CORNELIU CRACILIN

CULEGERE DE TEXTE LITERARE$I NONLITERARE,

DE EXERCITII, JOCURI $I GLUME

CLASA a VIII-a

Editura Emia

CUPRINSIJL

Nichifor Crainic - Isus prin grdu.... ..................)Ion Pillat - Odihna tatii ........... ..........................6Aron Cotruq - Horia .......................7Jacques Prdvert - Copilagul lunii gi pdrin{ii s[i ......................................8Valery Larbaud - La neige . . .10Radu Gyr - C6ntec pentru prichindel ..............11Ion Minulescu - Odelet[ . .............13PARABOLA-SfAntaEvangheliedupdMatei ...................14SfAnta Evanghelie dupd Luca.. ........................15I. L. Caragiale - Infamie................ .................18Branislav Nuqici - Purcelul ministrului. ..........22D. D. Pltrifcanu - invingitoml lui Napoleon............... ........................26H. G. Wells - Maqina timpului . ........32Henric Stahl - Un romdn in 1un5....... ..............39Dan Brevara - intd1nirea................. ..... ..........42Adelbert von Chamisso - Nemaipomenita povestea lui Peter Schlemihl ....................49E. A. Poe - Cdrlbugul de aur........ ...................53Afthur Conan Doyle - Banda pestrifl .............57Mihail Sadoveanu - Fra{ii Jderi........... ............60Cezar Petrescu - Romanul lui Eminescu................. ...........66Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop..... .............7ISimone de Beauvoir - Amintirile unei fete curninli.............. . .............77

Grigore Alexandrescu - CAinele gi c6{elul . ..79Grigore Alexandrescu - Boul gi vi{elul ...........80N. V. Gogol - Revizorul............. ........ ........92I. L. Caragiale - O scrisoare pierduta..... .........86V. I. Popa, Take - Ianke qi Cad4r......... ... ........92.Tohann Wolfgang von Goethe - Craiul ielelor........ ............89Ludwig Ulhland - Blestemul bardului . ....100Radir Gyr - Balada pisirii miiestre ..............1C.2ViorelHor-j -Iunie.......... .,. ..107Cuminvi[drn............... . ..... ...108Rczumatul ..108Iucnnabulele................ ...............109Conspectul. ... ..113Pavel Mureqan - Rezumatele qi conspectele . ... ...114JaroslarvRudnianski -Organizareatimpului ... . .. .......LI7Ioan Stirrcescu - Stratul de zdpadd, gi avalangele ................. ... . . ..119Mircea Sintimbreanu - Un amdnunt..... .........121George Topirceanu -Albumul.. ..... ........ . ....123Al. O. Teodoreanu - Manevre ...124Tndor Muqatescu - Raport citre qeful sta(iei Plopeni ......126Mircea Pora - Raportul profesoarei de serviciu . . . ..128Branislav Nupici - Anii de qcoali.... ..............129I. Al. Br[tescu-Voinegti - Metamorfozd........... ...............137G. Topirceanu - Toamna in parc..... . . ..140Rud1,n14 Kipling - Goana primdverii ............141N.LHerescu-Troi{a ... ......161George Topirceanu - Cioara .......162Mihai Eminescu - Revedere. .. ..165Radu Gyr - As-noapte, Iisus. ......167Nichifor Crainic - Excelsior. ......168Aron Cotrug - Ai nogtri sunt aceqti mun{i .....169Psalnrul 95 - ........... .. . ....170Friedriclr Schiller - Cdtre bucurie ....... .........171A. P Cehov - Grasul qi slabul ....172E. A. Poe - Eldorado ..................174

DimitrieAnghel - Mdgheranii................ .......175Niclrifor Crainic - $esuri natale . . 176

Mihai Eminescu - Crliasa din poveqti . .177Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului........179Alexandru Macedonski - Rondelul Ioshiwarei ................179Ernest Seton Thompson - Mustangul tripag ....................180HeinrichBdll-MoartealuiLohengrin............... "............203Valentin Borda - Mihai Tican-Rumano............. ..... .. ... .213Maxim Gorchi - Bdtrdna Izerghil...... . 217Vasile Pistolea - Dragobetele............... . ..223I. Berg - Cuvinte - expresii qi citate celebre....... . .. .226Andrei Plequ - Modele pentru tineri.......... ....234Goethe-Faust .......237loan Slavici - Popa Tanda ..........238Marin Preda - Morome{ii (II)........... . .. .246Jacques Prevert - Ora de dictare........ ............249Ceorge Coqbuc - Noapte de vari . . .25IJules Verne - Insula misterioasd ....................253Branislav Nuqici - Naturalele .....26IJ. H. Fabre - Cucuve1e1e................. .. . . . .266A. Conan Doyle - O lume dispdrut[.... . .....270Titu Maiorescu - Istoria politicb a Romdnieisub domnia lui Carol I................. ..................278Regine Pernoud - Epopeea templierilor ....280Tudor Opriq - Iubitoarele de muzic5.... . 285Vasili $ukqin - Soarele, bf,trdnul ;i fata ........287J.W. Goethe - Floarea de rdsurd ....................292J.W. Goethe - Pescarul . . ... .293J.W. Goethe - Ucenicul vrijitor ....................294A.M. - Gdgtele silbatice canadiene... ....298Mihail Sadoveanu - CocostArcul albastru .....301Mihail Sadoveanu - Pdstrdvii se duc cdtre izvoarele vieJii.................306Exercilii qi jocuri..... ...................311G1ume........ ..............317Rezolvarea unor exercifii qi jocuri ................324

Corncliu Criciun

Ntr lrrllr ('ltn lNl('

l,\' l "\'

t, tt I N (; I?^1 u

l'r lr gruul copt, pe unde-aleargl qerpuitoarea mea cdrare( 'c scnpirlir departe-n aur de glorioasi irrserare,

l\'lr s-ir pirut c[ treci, Isuse, precum treceai in vremea ceea( irrstancl din mers prietenia pescarilor din Galileea.

l'c lrirrrrl tdu, incunuhdndu-I, juca o flacdrd bdlaie

f r soirrclc nruia vesmdntul drumeJilor in vdlvdtaie.

Vrrhcai... qi inimile toate se aninau de vorba ta!jr lc purtai ca o podoabd de ciucuri prinsd la manta.

('ir vorba ta era rnai dulce ca rodiile din Edom

$i-nomenia Dumnezeirea qi indumnezeia pe om.

'l'rcceai... gi s6ngera in tine prigoana crudelor sinedrii,irr z[ri vd aqteptau, gigantici, cu crengi ocrotitoare, cedrii.

Iar eu pirea cd merg in ceata de ucenici qi ucenrcetji sfar[m gi eu, pentru cini cu palmele-am6ndou6, spice.

liram, - socot, - prea mult al lumii qi prea pu{in al vrerii taleCd pimdnteana gri-id, Doamne. m-a-ntdrziat, stingher, pe cale.

Pe-acelagi galben grdu coboar5 acelaqi glorios apus,

Dar n-aud vorbele-{i pe care evangheliqtii nu le-au spus.-

Trecurd veacuri qi cu ele treci din nou mi s-a p[rut$i-{i caut urma luminoas[, in lutul moale, s-o sirut.

Culegere de texte literare qi nonliterare - clasa a VIII-a

Ion PILLAI(r891-1944)

ODTHNA TATII

Bunicul meu aicea se odihnea odatd.Pe banca de lemn rustic aqazi-te qi tu,Fetila mea, pe locul in care-n vremi stdtu

$i mama - o feti{6 ca tine - cu-al ei tat6.

Privegte dealul unde trdirim in trecut,

$i capul drag pe bra{u-mi proptit, aqa, {i-l lasa.

incape toate via qi vechea noastrl casd

in sufletul tdu tAnIr din alte vremi frcut.

Departe pe zdvoaie un tren iqi pierde fumulCa o nlframd care se schimb5-n porumbiei...Nu fumul. via[a piere - qipaEii mei mai grei"Ecou de-acum, urmeazd pe-ai tdi uqori pe drumul

Pe care qi bunicul cu mamd-mea venea.N-auzi cum sund paqii lor de odinioarf,?...Pe sub castanul mare, in seara ce coboari,S6-i agteptdm sd vie cu noi, fetifa mea.(Din volumul Pe Argeq in sus)

Corneliu Crdciun

ron ('(II'lttJli

tk)RtA

de jostc-ui ridicat drept, pietros. viforos,

penlru mo{i.pcnlru cei sdraci gi goi. penlru to{i.. .

gi-ai despicat in doui istoria,

{dran de cremene

e urn n-a fbst altul s6-!i semene,

Horia!

tc-ai desprins aspru din gloatdcu-obraji sup{i,cu ochi crunfi,si lup{is6-nfrun{i

tlin salbaticii-1i munli:oStile craiului, temni{d, roatd...

ai vrut s[ spinteci pe mun{i, pe vii.largi, netede, slobode cdi

pentru-ai tdicci rrrdnca{i de striini, despuiati,

de biruri, de zbiri,de rele-or6nduiri...qi uitatide regi ;i-mp5ra{i...

pitn'la Bdlgrad pe roat6, -

uimind cllli, nemeqi, gloat5

{i-ai bdtut neschimbat sub {undra siracdaceeaqi mare, nenfricati inim[ romano-dacd

Culegere dc tcxtc literarc qi nonliterare - clasa a VIII-a

CUM INI/ATAM

REZL'AATUL

Arezuma inseamni areda pe scurt esen{ialul unei expuneri orale

sau scrise. Rezumatul este relatarea pe scurt, oral5 sau scrisd, a uneiexpuneri.

Pentru a se redacta un rezumat bun. e nevoie s[ se studieze atenlqi in mai multe rAnduri textul, cu respectarea unor cerin{e. in lucrdrile incare se dau sfaturi cu privire la insugirea tehnicilor de munci intelectuald(cum s[ studiezi, cum sd ici noti{e, cum sd-{i faci insemnlri pe marginea

celor citite. cum s[ te foloseqti mai tdrziu de aceste insemndri, cum se

elaboreazf, un rezumat etc.) se recomand[ si se Jini seama de urmdtoarelereguli atunci cdnd se redacteazd un rezumat:

- a reda esen{ialul din textul respectin fbrd amdnuntenesemnificative sau infbrma{ii foarte bine cunoscute:

- a nu omite nicio idee semnificativi,- a nu introduce infbrmalii oblinute din alte surse;

- a formula in mod dif-erit ideile de cum le-a formulat autorul.- a nu le deforma;- a reduce textul la aproximativ un sfert (se admite. in ceea ce

priveqte acest sfbrl, un plus sau un minus de l0 %):- a nu introdnce pireri personale.

Pentru arealiza un rezumat bun, aducd util, de care sd te po{i folositu insufi sau altrii de el mai t|rziu,ldrd a mai face apel la textul de la care

s-a pornit, e necesar sd se parcurgd mai multe etape.

L [.ectm'a de orientareEste prima lecturi a textului. Se citeqte textul cu multi aten{ic

pentru a se descoperi problerna/ problemele puse in discutie pnn texl.succesiunea faptelor sau a informa{iilor, dacf, se expune un punct dc

vedere personal in legaturi cu o anumitl problema sau sunt informa{iiob{inute prin parcurgerea anumitor lucrdri de infbrnrare qtiin{ific5.

Cu prilcjul acestei prime lecturi, se consemneazd cuvintele sau

grupurile de cuvinte nein{elese. dupd care se vor cduta in dic{ionar, pentru

a se afla sensurile lor.

l0B

Corneliu Criciun

2. Leclura de aproftmdareEste a doua lecturd,realizatLcdnd avem deja o irnagine in legiturd

crr con{inutul textului pi, prin explicarea cuvintelor necunoscute, amrrr(cles mesajul textului in totalitate.

in cadrul acestei lecturi se descoperd secven{ele textului, unitilileorganizate in jurul unei idei, dominante, conducdtoare. Ne putem ajuta

rrr delimitarea lor de alineate. dar nu vom avea in vedere numai panzeleprlirfice. Este posibil ca aceeaqi idee s[ fie repartizatd pe doud sau treillirreate, dupi cum e posibil ca un alineat sd con{ind doud idei importante.I'crrfru a face evidente secvenlele. se pot utiliza diferite serllne: o bard

vcrticalS sau o cifr5. Este recomandabil5 folosirea cifrelor, pentru c5,

rrr linal, ele ne indici numdrul de idei conducdtoare descoperit in text.\cc:ventrele care nu prezintd interes se pun intre paranteze. pentru a nu lenvca in vedere la reluarea lecturii textului.

3. Lectura de analizdSe pune in dreptul paginii de carte o foaie albd. in care urmeazi sd

rc inscrie ideile, pe mlsuri ce se parcurge textul. Fiecare unitate de sens

lsctrvenfd) se rezumd sub forrnd de titlu, iar sub el se noteazi argumenteleirtlrrsc de autor sau informalii care trebuie inregistrate.

Dupd ce s-a procedat la trei lecturi ale textului (dac[ e cazul, se

mli poate cititextul o datl sau de doui ori), cu toate operaliile presupuse

rlt' clo. se trece la elaborarea rezumatului.Pentru aceasta, se paroug urmitoarele etape:

Se formuleazd ideea, cu un numdr nrinim de cuvinte, pornind de

lir t lcmentele inscrise pe ciornd.Se verific[ daci formularea este corectd, dacd a surprins esen{ialul.

rlrrcii nu conline prea multe cuvinte sau construc{ii folosite de autor.

in felul acesta se procedeazd pentru toate secvenlele.

TNCUNABLTLELE _ CARTI TIPARITEiN spcolut- AL xv-LEA

Cartea tipiriti in zorile tiparului s-a numit carte-incunabul. de la, rrvirrrILtI latin incunabulum (..leagin").

109

Culegere de texte literare si nonliterare - clasa a VIII-a

Istoric, perioada de realizare a cdrJilor-incunabule se intintlcdin anul 1455 pAnd in anul 1500 sau, mai scurt, incunabule sunt cir{ilctipirite in secolul al XV-lea. CercetAnd aceastf, perioadd de ,,leag5n ir

tiparulni", nu po{i trece cu vederea fi[mdnt[rile primilor meqteri tipogra li .

incertitudir, ile, reuqitele qi nereuqitele lor, incercdrile permanente de a gilsr

cele mai bune solu{ii, conflictul lor continuu cu tradi{ia cirlii manuscriscTipograful acelor vremi este un om chinuit de lipsa mijloacelor

tehnice, dar un rnare artizan; el va line cont de cerin{ele cdr{ii manuscrisc,o va imita, dar, totodatd, in operele sale se va sim{i dorinla nestrdmutatil

de a se deta;a de ea.

Numdrul incunabulelor cunoscute se ridic[ astdzila circa 40 000.

dintre care 30 000 sunt cir{i, iar l0 000 sunt foi volante. Valoarea unrri

incunabul este inestinrabild qi nu existd bibliotecd rnai importanti in lunrc

care si nu-gi doreascl, pentru prestigiul ei, ca in fondul sdLr sd se gdseascir

tunul sau mai multe incunabule.Cartea-incunabul a avut ca model cartea manuscrisi de cea rnli

br.uri calitate. Din aceast[ cauzd vom constata lbarle multe asemdndriintre primele cdrJi tipirite qi cdrlile manuscrise. in primul rdnd, se observiridenlitl{i intre lbrmele grafice, gi anume: formatul paginilor, caracterulliterelor, maniera de executare a ilustra{iilor qi a ornamentelor.

lJn exernplu elocvent il constituie celebra Biblie cu 12 dtrdnduri, tipiritd de Gr,rtemberg, care, la o analiz'a mai atentd a textului.prezintd o mare fidelitate a caracterelor de literd cu literele caligrafiatcdin rnanuscrise. O altd observafre cu privire la textele imprimate inincrnabule este cI sunt extrem de greu lizibile din cauza caracterelot'

de litere folosite. fapt care poate fi constatat qi in manuscrise. Fiind o

perioadd de inceput, cu multe probleme tehnice nerezolvate. literelcimprimate sunt inegale ca grosime, conturul lor apirAnd incomplet.

La prirnele c[r{i, ini{ialele qi ornarnentafiile nu sunt tipdrite, ci

sunt executate manual de meqteri caligrafi. in atelierul Fust-Schdffer s-au

executat. pentru prima oari in istoria tiparului. c[r{i in culori, lucrarea

care deschide seria acestora fiind celebra Psahire din Maienla, apirutd inanul 1457. Trebuie men(ionat cd Schdffer, fostul ucenic al lui Gutemberg,era nll numai meqter tipograf, ci gi un caligraf bine pregdtit gi acest lucntpoate fi recunoscLrt in toate carjile apdrute in tipogralia f-amiliei sale.

ll0

Corneliu Crdciun

l'robleme extrem de dificile au avut megterii tipografi la imprimarerln tiruza calitllii necorespunzdtoare a hdrtiei folosite. Ea era fabricatd

Il rrrori de hArtie primitive, care nu numai cd aveau o produc{ie foarte

rr'rlrrsir. dar colile erau neuniforme in ceea ce priveqte grosimea. calitatealrlrrrrl'cfei qi nuan{a de culoare. Pe o astfel de hArtie au fost tipdriteIrrlurlbulele qi din acest motiv aspectul lor sufer[. Deoarece s-a incercat

l n r l ir rca pergamentului nranuscriselor. la imprimarea incunabulel or s-au

rrlrlrzlt hdrtii cu nuanti gdlbuie.Cartea-incunabul are o structuri gramaticald qi ortografie

',1rt't ifice. in conformitate cu reglementirile epocii. Astfel:- lipsesc semnele de punctua{ie:

- pe litera.,i" in locul punctului se afld trasati o linie oblicd:- destul de des apar prescurtiri qi diverse senltle coltven{ionale

r iuc irrgreuneazdmult lectura;- incunabulul. la fel ca qi cartea manuscris[, nu prezintd nttnte le

irrrlonrlui, numele atelieruluiin care s-a inrprimat, locul gi data rrnprilrrdrli.lrrrrriirul de exemplare, alte caracteristici specifice lucrlrii etc.

Rar. unele din acestea sunt trecute la sfdrqit, la rubrica Explicil.,r:ir cum procedau copi;tii. Din lipsa unor date de acest gen, care

lr rvcsc biografia fiecarei cdrli, astdzi. dupa sute de ani de la realizarearrrcrrrrabulelor, este extrem de dificil, dacd nu chiar imposibil. sd li se

,,1 irbi lcasci strict identitatea.Marile biblioteci se mdndresc cu cir{ile vechi pe care le

poscclS. Italia, FranJa, Gennania, Jdrile de Jos au cel nrai nrari depozrte

rlc incunabule din lume. in Rom6nia cele mai importante colec{iirlc rncunabule se gdsesc la Biblioteca Academiei Rom6ne. la cea at 'ornplexului Muzeal din Sibiu, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia',r lir 13iblioteca Teleki din Tdrgu Mureq.

VOCABULARzori: lumini care se arati pe cer inainte de a rdsdri soarele: (aici)

rrrr'r:puturi

a {ine cont (de ceva) : a avea (ceva) in vedere

nestr[mutat : care nu se schimb6. care rlmAne acelaqi

inestimabil : adj. care e atAt de valoros. incAt nu poate fi pre{uit

l1l

ere de texte literare si nonliterare - clasa a VIII-a

identitate : asem[narea foafte maremanier[: purtare eleganti. fel de a se comporta in societate, (aici)

fel, modfidelitate: credin{a fb{a de cineva; (aici) asemdnarelizibll : care poate fi cititcaligraf : persoana care se ocllpa, in trecut, cr.r copierea artisticil

de manuscrise gi cdr[ineunilbrm: care nu este la felnuanfd : fiecare dintre varietd{ile prin care trece o culoare i7rd sa-

qi piardl calitalile specifice

Serii sinonimicefidmdntare : neliniqte sufleteasci - zbuciumartizan: meqtequgar * meseriaqprestigiu : strdlucire - faimi

IdeileCarte-incunabul - cartea tipiritd intre anii 1455 gi 1500Numdrul incunabulelor - 30 000 de cdr{i gi l0 000 de foi volanteManuscrisele - modele pentru incunabule/ cu referire la Biblia ar

12 de rdndttri.tipdritd de GutenbergPrimele clrti in culoriProblema hdrtiei pentru tipdrituriCaracteristiciCd(i-incunabule in biblioteci din Europa

Rezumatul oblinurcd{ile-incunabule sunt primele tiparituri, reahzate intre anii

1455 qi 1500. Faptul ci se ref'er6 la inceputuri se desprinde chiar dinnume, pentru ci incunabul provine din limba latini: incunabulum/leagdn. Numirul incunabulelor cunoscute este de 40 000, dintre care 30000 sunt carti qi 10 000 sunt fbi volante. Datoritr faptului cd sunt rare,incunabulele sunt foarte prelioase qi fiecare biblioteca doregte sd aibd infbndul ei asemenea lucr[ri.

ca modele pentru incunabule au servit manuscrisele" existdndn2

Corneliu Crdciun

rirri cvidente intre ele inSitrtr lt'trtl literelor qi modul inflenrplrr, cxisti asemf,nlri intre

ceea ce priveqte formatul paginilor,care au fost executate ilustra{iile. Demanuscrise qi Biblia cu 42 de rdnduri.

ll;rnr rtn tle (iutenberg.

l'rirnele cdr{i in culori au fost tipdrite tot in aceast[ perioadd,

lu,l,rt",r ;rrimd, foarte cunoscutd, fiind Psaltirea din Maienla (1457).ln realizarea tip[riturilor. rne$terii s-au confruntat cu calitatea

ll*r ln'sl)unzltoare a hdrtiei.('h r{il e- incunabule pr ezintd cdteva trisituri caracteristice : lipsesc

rnrrrrclc de punctua{ie, apar prescuft[ri qi semne conven{ionale greu de

rlr',,t rliirl, nu au fost inscrise numele autorului, atelierul unde s-au tipdrit,ilrlrau lrI cle exemplare.

(lolectii de incunabule se gdsesc in Italia. Fran{a, Gennania, Jdrilerll los. I{omdnia (Bucureqti, Sibiu, Alba Iulia, Tdrgu Murep).

(:ONSPECTUL

O fbnn[ de studiu, prin care se realizeaz\ consolidareaurrro;rtin{elor anterioare qi dob6ndirea de noi cunoqtinfe, o reprezintblrtrspcctul. A conspecta un materia presupune redarea con{inutuluirr:\l)cctivului nTaterial. adic[ notarea ideilor principale, a defini{iilor etc..In ortlinea in care apar ele in text.

Conspectele sunt de doul tipuri: a) obiective, in care se reiautrlcilc autorului qi b) apreciative. c6nd se noteazd qi pdrerile personale alel'lrr i care conspecteazd.

Pentru inceput. elevii iqi vor insugi qi vor utiliza tehnica det'lirlrrrrare a conspectelor obiective gi numai maitArziu, mult mai tilrziu,trr clasele de liceu qi la facultate, vor trece la conspectele apreciative.

Pentru a alc[tui un conspect util, de care sd se foloseascd nu nunrairrrrcdiat dupi redactarea lui, ci qi mai tilrziu, se parcurg urmitoarele etape:

1. Studierea in ansamblu a textului ce urmeazd a fi conspectat.;\ccasti lectur[ ii orienteazl pe elevi in problematica generald a textului,r pune in fa{d ideile esenfiale, rolul qi importan{a tabelelor gi a schemelorirr tcxt.

2. Extragerea datelor (respectiv conspectarea propriu-zisd). inil3