1

2

Ce ne mai distr�m...ce ne mai amuz�m... ce ne mai agit�m pentru... amânarea

balului.

Totul începe cu o simpl� dorin�� pentru a te implica în non-organizarea

balului. Afli c� e�ti ales printre organizatori. Te agi�i, stânga, dreapta, cau�i sponsori.

Unii dintre organizatori cedeaz�…vin al�ii. Te enervezi, explicând planul f�cut. În

sfâr�it momentul mult a�teptat, alegerea bobocilor. Unii nu �tiu „Ce culoare are cutia

neagra ?” sau „Unde se afl� stejarul din Borzesti ?”, dar cu toate acestea, la sfâr�it

sunt alese opt perechi.

Repeti�iile: nervi, stres, oboseal�, bobocii încep s� prind� dansul, nu ca cei de

la „Dansez pentru tine” dar nici nu se las� mai prejos.

Pentru organizatori preg�tirea balului reprezint� o scuz� bun� pentru a sc�pa

de una...doua... „n” ore : „Doamna profesoar� ...�ti�i...noi suntem cu organizarea

balului. Pute�i s� ne învoi�i ?”. Suntem întreba�i cum merge cu organizarea, iar noi nu

�tim ce sa le r�spundem, dar cu toate astea ie�im bine.

Gripele intr� în �ar�, unele n-aveau viz� �i au r�mas pe-afar�. �i primim

urmatoarea in�tiin�are: „V� propunem ca toate evenimentele pl�nuite de �coal� s� fie

amânate, deoarece GRIPA PORCIN� a ob�inut viz� de România”.

A�a c� balul cu tot cu

preg�tiri �i învoiri se

amân� pe o durat�

nedeterminat�.

Bogdan Grecu, Horia Ghi�a

3

Evit s� emit judec��i despre al�ii, despre comportamentul lor în dragoste,

deoarece �tiu câte ar fi de spus �i despre mine. Îmi amintesc câte stupidit��i am

s�vâr�it eu în numele dragostei �i câte scuze mi-am g�sit ulterior pentru a justifica un

comportament sau altul. Ezit s� scriu despre

dragoste în general, pentru c� este atât de

subiectiv� defini�ia acestei tr�iri umane, încât

a� putea fi privit cu dezaprobare. Astfel, prefer

s� scriu doar despre ce v�d �i despre ce simt

eu, �i, poate, unii se vor reg�si în cuvintele

mele.

Probabil cu to�ii cunoa�tem sutele de situa�ii în care am min�it o persoan�

drag�, spunându-ne nou� în�ine c� ,,o protej�m”, sau e ,,pentru binele ei”... sau sutele

de vorbe zise doar pentru pl�cerea celuilalt �i lini�tirea noastr�...A...�i momentele în

care accept�m explica�ii, chiar �i v�dit neadev�rate, dar care ne ofereau scuze pentru a

ierta. �i, de ce nu, situa�iile în care ne min�eam pe noi în�ine, ajungând pân� la

autoînvinov��ire.. Sun� cunoscut, nu? Dar este p�catul nostru atât de mare? Nu vedem

peste tot în jurul nostru c� omul, în numele iubirii, face cele mai nebune�ti sau

ira�ionale lucruri?

Bun�, sunt EU �i sunt înc� la liceu. Acumulez înc� experien��, prin ceea ce fac

�i fac ceea ce am fost înv��at �i ceea ce v�d. Gre�elile pe care le s�vâr�esc, în numele

iubirii, m� fac oare corigent în dragoste? Dup� cum spuneam mai sus, are cineva

dreptul s� judece o ac�iune a altcuiva, f�cut� în numele acestui frumos sentiment?

Pe de alta parte îns�, nu m� pot ab�ine s� nu remarc c� am v�zut persoane

folosind iubirea ca pretext pentru în�el�torie �i manipulare. I-am v�zut folosindu-se de

oameni pentru scopuri proprii ce nu erau nobile, ci profund egoiste (o pozi�ie mai

bun� în societate, în cercul de prieteni, privirea admirativ� a celorlal�i, banii, sexul,

sau poate doar sentimentul de reconfirmare a puterii de seduc�ie). �i, nu în ultimul

rând, am v�zut persoane uitând principiile �i valorile ce i-au ghidat ani de zile, uitând

ceea ce erau, totul în numele dragostei pentru un om...Hmm...�i atunci? Nu a� putea

spune c� ne confrunt�m noi - omenirea în general �i adolescen�ii în particular - cu o

‘criz� a dragostei’. Nici chiar dac� ‘pic�m’ de mai multe ori la ‘examene’ �i r�nim

oameni.. sau suferim noi în�ine.

4

Pentru c� asta ne face ceea ce suntem. Ne modeleaz�, ne face mai buni, mai

darnici �i mai optimi�ti.. �i, în cel mai r�u caz, ne c�le�te �i ne înva��. Testul final este

cel care conteaz�. �i anume... cine e�ti tu la sfâr�itul zilei. Dac� nu e�ti, cum ar spune

englezul, ‘true to yourself’, ceea ce ai de oferit (�i de primit) poate fi extrem de

limitat. Da, joac�-te, exploreaz�, descoper� (oameni, sentimente, situa�ii..), dar fii

sincer cu tine �i cu cel de lâng� tine. Poate nu vei evita suferin�a mereu, dar ceea ce ai

f�cut din toata inima, f�r� ascunzi�uri, f�r� s� a�tep�i neap�rat mul�umiri �i laude, va

marca într-un mod pozitiv atât via�a ta, cât �i a celuilalt (iubit, p�rinte, frate).

În concluzie, este greu de judecat cine este sau nu este ‘corigent în dragoste’.

Dar, dup� cum am spus mai sus, nu consider c� ar fi vreo criz� de sentimente pozitive

în lume. �i, în ceea ce m� prive�te, eu nu m� consider corigent în dragoste. Am f�cut

gre�eli �i eu, da! Dar �tiu c� nu e corect s� iube�ti ca în r�zboi, s� calci în picioare

orgolii �i valori, adev�ruri, sentimente �i libert��i, totul pentru o gratifica�ie egoist� de

moment. Iar la sfâr�itul zilei, dac� am reu�it s� fac asta chiar �i urmându-mi inima în

iubire, it’s good enough for me.

Adrian N�stas�

Gândurile sunt umbrele senza�iilor noastre întotdeauna mai întunecoase, mai

goale, mai simple decât acestea. Un gând este doar o str�fulgerare între dou� nop�i

lungi, dar aceast� str�fulgerare este totul. Dac� iubirea ta nu are speran�e s� fie

primit�, dator e�ti s� TACI ! Dac� iubirea ta nu este primit� �i ajunge s� fie zadarnic�

�i dac� nu ai puterea sufleteasc� de a T�CEA, atunci caut� s� te vindeci. Iubirea care

se roag� este frumoas�, dar cea care implor� este dragostea de

sclav. Iluzia este c� e dragoste. Se în�eal� cel ce pribege�te prin

via�� pentru a se le l�sa cucerit. Ea afl�, prin scurte înfl�c�r�ri

gustul furtunilor din inim� �i viseaz� s� întâlneasc� marea

pasiune ale c�rei fl�c�ri s�-l cuprind� pentru vecie. Aud vibrând

vocea ta in toate zgomotele lumii. Cu trecerea anilor, am observat

c� frumuse�ea, ca �i fericirea, este efemer�. Nu trece o zi în care

s� nu ne afl�m pentru o clip�, în preajma frumuse�ii. Nu exist� poet, oricât ar fi de

mediocru, care s� nu fi scris cel mai frumos vers din toat� literatura

Roxana Cauc�

5

� Ce v-a determinat s� deveni�i profesoara?

Îmi plac copii, îmi place sportul �i cred

ca este cel mai bun mod de a le avea pe

amândou�.

� Cum vi se par tinerii din ziua de azi?

OK… Din punct de vedere al sportului

din ce in ce mai slabi preg�ti�i. (puturo�i)

� Considera�i c� odat� cu statutul de mam�

s-a schimbat modul de petrecere a timpului liber?

Da, când copii sunt mici totul se învârte în jurul lor. Odat� cu cre�terea lor,

normal �i timpul liber al p�rintelui cre�te. (În func�ie de independen�a acestora)

� Spune�i-ne o formul� pentru un stil de via�� s�n�tos ?

(A+B)² : ))

F�r� excese �i mult sport.

Mâncat mult = �i mai mult sport.

Prof: Andreea Pu�ca�

� Cum v� vede�i peste 10 ani ?

Consider c� este o întrebare dificil�. Nu �tiu exact cum voi fi peste 10 ani, îns�

cu certitudine v� pot spune cum mi-ar pl�cea s� fiu. Sincer, nu �tiu dac� peste 10 ani

a� putea s� m� v�d în continuare profesor de limba francez�. Acest lucru depinde

foarte mult de modul în care vor evolua lucrurile în sistemul educa�ional din România.

De aceea sper c� lucrurile s� se redreseze astfel încât profesorul s�-�i

recâ�tige în totalitate rolul de arhitect al societ��ii. Iar atunci v� spun cu convingere c�

vreau s� fac parte din aceast� echip� de arhitec�i.

6

� Considera�i c� vârsta v� face s� fi�i mai apropiat de elevi?

Este discutabil. Vârsta pe de o parte ne apropie mai mult, iar elevii simt c� un

profesor mai tân�r îi poate în�elege �i sus�ine mai mult. �i cred c� �i în cazul meu

acest lucru este valabil. Îns�, pe de alt� parte, ei tr�iesc cu impresia c� î�i pot permite

mai multe si adesea, cu u�urin��, dep��esc anumite bariere.

În orice caz îmi place ca rela�ia mea cu elevii s� fie una deschis�, sincer�, în care

fiecare parte s�-�i exprime liber punctul de vedere, totul desf��urându-se în limitele

respectului impus de o rela�ie normal� între profesor si elev.

� Cum v� petrece�i timpul liber?

În timpul liber îmi place s� merg la teatru, s� citesc si s� m� uit la filme.

Câteodat� fac �i sport �i, bineîn�eles, îmi place s� ies cu prietenii �i s� petrec momente

cât mai frumoase al�turi de familie �i cei dragi.

� A�i avut experien�e nepl�cute cu elevii?

Deocamdat� nu pot spune c� am trecut prin experien�e nepl�cute în rela�ia mea cu

elevii. Singurul regret pe care îl am pana in prezent este c�, din punctul meu de

vedere, nu am reu�it s� le insuflu elevilor, a�a cum mi-a� fi dorit, deschiderea �i

interesul pentru limba, cultura �i civiliza�ia francez�. Îns� sper c�, odat� cu trecerea

timpului �i cu construirea unei rela�ii mai apropiate cu elevii, în care s� ne în�elegem

mai bine �i s� ne sprijinim mai mult, s� reu�esc s� ating acest obiectiv.

Prof: Mircea Oprea

7

Albert Einstein reprezint� cea mai popular� figur� a secolului XX, un

simbol al �tiin�ei moderne, o figur� care a r�sturnat toate tiparele defini�iei eroului.

El �i-a câ�tigat popularitatea printr-o inteligen�� intuitiv� neacademic�, aplicând

descoperirile min�ii sale geniale la lucruri pragmatice, precum rachetele �i bomba

atomic�. De�i foarte popular, asociat mereu cu rela�ia E=mc2, sau cu Teoria

Relativit��ii pu�ini oameni cunosc detaliile vie�ii acestui personaj...

S-a n�scut pe 14 martie 1879 la Ulm (Germania), într-o familie de evrei.

Tat�l s�u, Hermann Einstein, era electrician �i avea veleit��i de inventator. Mama

sa, Pauline Koch, avea o fire serioas� �i înclina�ii muzicale, interpretând foarte

bine la pian sonatele lui Beethoven – de la ea va mo�teni Albert Einstein pasiunea

pentru muzica clasic�.

Einstein începuse s� vorbeasc� târziu, spre exasperarea familiei sale, �i

pân� la 9 ani a avut dificult��i de exprimare. Acest lucru, precum �i faptul c� era

un �colar meditativ �i retras, îl f�cea s� par� în ochii profesorilor s�i un elev

mediocru, un copil nu prea înzestrat intelectual.

La 10 ani, Einstein a intrat la gimnaziul Luitpold din Munchen care mai

târziu va purta numele lui, unde a primit o educa�ie militar� care l-a dezgustat. La

12 ani, tân�rul Einstein a primit o c�rticic� despre geometria euclidian� care i-a

deschis apetitul pentru acest domeniu.

În anul 1896 intr� la „ Politechnicum” în Zurrich unde o cunoa�te pe

viitoarea so�ie, Mileva Maric, de origine sârb�, student� ca �i el la matematic� �i

fizic�, cu care a avut doi fii.

"Cum se face c� nimeni nu m� în�elege, dar toat� lumea m� iube�te?"

8

Încercând în zadar s� ob�in� un post conform specialit��ii sale, Einstein

trebuie s� se mul�umeasc� cu un post obscur de agent într-un birou de brevetare a

inven�iilor din Berna. Totu�i acest post îi oferea timpul necesar studiilor sale

particulare în domeniul fizicii.

În 1905 la numai 26 de ani �i-a publicat prima dat� rezultatul cercet�rilor

sale în trei articole despre: mi�carea Browniana, efectul fotoelectric �i teoria

relativit��ii, fapt care i-a pus pe gânduri pe fizicienii vremii. Acest lucru f�cea

dovada unei min�i geniale.

În 1912, a devenit profesor la „ Politechnicum” din Zurich, unde împreun�

cu mai vechiul s�u prieten Marcel Grossmann definitiveaz� Teoria Relativit��ii.

Au urmat multe titluri care îi recuno�teau meritele, printre care cel de Doctor în

Fizic�, totul culminând cu

premiul Nobel pentru fizic�,

ob�inut în anul 1921, pentru

explicarea efectului fotoelectric

�i nu pentru teoria relativit��ii,

a�a cum s-a speculat în mod

eronat.

În anul în 1914 i se ofer� posibilitatea de a conduce Institutul de Fizic�

Kaiser Wilhelm din Germania unde va r�mâne pân� la începutul ascensiunii lui

Hitler, pe care a dezaprobat-o public.

În anul 1933 pleac� în Statele Unite, unde va preda la Universitatea

Princeton. Va dobândi cet��enia american� în 1940. Î�i continu� activitatea

politic� �i îl convinge pe pre�edintele Roosvelt, în 1939, s� dezvolte programul

bombei nucleare, construit� din folosirea reac�iilor în lan�, înainte ca Germania s�

fac� acest lucru. Einstein va regreta acest pas, �i din 1945 pân� la moartea sa va

sus�ine ac�iunile Comitetului de Urgen�� al Savan�ilor Atomi�ti, al c�rui scop este

limitarea amestecului statului în cercetarea �tiin�ific�.

Savantul a murit la data de 18 aprilie 1955, în Princeton, l�sând în urma sa

o nou� perspectiv� asupra fizicii �i o profund� recunoa�tere la nivel mondial.

Prof. Dana Buzulescu

9

Se zice c� înainte de vremuri, aci unde îi �ara Bârsei, ar fi fost o mare

uria�� de ap�.

�i iac�, din r�s�rit au venit ni�te uria�i care cu pa�ii lor cei mari c�lcau de pe un munte

pe alt munte.

Sosir� ei pân� la Piatra Mare,

de aici îns� nu mai aveau unde

c�lca mai departe, c�ci, oricât de

mari ar fi fost pa�ii lor, pân� la

mun�ii F�g�ra�ului nu ajungeau.

S-au apucat atunci cu

ciocane �i lope�i, au adus pietre �i

p�mânt, de pe unde este acu

Timi�ul �i l-au aruncat în mare,

pân� ce acestea s-au ridicat deasupra apei, formând un pisc seme�.

Uria�ii au f�cut un pas din Piatra Mare pân� pe pisc, dar când cel dintâi a pus

piciorul pe acesta, vârful cel ascu�it, de greutatea uria�ului, s-a tâmpit �i de atunci i-

a r�mas numele Tâmpa.

Acesta se înal�� la circa 400 m deasupra ora�ului Bra�ov, fiind muntele de 960

m care d� Bra�ovului renumele de „ ora�ul de la poalele Tâmpei".

Este locul de unde se vede ora�ul cel mai bine, panorama ora�ului fiind

impresionant�. Drumul ce duce în vârf se parcurge în aproximativ o or� �i se nume�te

„ Drumul celor 25 de serpentine", pentru c� poteca a fost desenat� cu 25 de curbe,

astfel încât plimbarea pân� în vârf s� nu necesite un efort deosebit.

A fost construit în 1837. Dar la vârf mai po�i ajunge �i cu telecabina sau pe

traseul denumit „ Treptele lui Gábony", dup� numele celui care le-a construit.

Tâmpa a f�cut parte dintotdeauna din istoria Bra�ovului. Aici au fost construite

de-a lungul timpului o cetate, o capel� catolic�, un monument prin care se celebrau

10

1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia, cunoscut drept

Monumentul lui Árpád.

La 1896, acest eveniment nu

a fost primit cu bucurie de românii

din ora�, ei considerându-se asupri�i

de c�tre maghiari, prin urmare statuia

a suferit ani de-a rândul diverse

stric�ciuni. A disp�rut pân� la urm�

dup� ce în 1913 peste Bra�ov s-a

ab�tut o furtun� cumplit�, iar capul

soldatului se afl� acum în p�strarea

comunit��ii maghiare din Bra�ov. Mai apoi, pe muntele Tâmpa, în vremea

comuni�tilor, între 1950 �i 1959, p�durea a fost defri�at� în a�a fel încât din spa�iile

l�sate de copacii t�ia�i s� apar� scris numele lui Stalin, Bra�ovul purtând acest nume

în perioada amintit�.

Tâmpa este �i singura rezerva�ie peisagistic� ce se întinde pe o suprafa�� de

150 ha din jude�ul Bra�ov, aici fiind consemnate pentru prima data dou� specii de

plante care tr�iesc numai în România: Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica) �i

Obsiga Bârsana (Bromus marcensis). De asemenea, pe muntele Tâmpa s-au

descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din România.

Prof. Magdalena �erban

11

Consider c� s-au întâmplat prea multe în anii ce-au trecut �i am aflat care sunt

adev�ra�ii mei prieteni. La un moment dat e posibil s� fim dezam�gi�i de anumite

persoane pe care le aveam la suflet.

Aceia pentru care erai în stare s�-�i dai via�a, pentru care s�reai din pat �i la 4

noaptea, e posibil s� te dezam�geasc�. Ai grija ce prieteni î�i alegi �i s� nu ai încredere

în oricine!

Tot ce conteaz� este persoana

de lâng� tine, pe care o alegi, al�turi

de care vrei s�-�i tr�ie�ti tot restul

vie�ii.

Mi-am permis s� analizez

persoanele din jurul meu �i am ajuns

la o concluzie uluitoare. Am dedus

cel pu�in 4 tipuri de prieteni �i

anume:

1. DIN INTERES = este omul care te sun� doar când are nevoie de ceva.

Când ai tu nevoie de el, ia-l de unde nu-i! Oamenii de genul acesta merit� s�

primeasc� o palm� pentru fiecare telefon dat.

2. FARA NIMIC IN COMUN = este tipul de prieten b�tut in cap. De

exemplu: Sta�i la o cafea si v� uita�i unul la altul, neavând subiecte de discutat. Tu te

gânde�ti la ale tale, el se gânde�te la ce poz� s�-�i pun� pe Hi5 sau pe ce server s� mai

joace Counter-Strike disear�. La întâlnirile acestea singurul plus este c� nu dureaz�

foarte mult �.

12

3. TR�IE�TE ÎIN TRECUT = persoanele din aceast� categorie au avut o

rela�ie de prietenie cu tine acum foarte mult timp, rela�ie care s-a stins din diferite

cauze. Când te reîntâlne�ti cu aceste persoane, ele înc� cred c� voi sunte�i prieteni.

Pentru astfel de prieteni: Treci peste ! Ce-a fost, a fost, ce este, nu este ce-a fost.

4. DE BE�IE = prietenul pe care-l ai la orice be�ie. Cant e�ti ame�it de alcool

ai ce s� vorbe�ti cu el, când e�ti treaz ui�i c� exista :)) . Este omul perfect :)) .

Eu cred ca prietenii adev�ra�i:

� te sun� �i când NU au nevoie de tine

� vin cu tine prin ora� pentru c� �tiu c� nu i�i place s� mergi singur �i plictisul e

întotdeauna mai interesant în doi

� te cunosc foarte foarte bine

� te accept� cu toate defectele tale

� te ajut� s� i�i cari plasele de la cump�r�turi, f�r� s� comenteze c� sunt totu�i

prea grele

� te invit� la mas�, chiar daca nu are nimic in frigider

� �tiu s� �in� un secret

� se simt relaxa�i al�turi de tine �i v� potrivi�i �i la

glumele nes�rate pe care le face�i

� te în�eleg prin priviri

� �tiu când e ziua ta �i i�i spun “ La mul�i ani ! “,

chiar dac� ti-o spun printr-un SMS sau pe mess

pentru c� nu au alte posibilit��i materiale.

Prietenia este un cuvânt care atârn� greu in via��. E bine s� �tii c� po�i conta pe

cineva, s�-�i fie al�turi “ �i la bine �i la r�u “.

Alina Iuga

13

Îmi place s� stau în ultima banc�, în primul rând pentru c� sunt un tip destul de

înalt, iar, în al doilea rând, felul meu de a fi �i modul de a-mi exprima unele tr�iri nu

îmi permiteau s� stau în alt� banc�.

Trecând peste fazele amuzante �i chestiile distractive pe care le po�i face

doar în ultima banc�, f�r� s� vrei, se ajunge �i la momente mai pu�in pl�cute.

Acelea sunt rela�iile cu domnii si doamnele profesoare, rela�ii nu foarte cordiale.

E�ti tentat s� te hlize�ti din orice, s� pierzi �irul lec�iei pentru c� tocmai atunci

colegul de banc� i�i spune un banc bun, iar tu râzi cu toat� gura.

Mai po�i visa la “frumuse�ile patriei” . Ai în vizor întreaga clas�, �tii tot

ce mi�c�, care cui i-a mai trimis un bile�el, vezi cum colegul din a treia banc� o

soarbe din priviri pe colega din fa�a lui. La teste vezi care dintre colegi copiaz�

mai mult si tare te mai tenteaz� �i pe tine acest lucru, dar e�ti timid �i nu prea ai

curaj.

În ultima banc� i�i po�i face propriul grup de amici, in lateral si in fata fiind

de regul� a�eza�i cei care corespund sc�rii de valori impuse de tine, cei pe care ii

placi �i de care vrei s� fii pl�cut. Mai trimi�i câte un SMS, unui coleg, rugându-te

ca domn’ profesor s� nu te vad� �i nu care cumva s� te scoat� tocmai acum la tabl�,

când, de fapt, gândurile tale erau în alt� parte �i nu între cei patru pere�i ai clasei.

Nu a� da la schimb acest loc �i cred c� restul tovar��ilor mei “de ultima

banc�” sunt de acord cu mine.

Uneori via�a în ultima banc� nu e chiar a�a pl�cut�. Profesorii se pot lua de noi

deoarece cred c� tot r�ul, toata g�l�gia, vine din ultima banc�. Dar, cu toate acestea, în

ultima banc� se produc cele mai frumoase farse, cum ar fi: s� îi dai foc colegului t�u

de banca...sau s� i�i ba�i joc de el când doarme în or�...sau doar s�-l chinui.

Implicit în ultima banc� se produc b�t�ile cu hârtii sau, cel pu�in, din ultima

banc� pornesc.

În ultima banc� te po�i amuza cel mai mult de perlele profesorilor �i ale

elevilor.

Tot în ultima banc� î�i po�i savura sandwichul, în timpul orei, dac� te love�te

cumva vreo foame profund�, f�r� ca nimeni s� te observe...

Dorin Ciol�nel, Sebastian Bîrzu, Drago� Carp, Ovidiu Gavril�

14

In general alcoolul este considerat un drog. Poate s�

dea dependen�� la fel de repede ca �ig�rile, dac� nu bei

controlat. Dac� nu ne crede�i, atunci întreba�i epavele

alcoolului bolnave de hepatit� sau ciroz�. Din punct de

vedere alimentar, o bere sau un pahar de vin pot fi

benefice, chiar sunt recomandate ca aliment, dar nu trebuie

s� treac� de limita unui pahar sau a unei sticle. Dac� se trece de aceast� limit�, atunci

tu bei otrav�.

Dac� începi s� bei, tu nu bei din propria ini�iativ�, ci e�ti influen�at ori de

prieteni ori de colectivul în care e�ti. Prin b�utul alcoolului ar��i celorlal�i c� tu faci

parte dintre ei (sau, cel pu�in, încerci). Acest fapt e gre�it din toate punctele de vedere.

S� bei nu te face nici mi�to, nici cool, mai r�u, te face dependent, �i, f�r� s�-�i dai

seama, o s� ajungi prin toate pubelele de gunoi �i o s� cutreieri toate str�zile beat

mort. Pe scurt, alcoolul te face victime.

Deci, dac� vrei s� i�i scurtezi viata cu ceva ani, bea tat�, pân� dai pe-afar�, c�

oricum la be�ivi numai asta conteaz�.

Nu a�i fumat înainte de liceu? Fi�i convin�i c� o s� fuma�i ...Nu crede�i ? A�a

am zis �i eu. Nu a�i b�ut pân� acum ? O sa be�i ... E Haiducu’

chiar lâng� liceu �i ofer� o variat� gam� de produse. S�

începem cu începutu’ . Cum erai înainte ? �igar� ? Eu s�

fumez ? Nu, niciodat�! ... Eu? s� beau o bere, s� m� îmb�t ?

Eu??? Niciodat�!!!! Total antialcool �i antitutun ... Acum nu

e chiar a�a.

În concluzie, alcoolul �i tutunul sunt d�un�toare, dar, când ie�i la o bere cu

prietenii, parc� intr� bine o �igar�, nu ? A�a e. Indiferent de ce zici tu. S� luam alt

exemplu : când joci un poker, nu te sim�i în siguran�� cu pachetul de �ig�ri �i berea ?

SIGUR !

Tr�ie�te-�i via�a, dar nu f� excese...Alege ce-i mai sigur pentru tine!

Emanuel Chitic, Vladimir Toma

15

Omul, în preajma melancoliei, gânde�te, sufer� sau se bucur�. De cele mai

multe ori încearc� s� dea sens lucrurilor ce i se par nedefinite, dar care, în realitate,

sunt clare.

Starea de plictiseal�, aduce, uneori, cu ea melancolia. A�adar, plictiseala îl

poate face pe om (pe mine în mod sigur) s� gândeasc� cum s� scape de greut��ile

lumii a�ezate pe umeri �i cum s� se bucure din succese cum s� se comporte cu

demnitate în fa�a e�ecurilor. Plictiseala este inactivitate �i, prin urmare, încerc s� fac

orice lucru m�runt care nu merit� l�sat deoparte.

Teama este un sentiment necunoscut înc� în totalitate, un sentiment despre

care nu vreau s� aflu mai multe. Nu am sim�it teama de multe ori, dar, atunci când am

sim�it-o, am avut un gol interior precedat de o lini�te moral� complet�.

Iubirea a fost lucrul care m-a surprins într-un num�r necunoscut de etape ale

activit��ii mele suflete�ti. Când iubesc, m� simt protejat �i nu mai simt nevoia s� mi se

îndeplineasc� dorin�e legate de alte st�ri sau lucruri materiale.

Omul devine pentru c� este, fiindc� omul, dac� nu ar fi fost, nu ar mai fi loc de

aspira�ie, ambi�ie, optimism (lucrurile necesare unui om ca s� devin�). Misterul din

om reprezint� lucrul pe care a� vrea s� îl pot descoperi, s� pot deveni mai mult decât

îmi propun, mai mult decât m� limiteaz� con�tiin�a. Misterul din preajma omului este

tot ceea ce a� vrea s� descop�r ca s� pot cere ajutorul s� devin; s� v�d ceea ce trebuie

s� mai adaug visurilor, dorin�elor mele ca s� m� pot apropia de ceea ce vreau s� fiu în

final.

Descoperirea mea ca om, precum �i a drepturilor �i a obliga�iilor mele a

reprezentat efectul (urmarea) unui progres constant, influen�at de aprecierea mea

asupra succeselor �i e�ecurilor.

Am „ harul” s� încep lucrurile bine, s� m� fac pl�cut �i, spre final, s� închei în

situa�ii extreme, foarte bine sau josnic. Acest lucru, poate �i din cauza tendin�ei mele

continue de a dori s� am totul. Aceast� dorin�� m� conduce uneori la înfrângeri, dar,

de regul�, fiecare încercare – e�ec e o gre�eal� înv��at� �i un pas înainte. R�mân la

opinia mea anterioar� �i cred c� motivul pentru care suntem con�tien�i este pentru c�

suntem. Fiindc� „ a fi” define�te o infinitate de lucruri �i cred c� în aceast� multitudine

de posibilit��i se afl� �i con�tiin�a, dar �i devenirea. Am fost înzestra�i cu liberul

arbitru pentru a hot�rî ce vrem s� devenim, lucru care ne face s� fim con�tien�i.

16

Când începem s� descoperim lucruri legate de existen��, de con�tiin��, de visul de a

deveni, reu�im s� rezolvam un mister.

O via�� plin� de mistere, presupune o mul�ime de obstacole care ne fac s�

sim�im c� tr�im cu adev�rat �i c� vrem s� evolu�m.

Andrei Pucser

Destinul poate avea mai multe aspecte. Eu unul nu prea cred în destin, într-o

definire riguroas� a acestui concept, pentru c� destinul este rezultatul faptelor noastre.

Ceea ce facem se reflect� în viitorul nostru. Avem nevoie de necesitate pentru a ne

forma destinul. Nu trebuie s� cred c� destinul meu este altceva, din moment ce eu mi-l

creez.

Necesitatea provine din dorin�a de a-�i modifica destinul �i fiecare o face,

dup� puterile sale. De obicei necesit��ile apar atunci când începem s� ne cunoa�tem �i

s� ne evalu�m noi în�ine. Necesitatea nu va dep��i cu mult puterile noastre, se va situa

între ceea ce suntem momentan �i ceea ce dorim s� facem. Dar necesit��ile difer� în

func�ie de caracter.

Predestinarea este de asemenea un lucru care poate fi interpretat. Poate am

fost predestinat s� ajung altceva decât îmi doream, dar nu am de unde s� �tiu, pentru

c� �i predestinarea are leg�tur� cu destinul. Pot s� ajung doctor �i s� consider c�

aceasta a fost predestinarea mea, dar este propria mea p�rere, iar dac� ceea ce fac, fac

din pl�cere �i cu talent, asta consider c� a fost predestinarea mea.

Liberul arbitru suntem chiar noi de multe ori. De�i uneori suntem influen�a�i

de diferite opinii, de diferite persoane, deciziile finale sunt luate chiar de noi care

suntem liberul arbitru.

Comunismul a disp�rut, iar omul este liber s� aleag� ce vrea, îns� nu este liber

s� fac� în totalitate ce vrea. M� refer în special la crime, furturi �i alte lucruri de acest

gen. Rolul libert��ii este acela ca oamenii s�-�i exprime propria p�rere, s� decid� ce

vor, îns� cauzele uneori sunt dezastruoase, pentru c�, uneori, mult� lume în�elege

gre�it libertatea. Ei cred c�, dac� e�ti liber, totul i�i este cuvenit (cum ar fi, în zilele

noastre, respectul reciproc care, practic, nu mai exist�). Libertatea are scopul de a face

o lume mai civilizat�, de�i depinde �i din ce unghi prive�ti. Scopul principal al

libert��ii este, cu siguran��, exprimarea opiniei proprii, îns� mijloacele prin care ea se

manifest� nu sunt tot timpul “cre�tine” .

17

Avem nevoie de libertate pentru c� altfel toate p�rerile, ideile, faptele ne vor fi

influen�ate �i nu vom mai fi noi.

Darius Butnaru, Andra Codoiu

Destinul este v�zut, în general, ca fiind firul vie�ii noastre cu tot ce cuprinde

el. Exista îns� dou� categorii de oameni cu dou� p�reri contrare despre destin: cei care

spun c� destinul ne este scris înainte de a fi n�scu�i, deci nu avem niciun control

asupra faptelor �i evenimentelor din via�a noastr�, iar ceilal�i care spun c� “norocul �i-l

faci singur” , cu alte cuvinte, noi suntem st�pâni pe viata noastr�, deci putem

manipula �i influen�a destinul nostru. Necesitatea este ceea ce ne este de trebuin�� sau ceea ce ne poate satisface.

Necesitatea a dat na�tere ac�iunii �i luptei pentru aceast� împlinire �i o mai mare

l�rgire a acestei arii, pentru c� împlinirea înseamn� dorin��, iar aceste dou� lucruri

merg mân� în mân�.

Predestinarea reflect� o stare de sl�biciune în fa�a propriului destin. Expresia

“toate drumurile duc la Roma” poate reflecta cel mai bine aceast� situa�ie, ar�tând

faptul c�, orice cale ai urma sau orice alegere ai face, scopul sau �inta ta final� r�mâne

aceea�i. Omul este înzestrat cu liber arbitru, deci omul este libertate. Liberul arbitru

înseamn� puterea �i oportunitatea de a alege, de a ac�iona conform propriei în�elegeri

sau discern�mânt. Îns� liberul arbitru înseamn� �i o asumare a anumitor lucruri �i o

mare responsabilitate. Astfel, omul înseamn� libertate pentru c� omul este înzestrat cu

con�tiin�� �i cuno�tin�a binelui �i a r�ului, iar impresia de îngr�dire a libert��ii de c�tre

al�ii este una gre�it� pentru c� întotdeauna omul a avut de ales. Manifestarea libert��ii

îns� a însemnat câteodat� suferin�� �i nu numai împlinire.

Astfel, rolul libert��ii este acela de a-�i exprima propriile concep�ii �i dorin�e �i

ruperea de subordonare. Cauza libert��ii reprezint� o manifestare a necesita�ii , o

exprimare a nevoilor �i o evadare din constrângere. Scopul libert��ii r�mâne cel de

împlinire, cel de afirmare a naturii umane, de liber arbitru, îns� neîngr�dind libertatea

altora. Mijlocul de afirmare este cel de liber arbitru care va dicta formele în care se va

afirma libertatea, care va expune de fapt n�zuin�ele noastre.

Putem spune c� omul se na�te liber, pentru c� omul înseamn� libertate. Avem

nevoie de libertate pentru a tr�i, libertatea fiind o condi�ie necesar� omului.

Liviu Gurau

18

Cu to�ii ne-am trezit în fa�a unui moment tensionat

cum ar fi o lucrare, test sau tez�, pentru care nu ai

dispozi�ia necesar� sau timp s� înve�i? Vine �i solu�ia ...

copiem !

Întrucât suntem o genera�ie de adolescen�i plini de

imagina�ie �i foarte ingenio�i am înv��at în decursul timpului s� combatem stresul

provocat de un test �i s� aplic�m tehnici ale copiatului folosite de la origini pân� în

prezent.

O modalitate foarte sigur� �i eficace este cu foaia pe caiet, desigur, când

profesorul nu are preten�ia s� eliberezi banca de c�r�i �i caiete "nefolositoare".

Telefonul, prieten bun la copiat. El e dornic s� te ajute, doar c�, în ultimul

timp, e privit cu scepticism de profi, a�a c� trebuie camuflat bine înainte de ” marea

încercare” , iar pretextul t�u va fi ceasul!

În caz de teste neanun�ate, fiecare improvizeaz� �i se descurc� cum poate -

depinde de inventivitate, �i de…tupeu - manualul �i cartea din banc� de cele mai

multe ori te salveaz�, iar cei noroco�i, ai c�ror colegi de banc� sunt mici ” genii” , au

întotdeauna ” spatele” asigurat…�tii deja c� la fizic� cel mai bine e s� î�i scrii

formulele, discret - cu creionul pe ultima pagin� a foii duble de test, niciodat� nu te

prinde (merge chiar �i în prima banc�) – dar s� nu ui�i s� le �tergi! Metoda prinde

chiar �i la mate.

Dac� ai copiu�e mici, cel mai bine este s� le bagi în penar. Chiar dac�

proful/profa st� la catedr� sau în picioare �i merge prin clas�, tu te prefaci c� te ui�i

dup� ceva în penar. De exemplu, eu m� prefac c� sunt sup�rat� �i �terg cu guma

nervoas� foaia .. �i m� prefac c� îmi caut creionul în timp ce citesc lini�tit� copiu�a din

penar.

Ho�ul neprins = negustor cinstit !

Succes la ” înv��at” !!!

Lavinia Enia

19

Stau în banc� �i privesc,

Virinica o z�resc.

Nu sunt sigur c� e ea,

Îns� tind a încerca,

S� vorbesc cu ea ceva,

Ea nu zice, înc� tace,

Cu ideea se complace.

Bubulina.. gospodina g�te�te ce-�i

place.

Si pe bebe cosmote îl place.

Rontzy pap.

Rontzy servesc.

De el nu m� dezlipesc.

Tzebi Tzebi mult iube�ti.

Si pe cine cucere�ti?

O c�p�una nu-i a bun�

Se rote�te, se-nvârte�te

Si-n gur� se tope�te.

Ela ela Mihaela

Unde plou� e�ti cu umbrela.

Suzy mic si Suzy mare,

St� mereu cu capu-n soare,

Nu r�ce�te, nu boce�te,

Face totul cum dore�te.

Blonde Blonde ce-�i dore�ti?

Pe C�lin s�-l prime�ti.

Mic �i ro�u mult zâmbe�te

Si sub co� el se g�se�te.

Joy de vineri a venit.

Liber mic �i ne-nso�it.

Si cu �u�i s-a iubit.

Na, la ea, Hârtia mea.

Cum se ceart� cu ea.

Îmi e foame vreau ceva

BeeBeeelixxx:X:X e-n urma mea.

Tu e�ti Mircea?

Nu, sunt Manu.

Am venit s� mi te-nchin.

Vladimir când s-a sculat.

In tavan a aterizat

Bradu mi-l împodobesc.

Pe Stelu�a o proptesc.

St� luce�te, str�luce�te.

F�nel, F�nelule nu mai sta b�iatule,

Mi�c�, mi�c�, mi�c�-te.

C� a�a vor fetele.

20

Inainte, inainte

Cu Tzerena la pl�cinte.

Cioc�, cioc� Ciol�nel.

Nu mai arde, stai ni�el.

Buni, cic� vegeteaz�.

�i pe to�i ne venereaz�.

O Preten�ie am vrut.

Si de-ndat� l-am avut.

Bicilina nu mai da.

C� te zic lu’ mama ta.

Ha�u joc, Ha�u g�sesc.

�i de c�r�i nu m� lipsesc.

Daisy e r��u�ca mea,

Mic�, roz �i de belea.

Cookie ukie nu mai sta.

Alearg� dup� cineva.

S�-l g�se�ti, s�-l întâlne�ti.

Si pe el s� îl iube�ti.

Delu delu Ovidelu.

Face-ntruna pe boierul.

Opric� o s� explodez.

Sufl� în fitil.

C� de nu, m� enervez.

Cos te v�d.

Tu mie îmi placi.

�i cu o poz� m� atragi.

Horiux mingea love�te.

�i în poart� nimere�te.

O salat� eu doresc.

De fructe s� servesc.

Si Pepene în ea s� g�sesc.

Timpul trece, nu se-ndur�.

11D mai d� o tur�.

Înc�-un an am terminat.

�i de voi cic�-am sc�pat.

Fetele XI D

21

V-a trecut vreodat� prin gând s� face�i o compara�ie între meniul unui

adolescent �i cel al unui pensionar?

Hai s� ne gândim pu�in! �tim cu to�ii c� vârstnicii se plâng mereu de pensia

mica pe care o iau. Tocmai de aceea meniul lor difer� de cel al adolescen�ilor. Cei din

urm� primesc bani “ f�r� num�r” de la p�rin�i, doar cu o singur� porunc� ” tat�, d�-mi

bani!” , f�r� a face niciun efort pentru câ�tigarea lor.

Dar, hai s� trecem la subiectul nostru, adic� la meniuri!

Hai s� compar�m meniul adolescentului cu cel al pensionarului!

Mic dejun

Adolescent: o can� de cereale cu lapte, mâncat� în grab�

Pensionar: pu�in� sl�nin� (s� d�m peste cap colesterolul) ceap�,

sau de preferat usturoi, c� ajut� la tensiune.

Prânz

Adolescent: o por�ie mare de panini cu piept de pui pane �i o

cola.

Pensionar: Felul I: ciorb� de fasole

Felul II: cartofi natur �i o feliu�� de pâine, dar totul cu m�sura, pentru c� d�uneaz�

stomacului, dup� care somn de voie.

Cin�

Adolescent: dup� o zi grea de �coal�, ajunge acas� la ora 20:00 �i, cum nu �ine la

siluet�, o por�ie dubl� de cartofi pr�ji�i îi potole�te foamea.

Pensionar: la 17:30 preg�te�te cina, pentru c� nu e bine s� mânc�m dup� ora 18:00.

Preg�te�te dou� felii de pâine, le unge cu pu�in unt �i bea o can� de ceai, dup� care

iese la plimbare, c� a�a e s�n�tos.

In concluzie, s� nu mânca�i fructe nesp�late!

Szerena Balint

22

Roz, mov, verde, albastru un curcubeu de culori.

În mod neinten�ionat prin culorile pe care le alegem ne putem eviden�ia

personalitatea �i tr�s�turile morale.

RO�U - este o culoare foarte aprins�. Persoanele care

prefer� aceast� culoare au un temperament impulsiv �i

sunt irascibile. Cine opteaz� pentru accesorii �i haine de

culoare ro�ie sunt firi puternice la exterior , dar în

sufletul lor sunt sensibile. Impulsivitatea �i dorin�a de a

domina le ajut� s� se impun� în aproape orice situa�ie,

reu�ind s� î�i ating� scopul propus.

GALBEN - este o culoare vesel�, caracterizând persoanele fericite pline de via��, dar

uneori timide �i sensibile. Cine iube�te aceast� culoare are

tendin�a de a deveni egoist�, punând pe primul loc propria

persoan�. În general persoanele care opteaz� pentru aceast�

culoare sunt de încredere. Aceast� culoare mai

caracterizeaz� �i persoanele geloase, câteodat� nesigure pe

ele.

ALBASTRU - este o culoare calmant�

�i clar�. Aproape toate nuan�ele de

albastru caracterizeaz� persoanele de

încredere. Aceste persoane se dedic�

cu tot sufletul muncii. În dragoste, de

obicei ajung s� fie dezam�gite pentru

c� pun suflet în tot ceea ce fac, iar

apropia�ii lor tind s� profite de acea persoan�.

ALB - este simbolul purit��ii. Persoanele din aceast� categorie au un

suflet curat, sunt darnice �i sunt adeptele stilului de via�� simplu.

Caracteristice acestor persoane sunt diploma�ia �i for�a de caracter.

Andreea Bubu�anu

23

Povestea a început înc� din prima zi

de �coal�: “ Uite la tipa aia cum e îmbr�cat�!

Vai, dar ce urât� e bluza aia...�i uite cum î�i

d� ochii peste cap!” . Invidie? Sau, pur �i

simplu, a�a suntem noi, fetele? Oricare ar fi

motivul, reu�im s� trecem peste toate, pân�

g�sim alt m�r al discordiei. Da, dar eu nu m� în�eleg a�a de bine cu Ygreculeasca �i

nu o suport pe X-uleasca. Cea mai bun� prietenie se transform� într-o “ coali�ie” , a�a-

numitul clan de bârf�.

Urmeaz� semne, ghionturi, priviri, tot tacâmul de arme �i muni�ii invizibile

ochiului necunosc�tor. Lovituri ascunse �i bine pl�nuite. Am uitat s� precizez c� sunt

mai mult de dou� tabere care particip� la acest conflict insesizabil. Cum, în majoritatea

filmelor de r�zboi exist� un dezertor sau spion foarte bine preg�tit, a�a �i dragele de

noi, fetele, suntem gata de orice compromis, s� putem lovi sub centur� opozi�ia. Când

se ive�te ocazia s� complot�m împotriva unui membru tr�d�tor, ne folosim de orice

mijloace: telefoane, mesaje, ajutor la teme �i chiar �optit la lucr�ri, orice doar-doar s�

fim noi primele care o acapar�m de partea noastr�.

S� zicem c� am reu�it s� mai aplan�m pu�in conflictul cu trecerea timpului. Da,

dar cu trecerea timpului cresc �i dorin�ele noastre. Apare în cadru motivul principal al

r�zboiului, obiectul de maxim� importan�� … b�iatul … S� vedem, suntem 3 fete la un

b�iat conform statisticilor. Dar, cum nu to�i b�ie�ii sunt pe gustul nostru (ca s� nu

sup�r�m cititorii) ajungem la un procent de 6 la 1 sau poate chiar

mai mare. O mare problem� chiar �i pentru fata pe care o

consider�m mâna dreapt�, ajutorul �i sf�tuitorul nostru de

încredere. A�adar în scurt timp r�zboiul dintre coali�ii devine

unul individual, de interes. �elul e s� ajungem cât mai sus în

ochii b�ie�ilor �i pe lista persoanelor invidiate.

Ne îndrept�m rapid spre sfâr�itul liceului, timpul a zburat

pe lâng� noi �i se pare c� din povestea noastr� nu a ie�it nimeni câ�tig�tor. Probabil

doar cei de la companiile de telefoane �i produc�torii de �erve�ele.

Am crescut �i acum este timpul s� repar�m totul … oare mai avem timp ?

Roxana Rusu

24

Un moment inedit, o veste surprinz�toare �i, în acela�i timp, a�teptat�, aduce

pe lume un nou personaj. Via�a începe cu plan�ete, oferite din partea celui care intr�

în pielea unei p�pu�i �i se termin� cu uitarea acestora într-un col� al camerei. Treptat

se degradeaz� �i devine, din juc�rie, obsesie. Nu suport�m ideea de a fi fal�i. Ne place

s� întâlnim oameni de caracter, îns�, dac� aceste personalit��i difer� de ale noastre,

facem tot posibilul s� le schimb�m, s�-i transform�m pe indivizi dintr-un obiect unicat

într-o edi�ie nelimitat�. Afi��m st�ri pe care credem c� le tr�im, îns� f�r� a �ti ce

înseamn� via�a cu adev�rat. Suntem

bucuro�i când ne afl�m sus, uit�m de toate

(sub efectul adrenalinei) �i, astfel,

devenim infantili. Plângem în hohote când

ne doare sufletul �i ne trat�m cu dispre�.

Consider�m c� universul se rote�te numai

în sensul favorabil nou�, a�a �i este, dar

probabilitatea s� nu ame�im �i s� c�dem

devine o adev�rat� provocare pe care ,,actorii” încearc� s� o ascund�. Ne ghid�m dup�

soart� �i lu�m în calcul aspectul estetic care, de multe ori, e în�el�tor. P�rem perfec�i,

dar, pe zi ce trece, devenim tot mai nervo�i. Nevroza devine ap�s�toare. Suntem

capabili s� rupem picioarele p�pu�ilor ce ne înconjoar� numai pentru a ne vedea

întregi. L�s�m în urm� mult gunoi, iar, pe m�sur� ce ne afund�m, ajungem s� ne

confund�m cu el.

E o realitate?... NU, nu e o realitate, e un joc murdar în care, din nefericire,

nimeni nu scap�. Fiecare î�i fug�re�te adversarul stând în loc, iar linia de sosire e mult

prea departe de startul competi�iei. Iubim s� fim psihologi pentru cei din jur, pentru c�

astfel realiz�m c� suntem în imposibilitatea de a ne rezolva problemele care ne

macin�, distrugându-ne treptat �i aruncându-ne în neant. Viciile sunt cele care ajut� la

integrarea în societatea trupului. Ar��i bine în exterior, e�ti un plastic bine lucrat , te

bucuri c� e�ti u�or, dar, de fapt, ui�i c� în interior p�pu�arul nu te-a mai lucrat. E�ti

gol. Te umpli treptat cu praf fin ce te acoper�. Sunt simple m��ti, le folosim mereu �i

nu ne sfiim s� cheltuim un sac de moralitate. Suntem captivi în propria noastr�

persoan�, condamna�i s� nu ne g�sim identitatea, evocând diverse ipoteze ce par a se

apropia de adev�rata noastr� imagine.

Daiana Georgescu

25

De 8 ani de zile trupa de teatru a Colegiului de Stiin�e Grigora Antipa Brasov

a dat viata urm�toarelor spectacole: „ Iepuroii” de C. Axinte „ In c�utarea sensului

pierdut” de I. B�iesu, „ Nota 0 la purtare” de O. Sava „ Steaua f�r� nume” de M.

Sebastian „ Titanic vals” de T. Mu�atescu „ Piesa intr-un act si jum�tate” de A.

Dr�gulin „ Fa�� în fa��” de A . Dr�gulin „ Delir in doi” de I. Ionescu. Am participat cu

aceste spectacole la numeroase festivaluri: Festivalul international G. Constantin,

Festivalul Licart, Festivalul Catarsis, Festivalul Florian Pittis, Festivalul Euroart si

Festivalul Joyart – unde s-au ob�inut premii.

S-au perindat în trup� numero�i elevi ai

colegiului �i s-au bucurat �i au bucurat pe cei din jurul

lor; au surprins �i s-au surprins… au trait emo�ii si au

emo�ionat. Pentru cei care in acest an au intrat in

rândurile echipei Amprente este o provocare. Trebuie

s� scrie mai departe povestea „ Amprente” .

Teatrul, în viziunea altora poate reprezenta

ipocrizie, poate fi sinonim cu a te preface, în schimb

eu, în trupa “ AMPRENTE” am înv��at c� teatrul este

mult mai mult de atât. Teatru înseamn� s� te transpui

în pielea personajului, înseamn� s� fii tu însuti.

Trupa de teatru “ AMPRENTE” este o trup� cu oameni veseli, cu oameni cu

talent, dar mai ales cu oameni care au o mare pasiune pentru ceea ce înseamn� teatrul.

Pentru mine “ AMPRENTE” a însemnat o perioad� foarte frumoas� în care mi-

am descoperit pasiunea pentru teatru, în care am înv��at multe despre teatru, în care

am descoperit emo�ia de a fi pe scen�. Tot aici am înv��at cum s� dep��esc

emotia.” AMPRENTE” m-a ajutat s� m� cunosc pe mine.

Anca Pascu

26

� Te reg�se�ti în personajul pe care îl interpretezi ?

S.D.: M� reg�sesc în personajul meu în unele privin�e. Am momente în care sunt

copil�roas�, ca �i personajul meu.

H.O.: In aceast� pies�, în diferite momente m� reg�sesc. Este chiar interesant.

D.T.: Uneori da, m� reg�sesc alteori nu. Încerc sa aduc personajului un strop de

sentimentalism �i de pasiune. Sper s� m� perfec�ionez cu timpul �i s� fiu mult mai

deta�at� în timpul ac�iunii.

B.C.: Pot s� zic c� m� reg�sesc în personaj deoarece oricare dintre voi s-ar reg�si într-

un personaj care ilustreaz� via�a de familie, cu certuri �i cu împ�c�ri.

B.D.: Nu pot spune c� m� reg�sesc în personajul pe care îl interpretez deoarece acesta

nu este unul concret, dar totul e OK.

H.H.: Personajul meu este speriat �i nelini�tit la intrarea-n via��, iar eu nu sunt deloc

a�a.

� De ce teatru ?

S.D.: Pentru c� teatru este o modalitate de a tr�i alte sentimente, de a comunica cu cei

care te privesc, �i asta mi-am dorit din general�, v�zându-i pe cei care tr�iesc pe

scen�.

H.O.: Pentru c� îmi place ce se întâmpl� la teatru. Este o experien�� interesant�.

D.T.: Obi�nuiam s� recit sau s� “ joc teatru” , s� intru în pielea unor personaje

inventate de mine. Asta se întâmpla acum mult timp, dar timpul a trecut, iar dorin�a de

a m� exprima �i prin alte c�i a devenit tot mai mare.

B.C.: Pentru c� îmi place s� am o activitate extra-�colar�.

B.D.: Pentru c� îmi place s� intru în pielea altor personaje �i s� imit alte persoane, iar

teatrul este un mod prin care pot face asta.

H.H.: Mi-a zis mult� lume c� m-a� pricepe, �i am zis „ Ce am de pierdut?”

27

� Vrei s� te eviden�iezi sau vrei s� eviden�iezi ?

S.D.: Vreau s� m� eviden�iez deoarece îmi demonstrez mie, dar �i celor din jur c� pot

s� fiu un viitor bun actor , dar vreau s� �i eviden�iez faptul c� teatrul este o modalitate

de a-�i defini caracterul.

H.O.: Vreau s� eviden�iez c� pot s� fiu �i altfel de persoan�. Vreau s� cunosc sau s�

interpretez roluri cu caracter diferit. Vreau s� eviden�iez c� pot s� fiu diferit�.

D.T.: Vreau s� m� eviden�iez prin stilul meu unic �i doresc s� reu�esc ce mi-am

propus s� dau tot ce am mai bun din mine când vine vorba de echip� �i piesa în care

joc.

B.C.: Prin intermediul teatrului vreau s� eviden�iez calit��ile mele.

B.D.: Vreau s� eviden�iez ceea ce al�ii nu vad la mine!

H.H.: Vreau s� eviden�iez faptul c� sunt bun în ceea ce joc.

� Care sunt a�tept�rile tale de la aceast� experien�� ?

S.D.: Nu pot s� spun c� am a�tept�ri prea mari, îns� îmi doresc s� înv�� s� am mai

mult� încredere �i s� m� simt cât mai bine pe scen�.

H.O.: S� câ�tig mai mult� încredere în mine, lucru care se �i întâmpl�. S� îmi fac

prieteni noi din alte ora�e. S� pot s� cunosc via�a în teatru �i ce se întâmpla în spatele

cortinei.

D.T.: A�tept�rile mele sunt pu�ine: s� fiu mai ambi�ioas� pentru a reu�i în mai multe

domenii, chiar �i teatru �i de a deveni o actri�� bun�, de ce nu?

B.C.: A�tept�rile mele de la aceast� experien�� sunt urm�toarele: vreau s� cunosc

oameni noi �i, poate, în viitor voi putea continua cu teatrul.

B.D.: M� gândesc c�, poate, în timp, am s� m� schimb, deoarece voi înv��a s� privesc

altfel lucrurile �i s� m� pun în locul unei persoane mult mai bine.

H.H.: Vreau s� m� distrez, s� înv�� �i s� caut oportunit��ile în acest domeniu.

S.D. � Sabo Diana

H.O. � Harsan Olivia

D.T. � David Teodora

B.C. � Bordean Denisa

H.H. � Handrea Horatiu

28

� regret c� n-am f�cut mai multe

nebunii. � regret c� nu am încercat s� copiez

la mate . � regret c� le-am dat colegilor tema

la mate. � regret c� nu am �tiut s�-mi apreciez

colegii. � regret c� mi-am enervat colegii zi

de zi. � regret c� am fost misogin cu

colegele. � regret c� nu m-am purtat mai

frumos cu colegii. � regret c� n-am participat la “ Miss

Boboc” . � regret c� n-am copiat destul ,

puteam s� am media 10 . � regret c� nu am avut mai multe

iubite în scoal�. � regret c� nu am avut vizor la u�a

pân� în clasa a XI-a. � regret c� nu am fost niciodat� în

capela scolii. � regret c� am râs în fiecare zi de un

coleg. � regret c� nu m-am deschis fat� de

colegi. � regret c� mi-am l�sat balt� echipa

in a IX-a � regret c� ni s-a schimbat profa de

francez� � regret ca ni s-a schimbat proful de

geogra din a IX-a � regret c� am copiat la absolut toate

lucr�rile � regret c� nu am petrecut mai mult

timp cu colegii � regret c� n-am marcat mai multe

goluri � regret c� abia în clasa a XII-a

înv���m s� devenim o clas� unit� � regret c� nu vine domnul Ene la

banchet � regret c� nu am profitat mai mult

de anii de liceu � regret c� in curând vom termina

liceul �i nu ne vom mai vedea

� regret c� am ac�ionat impulsiv � regret c� se termin� liceul �i c� voi

trece intr-o nou� etap� a vie�ii mele � regret c� va trebui s� las copil�ria

în urm� � regret c� nu am avut mai multe

activit��i extra�colare � regret c� nu am acceptat toate

provoc�rile întâlnite pe parcursul acestor 4 ani de liceu

� regret c� sunt ori prea t�cut ori prea vorb�re�

� regret c� nu am mers la toate majoratele la care am fost invitat

� regret c� am vorbit urât de profesori pe la spate

� regret c� nu am admirat toate fetele sub cer de luna

� regret c� n-am mai f�cut un LAN cu colegii demult

� regret c� se putea altfel… mai bine � nu regret c� am avut un coleg atât

de darnic ca Remus, deoarece, în to�i ace�ti ani 4 ani, nimeni din clas� nu a murit de foame �i de sete.

� nu regret c� am luat 5 la istorie din cauza lui Remus, pentru c� asta d� dovada de prietenie.

� nu regret c� mi-am impus punctul de vedere fa�� de ei.

� nu regret c� fac mi�to de colega mea de banc�.

� nu regret c� am fost exemplu negativ al clasei.

� nu regret c� am stat cu o blonda-n banc�.

� nu regret c� mi-am ajutat colegii atunci când au avut nevoie..

� nu regret c� am fost indiferent în unele situa�ii.

� nu regret c� am dormit la ora de român�.

� nu regret toate chefurile organizate cu clasa

� nu regret c� am ales LICEUL GRIGORE ANTIPA

29

Berbec: Îi place s� fie primul în tot ce face. Este un om pozitiv, de

fiecare dat� când p��e�te ceva mul�ume�te divinit��ii c� nu s-a întâmplat

mai r�u: "- Am s�rit în piscin� �i nu era ap� în ea, bine c� nu a fost ap� s�

m� înec"

Taur: Cei care sunt n�scu�i în aceast� zodie au multa r�bdare, nimeni nu

îi poate enerva. Daca berbecul sare în ap� f�r� s� se uite daca e ap�, taurul

va �ti tot despre piscin�: cine a construit-o, materialele folosite, volumul

apei �i temperatura.

Gemeni: Pornind de la premisa "mai mul�i într-unul", gemenii se gândesc

c� sunt în avantaj fa�� de ceilal�i. Restul au un "EU" care îi conduce, dar

gemeni au dou�: unul dulce �i unul urâcios. Cel dulce spune oric�rei fete pe care o

vede: "Ce bine ar��i!", iar cel urâcios: "Când o s� mai sl�be�ti �i tu?"

Rac: Nu i�i va da încredere deplin� de la început, dar po�i s� o ob�ii pe

parcurs. Niciodat� nu se mul�ume�te cu pu�in, tot timpul vrea s� �tie

exact cât �i ce sentimente ai pentru el. Tu-i spui: "- Te iubesc!!" �i racul

întreab�: "- Cât??"

Leu: Are o nevoie foarte mare de a fi în centrul aten�iei. Merge în ora� s�

se plimbe, se întâlne�te cu un prieten care e cu o fat� de mân�, le face

cuno�tin��, fata spune:"- Îmi pare bine s� te cunosc!", iar leul r�spunde:

"- Te în�eleg"

Fecioara: Propozi�ia de baz� a celor din aceast� zodie este "Permite-mi

s� te contrazic". Cea mai mare gre�eal� este s� stai de vorb� cu doi

oameni din aceast� zodie. Nu o s� po�i s� zici nimic, pân� pleci o s� se

contrazic� din diverse motive. "- S-a deschis un magazin de dulciuri vis-a-vis de

gar�", iar cealalt� "fecioara" r�spunde: "- Permite-mi s� te contrazic, este fa�� în fa��

cu spatele g�rii"

30

Balan��: Gânde�te rapid, vorbe�te mult, dar nu e sigur pe ce spune. Din

aceast� cauz� sunt cert�re�i, dar nu recunosc asta. Numai dac� le întinzi o

capcan�. Dac� tu îi spui: "- Î�i place s� te contrazici!", balan�a i�i va

r�spunde : "- Nu-i adev�rat!” . �i a�a te poate contrazice cât vrei tu!

Scorpion: Sunt ca ni�te feline: nu privesc, fixeaz� direct. Tot timpul vor

s� ias� basma-curat�. Dac� iei parte la un joc cu ei �i îi love�ti din

gre�eal�, a doua zi o s� fac� tot posibilul s� p��e�ti ceva, m�car s� i�i pun�

o piedic� pe sc�ri, �i sigur dup� aceea vor spune "- Nu am început eu."

S�get�tor: Sigur o s� i�i spun� verde în fa�� ce simte �i crede. Dac� o s�

vin� la tine s� i�i spun� "- I�i voi spune adev�rul.." tu s� ii r�spunzi "- Dar

ce �i-am f�cut eu?"

Capricorn: Mai mult decât în noroc crede în efortul propriu. Are impresia

mereu c� f�r� el nu s-ar fi f�cut nimic. Dac� te vede c� dai z�pada de pe

ma�in� �i mai e un pic de z�pad� pe una din oglinzi, vine, o d� la o parte,

dup� care î�i spune: "- Dac� nu eram eu, nu mai terminai"

V�rs�tor: Tr�ie�te numai în viitor, iar prezentul îl consider� trecut. Dac� te

vede pe strad�, o s�-�i spun�: "- Bun� Jurasicule, cum î�i duci via�a

primitiv�?" Dup� aceast� întrebare s� nu te superi pe el, pentru c�, de

fiecare dat�, vrea s� te surprind� prin jocul de cuvinte.

Pe�ti: Fiecare discu�ie cu ei o s� înceap� prin a-�i spune "- Nu �tii ce am

p��it...?" �i începe s� î�i umple capul cu fel de fel de bazaconii, dar, într-un

final, o s� î�i dea seama c� viseaz� cu ochii deschi�i (aceasta fiind �i

principala lor calitate). Dac� stau �i privesc cerul �i îi întrebi "- Ce faci?" o s� î�i zic�

"- Nimic." Dac� vrei s� ai o discu�ie cu el, nu o s� po�i, pentru c� te închide repede.

"- �i nu te plictise�ti?" El o sa î�i r�spund� "- Daca nu sunt întrerupt, nu."

Horia Ghi��, �tefan Popa

31

Iat� vine-un Jeep pe strad�, cu un girofar pe el,

Baiazid st�tea în dreapta �i rosti c�tre �ofer:

"Sper ca Mircea s� ajung�, s� nu-ntârzie din nou.

Ia vezi dac-a tras ma�ina, lâng� gura de metrou..".

"- N-a venit M�ria Ta, zise el privind în jur..."

"- �i mi-a zis c�, fix la 12, ne vedem lâng� Carrefour".

A�teptând vreo 5 minute, î�i pierdu orice r�bdare

�i trimise bodiguarzii s� se uite prin parcare.

La un semn (curb� la dreapta), se opre�te un X5

�i din el coboar� Mircea, în bermude �i opinci.

Printre turci porni agale �i, privindu-i cu nesa�,

Le-ar�t� un "Sony Vaio"-n timp ce-l �ine la subra�.

Agitat, la el în Jeep, �i-mbr�cat tot în civil,

Baiazid nu mai rezist� �i îl sun� pe mobil:

"-Tu e�ti Mircea?"

"-Da-mp�rate, am uitat s� î�i dau bip,

Dar am stat mult la Rovine, era coad� la Agip.

Nici n-am nimerit din prima, c� nu vin aici prea des,

�i am luat-o ... pe centur�, îndrumat de GPS!

Acum am parcat ma�ina. Unde e�ti?, c� vin la tine..."

"- Sunt la mine în ma�in� �i te v�d, te-ndrep�i spre mine".

�i de-ndat�-ajunse Mircea �i urc� la turc în jeep.

�i-ncepu s� îi explice c� nu vrea, cu niciun chip

S� î�i strâng�-ntreaga oaste la Rovine în câmpii,

�i s� lupte pân' la moarte cu ai turcului spahii.

"- Baiazide, �tii c�-i criz� �i acum via�a-i grea,

M� gândeam ca s� ne batem... dar la "Heroes", în re�ea.

32

Sau, în loc s� cucere�ti cu armate-al meu popor,

Nu ai vrea , dac� ai net , s� juc�m "conQUIZtador"?

"- Cum, când turcii-mi sunt în vam�, �i-am venit din Istanbul,

Tu nu vrei ca s� ne batem, c� nu �i se pare "cool"?

Eu nu-s disperat ca tine, s� stau nop�i întregi pe net,

Eu tr�iesc în realitate �i nu e niciun secret

C� am fost în multe lupte : Varna, Ialta sau Oituz..."

"- Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai s� dai un "buzz"??"

"-Mircea!!! Vin c-o-ntreag� oaste, iar tu faci mi�to de noi...

Mâine sunt aici cu turcii �i-�i declar de-acum r�zboi".

"- Cum vrei tu, m�rite rege, eu speram s� m�-n�elegi,

C�ci de-ajungem la cu�ite, voi nu mai pleca�i întregi.

N-a� vrea s� pun pe "YouTube", cu-ai t�i mor�i, videoclipuri,

Nici ca Dun�rea s�-nece, spumegând, a tale jeep-uri.

Dar, de asta �i-e dorin�a, mâine ne vedem la lupt�,

�i-�i promit c� pleci de-aici cel pu�in c-o mân� rupt�".

�i zicând acestea Mircea, îl l�s� pe Baiazid.

�i, trântindu-i portiera, el plec� la pas gr�bit.

Când ajunse la ma�in�, g�si-n geam, pe-un bilet scris:

"Scuze. V-am blocat o roat�, c-a�i parcat pe interzis"...

�i d� Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,

Ca s�-�i strâng� to�i o�tenii �i s� îi îndese-n "Jeep"-uri.

Demarând în mare tromb�, se-ndreptar� spre Rovine,

Dar aici g�sir� turcii, to�i cu pantalonii-n vine!

To�i v�itându-se de moarte, ghemui�i prin iarba scurt�

Rezema�i de câte-un ciot �i �inându-se de burt�.

"- Baiazid, hai s� ne batem...!! Unde e�ti, de ce nu vii?"

"- Mi-am scos în ora� o�tenii �i i-am dus la KFC.

33

�i-am mâncat cu poft-asear�, tot ce ni s-a pus pe mas�..."

R�spunse-ncordat sultanul dintr-o tuf� mai retras�.

"- N-am �tiut c� la "fast-food"-uri nu e bine s� m�nânci,

Mai ales în România, fiindc� ri�ti s� pleci pe "brânci"...

Nu mai vreau ca s� ne batem, iart�-m� a fost o fars�.

D�-ne ni�te "Triferment" acuma �i-o s� facem cale-ntoars�"...

�i a�a a sc�pat Mircea de o lupt� la Rovine.

Deci se vede, pân-la urm�, c� "fast-food"-ul face bine.

Asta-i tot...Dar fi�i voi siguri c� Istoria o s� zic�:

"Turcii l-au v�zut pe Mircea �i-au f�cut pe ei de fric�.”

Cosmin Boeriu, Sergiu Oprea

Orice om, mare sau mic

In viat� gre�e�te un pic

Bea, fumeaz�, minte, fura

Spune tot ce-i vine-n gur�,

De sfaturi nu �ine seam�,

Face f�r� de cap gre�eli primitive

Provocând con�tiin�ei dureri educative

Iar sufletul confuz începe s� geam�

Acest om tr�ie�te în fiecare

�i neîncetat el învie �i moare

În min�i mereu diferite

Cu gânduri bune sau r�u menite

E acel mic lucru�or

Ascuns într-un col�i�or

F�r’ de care noi n-am fi

Decât ve�nic naivi copii

Din gre�eli omul înva��

Altfel nu s-ar numi via��.

�tefan Popa

34

M� trezesc �i m� duc la baie. M� uit in oglinda, m� sp�l pe fa��. Iar��i m� uit

în oglind�, ” iar��i tu” îmi zic �i zâmbesc. Ajung în buc�t�rie �i îmi preg�tesc cafeaua.

Reflectez la ziua ce avea s� se desf��oare. Azi sunt liber, f�r� sirene f�r� girofar �i

f�r� sânge. Azi pot face tot ce doresc. Cred

c� m� voi duce la cump�r�turi. Garderoba

mea e plin� de combinezoane ro�ii. Zis �i

f�cut. Dup� ce mi-am luat micul dejun,

pornesc direct spre mall. „ E destul de

relaxant s� te plimbi prin magazine.. dar

cât� lume.. trebuie s� fiu atent! Se poate

întâmpla ca o persoan� care sufer� de claustrofobie s� fie prin preajm�” . Încerc s� nu

m� mai gândesc la asta �i merg mai departe. Intru s� m� uit la costume. Un angajat se

afl� pe o scar�. ” Sper s� nu cad� de acolo” . Nu am la mine nici atele, nici bandaje,

nici m�car comprese!” . Trebuie s�-mi scot gândurile astea din cap. Dumnezeule,

schimb� doar un bec! Era prima mea zi liber�! Cât mi-am dorit s� pot avea �i eu o zi

pentru mine, �i numai la munc� îmi st� capul. Din nou încerc s� trec peste �i merg mai

departe. Reu�esc s�-mi fac cump�r�turile �i ies. Chiar pe sc�rile din fa�a mall-ului v�d

cum cade o femeie. În acel moment simt cum adrenalina îmi invadeaz� corpul, îmi

arunc pungile �i fug spre femeie. Era c�zut� pe asfalt. Încep s� ac�ionez. Verific zona.

Zon� sigura. Con�tient�, puls, respira�ie. Nimic. Îmi scot mânu�ile �i mi le pun. Am

tot timpul la mine o pereche de mânu�i sterile. Încep resuscitarea. �i unu, doi, trei,

patru… insufla�ii: unu, doi. Verific din nou func�iile vitale.

Puls slab, respira�ie u�oara. Pun victima în pozi�ie lateral� stabil�. Îmi sun

colegii, formez 112. Spun dispeceratului ce s-a întâmplat �i în 3 minute vine

ambulan�a. Medicul era chiar colegul meu de ture. Când m� vede, începe: ,,Ce faci

omule? E ziua ta liber�! De ce nu stai lini�tit acas�?” Dar nu pot ei sa în�eleag�... îmi

place prea mult. �i seara, când m-am pus în pat, am adormit destul de repede. Eram

împlinit. Am mai salvat o via��!

�tefan Popa

35

Întin�i pe iarb� … Doi … Noi. Dorin�a c�derii norilor doar pentru a r�mâne pe

veci împreun�. Zâmbetul de ieri, lacrima de azi, suspinul de mâine.

Ast�zi totul "a fost"... trist ?! E iarn�, frig. Nu-mi place. �ie ?! Picioare

înghe�ate, mers îngreunat, cer înc�tu�at în nuan�e de gri. Gândul e tot ce mi-a r�mas.

Gândul c� exi�ti m� înc�lze�te. M� completezi?! Simt c� da. A�a e ?! Suntem

contrast. Suntem contradic�ie. Eu vreau s� vii … tu pleci … M� prive�ti. Eu zâmbesc

cu privirea unei pr�jituri. Vreau s� te �in de mân�. Gesticulezi m�run�i�urile vie�ii

mele ... Te încui în visele mele. Nu vrei ?! Prea târziu ... suntem doi, dar doar unul.

Lupta cu emo�iile, respira�ia ta pe gâtul meu; fiorul atingerilor u�oare; teama

c� nu apari; graba de dor. Ore în �ir privindu-�i pupila dilatându-se. Te v�d – zâmbesc:

cauz� - efect. Col�ul de strad�, intersec�ia zâmbetelor. Emo�ii prim�v�ratice … cuvinte

însorite în zile ploioase. Scâr�âit de ro�i … blocuri înalte … asfaltul rece pe care ne

întindem incon�tient trupurile obosite. Lucruri ne�tiute, premiere, simplu �i pur.

Muzic� frumoas�, l�trat de câine, luna plin�. Îmbr��i�ez aer vrând s� fii tu …

amor�esc când m� s�ru�i, m� scufund în pl�cere, te pictez în inim�. Fotbal, culori,

nebunie, mod�, înghe�at�-cu-c�p�uni, teni�i rup�i pe timp de toamn�. Timiditatea de

ieri, tupeul de ast�zi, ac de siguran�� c�zut în lini�te. Baloane de gum� sparte la

atingerea suav� a vântului. ... iart�-

mi visarea ... ne vedem în zori. Îmi

beau cafeaua cu trecutul. M-am

pierdut, jocul t�u, naivitatea mea,

r�utatea amândurora. Perchezi�ie

bazat� pe intui�ie. Parfum de stele ...

nu exist� iubire, dar exist�m noi! Fii

Visul meu !

Roxana Cauc�

36

Cea mai puternic� trecere de la un stadiu al vie�ii noastre la alt stadiu este acea

dulce-am�ruie perioad� plin� de întreb�ri f�r� r�spuns �i cu cele

mai intense tr�iri… copil�ria se transforma in adolescen��. Uneori

sim�i o fericire intens�, alteori o durere adânc�... este toata lumea

a ta, într-un minut, dar în urm�torul îi sim�i pe to�i departe de tine.

Te ui�i în oglind� �i parc� nu mai e�ti acela�i. Î�i controlezi

gândurile, nici ele nu mai sunt ca alta dat�. Emo�ii netr�ite, un soi

de fric� pe care nu ai mai sim�it-o în rela�ia cu to�i cei dragi… oare

te în�eleg, oare te ascult� îndeajuns?

Un întreg amalgam de sentimente �i tr�iri peste care vine ca un t�v�lug �i EA,

puternica �i neînfricata DRAGOSTE. Te înal�� la ceruri �i sim�i c� via�a este frumoas�

dar te �i trânte�te la p�mânt atunci când te a�tep�i mai pu�in. Acesta este tributul pe

care fiecare om la pl�tit, mai intens sau nu, la intrarea în adolescen��.

Dac� regret ceva? Da! Regret c� am fost “ copilu” care a �inut prea mult la EA.

B�iatul care s-a l�sat impresionat de primele lacrimi, l�sându-m� cucerit de ele… care

gândind la rece nu �tiu dac� au fost sincere sau doar fantezia unui nou început. Regret

c� nu a �tiut s� descopere ceea ce sunt eu cu adev�rat, nu a încercat s� accepte ideea

c� timpul le va rezolva pe toate, iar micile mistere dând un alt curs rela�iei. Voit sau

nu, momentele în care inimile noastre s-ar fi auzit una pe cealalt� nu existau,

nereu�ind s� g�sim acel moment prielnic unei discu�ii speciale. Am v�zut în EA cu

totul o alt� persoan�, a�tept�rile fiind pe m�sur�, dar acestea i se p�reau exagerate,

c�utând vina acolo unde nu era. Este un moment din via�a ta pe care trebuie s� îl treci

cu toate sim�urile în stare de alert�, s� fi capabil s� inve�i, s� judeci �i s� tragi

concluziile corecte. Via�a nu se bazeaz� doar pe cuvinte. Acestea nu înseamn� nimic

dac� în spatele lor nu stau sentimente puternice, sinceritatea acestora ducând la

înt�rirea rela�iei. A�a cum am mai spus, adierea dragostei las� urme în sufletul t�u,

urme pl�cute, pline de c�ldur�, speran�� �i lumin� dar �i urme dureroase, reci �i

întunecate.

Tr�gând linie �i f�când socoteala î�i dai seama c� uneori te-a f�cut bun alteori

te-a f�cut r�u, dar toate acestea te conduc la ceea ce vei deveni: UN OM.

Sebastian Bîrzu

37

Timiditate, emo�ie, descoperire, cli�eu, absen��, esen��, ideal, pustietate,

fericire, nemurire, identitate, acceptare. Liceu ? O a�teptare nedescris� ce te introduce

într-o lume ireal� ce totu�i se apropie atât de mult de normalitate �i, în acela�i timp,

devine un ideal defect. Începi s� fii simpatizat pentru ceea ce vrei s� fii de fapt, dar nu

e�ti ceea ce trebuie s� fii, e�ti doar pentru c� exi�ti. Accep�i s� intri într-o curs�, dar de

fapt te afli singur într-o capcan�, legat de mâini �i de picioare, iar unicul lucru care te

deranjeaz� �i te irit� este necunoscutul.

Un zâmbet �i m-a dat gata. Am încercat s�-i uit privirea, dar ceva m�

împiedica �i m-am trezit într-o rela�ie. Întâmpl�tor sau nu, probabil sau cert, concret

sau abstract, s-a întâmplat.

Clasa a 9-a, primul pas. Timiditate. Ard ?... Da, se poate. Balul bobocilor, un

nou început. Emo�ie. Descop�r brusc c� numesc

mult prea repede persoane pe care nu le cunosc

‘’ prieteni’ ’ . M� tr�deaz� ? Da, m� tr�deaz�. Dar

trec peste. M� îndr�gostesc sau nu ?... E doar

un simplu flutura� nestatornic ce nu vrea s�-mi

dea pace. Dar flutura�ul zboar� când o v�d pe

Ea cu El.

Noapte de Revelion 2007/2008. Îl v�d,

m� vede �i, brusc, în urm�toarea zi ne d�m

întâlnire. Trece timpul �i cre�tem amândoi,

hr�nindu-ne cu sentimente care mai de care mai

certe. E un tip cool ? Da, e. E mai mare decât

mine ? E o ambi�ie prosteasc� ? Da, culmea !

Toate se adeveresc �i, f�r� s�-mi dau seama, sunt cu el. Nu-mi place. Nu m� reg�sesc.

E neinteresant �i plictisitor. Totul devine banal, iar monotonia pare din ce în ce mai

ap�s�toare. Îl las. Februarie acela�i an, ziua mea. Se transform� dintr-o dat�, într-o zi

cu dubl� semnifica�ie. M� îndr�gostesc �i lupt, dar, pe parcurs, îmi pierd scopul �i

devin o victim� a nereu�itei.

38

Sunt miss. Pare simplu. Dar nu e. Fiecare, în felul lui, m� vrea, îns� cel la care

sper e mult prea departe de universul meu. Sper… Speran�a continu� �i este atenuat�

de o nou� iubire. Singura ce continu� pân� în var�, atunci când flac�ra se stinge, dar,

totu�i, fumul se ridic�.

Intr-o zi ne vom g�si sufletul pereche. Dac� reu�im, vom fi ferici�i, daca nu,

vom fi neîmplini�i… Ei sunt ferici�i. Sunt împreun� �i sunt f�cu�i unul pentru cel�lalt.

Ii invidiem �i, în acela�i timp, îi respect�m.

Pasul 2. Clasa a 10-a. Maturizare ? Nu, nicidecum. O urm� ne face s�

con�tientiz�m trecerea timpului �i ne apropie de un alt punct. Anume colectivul.

Devine o mod� s� ai pe cineva care s�-�i spun� ,,te iubesc” , f�r� s� simt�.

Trebuie s� lupt�m cu propria noastr� con�tiin��. Prefer�m s� st�m în banc� �i s� ochim

un om imperfect ca s� realiz�m pe ce treapt� ne situ�m. Câte încerc�ri? 8 ? 7 ? 6 ? Ce

mai conteaz�?! Oricum au fost nenum�rate �anse �i nicio reu�it� (sau poate toate

reu�ite?)

Primul chef împreun� sau, mai bine zis, ultima ie�ire dintr-un colectiv �i

intrarea într-o ,,bisericu��” . Îl plac pe el. El o place �i pe ea. Ea e prietena mea. Se

duce cu el, m� tr�deaz� pe mine, m� r�zbun pe ea �i suf�r eu. Simplu. E doar un

semestru �i, totu�i, pare mult.

Pasul 3. Clasa a 11-a. A� spune ultimul pe care l-am atins, dar a� min�i. Este

primul pe care îl sim�im cu to�ii �i este cel care ne influen�eaz� �i ne formeaz�. Intr-

adev�r ne transform�m din ni�te copii ce joac� rolul de adul�i în ni�te adolescen�i ce

joac� propriul rol. Folosim cli�ee stil ,,pe mine nu m� intereseaz� el” �i, totu�i, plâng

atât pentru el, cât �i pentru altul. Dac� a� putea s�-i combin, probabil c� a� forma

idealul meu de b�iat. Dar nu pot.. A�a c�, îi am�gesc pe amândoi �i, în final, alerg

dup� doi iepuri, las în urm� mult� ur� generat� de persoane pe care le numeam ...

cum? Prieteni?! Ce-i aia? Ajung s�-mi pun din ce în ce mai des întrebarea �i îmi dau

seama ca prietenii exist� doar în aparen��. În esen��, m� reduc la o simpl� bârf�, f�r� a

m� cunoa�te. M� str�duiesc s� demonstrez ceva �i m� afund din ce în ce mai mult în

adev�rata via�� de liceu.

Pasul 4. Clasa a 12-a ... Va urma.

Fetele XI D

39

� Fericirea

Fericirea este un parfum pe care nu îl po�i

pulveriza pe cineva f�r� s� ajung� �i pe tine.

Fericirea este un etern �antier în lucru.

Fericirea este lumina de pe ap�. Apa este rece,

întunecat� �i adânc�.

Fericirea: motiva�ia pe care via�a �i-o d� ei

înse�i.

� Triste�ea

Triste�ea nu e altceva decât o stare sufleteasc� în declin.

R�nile sufletului se deosebesc de celelalte prin aceea c� se acoper�, dar nu se

închid; mereu dureroase, mereu gata s� sângereze când le atingi, ele r�mân în inim�

vii �i deschise.

Triste�ea este rana sufletului.

Triste�ea este trecerea omului de la o mai mare

la o mai mic� des�vâr�ire.

Triste�ea este cetatea inimii cu jaluzelele trase de

suspine fierbin�i �i de negri prin�i.

.

� Iubirea

Iubirea este armonia a dou� suflete care cânt� împreun�.

Iubirea este înrudirea omului cu

Dumnezeu. Ea une�te la maxim persoanele

umane f�r� s� le confunde. În iubire se arat�

plenitudinea existen�ei.

Iubirea este un fum f�cut din arborii

suspinelor. Purificat�, e un foc în ochii celor

ce se iubesc. Tulburat�, este o mare hr�nit� cu

lacrimile celor ce se îndr�gesc.

40

E nebunia cea mai în�eleapt�, dulcea�a ce ne mântuie.

Iubirea nu este o rela�ie între dou� persoane. Ea este un stadiu al con�tiin�ei tale.

� Dezam�girea

Fiecare are dreptul la dezam�gire.

A fi dezam�git este un lucru , a fi descurajat este alta .

Nimic nu este mai greu decât s� te dezam�ge�ti pe tine însu�i.

� Uimirea

In uimire, devin con�tient de ceea ce-mi este necunoscut.

Omul care nu poate fi st�pânit de uimire este ca o pereche

de ochelari înd�r�tul c�reia nu sunt ochii.

� Durerea

Durerea este gloria celor mari. Din toat� crea�iunea, numai omul poate s� se

bucure de aceast� glorie a durerii.

Durerea este ceea ce sim�im mai al nostru �i mai str�in de noi.

Durerea este o m�rime variabil� ce poate cre�te la infinit.

Durerea este leacul minune: n-o contureaz� decât s�n�tatea!

� Veselia

Veselia este bucuria înso�it� de ideea lucrului trecut

care s-a întâmplat f�r� s� se fi sperat.

Lavinia-Sorina Enia

41

Defini�ie: Persoana posesoare de ochelari, cutez�toare, se îmbrac� precum în

anii 70, frizuri gen te-a lins vaca-n cap, st� pân� târziu s� realizeze c� 2+3 = 5 ... se

uit� la OTV.

S� încerc�m altfel, c� poate sunte�i pu�in �oca�i,

recunoscându-v�. Exemplu: Tu nu fumezi, nu bei deloc,

dar, când vine cel mai cool din clasa �i te cheam� la bere,

nu po�i refuza. Când i�i mai spune de o �igar� �i de-o

carte, e�ti deja in al 9-lea cer, nu ? E�ti b�gat în seama �i

asta e cel mai important.

Vrei o fat� , ai bani, dar nu te

ajut� fa�a, nu ? Cel mai OK este s�

stai în banca ta. Dup� terminarea

liceului, posibil s� fii v�zut altfel.

Dac� nu, înscrie-te la „ Frumuse�e pe

muchie de cu�it” �i sigur vei reu�i s�-�i

schimbi înf��i�area.

La caracter nu stai bine deloc,

dup� ce te-ai apucat de fumat de b�ut

�i de jocuri de noroc, evident, e�ti ca

un c��elu� care alearg� dup� os �i

fiecare te face cum vrea.

In concluzie : REVINO-�I, FRATE !

Emanuel Chitic

42

A. Aceast� liter� te face s� pierzi tot sau s� câ�tigi. Cei cu litera "A" la ini�ial�

sunt când genero�i, tandri, devota�i �i iubitori, furio�i, egoi�ti. Din fericire, au o fire

bun� �i cu pu�in� voin�� scap� de defecte.

B. Asemeni literei A, cei care o au ca ini�ial� sunt tenta�i s� guste din toate

pl�cerile vie�ii, în special din cele culinare. Dar ace�ti gurmanzi sunt �i foarte mari

seduc�tori, a�a c� nu e bine s� te încrezi în cuvântul lor

C. Este o ini�ial� a celor care domin�. E, de asemenea, ini�iala celor cu

temperament forte.

D. E litera celor descurc�re�i. Cei cu aceast� ini�ial� scap� de toate capcanele.

Ace�tia reu�esc în cariera politic� �i în rela�ii publice.

E. Ca �i Eva, cei ce poart� aceast� ini�ial� sunt curio�i. E o curiozitate �tiin�ific�

�i cine îi înso�e�te trebuie s� se team� de consecin�e. Un defect: nu sunt prea calzi.

F. "F" este n�valnic �i imprevizibil ca focul. Se-aprinde repede �i se stinge greu.

Fire deschis�, el va seduce, va fi abil în afaceri, dar risc� s� lase numai cenu�� in urma

lui.

G. Autoritari, cei cu litera "G" sunt gentili. Serio�i, de încredere, ei devin uneori

pu�in rigizi. Câteodat� devin mizantropi.

H. Are sim�ul realit��ii. Întors spre sine, nu le poate fi altora de folos. Este un bun

mediator, care str�luce�te în societate, dar nu-�i recunoa�te cu u�urin�� gre�elile.

I. I" este animat de sim�ul drept��ii. Î�i ap�r� punctul de vedere pân� la cap�t,

f�r� s� a�tepte nimic în schimb.

J. Fermec�tori, cei cu litera "J" în frunte caut� mereu noi orizonturi. Ei reu�esc

mai bine în activitatea profesional� decât în via�a personal�, în care lipsa de rigoare le

poate juca renghiuri.

L. Comunicative, persoanele cu "L" sunt fiin�e sociabile, pentru care dialogul

este lucrul cel mai de pre�. Le plac c�l�toriile. Mai degrab� vorb�re�i, în sensul bun al

cuvântului, ei exceleaz� în transmiterea mesajelor, tr�gând cu urechea la ce-i în jur.

43

M. Litera umani�tilor. Cei care o au sunt oameni apleca�i spre ac�iuni caritabile.

Se ocup� de copii, de persoanele în vârst�. Uneori sunt excelen�i mediumi.

N. Litera lui Napoleon. Cei care o poart� sunt fermec�tori, ambi�io�i, arogan�i.

Au totul pentru a reu�i �i nu dau niciodat� înapoi, orice ar fi.

O. Litera "O" este imaginea lunii pline. Cei cu "O" pot fi placizi sau lunatici,

imprevizibili. Au o anumit� triste�e, sunt vis�tori f�r� egal.

P. Nu sunt perfec�i, c�ci alunec� cu u�urin�� pe panta pl�cerilor, dar pot fi �i tari

ca stânca, atunci când ei îi ap�r� pe cei oropsi�i. Sfaturile lor sunt cele mai bune.

R. Cel pu�in cei cu "R" �tiu ce vor. Din nefericire, vor trebui s� a�tepte mult pân�

s�-�i vad� visul împlinit. Dar ce conteaz�, intr-o zi, ambi�ia le va fi satisf�cut�.

S. Sensibili si senzuali, cei cu "S" apreciaz� dovezile de tandre�e. Chiar dac� nu-

�i dezv�luie u�or sentimentele. Aceast� tr�s�tur� de caracter le va folosi dac� opteaz�

pentru medicin�, pedagogie sau afaceri

T. Cei cu "T" caut� s�-�i trag� totul spre ei: munca sau via�a familial�. Exigen�i

cu ei în�i�i, ei sunt tot la fel �i cu ceilal�i. Uneori pot deveni tirani. Dar succesul nu-i

ocole�te.

U. Dota�i pentru orice, cei cu "U" au sim� practic, sim� al familiei �i caut� s� se

fac� indispensabili. Agreabili �i simpatiza�i, pot deveni de temut atunci când

interesele lor sunt in joc.

V. Cei cu "V" ezit� între dorin�a de singur�tate �i anturaj, între îndr�zneal� de

orice fel �i adev�r, între arogan�� �i umilin��, între aventur� �i rutin�.

X. Nonconformi�ti, sinceri, câteodat� din cale-afar�, cei cu "X" fac întotdeauna

ce vor �i nu evita contradic�ia. �i asta declan�eaz�, adesea, r�zboaie.

Z. Purt�torii literei "Z" pot deveni mesageri divini. Ei vor merge întotdeauna pe

drumul cel bun, f�r� griji �i indiferent cât i-ar costa.

Irina Migu

44

� El s-a gre�it

� Vrei s� te plimbi o ora?

Da!

E�ti liber!

N-am chef!

� Hai s-o facem acum! (problema)

� Tu-l aveai �i data viitoare!

� 2 * 3 = 6 ... + 2 = 10… de ce nu d�

problema ?!!!

� S�-mi cump�ra�i doua buc��i de

cret�: una ro�ie, una verde, una

albastr�, una galben�..

� Râma nu râde dac� o gâdili

� Clickati!

� Închide�i calculatorul �i intra�i în

Start

� �sta nu e un motiv. E doar unul

dintre ele.

� Te reflectezi în oglinzi

� Alea simple sunt simple, alea

complicate sunt complicate

� P�i acum.. inmul�ific�m

� Ninsoare �i desigur z�pad�

� Deschidem paranzeta

� Parle înseamn� a merge, nu?

� Nu se poate face actoar�

� Ai o gum� de 0.5?

� Pân� în F�g�ra� mergem cu

tramvaiu ̀

� 4 cu 5 fac 9. Împ�r�it la 2.. :-? 3.

Deci nu trec..

� Vi la franc�?!

Da, dar plec!

� Capy de Prigat

� X este?!

Da, este plecat.

� E-urile vin de la vitamina E

Paula Mih�ilescu

45

1. Întrebarea elevilor : ,,Cum se explic� dorin�a adolescentului de a ie�i in

eviden�� ?’’

Perioada adolescen�ei se caracterizeaz� prin dezvoltarea con�tiin�ei de sine,

afirmarea propriei personalit��i �i integrarea treptat� a adolescentului în valorile vie�ii.

Dintre acestea, tendin�a de afirmare a propriei personalit��i, de eviden�iere a acesteia

prin toate mijloacele posibile explic� dorin�a adolescentului de a ie�i în eviden�� ca �i

comportamentul corespunz�tor. Dorind

s� atrag� aten�ia asupra sa, adolescentul

se consider� punctul central în jurul

c�ruia trebuie s� se petreac� toate

evenimentele. For�ele proprii sunt

considerate superioare fat� de ale

celorlal�i, p�rere care decurge dintr-o

insuficient� cunoa�tere de sine.

2. Întrebarea elevilor : ,,Libertatea la aceast� vârsta este o frân� sau un

stimul în calea formarii personalit��ii ?’’

Pentru a putea r�spunde la aceast� întrebare, ar trebui s� ne gândim mai întâi

la ce în�elegem prin conceptul de ,,libertate’ ’ . Libertatea poate fi definit� ca :

,,posibilitate de a ac�iona dup� propria voin�� sau dorin��’ ’ ; ,,posibilitate de ac�iune

con�tient� a oamenilor în condi�iile cunoa�terii legilor de dezvoltare a naturii �i a

societ��ii’ ’ ; ,,starea unei persoane libere, care se bucur� de deplin�tatea drepturilor

politice �i civile în stat’ ’ . Putem vorbi de libertate individual�, libertate de con�tiin��,

libertate de gândire sau de libertatea cuvântului.

Dac� avem în vedere prima defini�ie, care este cea mai cunoscut�, putem

spune c� libertatea poate ap�rea �i ca un factor stimulator al dezvolt�rii personalit��ii,

în anumite condi�ii, dar �i ca un obstacol în calea evolu�iei armonioase a acesteia, în

alte condi�ii. Ea poate influen�a pozitiv acest proces datorit� absen�ei constrângerilor

de orice fel, laturile personalit��ii dezvoltându-se liber, odat� cu achizi�iile �i

experien�ele acumulate. Îns�, pe fondul existen�ei acestei libert��i, tân�rul, neavând

repere �i orient�ri venite din exterior (sub forma normelor, regulilor, legilor pe care s�

46

le respecte în mediul familial, �colar, profesional sau social), ajunge deseori s� ia

decizii gre�ite pentru via�a lui, cu implica�ii nefaste în planul dezvolt�rii propriei

personalit��i.

3. Întrebarea elevilor : ,,Ce trebuie s� �tie un adolescent despre respect ?’’

Respectul poate fi definit ca ,,sentiment �i

atitudine de recunoa�tere a unei valori umane sau

culturale, pre�uire ce se traduce printr-un

comportament de natur� s� sus�in�, s� accentueze

valorile respective’ ’ . Respectul fat� de al�ii este

solidar cu polite�ea, dar nu implic� renun�area la

demnitate considerând �i respectul fa�� de propria

persoan�. Respectul poate fi în�eles �i ca apreciere

înalt� acordat� adev�rurilor, normelor morale �i

estetice, implicând �i comportamentul de urmare

consecvent� a acestora.

.

4. Întrebarea elevilor : ,,Ca psiholog sf�tui�i sau v� �i sf�tui�i ?’’

Rolul psihologului nu este acela de a da sfaturi, ci de a-l ajuta pe clientul s�u

s�-�i clarifice problemele, s�-�i stabileasc� scopuri �i obiective de viitor, s�-�i

îmbun�t��easc� randamentul în diferite activit��i, s�-�i ia deciziile în diferite situa�ii de

via��, s� se informeze, s� se orienteze �colar �i profesional, s�-�i îmbun�t��easc�

modalit��ile de comunicare cu ceilal�i (familie, grup de prieteni, colegi, partener), s�

se adapteze mai bine la mediul social etc. Bineîn�eles c� �i psihologul, ca orice alt

specialist, se poate consulta în anumite situa�ii cu al�i colegi, ob�inând astfel un plus

de informa�ie care s�-l ajute în deciziile profesionale pe care le are de luat.

Profesor psiholog

Diana Ciurea

47

Iarn�. Frig, nori gri, z�pada. O zi pe pârtie nu presupune doar bulg�real� �i

curse nebune cu sacul. Vrei adrenalin�, vrei s� sim�i c� tr�ie�ti ? De ce nu încerci unul

din cele mai cool sporturi ale sezonului ? Snowboarding-ul. Dar mai întâi hai s�

vedem cum �i unde a ap�rut.

Este greu de spus cine a inventat primul snowboard. Oamenii s-au prins

singuri cum s� alunece de pe un deal. Pe o sanie sau pe obiecte asem�n�toare. Deci ar

fi nedrept s� eviden�iem o singur� persoan� c�reia i-a venit ideea de „ board” .

Au fost totu�i câ�iva oameni care au construit snowboard-uri asem�n�toare

s�niilor. Unul dintre ei a fost M.J. Burckett care, în 1929, a t�iat o plac� de cherestea

�i a încercat s�-�i fixeze picioarele cu fraiele de la cai.

Pentru ca urm�torul pas s� fie f�cut a fost nevoie de 30 ani. În jurul anului

1965, Sherman Poppen a inventat „ The Snurfer” (snow-surfer), o juc�rie pentru

hiperactiva sa fiic�. Inven�ia const� în lipirea a doua ski-uri astfel formând o placa de

cap�tul c�reia era legat� o frânghie. Aceasta oferea „ c�l�re�ului de z�pad�” stabilitate

�i echilibru.

Poppen a observat c� „ snurferul” începuse s� fac� vâlva în rândul prietenelor

fiicei lui �i s-a gândit s�-l produc� la scar� mai mare. Astfel, în anul 1966 au fost

vândute peste 500.000 de exemplare. Din p�cate, doar ca juc�rie pentru copii, de�i el a

organizat competi�ii cu noua plac�.

Jake Burton a luat parte la acele competi�ii �i a devenit foarte interesat de

„ snow-surfer” . Pentru el era convenabil, deoarece nu avea oportunitatea s� mearg� la

surf.

In timp ce Jake Burton era din ce în ce mai captivat de noua juc�rie, Dimitrije

Milovich a început s� fabrice snowboard-uri în 1969. Dup� ce a coborât ni�te pante,

�i-a dat seama c� snowboard-ul se bazeaz� pe placa de surf (urma s� împrumute forma

acesteia) �i principiul prin care func�ioneaz� ski-urile.

In 1997, Milovich a înfiin�at prima companie numit� „ Winterstick” care

producea diferite versiuni de snowboard �i a postat articole în reviste cunoscute

48

ca “ Newsweek” si “ Powder” pentru a face snowboarding-ul cunoscut. De�i Milovich

a ie�it din afaceri in 1980, este în continuare cunoscut ca un pion important în evolu�ia

sportului.

In acela�i an, Jake Burton termin� universitatea din New-York, se mut� la

Londonderry Vermont. Începe s� construiasc� diferite versiuni ale vechiului

“ snurfer” . Primele lui pl�ci au fost f�cute din

lemn tare, laminat. Burton a �ocat to�i

snurferii câ�tigând o competi�ie cu propriul lui

board care a avut prima leg�tur�. Ea a fost �i

este important� pentru mânuirea snowboard-

ului astfel f�cându-l pe Burton s�-i întreac� pe

ceilal�i competitori.

În paralel cu Burton, Tom Sims, un

mare iubitor de skateboarding a creeat

împreun� cu un prieten, Chuck Barfoot “ The Flying Yellow Banana” (1997) care nu

era altceva decât o plac� de plastic acoperit� cu o suprafa�� asem�n�toare skateboard-

ului.

Oficial, prima tehnologie real� de ski pentru snowboard-uri a fost introdus� de

Burton în 1980 ( de�i se spunea c� �i Winterstick a folosit aceasta tehnologie în 1974).

Noul prototip avea o baza de P-Tex.

În 1982 a avut loc primul concurs na�ional de snowboarding lâng� Woodstock

intr-un loc numit “ Suicide Six” . Cursa “ The Face” . Concursul a constat în coborârea

unor pante abrupte.

Sportul a devenit din ce în ce mai popular; în 1985 a fost deschis primul

magazin dedicat în totalitate snowboarding-ului. În acela�i an, s-a constatat c� doar 39

din cele 600 de sta�iuni de ski permiteau riderilor accesul pe pârtii �i la instala�ii.

Înr�i�i ai sportului au început s� organizeze evenimente locale în toate col�urile lumii,

astfel c�, în 1994, snowboarding-ul a fost introdus ca joc olimpic.

O colec�ie impresionant� de trick-uri �i cascadorii filmate în Alaska au t�iat

r�suflarea publicului în anul 1996. Filmul a ar�tat lumii c� sportul a fost dus la un alt

nivel, noua genera�ie fiind din ce în ce mai captivat�. Din 1998 �i pân� în prezent,

snowboarding-ul constituie 50 % din activitatea desf��urat� iarna �i aproximativ toate

sta�iunile de ski accept� snowboarderi.

49

De la primitivele pl�ci pân� la avansatele snowboard-uri din ziua de azi,

practican�ii sportului au dat mereu impresia de rebeliune. Profesioni�tii au participat la

X-Games �i chiar la evenimente de caritate precum cancerul mamar, campania fiind

numita „ Boarding for Breast Cancer” .

În majoritatea sta�iunilor de ski se pot g�si în ziua de azi informa�ii �i

instructori specializa�i pentru „ curajosi” .

De la început, snowboarding-ul a

fost un sport destinat s�-i fac� pe oameni s�

se distreze, s� îi îndrume spre aventur�, �i

chiar spre performan��.

Coad� la telecabin�, spirite încinse,

adrenalin� maxim� tr�it� de practican�ii

acestui sport... Am reu�it s� vorbim cu unul dintre cei care încearc� s� cucereasc�

pârtia:

Întrebare: Salutare. Spune-mi câteva cuvinte despre tine: nume, de unde e�ti, de cât

timp te dai pe snowboard ?

R�spuns : Bun�. M� numesc Danalache Mircea, sunt din Bra�ov, m� dau de 14 ani.

I :Ce te atrage la acest sport ?

R :Viteza, zborul, oamenii �i locurile în care se practic� acest sport.

I :Care este stilul pe care îl abordezi? Trick-ul t�u preferat ?

R :Salturi cu zâmbetul pe buze �i în mare vitez�.

I :�tim c� ai participat la câteva concursuri de snow. Po�i s� ne spui care sunt acestea

�i ce locuri ai luat ?

R :Da. La cele la care am ajuns la timp �i nu am ratat înscrierea… am luat parte la a

aplauda câ�tig�torii sau am aplaudat cu ei.

I :Un sfat pentru cei care vor s� încerce acest sport ?

R :Snowboarding-ul este mai mult decât un sport !

Mihaela Gavrilu��

50

Redactori: � Florin Joi�escu � Adrian N�stas�

Profesor coordonator: � Anca-Maria B�canu Profesor corector: � Raluca-Annemarie Iübelhart

� Revista realizata de colectivul clasei a XI-a D

� Mul�umim elevilor �i profesorilor care au colaborat �i au sprijinit realizarea jurnalului.