda de foame 9i desete.Cdnd ii ploaie, tot afari sa. MitiF igi aduceaaminte cum intr-un amurg,pe o bumili rece, l-a vi.z;utpe m[glrus stand cu capul plecat?numezeal . L-amai vazut intr-o noapte, cugetind trist la lumina lunii, cu umbra alaturi, pepimdnt, ca un tovarig mort. Nimeni nu segdndea a ddnsulgi lui i-a fost mili.

- $tii ce?zise Mitita catre ano$.Eu zic asa.Cdnda fi ogradagoala,dupi-

amiaza,cand gi Ion e la crdgma,eu am savin si te aduc aici la iarba...- Dumnezeu si-fi deie sanatate,stf,pdne,zise magirugul, privind cudragostepe copil. Acu' am mancatdestul.Mztduc si beaugi api de la jgheabulfdntdnii, gi pe urma, hai in ograda...

Iesira din livada. MidF puseclempugul a portita. Ianoqse agezda locullui dinaintea grajdului, Midfa se sui in cerdac; se uita la tovarigul lui, dintretufele devie salbaticl. Ianog gi intorceacu mullimire ochii, privindu-i, si Midtail inlelegeafoarte bine.

- Acestae un magarugnizdrivan, se gdndeabaietelul; intocmai ca-npovegti...Daci vreau, ntr-o zi incalicpe el 9i ma ducecine gtieunde...La vreo

primejdie, Ianogare si gtiesa-mideie vreun sfat...$i toatl lumeaaresa semirede vitejiile pe care rm sa e fac...

Pe cand se gdndeael aga,pe poarta ntrf, Ion, cu nasul cam rumin. seindreptl spregrajd, Ianognu facu nici o migcare.

- Ah zise Andagul.e-aimuiat,upine lanosfaccinste...

Ia sa{i daunigteapA... i-fi

ii aduseapi intr-o cildare, de la fdntdnadin livadi. lanog se facu cd nuvedecildarea.

- Poate vrei g-oleacade fan? inneba Ion. De foame nu te las eu samori,cici mAnimergem ar la tama cu cdrucioara...Hai sa-[i aducg-oleaca e fAn...Ii aduseun braf de fdn; il pusedinainte,Ianognu se clinti.

Ion incepu si se mire:

- cum? Nu vrei si maninci? $i asta-i nci una...Bre bre bre Asalighioaie indaratnica nci n-am vazut.

$i Ianog igi tremura o ureche, facdnd serrne prietenului din cerdac;iarMitip rddeaascuns n verdeafi gi nu mai puteade bucurie.

- 232



1

Nkrodul gi luna(VoveoEe VoVularA rom Aneaec A)

tntr-o noapte tare senini gi cu luntr plini, un narod ffecea pe marginea:- - .ac.Cum era apa inigtiti gi limpede, zf,re$te hipul lunii in fundul lacului

, ;.ie incepe s[ strige cnt il tineaubtrierilepllmdnului: ,,Sariti,mai Sari$ c[

- -:ecat una ". Dar pAni si vin4 cineva,sehotari el s-o scoatf, Bagabaful n

;' ','rind si-l infiga-n luni, dar ddnd mereu in noroi, apa se tulburl. Acum,

u:: nu se mai vedea,$i el crezu c[ a infipt baful in ea.Atunci trage cat poate

:c :3r 5i...hop cadepe spate.Noroc cf, era malul apei.$i cum veni el cu fata

r :'*s.rezematde mal, ztrri luna pe cer.Prostul strigl atuncicu ing6mfare ctrtre

",::nii careveneaudin sat savadf,ce s-a ntdmplat:-Iaca, mf,if,, unde am aruncat una: tocmai in cer

Leqenda inului( leqendd populard romAn eaac d)

Departede taranoastrf,,acolo de unde pomeSte rivatul, segisegteo tari

: - :run[i inalti, cu prapastiiaddncigi vai umbroase.Acolo crestelemunfilor sunt acoperite ot anul cu zipada gi cu gheafi.

intr-o vale singuratici din tara aceea, ocuia in vremea de demult un

I i-.rorcu nevasttr9i copii. Plstorul acesta si ducea n toate zilele la pagunat

:-:ra sagi-o pazeade fiarele silbatice.

Dar, intr-o frumoasd zi de vafir, se ffezi in pastordorinta si se cafere sus

:: :ot,p6na n vdrful muntilor,p6nl la cAmpiilede gheafa e strArluceaun lumina

.:,reiui. Vroia sf,priveasci de acolo lumea cea arga Si sl-Si desfatezesufletul

,. :chii.Se ctr{f,rl, a$adar,pe perefii pleguvi ai stAncilorsi se tAri peste pietrele

i i:recoase,mai sus, ot mai sus,pAni ajunsese i la zipada ceavegnic6.

insA, n zidul de gheali, pf,storul zari o poarti lucrattrcu toata maiestria.

)e la poarta astapomea un drum lung Si intunecos,care se sfdrsea a o salf,

:.:rea[i 9i putemic luminati.

Pastorulpf,gi cu tot curajul pe drumul cel intunecos gi merse n sala cea

:rninoasf,.Dar il cuprinsemirarea,c0nd s-agisit intr-insa.

Perefii silii erau numai de cristal 9i de pietre prefioase. n mijlocul saliis:eteao femeie, inftrgurattrntr-o mantie de argint, incinsi cu o cingitoare de

.ur, iar pe cap purta o coroani de diamante.

233



Femeia aceastaeraregina zlnelor. Fecioare oarte fiumoase, avAndparul

impodobit cu flori la fel, shteau n jurul ei si o serveau.

Coplegit de marefia gi frumusefeaa tot ce vizuse, pastorul cizu ?n

genunchi nainteareginei z6.nelor.Regina zdnelor i z6mbi cu toati blnndeteasiii vorbi cu o voce care ti cigtiga inima:

- iti da., voie si alegi din toatecomorile ce vezi aiceacare[i separ maide pre{. Poti si iei doar aur, sau argint, saupietre prefioase.

Pistorul ii rispunse cu glasrugator:

- Da-mi, o, frumoasa egina, lorile ce tii in mdna,altcevanu doresc.

- Ji-ai ales ucrul cel mai de pre[, ii rispunse ea.

insi, deodati rdsund bubuitul infricostrtor al tunefului. Regina zAnelor,

fecioarelece-o slujeau,silile luminoase, oatepieiri tntr-o clipi.

Trezindu-se ca dintr-un somn addnc,pistorul nu vizu inaintea sa decit

intinderi de gheati. Pierisesi drumul care ducea a locuinla reginei zdnelor. nmdnf,, nsf,, avea buchetulcu flori albastresi boabelecelemarunte.

Pastorul se cobori din cregtetulmuntelui ca si se duca la turma sa.Dar

turma ia-o de unde nu-i; pierise si ea firi nici o urmi.

Dupa ce alerga$i o cautapeste ot locul, in zadar,se duse n sfArlit la co-

liba sa.Aici se ngrozi, c6nd nevasti-sa i spusecf, el a lipsit de acasi un an de

zile si ca in vremeaaceastaupii gi ursii ii sfA$iaseri urma.

insi, ptrstorul, iind un om curajos, gi veni repede n fire si-i zise nevestei

sale:- Daca-i aga,voi sapapimdntul si voi pune intr-insul semintele de flori

ce mi-a dat regina.

$i facu precum zise.Nu dupa mult timp, pe intreaga ntindere a ogorului

crescuri mii de plante, pufiand pe ele flori albastre.Acum gi nevastapastorului

prinsesedragostede florile cele frumoase.

Deseori, n timpul noptii, regina zAnelorcobora depe munte,pe o razd de

luni Sibinecuvdntaseminiturile. La urmi, florile se trecurdSi facura seminte.

intr-una din zile, regina zAnelorveni in coliba pistorului si-i spusesi luigi nevestei ui ci aceasta lanti caredA lori albastreeste nul, depe urna ciruia

oamenii vor avea oloase foarte mari.

Le arlrtitcum se uueazd, invatandu-i cum sa-l toarcafi si-l teasi.in scurtavreme, pistorul gi nevasti-sase imbr6cari in haine facute din

darul bunei gi frumoaseregine a zAnelor.

Aceastase spuneca esteobdrlia inului: cici reginazdnelorvegheazigi

asttrzica darul ei safie prefuit 9i cinstit.

Cerceteazaara strfie vilzuth, caseleunde se toarce nulSi

unde segasesc

fete care torc $i tes fara voie buni, le rupe firul sau e incurci legitura.

Dar unde gasegteete s6.rguincioase,e da si ea o mdnade'ajutor.

T



#Hracul pi hoPii(pove*t* populnrE romdnenaa*)

La un s6rac,un biet batrangi nevoiag,vin int-o noaptehotii. Ce-si ziseri:i" tresemne:,Hai la cela, cf, frebuie sl aibi ceva "

Cum vin, inra-n casf,, n cruceanopfii, 9i incep a bdjb6i pe intuneric.

Mogul, cum face, i simte gi striga:

- Cine-i acolo?

Iar hotii:

- Noi sa nu sufli o vorba ci s-a sfArsit.

Da' mogu ar:

- Da' ce cf,utati n lada?- Bani

- Hm Battr-vi norocul si vi bati - zice unchiegul riztnd - d-apoi, mai

aemenibuni, eu caut ziua gi nu gtrsesc,9i voi chifltl c-aveti si glsili noaptea

i{ei, bati-vi norocul sava bata

Soiarul gi YAcalA(Vove*Ea Vopular d rom$n&nacA)

Odata,PAcalA btea la

;and seuitipe dflrm,vedeo

i paduri gi segAndeace sf, mai faca.$ispre el. Repedese scoali, ia un tunchi

mre decopac,si-l ridici in sus.n eraboierul, cucoanagivizitiul, care

m6na aii.Boierul, az6nd.fie acala, vizitiului sf, opreasci ftf,swa $i zice:

- Bunf, ziua j

Picali rd'spunde:- MulFmim

- Dar cefaci aiciia, ampusgi lemnul ista sAse hodineasci olecufi,

ca apoi il duc acasf,.Da undeva duceti?- Eu am atzit de care pf,calegteoamenii, gi ma duc sf,-l

qasesc. a ma

Plcall ii zice boierului]

- Nu te mai duce,cucoane,tnaldEBgrlsavi pacdlesc,4am uitatpaci.litorulacastr.

acumnu pot

ducpdnaci in sat,acasf,, [-mi aduc

voiti s[ v[ ptrcdlesc, f,

am strva pictrlesc. i ca

Daci

savin mai degrabi,dati-vl josdin-g}srra"$ltucoana,ivizitiul.Dumneavoastrf,cucoane,ineti emnul stgbine$ihu seclatinenici inn-oparte, f, euvin indata.

{ -^-" '** "-J;:':;:::::;;**

235/'

-'"-rl"



Se d[ jos qi cocoanasi vizitiul, si boierul finea cdt puteatrunchiul sa nuse clatine.Ptcah s-asuit in trasurtrgi pe ici fi-e drumul. Se face noapte,plcalanu mai vine. Staua$a oata noapteagi a doua zipdn6.dupi-amiazi.

Numai ce treceun om pe acolo.- Buni ziual ziceomul.

- Bun4 ziua ii rispunde boierul.- Dar ce stati dumneavoashl acolea?Atunci boierul ii spune omului cl fine copacul ?n sus ,,pdni ce-a veni

Pacalade acasi cu ptrcf,litorul si ne ptrcdleascf,.Mi-a spusctr vine degrabtrcutrisura gi nu mai vine".

Atunci omul spuneboierului:- D-apoi, cucoane,nu-i destull plcaleali asta,ca s-a dus cu ftasura$i cu

cai cu tot?

Ler4e d a p riviqh eLo ear"i(le4endi

?o?t tl;:r, ronrA fir,a5,-..i ' ,

Fiindodati impiratulptrsirilor oartebinedispus ivoindsagtiecaredin-tresupugiigisupuseleui cdntimaifrumos,maiplacut,9imaifermecator, datporuncf,?n ntreaga a mplrafieca si seadunea curteampiriteascacei maivestilicAntireticasa-icdntea masi.

Cum auauzitpasiriledeaceasti oruncamparlteasctr,ndatA -auadunatcutoatea un loc,au inutsesielmpreuntr iau alesapoidinmijlocul or petrei,care e-au imis la curteampartrteasc4.ceste rei au fost gangurul,mierlasiprivighetoarea.$i elecums-auales, ustimramultpegdnduri e-ar i si inceapi,ci sepomirtrdegrabtrprecurfile mptuategti,aci impulmergerii eapropiase.

/ Gangurulz,aunul ceare?mbricimintea eamai aleastri mai frumoasi,fiind acoperit u peneaurii, carestrilucescoarte rumos a luminasoarelui,uItrsat i meargtrnaintepBa u numaiatAta irllf,sartr, i incagiel singursepuse

in frunteacelorlaltedoul si nici peunanu le lisi de fel si meargi naint; lui.Mierla merseduptrddnsul,zicdndch ea,ca unace arerost3auriuca gi

penele angurului i mbricaminteneagri9isfalucitoare amatasea,rebuiesamearga upl d6nsul.

Privighetoareansi, fiind maimici la tlpnua 9iavdndrnbrlciminteaceamaisimpla, f,masen urmtr9imergeaucapulplecatsiumilitasprecurteamparamlui.

Cum ajunseacumagangurul a curtea mpf,rtrteasci i intrl in6untru,imparatul,vdzandctr e a$ade frumos impodobit gi are o statura oarte

7'sesle = slat,

i Sangur(grangur) =.pastrrecintf,toare migratoare.- rosl = (iucr)cloc, plrsc.

Ttr



,.r:getoare,il primi cu cea mai mare cinste, l puse n fruntea mesei gi-l pofti

, : : i Sa dnte.

Gangurul plin de fala incepu a cdnta.

lmparatul, ascultdndu-l cu luare aminte, fu foarte mulfumit de cintecul

,:- si-l auda.

Inra apoi mierla.lmparatul cum o vtrzugi aceasta,ndatl ii intinse Siei un scaun,poftind-o

,.=

-dalAngamasf,gi sf,cAnte.

Mierla incepu a c6nta;cdnti cu mult mai placutSimai frumos decdtgangurul.

ln urma sosiprivighetoareasi intrdnd in curte, sepleci plina de umilinp

:::i la pam6nt,dinaintea mparatului.

impdratul, vf,z6nd-oca-i agade priz[ritil, umilita gi nebagati-n seami, se

:--: ce cauta a curtea ui, $i de aceeao intreba camrastit ce-i trebuie, fara insA

" : pofti si sadi ca pe ceilal{i doi oaspetice intrasemai-nainte.- Apoi de, inAlpte imparate ... dspunseprivighetoareade l6ngd uga unde

-=iase decum a intrat inf,unfu, si nu vl fie cu supirare gi cu banat,sunt aleasi gi

::reasa decate neamurilemele a inaltimeavoasfi cagi eu sf,va c6ntun cdntec

- Canta-mi dari, zise mplratul zdmbind, si te vad 9i pe tine ce pofi

Privighetoarea,necutezandmf,car a-gi ndreptaprivirile spre mpf,ratul, gi

::ese mai intii rosful, gi apoi incepu a cinta, dar colea...cum gtie ea sf, cAnte,

:.-:. um c6ntacelelalte...

imparatul,cdndo auzicdntind, rirmase imit defrumusefea dnteculuisau.I--:lglasagade duios, dulce,plicut $i fermecator,n-a mai fost auzit de cnnd s-a

::zit pe lume... Privighetoarea,prin cdntatulei, a bagatsub covati pe ceilalli doi

:intareti de mai-nainte.$i dupi ce a sfArgitea acuma de cAntat, mparaful n-o

:-ia sa steie mai mult la ugi, ci o puse pe dAnsan locul gangurului in fruntea

:iesei, ddndu-i totodati gi prima, adic[ darul cel mai mare, mai frumos gi mai

:retios, care era menit pentrucel mai bun cAntaref,ar dupa ce s-a sfArgitacuma

:rasa,dupi ce tofi oaspefiicAti au fost la aceamasi pofti1is-ausculatde a dAnsa,

:a a fostaceea

care s-apomit mai intAi in frunteacelorlalti doi cdntareti,mf,car:a imbrictrmintea ei e cu mult mai simpli decAta ganguruluisi a mierlei. Mierla,

:are cdntase eva mai frumos decAtgangurul,s-a dus n urma privighetoarei.

Gangurul, insi, cu toattr stamba ui cea domneascf,, u toati frumusefea

knbricimdntului sf,u, rtrmase ndArAtSi iesind umilit qi ruginat de la palat, se

duseacumcel de pe urmi.

$i de atunci apoi, de cdndau fost aceste rei plstrri la impiratul lor ca si-i

cAnte a masi, a rirnas privighetoareacea mai renumiti 9i mtriastrf,cantAreap

dintre toate neamurile pisfilor. Fiecare pasarecdnHtoaretrebuie si-gi plece

capul gi sf,se nchine in fata ei.

I prizarita= mic6.

237



H ans CJ"lristian And elgeYl',

RAFugca cea urAvA

Era vreme frumoasi. Era varx, holdele eraugalbene,ovizul verde, f6nul

era cladit in clpite gi cocostArculse plimba pe cAmp cu picioarele lui lungi gi

roSii Si clampinea pe egiptenegte,iindci limba astao invifase de la maici-sa.De jur imprejurul ogoarelor 9i al pigunilor erau piduri mari Si in mijloculpadurilor helegteeaddnci.Ce frumos erapretutindeni Pe ocurile acestea ra unconac vechi, lnconjwat de santuri ad6nci; de la ziduri pdna la api giseai totbilarii, agade inalte incit unui copil, st6nd n picioare printre ele, nu i s-ar fi

vi,ztfi capul. $i erau a$ade dese9i de incdlcite, cf, te puteairitaci prin ele ca-npadure. n balariile acestea edea rati in cuibargi clocea;pAni si iasapuii, rafaseplictisea grozav;nimeni nu prea veneasi vada cemai face;celelalte afe mai

bine se plimbau pe api, decit savie pdnaaici sus, si se agezesub un brusture

$i sa stea de vorbi cu dAnsa.

in sfdrsit, a cripat un ou gi dupl aceeaaltulSi nci unul, pdnace au cripat

toate. Chiu-chiu s-auzeadin toatepA{ile; gilbenugurileprinsesera iata Sirafugtelescoteaucapul din gaoace.

- Mac-mac a spusrata Si atunci toate au inceput si micf,iasca$i ele cum

puteaumai bine gi se uitau ln toatepa{ile, printre buruienile verzi,$i mama or lelasasa seuite cAt voiau, fiindca verdelee tarefrumos.

- 238



- Ce mare-i lumea ziceaupuii.

Cred si eu, fiindca acuma aveaumai mult loc decnt avuseseri lnainte,

;if'.1 snrcau in ou.- Credetivoi ci asta-i toati lumea?a spus mama.Lumea se lntinde si mai

q;ne, dincolo de grtrdina,pAna a ogoarelepreotului, dar pinA acolo n-am fost

u:3u. Suntef toate?a lntrebat ea

$is-aridicat din cuibar.Ba nu, uite ci nu-s toate,

r.r i$e un ou Si-icel mai mare. Dar oarec6t are sl mai tie?Am inceputstrmf, cams ,

$i s-a a$ezat ar in cuibar.- Ei, cum merge?a tnfrebat-o o rafa batranAcarevenise in vizita.

- Mai am un ou - a rlspuns rata.Nu $tiu ce-i cu el, ci nu mai crapf,;dar

&Lr-te la celelalte, ce zici, nu-s cele mai fnrmoase rafugte care s-au pomenit,':r-rCata?Una nu-i care strnu semenecu tattr-sf,u.

- Ia strvld Sieu oul acelacarenu vrea sf,crape- a spusbatrdna.Trebuie

ru ie un ou de curcf,; am pAtit-o gi eu odattraga,gi am avut numai necazuri cur iindci puilor de curcf, le estefricl de api. Nu puteam si-l fac str se bage

tr +a cu nici un chip, mf,ciiam cit mA finea gf,tlejul, dar tot degeaba. a sf,

'.i,: oul. Da, e de curci. Mai bine lasa-l si lnvati-ti copilagii si inoate.

- Am strmai gedoleactr ansraln Am agteptat tAta 4 mai pot sa staupufin.- Cum vrei - a spus rala ceabatranagi a plecat. in sfirgit oul cel mare a

:=Der. ,,Chiu, chiu" - a spuspuiul gi a ieSit din gaoace;era mare Siurdt. Rata

': uitat ung la el. ,,Da' mare-i Cogcogeamitetrtoi zise ea. Am sav4d eu; am."r-

bag lr api, chiar daci o ftebui sa-l imping cu de-asila."A doua zi eravreme frumoasi. Toate buruienile cele veryi striLluceaun

;r.re. Ra[a s-a dus cu toatf, familia la apl. Zicea mac-mac gi una cdte una

-nr-stelese blgau in ap[; apa le veneapflnl pestecap, dar ele repede egeau

.F"Liupra i inotau de minune; picioarelesepuneausingure n migcare,$i toate

:-u acuma fur aptr,chiar si puiul cel urdt si cenugiu.- Nu, nu-i de curctr spuse ata;uite ce bine da din picioare gi ce drept se

lne. e copilul meu. $i, la urma urmei, dactr e uiti mai bine la el, e chiar dr6gu{.

[.lc-mac Haideti dupa mine s[ vedefi gi voi lumea gi si va duc in curtea

E:lor, numai sava tineti de mine strnu vf, calce careva;Si feriti-vi de mdte

$i aga au ajuns ln curtea ratelor. Acolo erao zarvd cumplita, fiindca in

:r.:rteerau doul familii de rate care acumase luaseri la cearttr penffu un cap de

i*-mmbie;dar s-aupotolit repede, iindcl a venit o mdta$i a insftrcatea capul.- Iaca, vedeti, a$amerg lucrurile pe lume a spusrata si igi ascufi ciocul,

:i-adci gi ea ar fi vrut sa lngfacecapul de scrumbie. ineti-vi bine pe picioare

- mai spuseea.Vedeti pe rata aceeabafranl? Macaiti cum secuvine, duceli-va

; eagi plecafi-vtr gdtul in fata ei; eae ceamai simandicoasf, in toate cdte sunt

lci. E deneam spaniol, de aceeae a$ade grasi; 9i la picior are o panglici rogie.Asta-i ceva nemaipomenit de frumos $i-i cea mai mare cinstepe care o

:oate cipita o ra[i. Asta inseamni ci nu trebuie s[ se piarda $i ffebuie si fie

6



cunoscut[ de toatl lumea,dobitoacegi oameni.MAcAiti Nu vA tineti picioarele

intruntru.O rafuSca ine crescuta Si rtrSchireazl.tarc icioarele,a$acum factatagi mama: uite aga Acuma pleca{i-vagnil 9i spunefi mac.

RAfu$teleau ficut cum le-a invitat mama. Celelalterate s-au uitat lung la

ele gi spuseri cu glas tare:

- Ei, poftim Nu eram destule aici, au mai trebuit strvie gi astea $i uiteuna ce urAti-i Nu, nu sepoate,e preadin cale-afartr

$i o ratl s-a repezit 9i a ciupit-o pe ra$$ca de ceaff,.

- Las-o in pace a spusmama.Ce ti-a ftrcut?

- Nu ne-a ftrcut nimic, da-i agade mare $i de neobignuitl, ci trebuie

numaidecdts-o luim la bataie.- Frumogi copii - a zis rata cu panglicf, la picior. Toti sunt frumo$i,

numai unul n-a ie$it cum trebuie. Ar trebui ftrcut din nou.

- Asta nu se mai poate,cucoantrmare - a spus ata-mama.E drept ca nu-i

frumoastr trfu$ca,dar e placuttr a fire Si noattr ot a$ade bine ca qi celelalte,bachiar mai bine. Eu cred ci are strcreasctr rumos gi cu vremeaaresl sefaci mai

mici; a statpreamult in ou gi de astan-a cf,pltat infitiSareacare ffebuie.

$i rata a mdngAiat-ougurelpe rlfugctr gi i-a netezitpenele.

- De altfel - spuseea- ertrtoi,a5a i n-arepreamare nsemnltate daca-i urdt.

Eu cred ci are strse facd zdravhn,sevedede pe acuma.- Celelaltesunt dragufe zise b4nina. Acuma, fiti ca la voi acasi, si daca

gasifi un cap de pegte,putefi si mi-l aduceti.

$i aSaau ramas aici ca la ele acastr.Pe biata ritu$ci insi, aceea are egisedin ou ceadin urmd gi era a$ade

urdta, toateratele celelalteo ciupeau,o inghionteaugi o luau pestepicior; gi

nu numai ratele, ci gi gainile.,,Epreamare" - ziceau toate oritiniile din curte,iar curcanul, care venisepe lume cu pinteni, Side aceea redeacf, e impirat,

se umfla ca o corabie cu toate pdnzele sus, se rcpezea a rlfugctr, tu$ea decAtevaori minios Si se nrogea ot capul.Slraca rtrfu$cinu mai gtiaunde sise duc4 gi ce si facf, Era m6hniti din pricini cI era agade uriti gi toateplsirile din curte rAdeau de ea.

Astfel a ftecut cea dint6.izi, 9i dupa aceeaa fost din ce in ce mai rf,u. PerituSci tofi o alungau gi chiar gi surorile ei o ocirau gi spuneau: De te-ar prinde

o dati mdta, urdti ce e$ti " Ratele o ciupeaugi gAinileo bAteauSio fata care se

lngrijea deplslri a dat ln eacu piciorul.

Rf,tuScan-a mai putut ribda Si a sirit peste gard. Pislrile de prin

stufiSuri au zburat care lncotro, speriate.

,,Fug de mine pentru ctr sunt agade urdttr" - s-agindit rf,fugcagi a plecat

mai departe.$i aga,a ajuns la balta cea mare pe unde-s rafele strlbatice.Aici a

stat toaa noaptea,osteniti Si amardtl.Dimineala, ratelesalbatice -au nalpt din stuf Sis-aupregltit sf, zboare;cdnd

au v4eutpe tovariga lor cea noui, s-auuitat lung la ea.

2fr



- Ce fel de pasareesti tu? au inffebat ele gi rifugca se intorcea in toate

:=ile $i salutacAtputea mai frumos.

- Grozav esti de urdta au spusratele strlbatice.Dar, in sflrgit, noua pufin

-: :asa de asta,numai strnu te marif cu carevadin neamul nostru.

Biata ritusci nu se gdndea si se mirite; doar at0tavoia, si steagi ea in

r:: 5i si beapufintici apl de balta.A stat ea acolo doua zile. Dupi aceeaau venit doua gAgtesf,lbatice,sau

-li bine zis doi gAnsacisalbatici;nu era mult decdnd e$iseri din ou gi de aceea

:-u agade indrf,zneti.

- Asculta f6rtate - au spusei; esti a$ade urAt, inc6t esti chiar pe placul

:. stru. Vrei si vii cu noi Sisa ii pasarec6litoare?Aici, alaturi, in alta mlagtini,

.,::'ltcAtevagdgtesalbaticedragufe, oate domnigoare$i toatepot sa spunaga-

;'-ga. Agaci poti si-ti gisegtinorocul, chiar agade ur0t cum egti

Deodatl s-a auzitpoc poc si cei doi glnsaci aucazutmo4i in stuf gi apa

Sprejur s-a facut rogie. Poc Poc s-a auzit iar Si cdrduri intregi de gdgte

Jbatice s-au ridicat din stuf gi iar s-au auzit pocnete. Era vAnitoare mare.

\-anitorii stateaude jur imprejurul p[puriqului, iar unii erau chiar pe ramurile

;opacilor care se intindeau deasuprastufului. Fumul albastru ai prafului de

:ugci plutea ca un nor pestecopacii intunecati9i se mpragtiape ape. Cdinii au-.enitpdna a balta.Trosc,trosc,se auzeadin toatePi{ile cum trosnegtepapura.

SaracaafuSclnu mai puteade spaima. Si intorceacapul,ca si 9i-1ascunddsub

ipA, gi chiar in clipa aceea,un cAinemare gi fioros a risarit lAngi ea. Limba ii

spdnzuradin gura qi ochii fi luceau groaznic;Si-a ntins botul spre rifuqci, gi-annjit dinlii, dar a plecatde-acolofirl s-o ingface.

- Mulzumescu-fi,Doamne a oftat raru$ca; unt a$ade urAta, ncat nici

;iinii nu vor si mA mu$te.

Rlfusca a statpitita in timp ce grindina de alice cAdeapestepipurig.

Abia tirziu s-a icut liniSte.BiatarafuScf ot nu indrizneasi semiSte.A

rnai agteptat iteva ceasuripnnasi se umeasci.A ieSitdin baltaqi a plecatcdt

a putut de repede, uAnd-opestecAmp.Numai ca mergeacam gfeu, din pricina

;a se stemise urtuna ti vAntulvdjAia.Spreseari a ajuns a un bordei,careeraagade darapanat,ncAtnici el singur

nu gtia n carepartesi se istoame $ide aceea eocamdati imAnea ot in picioare.

Asa de tarebateavnntul, incdt ralugcaa rebuit sa seghemuiasctros l6nga

bordeiSis[ sesprijinedeel ca si nu cadi. Vijelia se ntetea.Deodati rtrfu$ca vazut

ci uga de la bordei ieSisedintr-o 6tena Siatirna sfrAmba,a$aci prin deschizatura

puteaisapAtrunzi nAuntru.Ca sascapedevdnt, rafugca intrat in bordei.

in coliba stiteau o babi, iar lAngi eaun motan9i o gaini. Motanul Stiasi se

alinte, sf, toarcf, gi lmpraqtia chiar Si scAnteic6nd il frecai pe spate.Gdina aveapicioarelemici Siscurtegi ficea oua$ibabao iubeacapecopilul ei. Dimineata, oti

au datcu ochii de rituSci gimotanula inceputsi toarci, iar gainasi cotcodiceasci.

241



- Ceesti? a lntrebatbabaSis-a uitat prin casi, dar cum nu prea vedeabine, i

s-aparut ci ratu$caera o rati maregi grasl cares-a ritacit.

- Chiar imi parebine a spusea. Acum o si am oui de ra[a. Numai den-ar

fi ratoi Trebuie s-o punem la incercare.

$i r4uqca a fost pusi la incercare timp de trei saptamdni,dar oua n-a

facut. $i motanul era stapd.nul asei,9i giina stf,pdna,$i mereu ziceau:,,Noi $ilumea", fiindci igi inchipuiau ci jumitate din lume erau ei $i, bineinteles,

jumatateacea mai faini. RifuSca spuneaca in privinta astamai puteau i Sialte

p6reri,dar gainanici nu voia sd steade vorbi.

- Poti sa faci oui? intrebi ea.

- Nu.

- Atunci tine-ti gura.

$i motanul spunea:

- Poti si te alinfi, satorciSi

si scoti scdntei?

- Nu.

- Atunci n-ai voie saai o parerecdndvorbescaltii mai inlelepti decdt ine.

Ratusca$edea ntr-un colt fara chef. Deodati gi-a adus aminte de aerul

curat de afari si de lumina soarelui.$i a cuprins-o dorul de apa. Avea o pofta

grozavdsi inoate; nu s-aputut opri gi i-a spusgainii.

- Ce te-a apucat?a zis ginna.N-ai nici o treabi gi de asta ti trec prin cap

tot felul deprostii. Fi oui sau oarceSiai savezi ci nu te mai gAndegtia fleacuri.

- Dar e a$ade frumos saplutegtipe api a spus atu$ca.E asade pllcut

si te bagi cu capul in apasi sa e dai la fund- Ce mai plicere $i asta a spusgiina. Ai innebunit Ia lntreabape motan,

care-i cel mai infelept din toti motanii, daca lui ii place str lnoate sau sa se

scufunde in api Despre mine nici nu mai vorbesc. intreab-o gi pe stapdna

noastracea bitrdni, care-i mai inleleapti decdt ofi pe lume Crezi tu ca ea are

pofti si inoate$i sa sebagecu capul n api?

- Voi nu mtr infelegefi- rispunse rifu$ca.

- Nu te in{elegem?Atunci cine te-o fi inlelegAnd?Doar n-ai fi vrdnd sA

fii tu mai degteapti decdtmotanul si decdtbaba. Ca si nu mai pomenescAidemine Nu-ti impuia capul cu prostii, copili, $i mulfumegtebunului Dumnezeu

de norocul pe care i l-a dat.Nu estimulfumiti ca stai in casf, a caldurl si ci ai

de la cine sa nveti lucruri folositoare?Dar tu esti numai o moftangioaicagi cu

tine nu e chip de stat de vorba. Eu ifi vreau binele, ifi spun lucruri carepoate

nu-fi plac, dar sa Stii cf, numai prietenii adevarafivorbesc aga Eu zic si invefi

si faci oui sau si torci qi sa scoti scAntei.

- Ba eu cred ci am sf,plec iar in lumea Iaryh- a spusritu$ca.

- Atunci pleaci i-a raspunsglina.$i rifugca a plecat. A inotat, s-a scufundat n apa, dar nici o vietatenu se

uita la ea, a$aera de urAta

- ?/+2



.. A venit toamna, frunzele padurii s-au ingilbenit si s-au uscat;vAnful le

:-:.gea gi le imprastia.Era frig. Norii atAmaugrei 9i albi de zipadd. Pe gard

;'::a un corb $i facea crr-crr de frig^.Te prindea frigul numai cAnd l auzea|

: "::r rafu$ci n-o duceadeloc bine. Intr-o seari, c6nd tocmai asfinlea rumos

..,:ele, a venit un cArd de pisari mari Si minunate.Ritusca nu rnai vizuse

--: -:,Catipisari agade frumoase.Erau albeca zitpadaiaveaunigtegAturi ungi:-.adioase.Erau lebede.Glasul lor aveaun sunetcu totul deosebit.Au stat

: -:;. apoi $i-au lntins aripile largi 9i m6.retegi au plecat mai departe n tarile. *:3 cu lacuri albastre.S-au naltatsus de tot gi pe ratu$caceaurita a cuprins-o

:.:hnigte ciudati; nu mai putea sta locului, se tot inv0rtea in api ca titirezul,

, :ot lungeagitul in suscitre lebedegi scoteaniste tipete agade ascutitesi de-::bignuite, lncdt se speriasi ea.Nu puteasi uite pisarile acelea rumoasegi':::cite si cAndnu le-a mai zarit s-adatcu capul a fund in api si c6nds-a idicat

,: .r fafa apei,parci iSi ieSisedin fire. Nu stiacum le cheami pe pisiri, nu $tia

-,:"-\troau plecat,dar ii eraudragi cum nu-i mai fusesenimeni drag vreodati.".: le pizmuia.Cum s-ar i putut eagdndisf, doreascd asemenearumusefe?

Biata rafuSci urAta ar fi fost foarte multumita daci micar ratele ar fi

:::mit-o printre ele gi n-ar fi alungat-o.

Iama era tot mai grea. RatuScafebuia si inoatetoati vremea ncoace$i

-::01o,ca si nu laseapastr nghefecu totul; noapteansi copca n carestdtea a se

:-ea tot mai lngust6;erager9igheafape lac trosnea.Ragugcarebuiasi deamereu

:::: picioareca si nu lnghete apa,dar, de la o vreme,a ostenit,nu s-amai pufut

::;ca 9i a prins-ogheafa.Dimineata a trecutpe acoloun farangi a vizut-o. Jaranul a dat cu piciorul

: gheafa i a sfarAmat-o, luat rifu$ca$i a dus-oacasaa nevasta-sa.

RituScagi-a venit in fire. Copiii au vrut sA se oace cu dAnsa,dar ea a

::32t ca vor s-o bati Oide frici a sarit drept n oalacu lapte5i iaptelea F$nit

-- toatepa4ile. Femeia a dat un strig[t gi a pocnit din palme gi atunci rafu$cas-a

.:eriat Simai tare gi a sarit in putineiul cu unt, pe urma intr-o caldare cu lapte

i. de acolo azbtnat iar. $i aveao infitisare

Femeias-a uat cu vitraiul dupi ea,copiii alergaugi ei s-o prindi, rdztnd

:r lipnnd. Noroc ci s-a deschisu$a si rifugca a putut sa se furigezeafard gi s-a

)ezat vlaguiti in zhpadacare tocmai cizuse.

Ar fi prea trist si povestim ce-a ndurat 9i prin cdtea mai trecut ratu$ca n

:xna aceea.Cand s-a icut iar cald gi soare, a satea n papuriqulbaldi. CAntau

: ioc6rliile, venise ar primavara.

$i deodata ifugca a vaztrt cA poate sa-si intindi larg aripile gi cA are in

:ripi o putere mai mare decit pnna atunci. $i-a luat deodati zborul si nici n-a

sriutc6nd a ajuns ntr-o gradinamare, n care eraumeri infloriti si tufe de liliac

r.rirositor; cregteau hiar pe marginea acului. Ce frumos era aici Dintre trestiiiesira fei lebedeplutind domol pe luciul apei. Rifusca $tiace pasarisunt 9iCeodati o cuprinse o mAhnireciudati.

T



,,Am si ma duc la pisirile acelea rumoasegi ele au sa ma battrgi au simtr omoarefiindca sunt a$ade ur0tAgi indraznescsi mi apropii de d6nsele.

Dar nu-mi pasa Mai bine sami omoareele, decAtsi mf, ciupeasca afele,si

m[ battrgtrinile, si-mi dea cu piciorul fata care ngrijegteoratf,niile Si dec6ts6 sufir de frig si de foame toaa iarna".

$i s-a ridicat si si-a luat zborul catre lebede. Lebedele dndauva'zut-o, ulnceput str dea din aripi $i s-au indreptat spre ea.

- OmorAfi-mi a spus biata pasareSi Si-aplecat capul pe luciul apei,

agteptind moartea.

nDar cAndcolo, ce si vadi in apa?Chiarpe ea nsagioglinditi, dar acumnu

mai erao pasaregreoaie,cenu$ie$i urAta,era$i ea ebada..

Nu-i nimic daca e nagtiprintre ra[e, numai sa esi dintr-un ou de lebidi

Plslrii nu-i pirea riu ci indurase atdteanecazuri; seputeabucura acurna

si mai mult de fericirea ei.

Lebedeleceie mari auvenit la ea$i au dezmierdat-o u pliscurile.in gradina au venit cdtiva copii. Au aruncat pe api pnine gi griunfe.

Deodati, cel mai mic a strigat:- Uite ci amai venit una

$i ceilalli au chiuit de bucurie 9i au strigat gi ei:- Da, a mai venit una

Au bltut din palme gi sarind ntr-un picior s-au dus repedestrspuie atii Simamei.

Apoi au venit iar $i au aruncatpe apdpdine gi cozonacsi toti spuneau:- Asta carea venit acuma e ceamai frumoasi

$i lebedeleceie bltrAne seplecau n fata ei.

Lebida cea tAnf,ras-a ru$inat gi Si-aascunscapul in aripi; nu gtia ce strfactr; era foarte fericite, dar nu se m6ndrea deloc; fiindc[ o inima bunl nu-ideloc mffndra. Segindea cum fuseseea de prigonita si de batjocoriti gi acumatofi spuneauci e cea mai frumoasl dintre toate pasirile. Chiar gi liliacul seaplecaspre eacu crengile in apa$i soarelestrtrlucea aldut si dornol. $i lebada

si-a intins aripile, si-a inlltat gdtul 9i a spusdin toat[ inima:

- Pevremea cdnderam o rifugcl ur6ta nici ln vis nu m-'ag i gdndit la atdtafericirelQ 1

- 24



. j

&,rlo Cc.llodi i

-----t---5::*.'

-'r' Tinocchio

rai 'atg

'Dar unde esteplajaaceea inecuvdn-

ff'^

CapiuolulDC(\/I--\

i in efArglt ?inocclric frrcet eitzA \

'tud mal ffe o pApug4 gi dev'ine V;?sin:..,

Pe cind inota repedeca sa ajunga a flrm, Pinocchiobigi

& seamtrcf, tatil s6upe care-l purta in cArcl

f,. care stitea cu picioarele in ap6,

rEmuradeparci ar fi avutfriguri.Tremurade frig ori de spaima?

Ciaeputea ti?...Poate$i de unasi derirr DarPinocchio, rezAnd apoate:ncil sau ffemura numai de fricl, iircuse asal mai linigteascf,:

- Curaj, titicule Peste cdteva

rdnute ajungem pe plmdnt gi vom fi

'i? intrebl bitrdnelul, devenind tot mai curios si:ntind privirea asemenicroitorului cdnd pune at[ in ac. Uite, privesc tn toate

-irtilegi nu vld decdtcer simarc/

- Eu disting insa gi 6rmul,'spuse pApugica.Sf,gtii ci eu sunt ca motanii:;id mai bine noapteadecAtziuyf .

Bietul Pinocchio se prefiiea ci estebine dispus,dar... dar... ncepea si-gi

;ifrda curajul,puterile ii scf,deau, espirafiadeveneamai greoaiesi mai obosita;in sfhrgit,nu mai putea si Frmul era nci departe.

inota cit il mai tinurtrputerile, apoi se ntoarsecu capul catreGeppettosii spuse u voceasacadata:

- Ttrticule.,.ajuttr-mi...mor

$i tatAlSifiul erau gatasi se nece, cdnd auztrhun glas de chitara deza-

;ordati, care rifreba:

- Cine spuneci moare?

- Eu Si sirmanul meu tattr- Vocea astami-e cunoscuttr.Tir egti, Pinocchio?

E

?45



- Da, dar tu cine esti?

- Eu suntTonul, colegul tiu de prizonierat n stomacul Rechinului.

- $i cum de ai scapat?

- Ti-am urmat exemplul.Tu mi-ai aratatdrumul gi,dupa tine, am fugit si eu.

- Tonule dragi, ai picat tocmai la timp Terog, pe tine care-fi ubeqti atAta

copilagii, ajuti-ne ori suntempierdufi.- Bucuros si din toati inima. Prindefi-vl amOndoide coada mea gi la

drum: in cdtevaminute o si ajungempe tarm.

Geppetto si Pinocchio, dupa cum vi putefi inchipui, primira numaidecAt

invitatia; dar, n loc si seprinda de coada Tonului, crez'ura i este mai u$or si

se ageze, e-adreptul, n spinarea cestuia.

- Suntemprea grei? il tntrebi Pinocchio.

- Grei?Nicidecum: mi pareci duc n spinaredoui simplecoji de scoici,

rtrspunseTonul, care era atatde mare gi atlt de putemic, incnt pareaci esteunvitel de doi ani.

Ajungi la mal, Pinocchiostrri,primul, jos, ca si-gi ajute atal si coboare;

apoi se ntoarsecdtreTon gi,cu o voceemofionata,i spuse:* Prietene dragi, mi-ai salvat tatil Si n-am cuvinte si-[i mulgumesc,din

addncul sufletului. $i acum, ngiduie-mi, te rog, si te sarut, n semn de vegnica

recuno$tinti.

Tonul igi scoasebotul afari din api si Pinocchio ingenunche si-l siruti,

cu multi cildura.La acestgestde sponta.na ivie afectiune,bietul Ton care nu era obignuit

cu ele, se simfi at6tde emotionat ncdt, rusinnndu-sesi fie vdnttplAngAnd ca un

copil, igi ascunse apul sub apl qi dispiru.

PAni una alta, se cripase de ziui.

Atunci Pinocchio ul pe Geppetto, areabiasemai putea inepe picioare,

la brat ;i-i spuse:

- Sprijina-te de bratul meu, scumpul meu titic, 9i si mergem incet-

incetigor, a fumicile; iar cind vom obosi,si ne a$ezirnpe margineadrumului.- $i unde mergem? ntreba Geppetto.

- SAcautamo casasau o cabani, unde oamenii si ne dea o bucitici de

pAine$i o mAnade paie, care sAne serveasca reptpat.

Nu ficusera nici o suti de pagi, cAnd vf,zuri doua chipuri urite care

cer$eaun mijlocul drumului.

Erau Motanul 9i Vulpea, dat nu mai aduceau cu cei de odinioari.

inchipuiliva ca Motanul, tot prefacdndu-se rb, orbisede-abinelea,ar Vulpea,

imbaffaniu, mdncati de molii gi nipdrliti, nu mai avea nici coadi. Cacilucrurile sateaua$a:aceastihotoaici amirdti, cirzutitincea mai neagri mizerie,

fusese constrdnsi, tntr-o buna zi, si-si vdndi, unui negustor ambulant de

T

(

\

,

?fi



m,lumfiSuri,anf,gipreafrumoasai coadf,, ecarea cumpirat-oca sf,-giaci

umca aparltoaredemu$te.

- Oh,Pinocchio,strigaVulpeacu vocep16ng[toare,i mili de doi bieti

hinat-i- Bolnavi repetlMotanul.

- Rimasbun,preficutilor rispunsepApu$ica. -ati in$elato dati, acumD :re maiprindeli.

- Crede-ne, inocchio, entruci acumamajunsniStebieti nenorociti

- intr-adevtrr,epetlMotanul.- Dacd ati sf,rf,cit, f, meritatisoarta.Amintiti-vi de proverbul: ,Banii

llrn'qinu facpui". Rirnasbun,preftrcutilor

- Fie-ti mill denoi- Denoi ?

- Ramasbun,preftrcutilorf)&nintiti-va deproverbulcarespune: ,Lucrul'fuitrndit in modnecinstitnu folosegte".

- Nu neplrisi-...isi repettrMotanul.- Rimas bun, preftrcutilor Amintiti-va urmitorul proverb: ,Cinesaptr

Ir'ospaaltuia,cadesingur n ea".

DupI acestschimb de cuvinte, Pinocchio gi Geppetto gi continuara

itrx5citi,drumul; iar dupace mai flcuri o sutl de paqi, zlrirh, in fundul unei

rfriri 9i n mijlocul cdmpului,o frumoaslcabanidepaie,acoperittru tigle Sirilmizi.

- Cabanaasta rebuiesa fie locuitAde cineva,spusePinocchio.Sa ne

ruropiem$i sabatema poatti.

inn-adevlr,se apropiara i blturtr a poartl.

Cineeste?trtrebl un gliscior dinluntru.

- Suntemun sf,rman lrinte Siun biet copil,?nfometati ifara adipost

=ryunsepapugica.

- invartiti cheiagipoartaseva deschide puse celagi lasciorobisnuit.Pinocchiontoarse heiaSipoartasedeschise.ntrari inluntru, priviri in

narepffie ginu vf,zurtrpenimeni.- Dar stlpfuiulcabanei ndeeste?nnebaPinocchiomirat.

- Iata-mi-s aiciTatalSi iul privirl in tavan$ivizuri Greierele orbitorstAnd eo birna.

- Oh,scumpulmeu Greierag pusePinocchio, alutindu-lpoliticos.

- Acum mi spui ,scumpulmeuGreieraS",u-i asa?Dar ti mai amintelti

si arunci dndm-aigonitdin casaa, mi-ai tas o loviturAdeciocan?- Ai dreptate,Greiera$ule. onegte-ml i tu pe mine...Lovegte-mlsi tu

;e minecu ciocanul,darai mili debietulmeu attr'

w



- Eu o si am mila Side tatl gi de fiu; dar am vrut sa-greamintescpurtareataceaurfita, ca sf,-fiarat ca, n lumeaasta, rebuiesa im amabili cu toatf, umea,dacf,wem sa fim risplatili cu aceeaqi unavointa,cand suntem a ananghie.

- Ai dreptate,Greieragule,ai multa dreptategi eu voi tine minte lecfia pecaremi-ai dat-o.Dar vrei sa-mi spui cum de ti-ai cumpirat cabanaasta?

- Cabana asta mi-a dlruit-o ieri o prea grafioasf,Capra,care avea dnacolorattr ntr-un albastru oarte frumos.

'-4"1$iCapra unde este? ntrebaPinocchio, cuprins de o mare curiozitate.- Nu gtiu.

- $i cnndse ntoarce?

- Nu se mai tntoaree niciodati. Ea a plecat ieri indurerati 9i behaind deparci ar fi spus: ,Bietul Pinocchio,n-o sa-lmai vid, de acum.Rechinul trebuiesi-l fi mAncatde-a binelea".

- Chiar agaa vorbit?...Deci ea era...ea era...scumpameaZdnh ncepus[ strige Pinocchio, sughilAndgi plAngnnd n hohote.

Dup[ ce a terminat de pldns, gi-a gtersochii, a pregitit un pifuf bun dinpaie 9i l-a culcat pe Geppetto, batrdnul siu pirinte. Apoi, intreba pe Greierelevorbitor:

- Spune-mi,Greieragule: ndeagputeasi gasesc n paharcu laptepen-tru sarmanulmeu tatA?

- La o mici departarede aici, sti gridinarul Giangio, care are vaci delapte.Du-te ia el gi vei gasice cauti.

Pinocchio alergi acasa a gridinar, iar acesta l intrebi:- Cat lapte vrei?

- Un paharplin.

- Un paharcu lapte costirun ban.Dar s[ mi-l dai inainte.

- Nu am nici o centimi rispunse Pinocchio ruginatgi mihnit.- Riu, pipugico,rispunsegridinarul. Daci tu n-ai nici o centimi, nici eu

n-am nici o picafurade lapte.

- Ma rog, spusePinocchiosi ficu semnca pleaca.

- Agteaptl putin, spuseGiangio.Noi o sa ne intelegemp6ni in celedinurml. Vrei si inveti sa nv0rtegti roata fintAnii?

Ce este aceastiroata?

- Esteun mecanismde lemn, care serve$te a scosapadin cisternf,ca sistropim legumele.

- O sa ncerc.

- Deci, o si scofio suti de galeli cu api gi eu o sA-gdau, n schimb,unpaharcu lapte.

- Bine.



Giangio il duse pe Pinocchio in gridini Si ii ardti cum trebuia s6

.n'ineasci roata.Papugicancepu imediat sa ucreze; dar, nainte de a fi scos oq.u-ide galed de apa, era lac de transpirafie,din cap p6na-npicioare.

- PanA acuma truda de a-nvdrti La roath, spuse grf,dinarul, ii fusese

nc-dinpta mlgarului meu; dar acum,bietul de el, estepe moarte.

- Mi-l aritati si mie? intreba Pinocchio.

- Bucuros.

CAnd ntra in grajd, Pinocchio vazu un migarug frumos, intins pe paie,

"sc-,it de foame gi de preamultl munci. Dupi ce il privi foarte atent, spuse n

snei sa,adinc fulburat:

- $i, totusi, pe mf,garugul ,sta -am mai vhzutl,Mi-e o figwa cunoscutf,.

$i, plecdndu-sespre el, il tntrebl in limba mf,gireasca:

- Cine esti?

La aceasti nffebare, mlgirugul deschiseochii aproapestingigi rispunse,

rfl."laind, n acelasidialect:

- SuntLu... ci... gno...lo.

$i apoi inchise ochii si-si dadu duhul.

- Oh, bietul Lucignolo spusePinocchio,cu vocea stinsa;9i, ludnd o

ciia de paie, igi gterseo lacrimi care-i spdnzurape fafi.

- Te emotionezi amh pentru un migar, care nu te costi nimic? spuse

gndinarul. Atunci ce s4 fac eu, care -am cumpirat cu bani pegin?

- O sd-ti spun motivul... Era un prietende-almeu

- Prieten de-ai tau?

- Un coleg de scoali.- Cum? (ipA Giangio, izbucnind intr-un hohot de rAs. Cum? Ai avut

-.gari colegi de clastr ... mi inchipui ce studii frumoaseai mai facut

Papugicase rugina la auzul acestorcuvinte; lua paharul cu lapte apfoape

:.;*d5i se ntoarse a cabanf,.

$i, din aceazi, timp de peste cinci luni de zile, se scula, in fiecare

:nineati, inainte de crlpatul zorilor, ca si invArteasca oata fdntnnii Si sl

:nneasci, in schimb,un pahar cu lapte,careajutamult sanitafii tatalui sau.Dar

::1 s-a multumit numai cu atAta; u timpul a invitat si lucrezecoguri gi panere

:e uestie; iar banii, pe care ii cdgtiga, i repartiza,cu multa griji, pentru toate

:ielruielile zilnice. intre altele, el singur, construi un ci.rucior elegant,ca str-l

:-rmbe Sis[-1 scoati la aerpe tatal siu.

in orele 6rzii de seari, el se trudea sd scrie gi saciteasci. Cumpdrasedin

;enrl invecinat, pentru cdtiva bani, o carte mare din care incerca sa citeasci gi

:3reia ii lipseau inceputul Si sfArsitul.Pentru scris el se servea de o agchie

:scu$ta n loc depenip si, fiindci nu aveanici calimari, nici cemeali, o inmuia

-u-o sticlup plinA cu zeami de mure $i de cire$e.

- 249



Estedreptci, prin dorinta ui de a nvita, de amunci gide a rezista,Pinocchioreugisenu numai sa-$imentinatatiJ, mereubolnav,?ntr-o elativa bunastare,dar si

$i economiseasciweo patuzeci de monedepenffuun costumnou.

intr-o dimineafi, ii spuse atalui siu:- Ma duc la t6rgul din apropiere sa-mi cumpdr o hiinuff,, o boneti gi o

perechede pantofi. Cdndm-oi intoarceacasi,voi fi agade elegant ncdt o si mtrconfundafi cu un boier.

IeSit din casi, Pinocchio incepu si alerge foarte vesel gi mullumit. Dar,deodati, se simti chemat pe nume gi, ntorcdndu-se,vf,zuun Melc frumos, caretocmai iegeaafaradin mlraciniS.

- Nu mi recunogti? ntreba Melcul.

- Parcf,da,parci nu...

- Nu-ti amintegtide Melcul acelacarefaceape cameristaZdnei cu

parulnegru-albistrui?Nu-ti amintegtici m-am cobordtsi-fi luminez drumul si cf, tuai rirnas cu un picior infipt in uga casei?

- imi amintescde toate,striga Pinocchio.Spune-mirepede,Melcugorfru-mos, unde ai lasat-o pe buna meazina? Ce face?M-a iertat? si mai amintegtede mine? Sti departede aici? Ag puteasi md duc s-o gisesc?

La toateaceste ntrebad, rostite tr grabasi fara pavze,Melcul rf,spunse uobignuita sa ncetineali:

- Dragtr Pinocchio, sarmanaZdnL zace nt-un pat de spital.- La spital?

- Din pacate.Obosita de multele nenorociri prin carea trecut,eaestegravbolnavi $i nu are nici cu ce si-gi cumperepnine.

- intr-adevar?...Vai, ce veste ristl mi-ai dat Biata Z nal SarmanaZenalBiatazdnd ... Daci a$avea un milion, ag alergas[ i-l ofer. Dar eu n-am decdtpatruzecide monede... ati-le aici: ma duceams[-mi cumparun costumnou,cu ele. a-le, Melcule, 9i du-b sA e duci bunei meleZdne.

- $i costumul au cel nou?- Mai am timp sd mi ocup de el. Ag vinde gi hainele asteasf,ricicioase,

de pe mine, ca s-o pot ajuta. Du-te, repede,dragulmeu Melc, 9i aranjeazaoatelucrurile gi, pestedoui zile, intoarce-te, e rog, pentru ci vreau si-fi mai dau Sialfi bani. Pdni acumam lucrat ca sa-mi hranesc atil; de azi inainte, voi muncicinci ore mai mult ca si-mi ajut gi buna mea mami. Rirnas bun, Melcule, gi tea$teptpestedoui zile.

Melcul, contrar obiceiului stru, ncepu sa alerge ca o gopdrll in luna lui

Cuptor.CAndPinocchio se ntoarseacasi, tatil sau l infeba:- Unde estecostumul tau cel nou?

m

250



] - N-utn gasitnici unul caresi-mi vina bine.Nu face nimic O sa-l cumpar*r;r jata.

in seara aceea,Pinocchio, in loc si lucreze pdnl ta zece)a trudit pdni

&,r miezulnoptii; gi, n loc sf, acf, opt coguride trestie, a terminat paisprezece.

Apoi s-a culcat gi a adormit. $i, in somn, i-a aparut Zdna, frumoastrgi

mdauoare, ca.re,dupi ce l-a si.rutat, -a spus:- Bravo, Pinocchio Penffu inima ta cea buni, eu te iert pentru toate

rnmr=gariile e care le-ai facut p6na acum. Copiii care-gi ajuti cu dragosteprcur in greutltile 9i bolile lor merita sa fie liudati si iubiti, chiar atunci cAnd

D. Ernt exemple de ascultareSi de bunl purtare.Fa-te baiat cuminte gi vei fifus:r-

Dar visul se terminf, SiPinocchio se degtepta imit de cele auzite.

Acum, inchipui{i-vi, cAtde mult se minuni micutul nostru,cAnd gi dadu

rwlrrrr ca nu mai era o pf,puSictr e lemn, ci deveniseun baiat ca toti ceilalti deqftK3 lui. isi arunctrprivirea in jur gi, n locul perefilor de paie ai cabanei,vizuru ::EnAruti frumoasf,,mobilati Si dichisiti cu mult gust. CAnd cobori din pat,

&rs. un costum nou, o basci noui gi o perechede cizmulile de piele, care-iulmeauca tumate. Dupa ce se mbrtrcf,cu noul costum, gi vAri m0inile in buzu-car si gasi un portmoneu de fildeg, pe care erau scrise urmtrtoarelecuvinte:

7"in3cu parul negru-albf,struinapoiazf,scumpuluisiu Pinocchiocele patruzeciui ronede Si-imulfumegtepentrubunitatea sa". Deschiseapoi portofelul gi, n

lmrrai elor patruzecide monedede aramf,,acolo sftaluceau atruzecide moneder.Gur. noi-noute.

Dupi aceea,se privi in oglinda $i i sepiru ci este altul: tn locul papugii

c ,strlll oglinda arata maginea unui baiat vioi gi inteligent, cu pirul castaniu,

'cur -hii albagtri,Sicu infitigare veselasi fericiti ca o sarbatoare stivali.

ln miilocul acestor minunifii, care se succedau cu iufeala fulgerului,

f,mrwchionu mai gtianici el daci eraffeaz de-abineleasauvisacu ochii deschiqi.- Dar tatf,l meu unde este?strigi deodati; Si ntrdnd in cameraalaturam,

S grsi peb[trdnul Geppettosi.natos, ioi Sibinedispus,ca odinioari; el iSi reluaseme5ugul siu de cioplitor in lemn gi tocmai desena o preafrumoasaramafooodobita cu frunze, cu flori gi cu nenumtrrate apetede animale.

- Titicule, spune-mi Si mie: cum de s-au produs toate acesteschimbari

mrevazute? il intreba Pinocchio, sirindu-i de gdt gi acoperindu-lcu sarutiri.- Schimbareaaceastaneprevizutl din casanoastra ti se datoreazb ie,

ft;ie, spuseGeppetto.- De ce tocmai mie?

- Pentruca atunci cind copiii rai devin buni, ei capi$ho noua infiligare,.=:r Sipentru rudele 1or.

- $i papugica e lemn undeva fi ascunsi?

-1I 251J



- Iat-o;rf,spunse eppettoSi i aritao papug[marede emn,sprijinitAde

un scaun, u capul ntors ntr-o Pde, cu brateleat6m6nd, u picioarelepuse

unul pestealtul Si ndoite de la genunchi,ncdt te minunaivizdnd-o cum stf,,

dreapti.Pinocchiose ntoarses-opriveascl;gi,dupf,ce o admirf,putintel,spuse

tn sineasa,cu o marebucurie:- Cdt decaraghiosartrtam dnderamo pipuqade emnsi c0tdemulfumit

suntacuma,cAndam devenitun blietel adevf,rat.:,i"\

V',



lphonse Do.'.^de*;t*&1897; scriitor ealistfrancez

E><Eraordinarele avenVuri ale luiTarfiann din TTraocon

CaVlf.olul XlCataeErofa

Pe-onoapte neagrf,, ara luna, fara stele, ari cer chiar,pe-o noaptedintr-p;pa-n

care u$or e si-[i bagi m0inile-n ochi, insirafi ca mirgelele pe afi,in, Bompard,suedezulSi caltruzele orniracu steagulAlpigorilor dinTmscon cu tot la cucerireavdrfului Mont Blanc. Lumin6nd cu lantemelecare

fuau pe albeafaghefurilor nigtepeteca de sdnge,ci{f,uzele tiiau cu sdrguintl

Ete in pereteleunei crevasecireia nu-i puteai zfi fundul, stAndcu toli lipifi

dr-rel pereteca tragi intr-o feaptr.- Ce-ar fi str terminf,rn acum cu viafa? se intrebf, deodatf, cu glas tarq

n'tezul gi, oprindu-se din urcat, se-aplecl atit de mult deasupraprapastiei ci

ryodui toati frdnghia, proptit cu talpile in capul lui Tartarincarevenea-nurma lui.- Ce faci, tinere,pentru numele lui Dumnezeu?

- MA gindesc sf, termin cu viafa.

- Bine, cu viafa dumitale fa cepoftegti,dar ce-ai cu noi, pdcatelenoastre?

6 ssmliztr Tartarin,alb de groazh.

- Ei si? Viata, a cui ar fi ea,doud paralenu face.

- Bine, dar gdndeSte-tea dragoste, a v0rstadumitale...

- Mare lucru gi dragostea...Eu nu simt nevoia de a$aceva .

,,Cegtiee1?" ,- Nu-i chiar mareacu sarea, um sepovestegte, ar nu-i deloc de leptrdat,

crc{g-rni, Otto dragl.

Dar Otto habarn-avea. Nu Sinu, ci se-azvdrle-npripastie. in timpul istacelauzele-njuraude m:rma focului.

- Otto, daca ii agade mult s-o termini cu viafa, mai ai un pic de ribdare

$r azvarle-tede sus,de pe.$4ontBlanc. E cu totul altceva decdt nr-o crevasf,

csrecare.Crede-mf,,e cu totul altceva.- PoatecI ai dreptate.Da, mai bine de pe Mont Blanc, ci.z;ulapaceadep-

u"l lui Schopenhauer i al lui Hartmann.



Ce i-ar fi scarmhnatTartarinpe baielii igtia nemfi, pe amAndoi,dactrasta

stiau ei sa faci din minteaunor tineri zibauci ca Otto al lor.-

in sfdrgit, ajunserf,pe-un fel de platou - de gheata$i acela,bineinteles-

unde ff,curf, un popas.

- Uite-l cum trage din lulea, zise o citlhuzir.

- Cine?tntreba nedumerit Tartarin,uitdndu-se n jur.

- Mont Blancul, domnule, i rispunse cdliuza, aritdndu-i in zare muntele

din care, ntr-adevar,pirea ca iesefum.

- $i ce nseamnf, sta?

- inseamnaci vine o furnrnA grozavl gi c-ar fi bine si ne intoarcem.

- Da, sa ne-ntoarcem,se agita Bompard din zbor de-o propunereatit de

sinitoasa, dupi ce tot urcugul ii spusese ui Tartarin: ,,Eu nu mai merg, m-am

siturat", iar Tartarin trebuise sa-l imbarbatezegi si-l intrebe ca pe-un copil:

,,Hai, Gonzag, dragl",hai, ci asacum ai urcat atdtiamunti, l-oi mai urca gi pe

asta.Gdnde$te-tea gloria Clubului".

- Eu nu sunt membru al Clubului, protestaseBompard.

- Nu-i nimic, ai sa fii, il imbunaseTaftarin.

- Foarte bine, ce rost au ambitiile copilaregti,fu de acord si P.C.A.l-ul

ciruia fr scizuse mult din entuziasmul alpinist, mai alesde cdnd il avea coleg

de frAnghiepe suedezulatit de plin de surprize.

- Nici nu mi gAndesc, iri suedezul arese vedec6,aveaspirit de con-tradicfie foarte dezvoltat, ntocmai ca magarul: ?l tragi de urechi, o ia inapoi, il

tragi de coada, o ia inainte.

- Nici nu mi gdndesc, mplltit saurcpeMont Blanc,peMont Blanc mi urc.

- Bine, dar nu-i prudent, i atraseatenfia o cd,lhuzit.

- Lagilor, sunteti ni$te la$i, asta sunteti, mf, duc singur, riposta Otto,

nesfrimutat in eroismul lui.

- Da? Atunci susgi pe Mont Blanc, se nfuriara cilauzele, pe carenimeni

si nimic nu le mai puteaopri dupi o asemenea rovocare.Tartarin gi Bompard se despartiri de ei, ludnd-o inapoi spre cabana

Catdrilor unde, potrivit cu spuseleghizilor, puteau ajunge tn trei ore de mers,

ocolindcrevasa.

Cei doi tarasconezi -apucara ine si se desparta e calauze$i de elevul

lui Schopenhauer9i al lui Hartmann, ci incepu furtuna de zitpadd,acoperind

toateurmele.

ZApAcifi 9i pierili de frici, se adapostiri intr-un serac, adici intre niste

gheguri ngrf,maditeca un iglu.

1 p.C.e. = Pre$edintele lubului Alpigorilor.



::rn minte li se perindari moagteledin vitrina cabanierului de la Cat6ri.

':-:erl aminteSide turistul americangasitmumificat, cu un creion gi cu un

:s,:. tn mdnl in cdre-sinotase mpresiile$i senzatiile dna n clipa morfii,

lutremurat ca-n fa[a Judecatii de Apoi, Tartarin simti nevoia sa-Si

,:--esufletul: ,,Gonzagdragi, am mintit mult in viafa mea... Trebui' si-fi

:: n-am mpugcatnici un leu, darnici unul..."- Ei, qi ce-i cu asta? ispunsecalm Bompard.Eu mint de c6nd suntpe

\l-am nf,scuto dati cu minciuna. Vorbescdespreoamenipe care nu i-am

iciodata ca desprevechi oi bune cuno$tinte, dt despre arile, muntii,

": unde zic eu c-am fost, nu mi-a cilcat piciorul niciodati pe acolo.Aga e

. -aTarascon,din cauzasoarelui.

Ju congtiin{a mpacata cf, erauvictime 9i complici ai soarelui, mulfumiti

;e.gui Alpigorilor rimisese la calauzecare desiguraveau sa-l fAlfdie'pe

r: Blanc, oarecum inistifi ci furtuna sepotolise,o luari sprecabana.)ar, vai, la un moment dat se aflari in fata unei creste mensede gheafa.

- Tartadn, uite, urcf, in loc si coboare

- Vad, zise Tartarin, speriat gi dezamagit.Trebui' si urc sa vad ce-i in

:. .-ealalm.Tu rimdi aici.

)eodata, frhnghiacare-i ega ,,peviata si pe moarte" se ntinse ingrozitor.

.lcul lui, zguduit,Bompard zise: ,Aoleu " n timp ce din prapastie e auzi:

---:l'' Bompardse stridui din rasputerisa-Si ragi tovardguldin pripastie, dar

*rafacuta

n Avignon sevede cl eraputredf,,ci serupse ca la comanda.

Spre seari, la cabanaCatdri,aparucevace s-ar fi putut chemastafia ui-l3rd, o biata fiintimurdard, degeratf,,cu pirul miciucf,, din cauzacdreia'crerul, ci'lauzele $i suedezul, ntor$i de pe Mont Blanc, din gura ciruia

:e suspine nteleserl doar: ,,Tartarins-apierdut".

O expedilie organizathil ciuti zile in $fupe Tartarin.

Ziuele vorbeau de acest ragic accident,ddnd fotografia fringhiei care

-gasitasuspendata e o creasti de gheatd, etezathpe cAt se piLrea,a

:enecapetede un instrumenttaios.

Dupi opt zile de agteptari,delegaliise ntoarseri la Tarascon mpreuna cu

::nul Bompard, a carui minte parea definiw zdruncinata.Daci cineva

.:eavorbade tragicul accident, l cereandurare: ,Nu-mivorbiti despreasta,

:rs, nu-mi vorbiti niciodati despreasta "

Mont Blancul isi mai trecusepe listi o victimi, qi ce victima



*Joseph Jo'-o,b

. i..rcL.. i vrejti de faeoleA fost odata ca niciodati o v

sd,r'mani,care avea doar un baiat, pe

care-l chema Jack, gi o vaci pe care C

I

h

f

t

auI

t

chema Albi-ca-laptele. I9i duceauvi

ajutafi de laptelepe care l dadeavaca n

fiecare dimineatf,,gi pe care l duceau r

piatl Si l vindeau. Dar, infr-o dimineataAlba-ca-laptele n-a mai dat lapte gi nugtiauce si faci.

- Ce str facem? ce str facem? seclina biftAna, frdngAndu-simdinile.

- Nu fi suparata,mami. O s[ plec

de acasi $i o sagisesc eu cevade lucru,

zise Jack.

- Ai incercat si altldata si nimeninu te-a angajat, i rd,spunsemama.

- Trebuie s-o vindem pe Albtr-ca-

laptele 9i sa incepem un negot sau sagisim altceva. Ne-om descurca noi

cumva.

- Bine, mamtr, ziseJack, azi e zi de tirg, o si mi duc s-o vdnd pe Alba-

ca-laptele9i apoi mai vedem noi ce-om face.

ASadarbaiatul luf, vaca de funie gi pleci. Nu merse prea departe,cdnd

intilni un batrdncam ciudat care-i zise:

- Buni dimineata, Jack.

- Buna dimineata, dumitale, ii rispunse Jack,mirAndu-seca batranul ii

spusese e nume.

- Mulfumesc, Jack, dar unde te duci? l intrebi bitrdnul.

- MA duc la tArg sav0nd vaca asta.

. - Tu pari un baiatpreaseriosca savinzi vaci, rosti batranul.M-ag mira si

stii cdteboabe de fasole fac cinci.

- Doua in fiecare mAntrgi una in gura ta, zise Jack ntepat.

- Ai dreptate,ziseomul, uite asteasuntboabelede care-1ivorbeam.

{

II



I-{poi scoase in buzunarni$teboabe areciudate.

- Pentru l egtia$ade ascuflta minte,n-a$ i impotrivl sf, ac un schimb

iirrjrrf€. sA-midaivacapentru asolea sta.

- Ai vrea,nu-i a$a?osti Jack.- Oh, tu nu $tiidece e n stareasolea sta,i zisebf,trAnul.O plantezin

rmrr.Lnoptnsi pdnadimineafa re$te dni la cer.- Nu ztru?Nu mai spune.- Ba da,o$oe, si dacl n-o fi aga, ino inapoi$i a-ti vaca.

- Fie,ziseJacksi dldu frAnghia ecareera egativacabAtrinului,n timp

;rE '&.:aasolean buzunar.

Jack se intoarseacasf,gi cum nu. mersesePreadeparte,nici nu se

Irrxrncasebine cind se rezi inapoi in fata usii.

- Te-ai$i intors, Jack?semirl maicl-sa.Vld c[ n-o mai ai pe Albtr-ca-

urcre.e.nseamni f, ai vdndut-o.Hai, zi repede, Atai luatpeea?- N-ai si ghicegti iciodatf,,mamf,, iseJack.

- Nu mai spune, liete Cincibanide aur,zece, incisprezece?u, nupot

t rccJazeci- Ti-arnspusctr n-ai si ghicegti.Ce zici de fasoleaasta?E wijitl S-o

ur=zi la noapte$i-aisf,vezi.

- Ce? trcu mamaui Jack.Ai fost asadenebun,detimpit, de diot ca s-o

En;€

Albl-ca-laptele, u cel mai bun laptedin parohiesi dati la cel mai bun

zu- p€ntru asoleaastaprlplditi? Ia-o deaici, a-ode aici, a-o de aici Ori,n:;, ins, uite ce fac cu ea: o anrncpe fereasfri.$i acumdu-te a culcare. n

Km asta -ai sf,capelinici o imbuctrturi

Jack se duse a culcare n odaita ui de la mansardtr. ra trist si mflhnit,r:ir pentrucf, o necijisepemaicf,-sa,dtSipentrucarf,misese emdncat.

in celedin urmf,,adormi.Cdndse fezi, odaia sepiru camciudatf,.

Soarelestrf,luceantr-o parte, iar in rest cameraera umbrita" Jack se

m,rrr-acAise apropiede fereastri.$i ce credetic[ a

vIzut? Din fasoleapecarer:r,I:'ri-sa aruncaseefereastran gradinlcrescuseeste oapte n wej urias,

:m s€ niltasepdntra cer.

Deci,omulgrf,iseadevtrrul.Vrejul defasole recusede margineaerestrei.Tot ce-i rlmf,seseui Jack

m ;acutera sf, deschidaereastra isl faci un saltpevrejul de fasole,carese

3:;ca asemeneanei scf,ri. Jackurci, $i urci p6n[ ajunsea cer.Cfuidajunse

li,Lo, didu deun drum arg, ot atAtde dreptca o sigeati.Merse nainte, ane

uliu de un palat, n fata cf,ruia stlteao femeieneobignuitde nalta.- Buni dimineafa,maicf,,ziseJackpoliticos.Esti asadebunl se-midai

=r a de mincare?

l

nl '8t



$ti1i doar ca in seara din urmi nu mAncasenimic $i era grozav de

?nfometat.

- Vrei sa mandnci ceva?zise femeiacea nalta. O sf,te prefaci chiar tu in

mdncare,daci nu pleci imediat. Blrbatul meu e un cipciun si nimic nu-i place

mai mult dec6tcarne de baiat la grltar pe pdineprljita.

Jackzise:- Mai bine mort fript, decAtmort de foame

Femeiactrpcf,unuluinu era nici pe jumltate atilt de rea ca sotul ei. il duse

pe Jack in bucltarie gi-l ospattrcum se cuvine, ddndu-i o bucatl de pAine cu

brlnzd,$i o canl cu lapte.Jacknu le terminasenci in momentul n carese auziri

boclnituri in usi gi casa ncepu sa seclatine, ca gi c6ndar fi venit cineva.

- Doamne, afta-mA E blrbatul meu, zise sofiacf,pciunului. Ce sami fac

eu cu tine? Vino repedesi intri aici. il impinse pe Jack in cuptor tocmai c6nd

intra ctrpcaunul.Fifi siguri ci acest monstm era uriag. La cingatoare avea trei vitei cu

picioarele legate. i dezlegasi ii arunctrpe masf,,zicdnd:

- Iai, nevastf,,9i frige-mi doi dinne ei. Dar a ce mfuoaseaici?

Ha-ha-ha,

Miros singe de englez.

Fie viu, fie mort

Vreau sa-imanAncoasele ripte

La grdtar,pe piline

- E o prostie,dragi, ii rispunse femeia. i separe.Saupoatemirogi res-

turile baietelului pe care l-ai mAncat eri Ia alrriazd.Du-te gi te spali, curati-te

gi panl te intorci, masa e gata.

Cf,pciunul plecf,, ar Jack era gatastr sari afara din cuptor 9i s6 fugl, dar

femeia l opri:

- Stai pinl adoarme. ntotdeaunase culci dupi masi.

Cipclunul mAnci, apoi se duse la un scrin mare din care scoasedoui

pungi de aur, se a$ezi gi ncepu si numerepdni cAndcapul i se asa ntr-o parte,

gi sepomi pe un sforait care facea casastrse zguduie din temelii.

Jack esi atunci din sobi pe vArful picioarelorgicand fecu pe ldngi cipcf,un,

lui una dinne cele douapungi sub brat. CAndajunse a vrejul de fasolearuncd

pungagi aceasta imeri, desigur,n gr[dina mamei sale.Apoi incepusi coboarepe

vrej, pdni ajunse,n celedin urmi acasl. i aratamameisaleaurul gi-i zise:

- Ei bine,mamf,,n-am avutdreptate u fasolea? ezicire intr-adevir vrljiti?

Traira un dmp cu aurul din pungi, dar in cele din urmi acestase terminisi Jack s-agAnditsi-si mai incerceo datl norocul la capatul vrejului de fasole.

$i astfel urci, pAni ajunse din nou la acel drum careducea a palatul pe care-l

E

1



ri---:-\€cu pudna vreme in urm[. Acolo, desigur, dldu de sofia uriagului care,m*,ern fata portii.

- Buntr ziua, manc4 zise Jack,tanfo$ca un coco$.Esti asade buni si-mi

&. :eva de mdncare?

- Pleacade aici, biiete, zise femeia,pentruca soful meu trebuie sf,vinl gi

{m,"i.e md,ndnce. ar imi pari cunoscut.Nu cumva ai mai fost p-aici? $tii, chiarfu l'"n in careai plecat, sofului meu i-a displrut o pungl cu aur.

- E ciudat, maici, ziseJack,o sa-ti spun cevadespreasta,dar sunt atAtdelffijqrindci nu pot vorbi pAntrnu imbuc ceva.

- Fie, inffa, ii zise femeia.

Era preacurioasi ca s4-l lase sf,plece fari str-idea de mAncare.

El mesteci cAtde ncet putu Sideodattr eauziri hurductrituri careanuntau

mns;r apcaunului.Femeia l ascunsepe Jack n cuptor.

Se ntdmpll cum se nt6mplasesi inainte.Clpclunul intrtr, facu ha, ha, ha,n ::meia ii aduse rei vitei la grifiar.Dupi ce-$i terminf,masa i zise nevestei:

- Adu-mi gaina care face oui de aur.

Femeiao aduse, ar clpctrunul ii ziseglinii:

- Fl un ou, iar aceasta icu un ou, cu totul Sicu totul de aur, dupi care,

..-r*r,-3unulncepu si sforf,ie at6t de tarc ci toatl casa secutremuri.

Jack iegi atunci din cuptor ?n vdrful degetelor gi prinse glina de aur,

EsarAnd inainte de a putearosti: JackRobinson. Dar in timpul astagaina cot-

:caci si-l nezi pe capctrun.$i,

tocmai pe cdnd se strecuraafartrdin casi, Jack

I :;rzipe acesta rldnd:

- Nevasti, nevasti, ce-ai ficut cu gainamea de aur?

Nevasta,mirati, ii zise:- Da' de ce mi-ntrebi?

Asta fu tot ce auzi Jack, pentru ci alergi repede a vrejul de fasole gi

;bori tot atat de repedeca dintr-o casi care uase oc.

CAndajunseacasi, i arltf, mamei salegiina fermecata,zicAndu-iacesteia:

- Fi un ou, iar eafhceacdte un ou ori de cdte ori i seordona a$aceva.

Dar Jack tot nu era mulfumit Si n-a trecut prea mult timp pdna sin:rneascf,str-simai incerce o dat[ norocul la capitul vrejului de fasole.Agadar,

r=-o dimineattr rumoasd, se sculf, devremegi urcf, din nou vrejul pdnaajunse

c virf. Dar, de dataasta, i trecuprin cap un plan mai bun ca strpf,ffundi in casa

::saunului nevazut.Cdnd se apropie de ea, agteptan spateleunui nrfigpdnl orlzu pe nevastacipcaunului ci iese dupl o gLleathde apf,.Atunci se strecurf,

qtil in casagi se ascunse ntr-un cazan.$i cum sttrteael aga acolo numai ce

zudedeodatabocdniturile cf,pciunului, care nna o dattrcu femeia sa.

- Ha-ha-ha,miros sAnge e englez,strigactrpctrunul.l simt nevasti- Nu mai spune,dragi, spuseea. Daci e cumvapungagulcare i-a furat

u:ruI si gaina care ff,ceaoua de aur, sunt sigurtrcf, a intrat in cuptor._

259



Dar, din fericire, Jacknu intrase acolo.AmAndoi alergarl la cuptor, da

cum nu-l gisirf,, so(ia cipcaunului rdse:

- Ha-ha-ha Te amigegti degeaba.E cu siguranlamirosul baiatuluipe cart

l-ai prins azi-noaptegi pe care -am pregltit la micul dejun. Ceuituca sunt$i cit

de nepriceput egti sf, nu cuno$ti nici acum, dupi at6fia ani, diferenta dintr:

carneavie Sicarneamoartd.Cf,pctrunulse ageztra mastrsi termini de m0ncat,murmurdnd din cAnd

cdnd:

- AS fi putut ura ca...

Se ridicl de la masi gi incepu strcaute n cirnari, in bufet, peste ot prt

casi. Din fericire, nu segindila cazan.

Cipcdunul isi chema nevastagi ii spusesi aduci harpa de aur. Femeia c

adusegi o pusepe mas6 n fata lui.

Atunci el zise:

- Cantl Iar harpade aur incepu s[ cAnteminunat de frumos. $i continu;s[ ctnte p6ntrce cipciunul adormi gi incepu sf, sforaie de parctr una.

Atunci Jack, idicdnd ncetisor capaculcazanului, egi,apoi, mergAnd a ur:goarece, junse a mastr.C6ndse idica, inhA@ arpade aurgi fugi cu ea spreu$4..

Dar harpa ncepu sf, strige tare:

- StApane Stapdne rezindu-l pe cipciun, care prinse astfel de vesteca

Jack i luase$i harpa.

Jack alergac0t putu de repede, ar cipciunul dupi el, gi l-ar fi prins in

curind dactrJack n-ar fi ficut un salt intr-o parte,$tiind unde vroia sa ajunga-CAnd dedu de vrejul de fasole,cf,pciunul nu era mai departede zecemetri deel. I1vf,zu pe Jack cum cobora repede ca str-$isalvezeviafa. Dar parcf,n-aveadestuli incredere ntr-un astfel de vrej Si rirnase o clipa agteptdnd. ack facu onouf, sf,riturf,,dar, tocmai in clipa aceea,harpa ncepu sa strige:

- Stapdne Stapine gi cipcaunul saripe vrejul de fasolecare ncepu sdseclatine sub greutatea ui. Ajungdnd aproapede casi, Jack o strigi pe m:rma sasi-i aduci o secure.Maictr-saveni intr-un suflet cu securea n mAna,dar,cdnci

ajunse ingA vrejul de fasole,se opri incremenitl si infricoSatd,pentru ci zi'rise

picioarele uriasului printre nori.Atunci, Jack sari, lui secureasi lovi vrejul de fasole.Capciunul simd ca

wejul se clatini, dar nu seuita strvadf,ce se nt0mpli. Jackmai didu o lovitura

de secure ulpinei care se rupse n doui gi sepribugi. Cipcaunul cizu la pf,mdnt

impreuntrcu vrejul de fasolesi-si rupsespinarea.

Aritend la lume harpa fermecataSi vinzdnd ouf,le de aur, Jack Simamalui deveniri foarte bogali. Mai tdrziu, Jack se cistrtori cu o prinfesa rumoasagi

bogattr,si traira amindoi multi ani fericiti.

- 2ffi

iilillllfllr

ryr.rflEl

M

.@

mr

rowm

JEM

I@

llMt

mil

lG'ftur0

|u

mllMl

E

,lll



,.dya,*d Kipli^g

Tovesbea rinoceruluiCindva, demult,pe o insull din Marea Ro$ie,

Parsiul, n a cirui pilarie nzele soarelui ecu o sftf,luciremai mult decf;torientalA.

i Parsiul acesta in vecinf,tatea Mirii

;i singurasa avutie eraupf,liri4 uns,o ma5intrde gf,tit, dinft-aceleadecare

nLqrie s[ te atingi niciodati, dragamea.linu-ozi ca toatecelelalte, ui fiini, gi apf,,gi

- si zaher,si altelesi-siphmadi o prijiturl lati deun cot 9i groasi deun

i'umdtate.Era nfr-adevtrr n alimentdecalitate uperioarf,asta-i evamai

rJcat, dragamea ). Puseprijitura ln cuptorulmasinii- el aveavoie sf,ia ea si o lisl acolopnni ce se umeni oat{,respindindun miros cum

*s poatemai ademenitor.Dar tocmai cdndsepreg&tea l se infrupte din

u:.ui: coboripeplajl, din mijlocul nelocuit al insulei,un rinocercu un com

-rq.

cu doi ochi ca depurcel$i,de felul siu, un bidlran. ln acele impuri,I purta o piele care-i venea ca tumati. N-aveanici cea mai mici

:nrura saucuti$oara.Afita Rinocerulnostruaidomaceluidin Arca lui Noe,

:a eramult maimare.Cutoati pielea ui netedl, erabf,df,ran.A$a usese$i:egiaga a fi intotdeauna. dnd lcni Rinocerul dat6: flau " Parsiul lsl

:nra balti $i secltlrtr in vffirl unui palmier, uindu-Si doarpillria, in care

-esoarelui seoglindeau intotdeaunacu o sfiilucire mai mult decdt orientali.

Rinocerul rtrsturni cu nasul ma$inade gtrtit, 9i pr4jitura se rostogoli pe

l.isi infipsecomul n miezulei pufos

9iapoi o minci.

Duptr eo isprf,vi,pleci danddincoadf,, preaddncul ustiusi denelocuit

:sulei, care se invecina cu insuleleMazanderan,Socotragi capurile

lui celui Mare.Parsiul se cobori din palmier, puse maginape picioare si recita

ce-El-de hsiilf get0lte

Amamicgregegte "

r itoareleversuripecare, u nemaiauzindu-le0naacum, i le voi spuneeu:

.,Celce steffieTJste

- 26t

.::--iu = ba$tinas in insuleleMarii Rolii.



$i aveaumai mult tdlc acestevorbe decdt fi pofi tu inchipui.

Pentrucf, cinci slptlm6ni mai tArziu seabatu deasupraMarii RoSiiun val

de ctrlduri atdt de mare, incdt toate viefuitoarele igi lepidari vegmintele,una

cnteuna. Parsiul igi scoasepf,lf,ria, ndreptdndu-sespre malul mirii, cu g6ndul

si se scalde. n acelevremuri Rinocerul igi incheia pielea - care semtrna u o

haind de ploaie - cu frei nasturi sub bf,rbie.Nu pomeni nimic de prljitura Parsiului, pentru ci o mdncasepe toati.

B[daran era,",bidf,ranusese,si va fi lntotdeauna.

Cu'pas egdnatse'indrepti spre apasi, lasindu-gipieleape mal, intra in

valuri sforlind de pltrcere.

Nu..trecumult timp ca Parsiul se si ivi pe flrm. Cum dadu cu ochii de

piele, zllr'bi pdnf,ce colfqrile gurii ii inconjurari capul de doua ori. Ddnfui de

trei ori in jurul pielii, frecdndu-simdinile. Apoi se duseacasf, i-siumplu palaria

cu firimituri de prajituri, penffu cd,, ezi bine, mdncanumai $i numai prAjiturisi nu-si mtrturaniciodati locuinta.

intorcdndu-sepe firm, lui pielea$i o scuturf,,o frecf,gi o impani toatf,cu

firimituri uscate, dncede9i zgrunfuroase,gi cu stafidearse.

DupAce sprf,vi, secdtlri h vnrful palmierului gi agtepta f, asaRinocerul

din apl gi sa se imbrace.' Curdndse vi gi Rinocerul. Se ncheie a toti cei trei nasturi,dar lncepu si-l

mdnAncepielea ca atunci cdnd te culci lntr-un a$ternutplin de firimituri. Dadu

sf, se scarpine,dar fu $i mai rf,u; se fianti in nisip, se tiviligi

serostogoli, si iarse rostogoli, dar tn zadar.De cdteori se rostogolea, irimiturile de prljitura il

gddilau, il inlepau, il ardeau. Se ridica, se repezi la palmier gi se freci, qi se

scf,rpinf,,si iar se frecl de trunchiul lui. Se frectr at6t de mult si atdtde tare, ncdt

isi ficu pe umeri o batamra'cnt toate zTlele, ar alta sub btrrbie, in locul unde

fuseseri nasturii, pe care-i rupsese demult. isi mai facu 9i cdteva bataturi la

picioare. Se infurie cdnd le vdzu, dar nu-i folosi la nimic. Mdncarimeanu mai

contenea,pentru ca firimiturile rf,mf,seserisub piele. Se duse acasi nespusde

supdratgi, firegte,plin de zgdrAieturi,carede caremai tnfioritoare.$i

din ziua

aceeaSipina azi,totirinocerii aupieleaAbAcitaSiaddncbrindat6.,$i suntfoarte

arllgogi din pricina firimiturilor de prljiturtr care i tot infeapi.

Cu piliria in care razele soarelui se oglindeau cu o strf,lucire mai mult

decit orientaltr,Parsiulcobori din palmier, gi impachetamaginadegitit gi porni

spreOrotavo, Amigdala, platourile din Anantarivo 9i mlagtiniledin Sonaput.

- 252



Oscar Wild-

Trlnpul ferlcl|-

Sus,pe o columnd inaltA, satea privind pestecetate,: ,:la Prinfului Fericit. StraluceaPrintul din cregtet 6na-n

-, :: in poleiall de aur curat, ochii lui erau dou6' safire

-::inoase, iar la minerul spadeiun mare rubin igi juca

::t.e sAngerii.

Si toati lumearamAnea imiti la vedereaui.- E frumos ca un coco$el-de-vAnt,gi dldu odatAcu pf,rereaunul din

-::.silierii oragului,doritor si se duci vesteadesprepricepereasa artistica. Nu

:,. Si a fel de folositor, adaugtrel, de teamtrsa nu-l creadaoamenii cu capul in

- ::r. asacum nici nu eradin fire.

- De ce nu pofi sa fii si tu ca Prinful Fericit? intreba o mamf, grijulie pe

- ''eielul ei careplAngeadupi luna din cer.Prinfului Fericit nu-i trece niciodati

:':r minte si plAngapentru itece.

- Bine ci mai e gi-un fericit pe lumea asta mormf,i un biet dezamagit,cu

::ii pironifi pe minunatastatuie.

- Parci-ar fi un inger, spuneauCopiii Orfelinatului, iesind din Catedrali

- lalnicele lor anteriestacojii gi curatele or Sorfurialbe.

- Dar de unde stiti? se amesteci Dascalul de matematici. Vazut-ati

::unul cu ochii?

- Dn, cum sf, nu, in vis, rdspunseri ei, iar Dascf,lulde matematicise

:.:runtd gi-i sagettr u privirea,cici el nu ingaduiacopiilor si viseze.

intr-o noapte, a zburat peste acea cetate un flecu$tet de Rdndunel.

--ietenele lui pomiserf,, cu gaseslptimdni inainte, cltre Jara Egiprului dar el

::masesen urmi, indrigostit fiind de o Trestie, rumoasi ca nici unape lume.

-r intAlnise la inceput de primtrvari, pe cdnd zbura in josul rAului dupi o

::geamite gAz[ gllbuie si at0t de tare il vrijise mijlocelul sublire al Trestiei,

:cAt se oprise ocului, ca si-i vorbeasci..

- Ma laSisi te iubesc?o intrebf,deschis, aci i plicea sf,meargf,drept a

.^rta, ar Trestia li facu o pleclciune addnctr.

Sepomise afunci Rindunelul sf,zboarede ur imprejur, mdngdind apa cu

ripile si stdrnindmirunte unduiri argintii.

Era felul saude a-i face curte;Siasaafinut-o toati vara,cdtafost varade ungi.

- ?53



1

- Cealegere araghioasi, iripeau elelalteRAndunele.- N-arepic de avere,ar rubedenii, u nemiluita

$i, debuni seami, 6ul gemea eTrestii.Pe urmi, c6nds-a vit toamna,'

tot stolulsi-a uat zborul,pestemiri Sipeste iri. :Dupl plecarea rietenelor,R0ndunelul e simti insingurat,ar Sdnziana

dorului sf,u ncepusl-l oboseasca.,,ii lipsegtearmeculvorbirii, i$i zise,apoimi-e teamactre gi u$uratictr,

tiindcaprea-giaceochi dulcicu vAntul."

$i negresit,a oriceadierea vdntului,Trestiase mladia n neasemuit egralioaseeverenfe.

,,ti inleleg fireacasnici,mai gnndiR6ndunelul, armie-mi placegrozav

si cllf,toresc$i firescar fi str-iplacasi sotieimele."

- Vrei s-o uamraznaamindoi?o intrebi in celedin urmf,,darTrestia si

scuturf, apul.Eratare egattr ecf,minulei.- Ti-ai batut oc de mine izbucni Rdndunelul.Eu plec sprePiramide.

Ramaicu bine

$i isi lua zborul.A zburataga,o zi intreagd, i la vremedeseara ajuns n cetate.

' ,,Undestr rag oare? e ntreaba l. Sperca ora$ula facutcevapregitiri."

Ochii fi cazuripe statuiadepecolumna nalta.

- Am glsit strigi el bucuros.E un loc minunat, n plin aerproaspit

$i se isl de sus,chiar a picioarelePrinfuluiFericit.

- Cemai atacdeaur qi zise ncetigor,ecdndprivean jur gisepregitea

deculcare; ar,cdndstr-gi ire capulsubaripi,un sfropmarede apaapicatpeel.Ia te uiti cepozni sftigl mirat.Pecernu-i nici o urmii de nor,stelele frilucescde-ti iau ochii si cu toateastea loua Clima din nordul Europeie grozavdeafurisitl Trestioara u semai strtura eploaie,dar astadoardin egoism

A maipicatapoiun strop.

,,Lace folosegte statuie,dacdnu te apiri mf,carde ploaie?se ntrebi

plictisit.Ia s[-mi cauteu un homca umea "

$i sehotlri si zboareaiurea.Darcind si-si deschidiaripile, ici al treilea trop...

Rdndunelul rivi atuncin sus$ivtrzu... ai, ce-ifu dat savada?

Ochii Prinfului Fericit lnotau in lacrimi 9i lacrimile lunecauatdt defrumos, nc0tRdndunelul e simti induiosat.

- Cineesti u? l lntrebael.

- SuntPrinzulFericit.

- Atunci decepldngi?adlugl nedumerit.M-ai udat eoarcf,.

- 2Q



- PewemeacAnderam n viatl si aveam iniml deom, rtrspunsetatuia,

niam ce-s acrimile,caci trtriam n PalatulSansSouci,unde durerii nu-i e

s::uit str ntre. CAteraziuade ungf,mf,veseleamn grldini cuprieteniimei,:ind coboraseara ram n frunteadantuluin SalaceaMare.Jur mprejurul:rii se ridica un zid foarte tnalt, dar niciodata nu mi-a ffecut prin minte s[

sb ce e dincolo de el; in preajmi, totul mi sepirea at6t de frumos Curtenii:iumeauPrintul Fericit si fericit erzrm, u adevf,rat,dactrpllcerea poate i

:cre. Agaam rf,itsi asaammurit. ar acum, i nu mai amvia1f,,m-au idicat:'. sus,atdt de sus, incdt pot vedea toatl hidogenia, oatf, amtrriciuneacetfiii

-:. 5i cu toateci inimameae acumdeplumbnu pot decdtsapldng. ,Cum,;i- nu e cu totul gi cu totul de aur?"g0ndiRnnduneluln sinea ui, clci era:a cuviinciospentrua-simirturisi gAndul.

- Departe, are departe,urmtr statuiacu glas coborit gi cdntf,tor,departe,

::-o ulicioarf,, se aflf, o clsuti sirman6. Prin fereasfra-i deschisf,vld o femeieb.C la mastr.Are fata supt[ 9i ofilita, iar mdinile-i aspresi rosii sunt totuna de

ile acului, aciecustrtoreasa.cumbrodeazl loarea-patimeierochiadas ce-o va purta la viitorul bal al cudii ceamai drlgelaqa dinre insolitoarele

ryinei. nr-un ungheral odfi, baieteluleizacebolnavpeun pat.Are friguri 9idupf,portocale.Maici-sa nu poatesf,-i deadecit api goali 9i el plinge...

R6ndunel, Andunel, icutR6ndunel, uvreis[-i duci ubinuldepeminerul

T,.aJeimele?Eu ampicioarelenfepeniten soclulacesta inu mf,potmigca.

- Pe mine ma agteaptln Egipt, rf,spunse Andunelul. rietenelemeleroara in susgi-n os, deasupra ilului, 9i staude vorbf,cu florile uriagedek:us, in crnAndor sf, se duca a culcare n criptaRegelui-ce1-Mare.egeleser*ia chiarel acolo, n racla ui zugrtrvitl.E invelit n feqegalbene i imbllsimat

;- mirodenii.Are in jurul gttului un giragstriveziu de ad verde, ar miinile-i

nnt cadouf, runzevegtede.

- R6.ndunel, Andunel,micugRdndunel, tf,ruiPrinful,nu wei si r4mAi u-:ne o noapte i si fii solulmeu?Pecopil il chinuiesetea ipemaici-saalea.

-Yezi ctrmie nu prea mi placbtrietii, trspunse dndunelul. ara recuta,:ind locuiampe lAnga Au,eraudoi bldlrani de btrieti,copiii morarului,care

r;irleau mereucu pieffe in mine. Firestecl nu m-aunimerit niciodat4:noi,:indunelele,suntemgrczavdemegteren alezborului,apoi eu mtr ag si dintr-un:eamvestit n sprintenealtr;ricum, nsf,,erao lipsl decuviinff,...

Dar Prinful Fericitpareaatit de ndurerat,ncdtRAndunelule ntristl.

- E foarte rig aici, ii spuse, aram sf,mairtrmAn u tineo noapteSio s[-ti:rnplinescolia.

- Mulfumesc,micutuleRdndunel,a6punserinful.$i aga, upi ce a scos ubinul depespadaPrinfului,Rdndunelul buri cu

:1 n cioc,pesteacoperisurilera$ului.

- 265



A trecut pe lAngl tumul Catedraleicu lngerii cioplifi in marmurAalba..l

trecutpe l6ngapalat gi a auzitzvon de dans.O tncAntitoare attr egise n balco:

cu iubitul ei.

- CAt de minunate sunt stelelecerului, ii gopteael, gi cdt de minunari.

putereadragostei

- NadAjduiescsf,-mi fie gatarochia pentru serbarea eamare, ii raspunsea. Am poruncit si mi-o brodeze toattr cu floarea-patimei,dar cusitoreseic

astea-satnt de trdndave

A trecut apoi R6ndunelulpesteapele Aului 9i a vizut felinare atdrnind pe

catargelecoribiilor. in cele din urmtr a ajuns la ctrsu1a ea si'rmani 9i a privr:

inaunffu: blietaSul se zvdrcoleape pat, scuturat de friguri, iar pe mumi-sa c

dobordsesomnul, de istovittr ce era. S-arepezit R6ndunelul9i a pus bobul mare

de rubin pe masf,, ldnga degetarul femeii. A zburat apoi ugor jur imprejun:-

patului, fluturnndu-gi aripile peste runteacopilului.- Ce rtrcoare simt, se vede ca-mi merge mai bine, gopti copilul 9i sc

cufundtr ntr-o piroteall dulce.

Pe urmtr RAndunelul gi lua zborul indAral laPrinful Fericit, gi-i povestito:

ce facuse.

- Foarteciudat, seminuntrel, acum mi estecald,desivremea-iatit derece.

- Fiindci ai facut o fapttrbun4, ii rispunse Printul.

Iar el, mititelul, ramasepe gdnduri gi adormi. Clci de cdteori incerca sa

segdndeasctr,l $i cuprindea somnul.CAndsecripl de ziu6,,RAndunelulzburtrdevale a rdu, ca str aci o baie.

- Iatl un fenomen uimitor se minunf, Profesorul de omitologie, pe cAnd

freceapodul. O r6ndunici, iama

$i se apleci si scrie un articol lung, privitor la aceasta,n ziarul local,

Toati lumea vorbi desprearticol, cici era impanat cu atdtia termeni Stiintifici.incdt nimeni n-a priceputo iota.

- La noapteplec ln Egipt se hottrri Rindunelul gi, la gdndul acesta-

inima-i cre$teade bucurie.Dadu o raitApe la toate monumentelecetitii gi rimase mult[ vreme sus.

in virftrl clopotrifei. Ori pe unde ffecea,vrtrbiile sepomeau a ciripi:

- Grozav de distins. strtrinul de colo

Iar el sebucura nespus n sinea ui.

Cum vtrzu rasar'rnduna, se ntoarse a Printul Fericit.

- Ai cevavegtide timis ln Egipt? Suntgatadeplecare i strigi el.

- Rdndunei, Rdndunel,micuf RAndunel, l rugi Printul, n-ai vrea sa mal

ram6i incf, o noapte cu mine?- Dar sunt a$teptat n Egipt, li rtrspunseRdndunelul. Mdine, prietenele

mele or si-Si a zborulctrffea douaCatedrali.Acolo hipopotamul gi faceculcus

E

r lu :

raf

.@T

@Ei

rys5,t

uTD

J[

E

@

EI.

t ' l

[l

s

.*



I

.: :.ipuri$uri 9i pe un tron mf,ret de granit stl insugi Memnon-zeul. Vegheazi

":; noapteapuzderia de stele gi, cdnd luceafarul diminetii se ivegte, el trage

:,: r un chiot de bucurie gi pe urmi rtrmAnemut. La aniazd leii galbeni coboari

tr-.3 I3 mal, str se adape.Au ochii la fel ca beriliul verde, iar urletul lor e mai

:*-::or decdturletul Cataractei.

- RAndunel, Rdndunel, micut RAndunel, starui Prinful, departe, tare:d:rrte, peste cetate, zf,resc un tAnar sfudent, inff-o mansardi. Sta aplecat

,il-rra unei mese lntesate cu hdrtii gi lAngl el vegtejegte ntr-un pahar un

:,-:helel de mic$unele.Parul ii e inelat gi castaniu,buzele rogii ca miezul*:,:rilor, iar ochii, mari si visitori. incearca sa sfdr$eascao piesi pentru

l:ectorul Teatrului,dar preaddrdniede frig ca samai scrie. n sobanu e nici

;-. :f,ciunegi foamea l doboarl.

- O sl rAmdn cu tine inci o noapte, li rispunse Rdndunelul; avea intr-

o:ii'ar. inima buni. Vrei s[-i duc alta boabade rubin?- Vai mie Nu mai am nici un rubin, ii raspunsePrinful. Doar ochii, atAt

:--:u mai rlmas. Sunt fAcuti din neprefuitesafire,aduse ocmai din India, acum

: :rie de ani. Smulge-mi unul si du-l t6nirului. il va vinde giuvaergiului, apoi

: ;umpira de mdncare$i lemnede foc, $i-siva sfArgi iesa.

- Drlgugul meu Print, suspini Rdndunelul, nu pot face una ca asta.

$i sepomi pe pl6ns.

- R0ndunel,Rdndunel,micut Rdndunel,staruiPrintul, fi agacum ifi cereu.

RAndunelulsmulseatunciochiul Prin$lui 9i zburi departe, itre mansarda.:-lentului. ii fu destul de u$or sa pitrundi intruntru, cici in acoperig era o

,;:rurApe undesegi strecurf,.Tanarul Si ineacapul ngropat n mdini $inu auzi

':-:iinri aripilor, dar c6nd ridica ochii, vazu deodati safirul str6lucitor prinre

::;5unelele vegtede.

- incep si fiu prefuit, se inviori el. Trebuie si fie de la vreun admirator

:: seam6.Acum pot sf,-mi sfdr$esc iesa

$i chipu-i strtrluceade bucurie.

A doua zi, RAndunelulzbura p6n[ jos, in port. Se agezi pe catargul unei- : ribii mari, cu ochii duptrmaftozii care rtrgeauafari cu funiile nigtenamile delini.

- Eeii-rup strigau ei cu fiecare ada iesitl la iveali.

- Ma duc in Egipt, striga si Rdndunelul.

Dar nimeni nu-l lutr ln seamf,,$i, o dattrcu risiritul lunii, igi lui zborul

-:Jarat, la Prinful Fericit.

- Am venit sA-mi au rtrmasbun, ii spuseel.

- RAndunel, Rdndunel, micutr Rdndunel, il rugl prinful, nu vrei si mai

:':nii cu mine inci o noapte?- E iami, rf,spunse l, ca mninentrvilescaici fulgii reci de zhpadd.lnegpt

-:.uele dogoregtedeasuprapalmierilor verzi, iar crocodilii lAncezescn mdl Si

T

.t

;

;

s



privescalenemprejur.Tovari5elemele si dureaztruibul in templul lui Baalbec,

subveghea orumbeilor lbisi roz care-$i dngurescnulaltuia-Printule rag,e

parasesc,-am ncotro,darn-o str e uit niciodattr i a primavartr s4-tiaducdoutr

nestematertrmoasen loculcelorpecaree-aidlruit. Rubinulva fi mai ro$udecit

un trandafir o$u,ar safirul, ot atatde albasftu a9i argulmfilor.

- Jos n piatA,ncepuPrintul,se afla o fetitl carevindechibrite.Dar i-auscapat hibritele n noroi$i s-austricat oate.Acum sffi$i plange, iindctr aictr-

sauo batedactrnu duceacasf, evabani. N-areghete,n-areciorapigi nici pe

cap$or -arenimic.Smulge-mi elalaltochi,da-i-lei gi atf,-stru-o s-omaibattr.

- De statam sf,mai staucu tine nctro noapte,i rf,spunse indunelul,dar

ochiulnu pot si ti-l smulg,clci ai rf,mdne rb de ot* Rflndunel,RAndunel,micufulmeuRdndunel,l rugaPrintul, tr aga um

ili cereu.Atunci Rfuidunel mulse eltrlalt chial Printuluigi,avdntAndu-seuel in

jos, trecustrgeattre flnga etitl si-i strecurinestematan palmi.

- Ceciobfiumosde sticld,sebuctul easi didu fuga,dz6nd,acasA.

Iar R6ndunel e ntoarsendirlt, la Print.

- EStiorb acum, i spuse, io sl rimdn cu tine mereu-mereu...

- Nu, micul meu Rdndunel,gopti sirmanul Print, tu trebuie si pleci

departe,n Egipt.

- O sl rimAn cu tinemereu,i rf,spunsel,giadormi apicioarele rinfului.

A douazi, cdta fost ziua de ungf,,RAndunel statpeumirul Printuluisii-apovestit ruteginevrute, in totcevizuseelpemeleaguri traine.-apovestit

desprebisii carestau n giruri ungi pemalurile Nilului si prind pestisorideaur

in ciocurile or; despreSfinxul,baftan a vremea, are t4iegten inimapustiului

Si eStie e oate;despre eguff,torii arepf,gesce 0ngl ctrmileleor Si-Siuneci

m[ttrniile dechihlimbarprintredegete,despreRegelemunfilor din luntr, caree

negruca abanosul i se nchina a o mf,rgeamarede clegtar; espre amilade

$arpeverdecaredoarmenft-unpalmier$iaredouizeci depreolislujitori,ca sA-lhrineascf, u turte$imiere,9idesprePiticii care,stind pe gogeamiterunze ate,

plutescpesteun elegteuntins$i se trzboiesc eincetat u fluturii.

- Scumpulmeu Rdndunel,grai Prinful, mi-ai ingiratminunitii dupl

minunitii.. Zbond,acumpeste etateamea,Rdndunelule,i spune-mi evezi.

- A zburat atunciRAndunelul estecetateaceamaregi a vazut cum se

desftrtauogatu n caseleor frumoase,n weme ce siracii cer$eaue la podi. A

zburatprin fundaturi ntunecoasei a vizut feteledevar ale copiilor infometati

cercetindaiurite ulitele negre.Sub arcada nui pod,doi baiepsi se sffdngeaunbrate, ncerc6nd a-Siinl decald.

- Tarene mai e foame,spuneau i.

- ?8



- Ia cirati-vtr de aici i-a luat paznicul a goantr;$i au pornit amdndoi" :-i prin ploaie.Pe urmi R0ndunel zburathdArAt9i a istorisitPrintruluiot

- : i " :ZUSe,

- Eu suntacoperit u aur, i spusePrintul.Tu ftebuiesl-l iei depemine,''r--i cu foip, Sistr-lduci siracilor mei;nu-i fiintrI omeneascf,f,nu creadf, l

:r:::i o poate acefericittr.$i RAndunel iguli atunci oip cu foitl din aurulcel curat; oi16cu foip,

:::i cind Printul a rlmas golagde tot gi plmintiu. Foita cu foitrtr, in aurul::it. le duseRdndunelsiracilor, $i obrajii copiilor prinserf,a se lmbujora;*i:iiu copiii$i seveseleauestrada.

- AcumavempAine, hiuiauei.Apoi a venit zlpadagi dupi zdpadh,ngheful.Srazile pireaumuiate n

,:_:nt,atdteraude uminoase idesclipitoare;a stresinile aselor rtrurii ungi

=nau ca nigtepumnalede clegtar.Oameniiumblau nflsurati in bldnuri, n.-me ce bf,ieta$ii e o gchioaptr,u ciciutte stacojii,se df,deau e gheati.

Sarmanullecu$tet eRindunel i era rig, tot mai frig, darpePrinl nu l-ar: :arasit nicicdnd,cici mult ii era drag inimii sale. Ciugulea iriminri la uga:'i:iiriei, cdndnu-lvedea rutarul,gi ncerca f,se ncilzeasctr trt6nd in aripioare.

in celedin urmtr,el si-adat otusiseama ava muri curind.Abia de mai

"iu puterestrzboare nci o dati sus,peumirul Printului.- RAmaicu bine, Printule drag, i spuseel in goaptA.MA laSisa-ti sirut

:-=:fa?- Ce bucuros sunt cl, in sfdrgit,pleci in Egiilt, Rdndunelulmeu, ii

::-ipunse rintul.Ai lntArziat reamult aici; u strmtrsaruti,pentructr e iubesc.- Dar nu in Egipt pleceu acum,marturisiRAndunelul. u plec in Casa

\{ortii. Moarteae sori buntrcu somnul,nu-i aga?L-a sarutat poipePrinfului Fericitgi s-aprabugitmort la picioareleui.in clipa aceea trosnituri seauzi nltruntrulstatuii,cagicum cevas-ar i

:.rpt.$i, intr-adevir, nimaceadeplumbse despicaserept n doul. Era gi un

_:er umplit n noaptea ceea.A doua zi, dis-de-dimineaftr,rimarul, nsotit de Consilierii Oragului,

:ecea n plimbareprin parteaocului. Ajuns l0ngA olumnf,,gi ridicl privirean sus, prestatuie.

- Vai de mine9idemine zbucnieldeodati-n cehala ajunsPrintulFericit- Chiar aga, n ce hal incuviinlartr nsotitorii careerautotdeauna e

:arereaPrimarului.

$i se apropiarf, u to1ii,ca str-lpriveascf,.

- Rubinul -a chzutdepe spada,-aupierit gi ochii, ar pe el, nici pic deaur spusePrimarul.Aproapeun cer$etor, u alta

- Aproapeun cer$etor,u alta rostiri si Consilieriioragului.

- ?69 IJ



- $i aici, in fafa,o pasiremoarti la picioareleui, urmi Primarul. TrebuiesA

dam numaidecAt etafiio ingtiinfarecum ci pas[rilesuntoprites4 mai moaraaici.

Iar contropistul Si insemni grabnic infeleaptapropunere.

A5adar, au cobordt de pe columni statuiaPrintruluiFericit.

- O datace nu e frumos, nu mai e nici de folos, rosti Profesorulde istoria

artelor, a Universitate.Au topit apoi statuia intr-un cuptor, iar Primarul a convocat pe dataAdunareaBreslelor,pentru a hotari ce frebuia facut cu metalul.

- Se cuvine, firegte, si avem alta statuie, drnuri el. $i statuiaaceeava fi

statuiamea

- Statuiamea, rtrsuni ecoul celorlaltriConsilieri.

S-au uat apoi cu totii la ceafih;s-au certat a$a,mulffi vreme,gi s-or fi mai

certAndSiastizi.- Ce lucru ciudat, se minuna megterulsupraveghetoral muncitorilor din

topitorie. Inima asta r6ntf,,din plumb, nu vrea deloc sa se topeascaAga cA,

afara cu ea

$i au aruncat-o eun maldardegunoi,acolounde zdceagiR0ndunelulmort.- Adu-mi celedoua ucruri mai depre{din ora5,porunciDumnezeuunui inger.

$i ingerul ii aduse nima de plumb qi pasareamoarti.

- Bine ai ales, zise Dumnezeu. in gridina Raiului, pasi.reaaceastava

c0ntade-apururi, iar ln cetateameade aurPrintul Fericit mtrva prosllvi vegnic.

Antologie de Texte Literare Clasa III

Documents

Transcript of Antologie de Texte Literare Clasa III