Ştiinţifice Tehnice Artistice Recreative Tot ce-i mai bun ... Avem de cucerit o lume! (Revista...

Start! Avem de cucerit o lume! (Revista Grupului Şcolar Industrial „MECANICĂ FINĂ” Serie nouă nr. 8, Oct. 2007 )

1

Octombrie 2007 Serie nouă – nr.8

Articole Ştiinţifice Tehnice Artistice Recreative

Tot ce-i mai bun, special pentru voi

Colectiv de redacţie:

Niţu Daniela Nicoleta (clasa a IX-a A) Petraru Mihai Ionuţ (clasa a IX-a B) Rădulescu Ionuţ (clasa a XI-a A) Zamfir Amelia Beatrice (clasa a XI-a B)

Niculescu Emanuel (clasa a XIII-a M2) Secretar de redacţie: Gabriela Vasile (bibliotecar) Profesori coordonatori: Maria Simon (Limba română) şi Ecaterina Benedic (Ştiinţe)


2

Prima zi de şcoală este cea mai agitată: elevii forfotesc pe culoarele şcolii, schimbă impresii despre vacanţa încheiată, se laudă că au legat noi prietenii, că au vizitat locuri noi, oraşe, muzee, că au mai multă experienţă de viaţă...

Dacă se întâmplă ca vreun elev să nu aibă nimic spectaculos de povestit, atunci inventează, căci nu e bine „să rămâi de căruţă” din prima zi de şcoală!

Se vorbeşte tare şi mult pe culoarele şcolii. Fiecare vrea să iasă în evidenţă cu ceva, cu orice.. Agitaţia nebună de pe culoare şi policromia vestimentaţiei din prima zi de şcoală, ne-a sugerat tema pentru această revistă şcolară:

Cred că este o tematică generoasă, vizuală, care se pretează la formatul electronic al revistei noastre. Bobocii să-şi noteze adresa site-ului şcolii http://mecanicafina.licee.edu.ro La această adresă

puteţi accesa arhiva revistei noastre şcolare în format electronic, începând cu numărul din decembrie 2005. Aşteptăm sugestii de la voi privind:

- formatul revistei - tematica pentru numerele viitoare - componenţa colectivului de redacţie

Vă urăm o lectură cât mai plăcută! Dacă doriţi, puteţi participa şi voi la editarea următorului număr al revistei noastre, trimiţându-ne reportaje foto, glume, creaţii artistice proprii, articole despre viaţa şcolară etc. Aşteptăm cu bucurie materialele voastre pentru publicare.

Fiţi creativi ! Revista noastră nu publică compilaţii ale articolelor copiate de pe internet !

Gabriela Vasile (bibliotecar)

Sumar:

Universul undelor. Undele electromagnetice 3 Ştiaţi că…? Dacă nu ştiaţi, aflaţi! 6 Pietricele colorate 7 Informare şi culoare 8 Catrene pigmentate cu umor 9 Debut. Elevii noştri sunt talentaţi! 10 Jocuri de culori 11 Aripi de ceară şi de vânt. Icar şi frunza 12 Pictură după natură (despre natura umană) 12 Răspunsuri la „Jocuri de culori” 13 Culori pe pânză şi pe ziduri. Artă abstractă, sau realistă, numai ARTĂ să fie! 13 Ce-nvăţăm din basme? Concurs şcolar 15 În grădină, rugină. În sere, zâmbete 15 Proiectul „Junior Press”- primul workshop 16 Literatură şi pictură 16 Timpul liber? Sună ocupat! 17 Exerciţii de documentare şi argumentare 19 Marele Bal. Sărbătoarea bobocilor 19

Suntem plini de viaţă, simpatici, ageri şi prietenoşi.

Veniţi să ne cunoaşteţi! Puteţi să fiţi prietenii noştri, sau puteţi încheia cu şcoala

noastră un parteneriat de colaborare. ‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗‗

De ce nu, puteţi să fiţi şi voi

GENE ROŞII

noştri sponsori !


3

Electromagnetismul este o ramură a fizicii care studiază impactul simultan al câmpului electric şi magnetic asupra particulelor materiale. „Părinţii” teoriei electromagnetice sunt James Clerk Maxvell (1831-1879) şi Heinrich Hertz (1857-1894). Deşi despre undele electromagnetice se ştie de numai circa 100 de ani, aplicaţiile practice ale teoriei electromagnetice sunt uluitoare: comunicarea la distanţă (undele radio-TV), construirea de senzori de mişcare (unde radar), fotografierea în lungimi de undă invizibile ochiului omenesc, etc. James Clerk Maxwell (1831-1879) Bazându-se pe cercetările lui Gauss, Ampère şi Faraday, Maxwell a descoperit că un câmp magnetic variabil în timp, produce un câmp electric variabil. Tot el a stabilit şi legile electromagnetismului. În lucrarea „Tratat despre electricitate şi magnetism” (1873), Maxwell consideră ca foarte posibilă existenţa unor unde de origine electromagnetică, invizibile ochiului omenesc. Heinrich Rudolf Hertz (1857-1894)

În anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz a publicat observaţiile proprii (bazate pe experimente), asupra efectului fotoelectric şi a producerii şi captării undelor electromagnetice; era bucuros că a demonstrat existenţa undelor invizibile anunţate teoretic de Maxwell dar

nu avea cum sa prevadă uriaşele aplicaţii practice actuale ale teoriei electromagnetice. Radiaţiile electromagnetice se pot clasifica după fenomenul care le generează sau după frecvenţă. Undele hertziene sunt generate de oscilaţia electronilor în circuite oscilante sau în circuite electronice cu cavităţi oscilante; radiaţia termică se formează prin transformarea energiei interne a unui corp în energie electromagnetică;radiaţiile de frânare sunt generate de frânarea bruscă a electronilor în câmpul nucleului atomic; radiaţiile sincrotron sunt generate de mişcarea electronilor într-un câmp magnetic. Cea mai uzuală clasificare a undelor electromagnetice se face după lungimea de undă în vid (exprimată în unităţi de lungime, de la nanometri până la kilometri); lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa (măsurată în hertzi); Razele gamma (lungime de undă, λ sub 0,001 nanometri): sunt radiaţii de mare intensitate, generate de reacţii nucleare (ex: explozia unei hipernove, coliziunile între stele, bombele nucleare).

Razele gamma penetrează materia în profunzime şi au un grad mare de iradiere, provocând moartea organismelor terestre. În medicina modernă se folosesc tratamente cu raze gamma pentru iradierea controlată a tumorilor cancerigene. Razele X sau razele Roentgen ( λ =0,001 până la 1 nanometru): au fost descoperite de fizicianul

german Wilhelm Conrad Roentgen (1845-1923). În anul 1895, în cursul unor experienţe (descărcări electrice în tuburi vidate), savantul a observat că razele catodice generau la contactul cu sticla tubului, o radiaţie diferita de cea luminoasă, care avea puterea de

a penetra corpurile şi de a impresiona o placă fotografică. Aceste raze trec prin piele dar sunt absorbite de oase. În zilele noastre, razele X sunt folosite în scopuri medicale (alăturat, fotografia prezintă o infecţie dentară) sau de securitate (trecerea bagajului în aeroporturi printr-un fascicul de raze X permite vederea de la distanţă a conţinutului). Razele ultraviolete ( λ=15-400 nanometri), sunt emise de soare şi filtrate de gazele din atmosferă (în special de stratul de ozon). Ultravioletele stimulează la om producerea de melanină şi bronzarea pielii; sunt dăunătoare organismului uman, produc arsuri şi favorizează declanşarea cancerului epitelial. Lumina vizibilă ( λ= 400-700 nanometri) este policromă, compunându-se din culorile roşu, orange, galben, verde, albastru, indigo şi violet. Curcubeul rezultă din descompunerea pe cale naturală a luminii albe în componentele sale; lumina albă, întâlnind picăturile de apă, este supusă fenomenelor de refracţie şi reflexie: În acest caz, apa din atmosferă se

comportă ca o prismă optică (vezi fotografia). Lumina transportă energie. Fotonul este cantitatea elementară de energie a radiaţiei luminoase; el posedă atât proprietăţi de undă

(energie de deformare a unui mediu elastic) cât şi de particulă în mişcare (are impuls şi masă de mişcare).


4

Undele infraroşii ( λ= 0,001-1 milimetru) sunt unde generate de corpurile încălzite. Orice obiect emite lumină în infraroşu, în funcţie de temperatura proprie. Imaginile de mai jos prezintă aceleaşi cadre, fotografiate în lumină vizibilă şi în infraroşu. Analizându-le veţi constata: - fotografiile în infraroşu se realizează cu o mare precizie a detaliilor pe timp de zi (foto 1), pe timp de noapte (foto 2) sau pe timp de ceaţă (foto 3); - la fotografiile în infraroşu, zonele luminoase prezintă corpurile sau obiectele calde, luminozitatea fiind direct proporţională cu căldura emisă; - imaginile în infraroşu evidenţiază detalii greu de distins la fotografiile realizate în spectrul vizibil (ex: animalul din planul îndepărtat nu apare clar decât în fotografiile realizate în infraroşu).

Undele terahertz ( λ= 0,01 - 3 milimetri) au mare putere de pătrundere prin materiale solide (pătrund prin pereţii clădirilor sau îmbrăcăminte) şi pot furniza imagini asemănătoare cu cele obţinute prin expunerea la radiaţie X. Undele electromagnetice terahertz nu sunt dăunătoare organismelor şi pot fi utilizate la luarea de imagini în diverse scopuri scopuri:

- medicale (depistarea de malformaţii); - cercetare (studii privind proprietăţile

materialelor sau produselor finite) ; - securitate (apărare, spionaj).

Microundele ( λ= 1 mm - 30 cm) sunt generate de instalaţii electronice şi pot pătrunde prin grindină, ploaie şi ninsoare. Efectul microundelor este folosit în principal pentru indicarea distanţelor dintre mai multe obiecte cu ajutorul aparatelor radar. Aplicaţii

ale efectului radar sunt folosite în transporturi (supravegherea traficului), în cercetarea ştiinţifică

(studiul proprietăţilor atomului) şi meteorologie (previziuni meteo).

O aplicaţie casnică a acestui tip de unde electromagnetice este cuptorul cu microunde. Intr-un cuptor cu microunde se iradiază controlat alimentele, impunându-se o stare de vibraţie asupra moleculelor de apă şi grăsime, până la încălzirea alimentelor la temperatura dorită. Undele radio ( λ= 30cm – 3 km) au ca principală arie de aplicare telecomunicaţiile (radio, TV, telefonie celulară). După lungimea de undă , undele radio se subîmpart în: - unde lungi ( 600 m – 3 km); - unde medii (100 – 600 metri); - unde scurte (10 – 100 metri); - unde ultrascurte (30 cm – 10 metri). Dar, semnale radio primim şi din cosmos! Încercarea de a desluşi istoria universului cu ajutorul undelor electromagnetice a fost impusă de două descoperiri epocale: în ambele descoperiri sunt implicaţi cercetători ai Laboratoarelor Bell din New Jersey, şi amândouă au la bază o imensă şi riguroasă muncă de identificare a surselor de emisie a undelor captate din pură întâmplare. În anul 1931, în timp ce studia efectul descărcărilor electrostatice asupra transmisiilor radio vocale, inginerul Karl Guthe Jansky a captat un zgomot foarte slab care provenea dintr-o sursă neidentificată. Era prima înregistrare a unor semnale radio provenite din univers, descoperire care a dus la naşterea radioastronomiei. În anul 1960, Arno Penzias şi Robert Wilson au captat un semnal de intensitate uniformă, din domeniul microundelor, care părea că vine din toate direcţiile. Descoperirea era de fapt radiaţia de fond a universului, „cartea de istorie a universului”, care poate dezvălui tainele formării şi evoluţiei universului stru.. Descoperirea le-a adus autorilor Premiul Nobel pentru fizică acordat în anul 1978.


5

Spectrul vizibil Frecvenţa ( Hz ) 102 104 106 108 1010 1012 1014 1016 1018 1020

Lungimea de undă (λ) în nm

> 104 102 100 10-2 10-4 10-6 10-8 10-10 10-12

Unde radio, TV Microunde Infraroşii Ultraviolete Raze X Raze gamma Ultima modă: speculaţii alarmiste privind valoarea în continuă creştere a „rezonanţei Schumann” Ionosfera, stratul atmosferic terestru cuprins între 80-1000 km faţă de sol, se caracterizează prin temperaturi uriaşe (peste 1000-1600 0C în zonele cele mai expuse iradierii) ca urmare a acţiunii radiaţiilor solare şi stelare asupra moleculelor gazoase (în principal, procese de fotodisociere şi fotoionizare a moleculelor gazoase sub acţiunea razelor ultraviolete). Ionosfera este încărcată electric şi are o densitate variabilă, în funcţie de activitatea solară (mai mare pe timp de zi şi mai mică noaptea). Pământul, încărcat cu electricitate negativă, şi ionosfera, încărcată pozitiv, se comportă ca un gigantic condensator. Între cele două straturi au loc descărcări electrice (aproximativ 100 pe secundă) şi simultan sunt generate unde electromagnetice.

Fizicianul german Winfried Otto Schumann (1888-1974) a fost preocupat de ideea existenţei unor unde electromagnetice staţionare provenite din descărcările electrice naturale, care s-ar propaga circular, în calota sferică delimitată de suprafaţa terestră şi ionosferă. Această calotă se comportă ca o cavitate de rezonanţă pentru

undele electromagnetice. Fenomenul a fost numit „rezonanţa Schumann” şi a fost măsurat pentru prima dată în anul 1954 (valoarea rezultată = 7,83 Hz).

Frecvenţa de rezonanţă a Terrei este raportul între viteza de propagare a undelor electromagnetice (≈. viteza luminii) şi diametrul planetei (40075 km). Mărimea rezonanţei poate avea abateri (± 0,5 Hz), în funcţie de mulţi factori: densitatea ionosferei, intensitatea magnetismului terestru la un moment dat, intensitatea fluxului de radiaţii ce lovesc ionosfera etc. Fără o motivaţie evidentă, din 1980 încoace, valoarea rezonanţei Schumann creşte permanent; valoarea actuală se apropie vertiginos de 13 Hz, fapt ce poate duce la concluzii aberante ( modificări ale spaţiului şi timpului ce ne-ar apropia de transformarea Pământului într-o gaură neagră: fie micşorarea diametrului Terrei, în condiţiile în care rămâne constantă dimensiunea secundei şi viteza de propagare a luminii, fie micşorarea timpului, dacă rămân constante viteza luminii şi diametrul terestru). Circulă speculaţii legate de alinierea sistemului nostru solar cu ecuatorul galactic, care ar duce la dezastre (schimbarea polilor magnetici ai Terrei) şi chiar la sfârşitul planetei la data de 21.12.2012 (ultima zi în calendarul Maya ! ). Cu siguranţă, astrofizicienii vor găsi motivul real ce a determinat creşterea grăbită a rezonanţei Schumann. La treabă, că vine 2012 acuşica! Stefan Ionuţ şi Petraru Mihai Ionuţ (clasa a IX-a B) Bibliografie: revista „Ştiinţă şi tehnică” – mai/2007 revista „Ştiinţa pentru toţi” – iun./2005 Almanah estival Science Fiction 2007


6

►…radiaţiile cosmice din spectrul vizibil sunt observate de pe Pământ cu distorsiuni datorate existenţei păturii atmosferice? Aceste imperfecţiuni optice variază ca intensitate în funcţie de deplasarea maselor de aer cu temperaturi diferite, fapt care determină indici de refracţie diferiţi. Observat de pe Terra, fluxul luminos provenit de la stele pare a avea intensitate inconstantă. Marile telescoape terestre au fost prevăzute cu sisteme de corectare a distorsiunilor (adaptare optică), însă cele mai bune observaţii astronomice se fac din spaţiul cosmic.

Observatorul spaţial Hubble a fost lansat în 1990 şi a furnizat oamenilor de ştiinţă imagini în ultraviolet, spectrul vizibil şi infraroşu a universului apropiat. În observatoarele spaţiale, pentru a nu fi denaturată vizibilitatea din cauza

radiaţiilor cosmice, fotografiile din spectrul vizibil se fac cu lumină monocromă (flux laser) în cele trei culori fundamentale (roşu, galben şi albastru) şi apoi sunt recompuse imaginile prin suprapunere. Fotografia unei galaxii braţate, transmisă de pe Hubble. ►…acidul carminic se produce din crusta insectelor gestante? Acest acid intră în compoziţia colorantului alimentar E 120 (roşu carmin). ►…din această plantă, numită ştiinţific

„Indigofera tinctoria”, se obţine un colorant natural pentru „culorile reci” (de la albastru la indigo)? Mediul său natural este India.

►…Isaac Newton a descoperit în 1666 fenomenul dispersiei luminii? Acesta constă în descompunerea luminii albe în 7 cele culori ale spectrului, la trecerea printr-o prismă de sticlă. Curcubeul apare pentru că au loc fenomene naturale de refracţie, reflexie şi dispersie a luminii în contact cu picăturile de ploaie (fără schimb de energie).

Ionizarea stratului de ozon sau aurorele polare sunt fenomene optice fotonice, explicate prin natura corpusculară a luminii. La formarea aurorelor polare, au loc schimburi energetice între vântul solar (considerat ca flux fotonic, adică particule încărcate cu energie, care deţin impuls şi moment cinetic) şi particulele materiale existente în atmosfera planetară. Particulele încărcate cu energie sunt împinse de câmpul magnetic planetar către poli, unde apar fenomene optice spectaculoase: perdele luminoase cu o strălucire difuză, colorate predominant în verde şi roşu. Aurorele polare se formează simultan la ambii poli magnetici; văzute din spaţiu au forma unor inele luminoase plasate la polii planetari. Aurora boreală (la polul nord magnetic) este imaginea în oglindă a aurorei australe (polul sud magnetic). Imaginea de mai jos ( obţinută de observatorul spaţial Hubble) prezintă evoluţia aurorei polare pe planeta Saturn, observată în ianuarie 2004:

S-au obţinut şi în condiţii de laborator aurore polare, prin simularea condiţiilor naturale: o sferă cu câmp magnetic şi o sursă puternică de lumină externă (vezi fotografia alăturată). ►…focurile de artificii (sau focurile Bengale) sunt succesiuni de reacţii chimice? În prima etapă, un amestec foarte inflamabil (salpetru, sulf şi cărbune) degajează gazul care propulsează o „rachetă”. „Racheta” conţine un alt amestec de substanţe chimice, care printr-o nouă combustie, produce scânteile colorate care luminează cerul. Elementele chimice care dau culoare jocurilor de artificii sunt stronţiul (roşu aprins), bariul (verde), cuprul

(albastru), sodiul (galben), fierul şi cărbunele ( auriu). Prin combustia prafului de aluminiu şi magneziu din componenţa artificiilor, se

produce lumină albă intensă şi un zgomot exploziv.

Rubrică realizată de Colectivul de redacţie


7

Natura a zămislit cristale colorate. Pietrele preţioase au fost utilizate, încă de la începuturile istoriei omeneşti, ca marfă de schimb sau ca podoabe pentru persoanele cu rang social înalt. Pietrelor preţioase li se atribuie şi puteri magice, fiind comercializate în Evul Mediu ca talismane pentru alungarea relelor (boli, duhuri potrivnice, hoţi, blesteme etc.). Pietrele preţioase trebuie asortate cu zodia purtătorului, cu vârsta sau cu ambiţiile lui sociale. Dincolo de toate speculaţiile oculte ce planează asupra lor, pietrele preţioase încântă privirile prin claritatea şi strălucirea culorii. Ele sunt materie primă pentru bijutieri, dar s-au realizat şi variante sintetice de pietre preţioase cu utilizări în industrie şi medicină. Pietre preţioase ►Diamantul este de fapt carbon pur, cristalizat în adâncurile pământului (circa 150 km), în condiţii de temperatură ridicată (1400 0 C) şi presiune mare. În stare pură este incolor, dar poate avea toată plaja de culori (galben, verde, albastru, violet, roz, roşu brun şi chiar negru), în funcţie de natura impurităţilor. Diamantul poate cristaliza în sistem cubic sau hexagonal (varietăţile în sistem hexagonal sunt mai slabe calitativ). Este cel mai dur mineral (duritate 10 pe scara Mohs pentru cristalul pur), dar arde în atmosferă la 850 0C, cu degajare de bioxid de carbon. În zilele noastre, producţia planetară de diamante naturale este de 20 tone / an, cele mai mari centre de extracţie fiind Namibia, Africa de Sud, Rusia, Australia,Ghana, Brazilia. Diamante sintetice se s-au realizat încă din anul 1955; ele sunt utilizate la fabricarea sculelor abrazive (ex: aplicarea de praf de diamant pe tăişul discurilor abrazive).

În constelaţia Centaurus, la circa 50 de ani lumină depărtare de Pământ, a fost descoperit un corp ceresc uluitor: un gigant cristal cosmic, cu diametrul de 4000 km. Specialiştii au numit acest corp ceresc BPM 37093.

Corpul BPM 37093 – Constelaţia Centaurus sau PLANETA DE DIAMANT

Este de fapt o pitică albă, cu nucleul de carbon şi un înveliş exterior de heliu şi hidrogen. Miezul stelei ar putea fi un gigantic diamant de 10 bilioane de trilioane de trilioane de carate! Corpul ceresc a fost studiat încă din 1998 prin metoda măsurării frecvenţei proprii de vibraţie (astro-seismologie) în cadrul proiectului WET (Whole Earth Telescope). Observarea piticei albe a ajuns la peste 400 de ore de date astronomice făcute din diverse locaţii (Africa se Sud, Brazilia, Chile, Noua Zeelandă). ►Rubinul este o varietate de corindon (oxid de aluminiu); poate avea nuanţe de brun-roşcat, roşu până la roz . Rubinul are duritatea 9 pe scara Mohs. Rubin şlefuit Rubin neprelucrat

Cele mai mari exploatări de rubine se fac din Thailanda, Sri Lanka, India, Pakistan, Afganistan, Kenia, Tanzania. Rubinul este folosit la confecţionarea bijuteriilor, ca mediu activ în laser (laser cu rubin-lumină monocromă roşie) şi la confecţionarea axei rotiţelor pentru ceasurile mecanice de marcă. ►Safirul este tot o varietate de corindon, care cristalizează în sistem trigonal şi are nuanţe delicate de albastru, violet, portocaliu, galben şi verde (în funcţie de natura impurităţilor minerale: fier, crom, titan etc.). Safire se găsesc în Sri Lanka, India, SUA, Australia şi Nigeria. Pietrele naturale se folosesc ca bijuterii; s-au obţinut şi variante industriale de safir, care au utilizări în industria aeronautică (safire sintetice cu diametrul de 75 cm sunt folosite ca geamuri pentru navele spaţiale şi avioane de recunoaştere care zboară la mari înălţimi). ►Smaraldul este un silicat de aluminiu şi beriliu, cu nuanţe de verde,verde-bleu, verde-galben.


8

Sistemul de cristalizare este hexagonal. Culoarea smaraldului este stabilă până la 700-800 0C, după care piatra devine mai puţin strălucitoare. Duritatea smaraldului este de 7,5-8 pe scara Mohs. Cele mai bogate centre de extragere a smaraldelor sunt: Brazilia, Columbia, Munţii Urali,Austria şi Norvegia. În anul 1935 s-a obţinut o varietate sintetică de smarald în Germania (care poartă denumirea de Igmerald). Dintre pietrele semipreţioase amintim:opalul, topazul, acvamarinul, granatul, cuarţul fumuriu şi cuarţul roz, ametistul etc. Din grupa pietrelor ornamentale fac parte turcoazul, agatul, malachitul şi multe altele. Agat Turcoaz (peruzea)

Ametist

Malahit

Iordache Gabriela (clasa a X-a B)

►Vechii fenicieni extrăgeau din molusca

Murex brandaris (vezi fotografia alăturată) culoarea roşu purpuriu, cunoscută şi sub numele de „purpură”.

►Coloranţii alimentari naturali sunt carotenul, xantofila şi clorofila. Carotenul are culoarea portocaliu-roşcat şi se găseşte în cantitate mare în rădăcina de morcov; clorofila şi xantofila sunt pigmenţi ai frunzelor, care dau plantelor culoarea verde (clorofila - în perioada de vegetaţie) şi culoarea maro-roşcat (xantofila - la venirea toamnei, când frunzele se usucă). ►În anul 1879 a avut loc prima împărţire administrativă a oraşului Bucureşti. S-au înfiinţat cinci zone teritoriale numite „plăşi”: Plasa Târgului, Plasa Gorganului, Plasa Broştenilor, Plasa Târgului de Afară şi Plasa Podului Mogoşoaiei. Din anul 1828, cele cinci plăşi se denumesc prin cinci „văpsele” sau „boiele”: Roşu (Plasa Târgului), verde (Plasa Gorganului), Albastru (Plasa Broştenilor), Negru (Plasa Târgului de afară) şi Galben (Plasa Podului Mogoşoaiei). Actuala împărţire administrativ-teritorială a Capitalei României datează din anul 1979: şase sectoare administrative, conduse de câte Primărie de sector. ►În unele limbi asiatice se foloseau culorile pentru a face referire la direcţiile cardinale. Negru era echivalentul pentru „Nord” iar roşu însemna „Sud”. De aici apare o primă explicaţie pentru numele Mării Roşii şi al Mării Negre (două mări separate de un teritoriu cu puternice influenţe arabe). Alte posibile explicaţii pentru numele Mării Roşii : - existenţa în preajma mării a munţilor bogaţi în minereuri cuprifere (colorarea mediului în roşu);

- existenţa în mare a unor vieţuitoare numite Cyanobacteria Trichodesmium erythraeum, de culoare roşie, filiforme, care au perioade de înmulţire rapidă.

Numele Mării Negre poate proveni şi de la faptul că, în condiţii favorabile de temperatură, alga brună proliferează exploziv; marea, suprapopulată cu tone de alge, pare uneori neagră.


9

►Radiaţia solară ajunsă la suprafaţa Pământului este formată din: 52 % - spectrul vizibil, 5 % - raze ultraviolete şi 43 % raze infraroşii. ►Oamenii au preferinţe pentru anumite culori în amenajarea locuinţei, în vestimentaţie. Persoanele introvertite şi sincere au preferinţă către culorile reci; nuanţele calde sunt preferate de persoanele extrovertite, optimiste şi prietenoase. Culoare preferată

Caracteristici personale dominante

Negru Tendinţe depresive Roşu Tendinţe agresive şi dominatoare Galben, orange Optimism, sociabilitate Verde Flexibilitate, concentrare, timiditate Albastru Sensibilitate, receptivitate Mov Dinamism, onoare, înclinaţii spre

artă, inteligenţă practică, dragoste de adevăr

►Pentru alinierea legislaţiei României la Directiva europeană EC/96/2002 privind colectarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor electrice şi electronice, prin HG 448/2005 s-a prevăzut instituirea unui impozit nou la consumatorul final, numit ”taxa verde” sau „timbrul verde”. Începând din 30 aprilie 2007, se colectează pentru fiecare aparat electrocasnic o sumă fixă de 7 lei; sumele sunt dirijate către firma ECOTIC, care preia toate sarcinile privind reciclarea materialelor din deşeurile electrice şi electrotehnice. ►În luna iunie 2013 este programată lansarea Telescopului Spaţial James Webb (JWST), construit de NASA în colaborare cu Agenţiile Spaţiale Europeană (ESA) şi Canadiană (CSA). Imaginea de mai jos are în prim plan modelul JWST care a fost expus in iunie 2007 în Irlanda.

Acest telescop spaţial va lua locul bătrânului Hubble şi va furniza oamenilor de ştiinţă de pe Pământ imagini în infraroşu din Universul apropiat (1,5 milioane de km distanţă de Pământ). Misiunea principală a lui JWST este detectarea luminii primelor stele şi galaxii formate în Univers după Big Bang.

Mihai Laura (clasa a XI-a B)

Cum se strică o prietenie Eram prietene. Oricând, La noi era binevenită. Dar n-a durat. Foarte curând, Am prins-o cu cioara vopsită!

O blondă exemplară Evitaţi, dragele mele să fiţi discriminate! (Spun asta blondelor!) Puneţi mâna pe carte! „Frumoase şi deştepte”??? Da, se poate! Priviţi-mă, sunt blondă, olimpică la mate!

Hopa-sus, în „Top 300”! În „Top 300”, acolo-mi place mie! Dar pentru asta, eu mă antrenez, băieţi! Deja administrez o mega- herghelie

De cai verzi pe pereţi!

Orizont sumbru Ieri m-a prins c-am copiat, Astăzi că n-am învăţat… Puteţi vedea şi dumneavoastră Că situaţia a devenit albastră.

Record „O fată vorbeşte mai mult decât toate!”, Recunoaşte compania de telefonie mobilă, Şi-o recompensează pe vorbăreaţa copilă, Cu Marele Premiu „VERZI ŞI USCATE”. Asta-i altă poveste.. „Scufiţă Roşie, te voi mânca, fireşte!” „Bătaie-o să mănânci! Priveşte!” Şi se grăbi, lui să-i arate, Centura neagră de la karate.

Gabriela Vasile (bibliotecar)


10

Miniuniversul „noi” Ce vor ei toţi? De ce nu înţeleg că ne iubim? Şi eu şi tu, Să fim lăsaţi în pace ne dorim! Ne-am făurit un miniunivers de fericire pură. Din ochi ne înţelegem. Cuvinte-s în zadar. Noi viaţa ne-o petrecem cu al iubirii har: Căci, cu iubire ripostăm, la orice val de ură. Voi, clipe! Aşchii de timp şi martori preacinstiţi! Din miniuniversul „noi” când veţi porni Spre alte universuri, când „noi” nu vom mai fi, De-a noastră fericire, oricui să povestiţi!

Noi şi timpul Doar amintirile mai pot aduce înapoi Zilele când, ca unul eram noi; Zile senine, calde, când ne iubeam, Gânduri, speranţe împleteam. Tot ce părea odat’ nepieritor, semeţ, Tot ce de preţ era, acuma-i fără preţ. Apusă-i azi iubirea. Ce trist şi ce păcat! Încrederea în noi s-a destrămat! Când îmi întorc privirea spre trecut, Văd că nimic nu-i trainic, nimic nu e făcut Ca veşnic să rămână. Timpul striveşte, Sfărâmă, transformă, doboară, zdrobeşte. Cum, când şi cine-a ucis iubirea noastră? Noi, şi nu timpul. Iertare, floare-albastră! Rotaru Corina (clasa a XII-a A)

Morărescu Mircea (clasa a XIII-a M3)


11

1. Se dau următoarele şaptesprezece cuvinte: grimasă, prozaic, grozav, halbă, promovare, galben, Abramovici, integritate, albanez, bejenie, eroziune, movilă, albinuţă, grindină, samovar, îngrijorat, matrozi; gândiţi-vă ce caracteristică este comună acestor cuvinte, apoi eliminaţi un cuvânt şi formaţi grupe de câte patru cu cele 16 cuvinte rămase. 2. Aveţi la dispoziţie cele trei culori primare - roşu, galben şi albastru, şi culorile derivate din

acestea, amestecate câte două, adică: portocaliu, verde şi violet. Roşu + galben = portocaliu Galben + albastru = verde Roşu + albastru = violet Cu aceste şase culori trebuie să

realizaţi drapele (ex: drapelul nostru naţional) cu câte trei culori diferite; considerăm că dungile de pe drapel sunt de lăţime egală, căci altfel variantele ar fi imposibil de numărat. Dungile pot fi orizontale sau verticale. Câte astfel de drapele se pot realiza? 3. Ce înţeles au următoarele formulări:

a - Situaţia a devenit albastră. b - Parcă sunt traşi la indigo. c - Vede viaţa în roz. d - Visează cai verzi pe pereţi. e - Îi place să-şi numere verzişorii! f - A dat în gălbinare.

4. Cine a scris poezia „Note de primăvară” (volumul „Scântei galbene”- 1926). Iată câteva versuri din această poezie plină de simboluri: „Verde crud, verde crud… Mugur alb, şi roz şi pur, Vis de-albastru şi de-azur, Te mai văd, te mai aud!” 5. Cine este autorul picturii de mai jos, intitulată „Landscape with Butterflies” (Peisaj cu fluturi). Indiciu: pictor suprarealist spaniol (1904-1989).

6. Precizaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false: a. Lumina albă este monocromă. b. Lungimea de undă a radiaţiilor monocrome în care se poate descompune lumina albă creşte continuu de la roşu la violet. 7. Numiţi autorul romanului „Roşu şi negru”. 8. Stabiliţi corespondenţe între elementele coloanelor A şi B de mai jos; aranjaţi cuvintele din coloana B, astfel încât să corespundă logic cu cele din coloana A.

A B Beretele Verzi Mussolini Submarinul Galben S.U.A. Cămăşile Negre Beatles Pantera Roz O.N.U. Armata Roşie Desene animate Căştile Albastre Clubul de Fotbal Dinamo Câinii Roşii Uniunea Sovietică

9. Care este statul cu drapel naţional identic cu cel al României? 10. Ce culoare de pe pereţii exteriori ai Mânăstirii Voroneţ a dus faima României în lume? 11. Enumeraţi trei mări denumite prin culori. 12. La un concurs de motorete, patru prieteni s-au clasat pe primele locuri. Despre ei ştim : ►Paul are motoretă albastră. ► După motoreta galbenă, la linia de sosire a ajuns tânărul cu porecla „Zaga” şi apoi motoreta roşie. ►Tânărul cu porecla „Dexter” a sosit al patrulea şi are numărul de concurs 1. ► Numărul de concurs al lui Victor este acelaşi cu numărul de ordine pe care s-a plasat la încheierea cursei. ►Nelu are cel mai mare număr de concurs dintre cei patru prieteni. ►Cel poreclit „Asterix” a ajuns primul la linia de sosire. ►Radu nu are motoretă galbenă. ►Motoreta verde a terminat cursa pe locul al doilea. ►Tânărul cu porecla „Flux” are motoretă roşie. ►Numerele de concurs ale celor patru prieteni sunt impare şi succesive. Aflaţi care a fost ordinea de sosire a celor patru prieteni, ce număr de concurs a avut fiecare, ce porecle şi ce culori au motoretele fiecăruia.

Răspunsuri la pagina 12


12

Ultimele zile de toamnă blândă atrag orăşenii în parcuri. Şi mie îmi place să mă plimb prin parcul îmbrăcat în straie de aramă. Am stat pe o bancă în parc să citesc mitul lui Icar, despre dorinţa de libertate, despre înălţare şi prăbuşire. Icar, fiul lui Dedal fusese închis împreună cu tatăl său în Labirint de către regele Minos. Dornic de libertate, Icar şi-a făcut aripi din pene lipite cu ceară şi cu ele a zburat, găsindu-şi libertatea; soarele arzător a topit ceara, aripile s-au frânt, şi temerarul zburător s-a prăbuşit în mare. Mitul lui Icar este povestea unui zbor tragic, care însă n-a reuşit să-i facă pe oameni să renunţe la încercarea de a se înălţa ca păsările în slava cerului. Închid cartea să mă bucur de culorile toamnei. Vântul tomnatic mai înalţă încă zmeie şi invită frunzele la dans. O frunză mititică a roşit, timidă ca o fată invitată la primul bal. Primeşte cu bucurie să zboare pe aripi de vânt, face două tumbe şi-mi cade apoi lin pe umăr. Frunza roşie mi-a spus că sunt în parc multe surate galbene de ciudă pentru că n-au fost şi ele alese de Craiul Vânt ca să danseze valsul.

Vântul, suflet de artist, le dansează până la urmă pe toate. Pe aleile parcului se aşterne covor de frunze pe care Doamna Toamnă păşeşte solemn şi sumbru. Micuţa frunză roşie este fericită că a aflat ce-nseamnă zborul, dar şi un pic speriată, căci şopteşte frunzelor surori: NOS HABEBIMUS HUMUS ! O fi aflat şi ea mitul tragic al lui Icar??

Niţu Daniela Nicoleta (clasa a IX-a A)

Cameleonul nu vrea deloc sa iasă în evidenţă. Tactica sa de acoperire constă în schimbarea culorii pielii, în funcţie de culoarea dominantă a mediului. Oamenii politici care îşi schimbă culoarea după cum bate vântul, pot fi numiţi „cameleoni”? Cu siguranţă, DA !

Papagalii atrag privirile din prima clipă: costumul în culori stridente şi mersul legănat îi scot imediat in evidenţă. Când nu vorbesc, cârâie fără încetare iar când vorbesc, repetă mecanic vorbe auzite de la alţii, din care ei înşişi nu înţeleg o iotă. Orice papagal va găsi un alt papagal care să-l admire.

Când nu are în preajmă un public pentru care să facă spectacol, papagalul se admiră pe sine însuşi în oglindă zicându-şi: „Doamne, ce papagal sunt!”. Păunul este conştient de valoarea podoabelor sale. Este mândru, chiar un pic arogant. El merge mereu înainte sau în cercuri largi pentru că în „marche arrière” i-ar fi tare incomod să-şi păzească zestrea de pene intactă. Nu prea are voce, dar se descurcă bine la „Dansez pentru tine”.

Florile de câmp sunt domnişoare drăgălaşe, îmbrăcate în rochiţe multicolore. Ele se spală pe faţă cu roua dimineţii; n-au nevoie de farduri sau parfumuri, căci arată bine şi miros încântător. Florile de câmp se leagănă languros când vor să atragă atenţia vreunui fluture hoinar. Multe flori de

câmp sunt „bune de pus la rană”.

Zamfir Amelia Beatrice (clasa a XI-a B)


13

1. Toate cele 17 cuvinte conţin câte un grup de trei litere cu denumirea unei culori, respectiv: gri, roz, alb, mov, bej. Se elimină cuvântul bejenie, şi cele patru grupe de câte patru cuvinte rămase sunt: Grimasă prozaic halbă promovare Integritate grozav galben Abramovici Grindină eroziune albanez movilă Îngrijorat matrozi albinuţă samovar 2. 240 de variante (calculăm aranjamente de şase numere luate câte trei pentru varianta cu dungi verticale, şi tot atâtea pentru varianta cu dungi orizontale; 120 x 2 = 240 ) 3. a- Situaţia s-a înrăutăţit.

b- Seamănă foarte mult; sunt aproape identici. c- Este extrem de optimist, dar rupt de realitate. d- Aşteaptă lucruri imposibile. e- Este sclavul banilor; un om avar. f- Are o boală a sistemului hepatic (ex. hepatită).

4. George Bacovia (1881-1957), poet român 5. Salvador Dali 6. a. Fals; b. Adevărat 7. Stendhal, pseudonimul lui Marie Henri Beyle (1783-1842), scriitor francez, unul dintre întemeietorii romanului realist în literatura universală. 8. Tabelul de mai jos:

A B Beretele Verzi S.U.A. Submarinul Galben Beatles Cămăşile Negre Mussolini Pantera Roz Desene animate Armata Roşie Uniunea Sovietică Căştile Albastre O.N.U. Câinii Roşii Clubul de Fotbal Dinamo

9. Republica Ciad (stat situat în Africa Centrală) 10. Albastrul de Voroneţ 11. Marea Neagră, Marea Roşie, Marea Galbenă 12. Conform tabelului: Loc sosire

Număr concurs

Nume Porecla Culoare motoretă

I 7 Nelu Asterix Galben II 5 Radu Zaga Verde III 3 Victor Flux Roşu IV 1 Paul Dexter Albastru

Pictor, sculptor şi gravor francez, Jean DUBUFFET (1901 - 1985) s-a născut în oraşul Le Havre. A început formarea sa artistică în oraşul natal, apoi, din 1918 a studiat artele frumoase la Paris. Pictorul a afişat de la început o atitudine de respingere a academismului rigid, considerându-i pe intelectuali ca duşmani ai artei. În mod vădit, dispreţuia naturalismul. Jean Dubuffet a refuzat să accepte încadrarea artei sale în curentul dadaist, suprarealist sau futurist, considerându-se promotorul unui stil propriu :„Arta brută”. Împreună cu André Breton a fondat „Compagnie de l’art brut” în anul 1948. Modalitatea de a înţelege actul artistic în viziunea lui Dubuffet o putem aprecia din „Autoportret V” (1966). Prezentăm mai jos portretul lui Dubuffet alături de autoportretul în varianta alb-negru şi varianta colorată monoton în albastru şi roşu.

Arta sa se remarcă prin simplitate şi spontaneitate, amintind de preistoria omenirii, de primele forme de artă din peşteri. Alte lucrări ale pictorului:

Voyage en auto (Plimbare cu automobilul, 1946)


14

L’Auditeur (Cel care ascultă, 1967)

Jardin d’hiver (Grădina iernii machetă, 1969-1970)

Plastica lui Dubuffet rezonează perfect şi cu lucrările murale ale tinerilor rebeli, executate în graffiti. pe zidurile de la periferia oraşelor:

Culoare pe pilonii de beton ai unui pod

Invit pe toţi iubitorii de artă abstractă să facă cunoştinţă şi cu lucrările unui pictor realist iranian contemporan, Iman Maleki, născut în 1976 la Teheran. Artistul a învăţat tainele picturii din copilărie de la un maestru, Morteza Katouzian şi a absolvit Universitatea de artă şi design din Iran (1999). Maleki desenează şi pictează imagini aproape fotografice. Căutaţi-i site-ul şi nu veţi regreta.

Rădulescu Ionuţ (clasa a XI-a A)


15

Concursul şcolar „Ce-nvăţăm din basme?”, cu aplicaţie pe opera lui Ion Creangă, a fost organizat de doamna prof. Magdalena Macovei pentru elevii din clasele Şcolii de Arte şi Meserii. Concursul a avut loc marţi, 9 octombrie, ora 1700, în biblioteca şcolii. Marele câştigător al concursului a fost elevul Irimia Alin Cosmin din clasa a X-a P1, care a primit (pe lângă diplomă, cărţi din bibliografia şcolară şi dulciuri), un portret al povestitorului Ion Creangă realizat în peniţă de doamna profesoară Magdalena Macovei. Darul special al doamnei profesoare a fost însoţit, în partea de sus a paginii, de cuvintele marelui povestitor: „Iubite cetitoriu, multe prostii ăi fi cetit de când eşti. Ceteşte rogu-te şi ceste şi unde-i vedè că nu-ţi vin la socoteală, iè pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun la ivală căci eu atâta m-am priceput şi atâta am făcut. Autoriul.”

Iată ce a învăţat Alin din basmele lui Ion Creangă: - a descoperit sensul multor regionalisme şi arhaisme, îmbogăţindu-şi vocabularul; - a înţeles mesajul proverbelor, cimiliturilor pline de înţelepciune care dau savoare stilului lui Ion Creangă; - şi-a însuşit aspecte de etică şi morală în relaţiile cu cei din jur (respectul faţă de părinţi, valoarea ajutorului prietenesc etc.); - a înţeles că este normal să fie optimist; binele trebuie să învingă răul, în viaţă ca şi în basme.

Gabriela Vasile (Bibliotecar) Foto: Teodorescu Răzvan (clasa a XI-a C1)

După zilele de foc ale verii, verdele prăfuit al naturii bucureştene a prins a se îngălbeni. Oraşul, încet-încet, îşi schimbă haina. Câteva eleve din clasa a XI-a C2 au făcut o plimbare tematică la Grădina Botanică, sâmbătă 6 octombrie, însoţite de doamna dirigintă, profesoara de Limba şi literatura română Marcela Stan, ca să admire coloritul naturii în toată splendoarea toamnei. Enache Andreea, Miteaţă Ionela, Soare Ioana şi Ursu Ana Maria nu au scăpat prilejul de a face poze. (Fiţi indulgenţi cu calitatea fotografiilor, căci fetele au luat imaginile pe un telefon mobil.)

În parcul exterior cu plante autohtone, frunzele în agonie aveau culori incerte: verde-palid, galben-roşcat şi brun-arămiu; în serele deschise pentru vizitare, plantele musteau de sevă şi florile înveseleau oaspeţii. Puteţi admira aici două imagini cu flori zâmbind printre frunze: Doamna dirigintă ne-a recitat fragmente din „Rapsodii de toamnă” de George Topârceanu şi ne-a dat ca temă pentru acasă să scriem fiecare câte un reportaj despre mica noastră excursie tematică. A ieşit un reportaj făcut în colectiv.

Colectivul clasei a XI-a C2


16

În luna februarie 2007, Direcţia de Învăţământ din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (foto) a demarat un vast proiect care vizează echipele de redacţie ale revistelor şcolare din liceele bucureştene: Proiectul „Junior Press”. Scopul proiectului este stimularea redactării revistelor şcolare la un ridicat grad de exigenţă şi pregătirea pentru meseria de jurnalist a elevilor dornici de un astfel de drum în viaţă. Activităţile din cadrul proiectului „Junior Press” se realizează în parteneriat cu Centrul de Tineret al Bibliotecii Metropolitane. O primă activitate din cadrul proiectului a fost workshop-ul desfăşurat în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane la data de 11 octombrie 2007, ora 1200. Elevi şi cadre didactice cu responsabilităţi în redactarea şi editarea revistelor şcolare din şapte licee bucureştene (Colegul Victor Babeş, Colegiul Constantin C. Kiriţescu, Liceul Ion Neculce, Colegiul Gheorghe Şincai, Grupul Şcolar Industrial Grigore Cerchez, Colegiul Mhai Viteazul şi Grupul Şcolar Industrial Mecanică Fină), au avut prilejul să se cunoască şi să se împrietenească. Din partea şcolii noastre au participat la acest workshop elevii Rădulescu Ionuţ şi Ungureanu Mihai şi doamna bibliotecar Gabriela Vasile. Un ziarist profesionist ne-a prezentat aspecte privind comunicarea ca mijloc de cunoaştere, felul în care se redactează o ştire, organizarea unei redacţii de ziar, responsabilităţile ce decurg din publicarea unei ştiri etc.; domnişoara Ioana Maria Moldovan, ca reprezentant al presei electronice, ne-a destăinuit din experienţa proprie de prezentator de ştiri şi de co-prezentator al emisiunii „Poveştiri Adevărate” de pe postul Acasă TV. Proiectul „Junior Press” are ca obiectiv imediat realizarea „Colecţiei revistelor de liceu” în cadrul Bibliotecii Metropolitane şi premierea celor mai bune reviste de liceu în cadrul „Galei revistelor de liceu” ce va avea loc spre sfârşitul anului 2007. Noi promitem că ne vom strădui să fim printre premianţii Galei, pentru a contribui la bunul renume al şcolii şi pentru a ne bucura că munca noastră nu a fost în zadar! Rădulescu Ionuţ (clasa a XI-a A)

La orele de Limba şi literatura română nu există loc de plictiseală. Doamna profesoară Macovei Magdalena alege întotdeauna forme variate, atractive şi stimulative de predare şi verificare a cunoştinţelor. Mie mi-a plăcut cel mai mult felul în care s-a desfăşurat aplicaţia la tema „Textul descriptiv”. Doamna profesoară a adus cinci reproduceri după tablouri ale pictorului român contemporan Florin Ferendino şi ne-a invitat apoi să ne organizăm în cinci grupe de lucru. . Reprezentanţi din fiecare grupă au tras la sorţi câte o reproducere de artă; fiecare grupă de lucru a primit ca temă să realizeze un text care să descrie sugestiv atmosfera tabloului. Ni s-a spus că acest mic exerciţiu de creativitate colectivă va fi evaluat artistic de colegii de clasă şi, la final, de doamna profesoară - urmând ca elevii din grupa cu cea mai bună lucrare să fie notaţi cu nota maximă în catalog. Sunt fericită şi mândră că textul descriptiv cel mai apreciat a fost al grupei mele (grupa 1: Lemnaru Ştefania, Iancu Gheorghiţa, Penciu Sorana, Marin Cristina). Deja avem mai multă încredere în puterile noastre!

Septembrie îngândurat Cer melancolic,

sub el nisip ca mierea şi marea necuprinsă.

Raze de soare şi val de mare,

sărută pământul. Pe un abur de vânt, stingherul meu gând

dă ocol caselor risipite. Ziduri albe cu scufiţe roşii

cresc ca din pământ. Gândul meu se umple de bucurie.

Să mai stărui pe-aici, Toamnă aurie! Grupa de lucru 3 formată din: Teodorescu Răzvan, Buga Cristian, Mocanu Laurenţiu şi Ghiorghian Georgiana, a ieşit în concurs pe locul doi cu un text mai telegrafic: Telegramă dintr-un loc uitat de lume Bărci se oglindesc în ape. Stop. Trestii ucise de timp. Stop. Peisaj uitat al singurătăţii. Stop. Ruginiul naturii uscate. Stop. Cer fără raze şi fără păsări. Stop. Un loc în care poţi să-ţi faci ordine în gânduri. STOP JOC. Marin Elena Cristina (clasa a XI-a C1)


17

►Spectacol de teatru Nu sunt eu primul care se înscrie la acţiuni extraşcolare, dar trebuia să fac ceva ca doamna dirigintă să nu mai fie supărată pe mine. Aşa că am acceptat să merg la teatru cu doamna dirigintă Spornic Olguţa şi cu alţi 20 colegi din şcoală.

Am văzut spectacolul „Poftă bună la Tănase”, realizat de colectivul Teatrului „Constantin Tănase”. Pentru că ne-am distrat de minune, am rugat-o pe doamna dirigintă să ne ducă şi altădată la teatru. Constantin Adrian (clasa a XII-a B) ►Excursie la Sinaia Doamnele profesoare Glazer Marcela, Neagu

Nicoleta, Stan Marcela şi Covete Rodica, au organizat, la data de 21 octombrie, o excursie la Sinaia, la care au participat 30 de elevi din clasele a X-a A, P2, L2, C2 şi M1. Cu toţii am asistat la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Sinaia şi am vizitat Castelul Peleş.

În curtea interioară a Castelului Peleş, ne-a impresionat arhitectura maiestuoasă şi pictura murală.

Nu am ezitat să ne facem poze la Mănăstirea Sinaia; iertaţi neîndemânarea fotografului care nu a setat corect data pe aparat (greşeala apare la toate pozele executate cu acest aparat foto).

Sinaia este în orice anotimp o atracţie pentru turişti, căci aici totul este plăcut: vile cochete, aer proaspăt cu mireasmă de brad, peisaje de vis (în poza de mai jos, un vis cam înceţoşat).

Mulţi dintre noi erau îmbrăcaţi subţire, ca de toamnă, neştiind că la Sinaia vom avea parte de prima ninsoare din acest an. Eu şi alţii ca mine, neechipaţi de iarnă, n-am scăpat totuşi prilejul de a încinge o bătaie cu bulgări de zăpadă.


18

În gară, aşteptând trenul spre Bucureşti, eram îngheţaţi şi obosiţi, dar fericiţi că am ieşit la aer de munte. Ultima ispravă înainte de plecarea spre casă, a fost o „horă de încălzire”, ca să ne mai punem sângele în mişcare. ►Vizită la Muzeul Satului Doamnele profesoare Zlate Carmen şi Gibaru Victoria au organizat o vizită tematică la Muzeul Satului pentru elevii clasei a X-a B, la data de 26 octombrie 2007.

Scopul principal al vizitei a fost de a cunoaşte pe viu condiţiile de trai din mediul rural în secolele trecute şi de a stabili legătura între două ştiinţe: geografia şi etnografia. Am recunoscut elemente ale inventarului gospodăresc arhaic pe care le ştiam doar din lecturi (din Amintirile lui Ion Creangă, din operele lui Ion Slavici, Mihail Sadoveanu sau Liviu Rebreanu).

Am făcut foarte multe poze pentru albumul foto al clasei. Iată una, cu mascota aleasă de fete: o pisicuţă vărgată (care nu făcea parte din inventarul muzeului).

Am avut prilejul să aflăm lucruri noi despre meşteşugurile populare care se practică încă în mediul rural, căci muzeul adăpostea şi o prezentare a meşterilor populari contemporani.

Vizita la Muzeul Satului a fost instructivă (am învăţat lucruri noi), plăcută (timp frumos, de toamnă târzie) şi foarte, foarte veselă.

Iordache Gabriela (clasa a X-a B)


19

►În această revistă, la pagina 8, am plasat o informaţie neverificată din mai multe surse. Nu este corect din punct de vedere jurnalistic, dar ne-am gândit să facem cu voi un concurs de documentare şi argumentare. Informaţia pe care noi am găsit-o pe internet, http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Ro%C5%9Fie şi pe care voi trebuie s-o verificaţi este: ”În unele limbi asiatice se foloseau culorile pentru a face referire la direcţiile cardinale.” Dacă găsiţi informaţii care să susţină această afirmaţie, întocmiţi o argumentaţie concisă, care să convingă pe oricine: - care sunt limbile asiatice care foloseau culorile pentru denumirea direcţiilor cardinale şi în ce perioadă istorică s-a petrecut acest lucru? - ce culori erau folosite pentru indicarea Estului, Vestului, Nordului şi Sudului geografic? - ce surse primare aţi folosit pentru documentare? Argumentaţiile pro sau contra le puteţi depune la biblioteca şcolii; cea mai bună argumentaţie va fi publicată în numărul viitor al revistei şcolii.

►Documentaţi-vă şi argumentaţi dacă există vreo legătură semantică între cuvintele pravilă, prăvălie şi prăvălire.

Balul Bobocilor s-a desfăşurat în acest an la Clubul Dumars, la data de 28.10.2007. De organizare s-au ocupat elevii din anii mai mari: Pintilie Otilia şi Dragnea Oana din clasa a XIII-a M2, Stoian Livia şi Ureche Laura din clasa a XI-a C1 şi Borviz Marius şi Iancu George din clasa a XI-a C4. Organizatorii au ales locul de desfăşurare şi trupele pentru programul artistic, au căutat - şi abia au găsit - sponsori pentru premierea concurenţilor; au muncit mult, dar rezultatul muncii lor a fost foarte bine apreciat de toţi participanţii.

La Balul Bobocilor am avut ca invitaţi de onoare pe doamnele profesoare Spornic Olguţa, Millea Florica, Neagu Nicoleta şi Anton Violeta; dar cel mai de seamă invitat a fost veselia. Bobocii s-au întrecut pentru titlurile de vedete ale balului. Emoţii n-au avut numai concurenţii; emoţionaţi au fost şi prezentatorii - şi susţinătorii de pe margine.


20

Înainte de ora 24, juriul şi publicul spectator au stabilit premiile mult râvnite de concurenţi. ►Miss Boboc a fost aleasă domnişoara Niţu Daniela din clasa a IX-a A. Costumaţia ei a făcut multe valuri!

►Mister Boboc a fost ales Iordan Tudor din clasa a IX-a SAM 4.

►Titlul de Miss Popularitate a fost acordat domnişoarei Cristea Mirela din clasa a IX-a SAM 4. Avea fata asta nişte cizme albe, su-per-be. În poza următoare, admiraţi domnişoara. Cizmele le puteţi admira doar în ultima fotografie a acestui fotoreportaj.

►Mister Popularitate a fost ales Ciobanu Ionuţ din clasa a IX-a SAM 1.

Programul artistic, susţinut de trupele de dans Hard Beat şi Extreme, a stârnit ropote de aplauze.

După miezul nopţii, bobocii au dansat în largul lor până au venit părinţii să-i adune.

Multe emoţii, multe amintiri plăcute. Gata cu distracţia. Să mai şi învăţăm!!! Pintilie Otilia (clasa a XIII-a M2)


21


22

Ştiinţifice Tehnice Artistice Recreative Tot ce-i mai bun ... Avem de cucerit o lume! (Revista...

Documents

Transcript of Ştiinţifice Tehnice Artistice Recreative Tot ce-i mai bun ... Avem de cucerit o lume! (Revista...