7/26/2019 Stapanii furtunilor

1/6

Stapanii furtunilor: SOLOMONARII Bogdan Lupescu Aducatori de ploi si risipitori de

furtuni, solomonarii traiesc jumatate in poveste, jumatate prin padurile Bucovinei.

Nu eista sat prin care trecerea lor sa nu ! lasat in urma minuni. "alatorie pe

urmele unor mistere stravec#i Solomonarul este unul dintre cele mai enigmatice

personaje ale mitologiei populare romanesti. Mai mult decat niste simpli vrajitori,

solomonarii, numiti si grindinari, #ultani, g#etari, i$gonitori de nori sau $gra%untasierau ori poate mai sunt inca initiati la scolile de solomonarie in stiintele astrologiei,

ale pre$icerii viitorului, dar mai ales in stapanirea tuturor fenomenelor

meteorologice. &esi se pare ca termenul solomonar a patruns in leicul romanesc

a%ia prin secolele '(II'(III, originea primilor i$gonitori de nori se pierde in

adancimile istoriei. )nii ii alatura vec#ilor preoti asceti tracogeti *apno%atai

+calatori prin nori sau um%latori prin fum, cei care sagetau norii spre a opri %alaurii

furtunilor. Altii spun car ! urmasi ai Sfantului Ilie, des intalnit in legendele populare,

taumaturgul carei fulgera pe draci si oamenii pacatosi. Mai este o varianta: asa cum

se spune intrun %asm %ucovinean, cules in -/0, puterea, solomonarii o au de la

imparatul cel intelept Solomon, care a stapanit toate tainele de pe lumea asta.

Solomon, faimosul rege iudeu %i%lic, putea sa inc#ida si sa desc#ida cerurile, iar la

porunca lui vanturile il ridicau c#iar pana la &umne$eu. &ar urmele solomonarilor

nu se a1a doar in poveste. Nu demult, am au$it ca prin vaile sal%atice ale Bucovinei

oamenii inca ii mai vad pe magii cersetori, urmasi ai stravec#ilor solomonari. "ele

ce urmea$a se aduna, de fapt, in istoria unei cautari. (oi relata o calatorie varateca

prin Bucovina, catre taramul aducatorilor de ploi, facuta de mine in luna lui ciresar a

anului 0222, cel mai secetos din ultima jumatate de veac. 3ovestea sar putea numi

simplu: In cautarea 4arii Solomonarilor. Naluca din cer Basmul se apropia de sfarsit.

Il ascultasem cu foame de amanunte pe povestitorul din fata mea, despre care se

$icea cai dintrun neam foarte vec#i de #utuli. Au$isem o intreaga legenda cu

solomonari, im%lan$itori ai %alaurilor furtunii, stapanitori de vanturi si ploi, istorisiri

despre #ultanie, o te#nica stravec#e de teleportare intre spatii si vremi, sau despre

vec#ile scoale de solomonarie din Bucovina, carei invata pe magii sti#iilor

prevestirea viitorului, cititul in stele, legarea si de$legarea de ploi. Si totusi,

interlocutorul meu nu reusise sa stranga pul%erea acestor imprastiate legende, pe

care le intalnise prin carti, ga$ete sau povesti relatate de %a%e si de %atrani, numi

putea eplica ce sunt misteriosii solomonari, nici daca ei au eistat vreodata. Il

interesasera toate aceste superstitii doar !indca traise in copilarie o intamplare

neo%isnuita, ce avea legaturi cu misterioasele solomonii. Atunci nui daduse atentie,

dar cu trecerea anilor a inteles ca secventa aceea are talcuri mult mai adanci si

secrete. Isi amintea multi tarani cu straie al%e si pielea arsa de soare, risipiti pe un

camp nesfarsit. Asteptau ceva parca, privind in cer. Seceta pustiitoare, totul era

rosiatic, ogorul fript de %lestemul arsitei, iar catre amia$a, glia devenea precum

jarul si aerul se cur%a. 4aranii au$eau un $gomot inspaimantator, infundat, de joasafrecventa, si imediat incetau lucrul, %atand speriati mii de cruci: &oamne, ajutane5.

&aca ridicau oc#ii spre soare, ei spuneau ca le fulgera privirea ceva ca un g#em de

carpa al%a, inconjurat de ceata, trecand prin va$du#, o nalucire spintecand cerul

sau propriile lor minti, cine stie. Oamenii scuipau in san cu o%ida, tipand: ptii,

#ultanu5. 6ultanul, adica uliul, vulturul, era de fapt solomonarul care !e mergea prin

nori, !e aducea pe sus pe cineva din locuri si timpuri indepartate... Batranii ne

-

7/26/2019 Stapanii furtunilor

2/6

$iceau atunci can sat um%la oameni anume creati pentru a ! vrajitori, nascuti cu

camasa descantata si caita pe cap, pe carei recunosti prin aceea ca se tin ca niste

cersetori. &ar pe cersetorul acesta nu ve$i sal #uiduiasca cineva, -70/702-8

Stapanii furtunilor: SOLOMONARII Societate Numarul 9 ;ormula AS

#ttp:77

7/26/2019 Stapanii furtunilor

3/6

la o fantana, %alaurul mananca in !ecare $i un c#ip de fata mare dupa ce o iu%este,

o alta ca fecioara sorocea din gura sau cu niste %etisoare de alun in pielea goala se

ducea cu %etele langa ia$ si aducea sau oprea ploaia. &in nou in masina, spre

Moldovita. 3a$itorii de grindine Multumiti ca totusi calatoria in tinuturile Brodinei na

fost $adarnica, neam indreptat spre Moldovita, cea mai sudica patrie a #utulilor.

Mult am colindat si o%cinele acestea legendare, din Argel pana in &emacusa,cautand cu incapatanare pe vracii ploilor, dar calau$a mea tot nusi amintea pe unde

va$use #ultanii. &ar un alt $von ne trimite catre regiunile mai joase ale Bucovinei.

"ineva ne $ice ca nu aici, cin satele din apropierea Radautiului se angaja cate un

om, doar ca sa %ata clopotele sau toaca atunci cand se apropie o grindina mare,

oameni tari cu du#ul, numiti pa$itori de grindine sau grindinari. ?i naveau altceva de

facut decat sa veg#e$e in #otarul satului, uitanduse in nori. Si iarasi, %a%ele

$voneau: pe la Marginea, "asvana, Solca si Ar%ore se platea altadata cate un

vrajitor care citea stelele si gonea norii, care pre$icea oamenilor $odiile si vremea,

statea pe dealuri, mereu cu oc#ii pe cer, pa$ind campii, traind -70/702-8 Stapanii

furtunilor: SOLOMONARII Societate Numarul 9 ;ormula AS

#ttp:77

7/26/2019 Stapanii furtunilor

4/6

pronuntarea acestei scurte genealogii nu este 1ecareala ieftina, ci arata ca omul

c#emat are stramosi de seama. "and nul strigi asa, omului tre%uie sai $ici porecla.

A%solut toti %ar%atii au porecla, %a se spune ca daca ve$i numai cusma 1acaului

peste poarta stii cinei acolo. Si o%iceiul asta are o noima: sunt neamuri numeroase

si astfel multi sateni ajung sa ai%a acelasi nume. 3orecla magica rostita intrun fel

anume, cu accentul ar%orean, devine un fel de cod, de c#eie spre inima si %unatateaomeneasca, si doar asa ii gasesti casa mai repede. In acest fel a1am can sat sunt

doi cu porecla 6ultanu si unul cu porecla Solomonariu. ?ram pe drumul cel %un.

Buliga e neamul cel mai mare din Ar%ore. Buliga Ion traiesc asta$i doua$eci si sapte,

iar satul ne indruma catre cel mai %atran dintre ei, $is 6ent, peste care trecusera /

de ani de adanc $%ucium. Locuieste in "otu de Cos al Ar%orelui, doar el, impreuna cu

nevasta, avand casuta, acareturile si ograda pictate in verde. )n mosneag ciolanos,

cu fruntea inalta, sapata de neca$uri, si fata spanateca. Batranul ne vor%este

repe$it, parca lam ! tre$it din cine stie ce tre%uri importante ori, poate, din cine stie

ce %asm. Ne $ice ca si el, ca mai toti casvanenii si ar%orenii au stat mult pre$onieri

in lagare la rusi, astfel can vremea asta, femeile si mumele lor cautau descantatori

puternici, ingeri ai vanturilor. Astora le spunea cei care aduc oamenii pe sus,

vrajitori care mai traiesc si asta$i. &in ceri se au$ea ca un strigat: A3AA5. )rla cei

dusi pe sus: apa5. (rajtoriu ii c#ema, ii ducea si ii trantea unde vra el. Sau$ea aici,

apoi iarasi, la cativa *ilometri, mergea peste noi prin nouri, saracii oameni... Nea

scapat un strigat de uimire. &a5, asta era #ultania, teleportarea calatorilor prin

va$du#. "itisem despre apa sau laptele cald si proaspat pe care tre%uie sal %ea

c#ematul spre a i se resta%ili ec#ili%rul energetic, stiam ca daca um%latorul prin nori

nu primeste apa imediat ce ajunge poate muri, caci $%orul il osteneste de moarte.

La intervale rare, ne intrerupe si %atrana Buliga, vor%ind despre %ar%atul ei ca si

cum nar ! de fata, ca si cum ar ! un lucru neinsu1etit. Iata o istorie vec#e, de cand

ea incercase sasi aduca sotul pe sus, pe care preferam sa o redam cu eactitate: No

fost asta acasa trei ani din lagar. ?u nam vrut sal ieu acasa si -70/702-8 Stapanii

furtunilor: SOLOMONARII Societate Numarul 9 ;ormula AS#ttp:77

7/26/2019 Stapanii furtunilor

5/6

vine. (rajitoarea $ice: Na, ai va$ut co venit a lu cumatrata@. Mai trece vreo

saptamana, vine si a meu acasa. Ase mam %ucurat, cam lasat si %ani si tot, si nu

mio mai pasat de nemica. )rmasul lui e%elei$is 3unctul terminus al initierii

noastre. asim in sfarsit omul care ne poate vor%i cu eactitate despre gonitorii de

nori. ? prima data cand au$im cuvantul solomonar rostit raspicat si !resc, de gura

unui alt %atran din neamul Buligilor. Omul din fata mea era el insusi o legenda: stiecat in stele, degetele noduroase inca ii um%la ca vrajite pe 1uieras sau arcusul

co%$ei, %a ar%orenii spun ca mosneagul asta mai %ate inca lunca, randunica sau alte

jocuri vec#i, dar asa de voiniceste, ca si feciorii tineri se inciudea$a cand il vad. 3e

peretele din fund al odaii atarna $eci de distinctii si medalii castigate la mari

festivaluri de folclor din lume. Spre deose%ire de celalalt Buliga, %atranul acesta era

in putere, vanos si puternic, carnea nu i se %otise de fel, iar pieptul ii era inca

%om%at si tare. In oc#ii sai mereu ume$i si lucitori, de o inteligenta

inspaimantatoare, sau adunat intelepciunea celor - de ani si legendele unui sat

intreg. Asa lam gasit: in cerdacul lui sculptat cu migala, privind departarile, sau

veg#ind parca ceva anume. Astfel isi incepe povestea, cu franc#etea de temut a

%ucovineanului puternic: )itativa la mine, 2 de ani cum ma vedeti, amu o sa $iceti,

omu asta nui cuminte, dar eu atata ma samt de destept, parca nu mai am perec#e,

la varsta asta ajungi la asa o cumintenie si liniste, ca toate din lumea asta le ve$i

limpede. &espre solomonari ia vor%it odata, la inceput de veac, prin -0-/2, un

vecin, (asile "arcu, care a murit in ->2 de tanar, la varsta de 2 de ani. Iar acest

(asile "arcu a va$ut solomonarul in carne si oase. Iata cum a fost: ?ra langa un

ie$er un %alaur care scotea ploile. (asile asta a luat pusca sio $is ca el o sa impuste

%alaurul, !indca purta dusmanie oamenilor. In vremea asta, solomonariu stan

%alcon cu %oieriu mosiei, amandoi. Apai, (asile asta o vrut sal impuste siatunci vai,

so starnit o vantoasa si toata iar%a dealului onceput sa se miste si sa se infoaie,

dealu tot o prins viata siatuncea, in sfarsit, o aparut solomonariu. Mare, cu sapte

pieptare, cu traista, cartea de vraji in mana, avea un toiag cu care a fost omorat un

sarpe, topor descantat si frau din coaja de mesteacan. "u fraul asta el o im%lan$it%alaurul. Solomonariu ii spunea: Nul impusca, ca dupa aceea ii mai rau, ii mai rau,

lasal, caistai de mult aicea, ii %atran, el conduce vantoasele. "and solomonariu ii

incalecat pe %alaur prin cer, %alaurul intrea%a pe solomonar dacas in tarina ori pe

padure.

Solomonariu il pacaleste, $ice cas in tarina cand is pe padure, asa muta ploile pe

paduri si cruta satele. &a, asta era istoria secreta a mentalitatii populare, de care

stiam: %alaurul, principiu al #aosului si sti#iilor, im%lan$it si invins de solomonarul

demiurg, urmasul $eului dac e%elei$is, $eul furtunilor fertile, ce strunea cu fulgere

!ara norilor de furtuna. Spusele %atranului tainuiau pilde ancestrale, povestile sale

veneau din veac. Si solomonariu era om sau ce era@ Locuia la %oierul acela@, intre%,

iar mosneagul se repede sami raspunda: &aa, om era, cu musteata. Mergea pe #atsi pa$ea cerul. Boieriu il ospata, dar el nu manca de dulce, manca numai oua, lapte,

malai si faguri de miere, asa mananca solomonarii. &e dormit nu doarme in casi, cat

de ger ar !, ci pe malul taurilor, in pesteri, scor%uri sau in pamant. 4raiesc fara

femei, $ic ca femeia ii stoarce de puteri si daca o singura data o iu%it o femeie, se

prefac in oameni ca toti oamenii. Si (asile asta $icea c -70/702-8 Stapanii furtunilor:

SOLOMONARII Societate Numarul 9 ;ormula AS

8

7/26/2019 Stapanii furtunilor

6/6

#ttp:77