|ueN Canros Casrtrr6N

STAPNILUMIIo IsToRIE A CONSPIRATIITOR,

Traducere din limba sPanioliMmru Gnun-Novac

NEA,ftRA

SUMAR

Prima parte

O TEMA AEPOCII NOASTRE:

CONSPIRATIE $I CUUTURA POPULARA

1. Noiembrie 2004: cel mai putemic om al lumii este ales dintre doi candidaliai aceleiagi loji................... ....................11

2. Familia Simpson qi Nrkrra: cultura populara gi conspira1ie......................19

3. Conspirafii nord-americane, conspiralii europene 9i Marea Conjura1ie...304. McVeigh, bunicul meu gi cu mine........ ...........................355. Probleme de metoda....... ........................45

A doua parte

ORIGINI ALE MARII CONruRATII

6. Franla prerevolu{ionara: marchizul de Lantenac Atia cd l,ancien ftgime eramai bun .........................55

7. Revolulia franceza: de la reforma la rizvratire ...............748. Ducele de Orl6ans, nepot de regent, parinte de rege gi conspirator: conjuralia

care a existat cu adevarat...... .................859. Bamrel 9i Robison. Conjurafia masonica denunpta.................................97

10. Adam Weishaupt si Illuminati din Bavaria..... .,..............I14ll. Un aparteu medieval: templierii nu au fost o societate secreta gi nici nu au

pretins acest 1ucru................ ..................131

12. Francmasoneria, de la iacobili la iacobini........... ............142

1

NOIEMBRIE 2OO4:

CELMAI PUTERNIC OM DIN LUME ESTE ALES DINTRE

DOI CANDIDATI AI ACELEIA$I LOJI

TIM RUSSERT: Dumneavoastra sunteti amindoi mem-

bri ai Skull and Bones, o societate secreta de la Yale.

Ce ne spune acest lucru?

JOHN KERRY: Ah, nu prea multe, Pentru ca este un

secret. [Rasete din Public].

Meet the Press, 3l august 2003,

interviu cu candidatul la pregedinlie John Kerry.

TIM RUSSERT: Dumneavoasfta sunteti amdndoi mem-

bri ai Skull and Bones, societatea secreta.

GEORGE W. BUSH: Este atat de secrea incdt nu

putem vorbi desPre ea.

RUSSEM: Ce inseamna aceasta pentru America?

Teoreticienii conspiraliei i$i vor ie$i din minti.

BUSH: in mod sigur. Nu $tiu. Nu am vizitat inca site-ul

[Rdsete din public].

Meet the Press,8 februarie 2004,

Interviu cu pregedintele George W. Bush.

Stapanii lumii. O istorie a conspiraSiilor I ll

imi amintesc data exacta la care am inceput si scriu aceasEcarte, 3 noiembrie 2004, ziua in care s-a confirmat victoria luiGeorge W. Bush in alegerile prezidenfiale din SUA. Fiu de prege-

dinte qi nepot de senator, George W. Bush era confirmat in calita-tea sa de cel mai putemic om din lume. pAna in acel moment, eua$teptasem sa vad daca trebuia sau nu si mi apuc s4 revizuiesc untext anterior, dedicat istoriei celei mai recente a Statelor unite aleAmericii. Am fost astfel unul din pulinii spanioli care au a\ut mo-tive si se bucure de victoria republicana- in ciuda marii asemanaricu rivalul sau, o victorie a lui John Kerry, conEacandidanrl luiBush, m-ar fi obligat sa rescriu o buna parte din acea carte.

Alegerile prezidengale d:urr2004 din SUA. au fost scena con_

fruntarii dintre doi milionari care igi mogteniseri averile, au avuto copilirie privilegiati, au absolvit Universitatea din yale gi eraumembrii aceleiagi societali secrete - fratia Skull and Bones(craniul gi oasele). Pentru a completaparalelismul dintre ambelecandidaturi, cei doi aspirantri la func[ia de vicepregedinte al SUA

- Richard Dick Cheney 9i John Edwards : asistasera la timpulpotrivit la reuniuni ale grupului Bilderberg.

Cei doi candidati aveau origini suficient de asem4nitoareincdt declaratiile lor despre Skull and Bones sa fie inter$anjabile.ln cazul in care ar fi cdgtigat, Kerry ar fi fost al patrulea membrual acestei societiti ales pregedinte al Statelor Unite 9i primulintr-o candidatura democrata. Toti ceilalti preqedinli care au pro_venit din acea societate - William H. Taft, in secolul al XIX_lea,si cei doi membri ai familiei Bush - au fost republicani.

in aceeagi saptamana in care aveau loc alegerile din StateleUnite, pagina de titlu a publicatiei franceze Nouvel Obsewateur,o revisti serioasi qi responsabila, era dedicata scandalurilor ma-soneriei in Nisa: ,,[Se] pune iaragi problema influenlei francma_soneriei asupm bunei func[ionari a justi1iei...

JueN Canlos Casrrll6r.rt2i

in aceeasi luni, pagina de titlu a editiei spaniole aFHM, acel

tip de revista pe care nu e nevoie s2l o citegti ca sa o savurezi, ofe-

rea o fotografie a actritei Alissa Milano intr-o postur[ mai mult

decdt atragatoa.re, un sfat pe care, probabil, l-au urmat putini -,,Privegte-o in fa1a" - li informatia conform careia pe Lady Di o

omordseri extrateregtrii. $tirea despre Lady Di provenea dintr-un

articol despre conspiralii. Era o qtire stupida. Cei care urmaresc

indeaproape conspiralii gi teze conspiralioniste cred - de fapt

,,qtiu" - ca pe Lady Di a ucis-o Mossadul, in complicitate cu

MI-5, din insi,rcinarea familiei regale britanice. Teza improba-

bila, dar care ne aminteqte ca pudna lume accepti in Anglia fap-

tul ca Lady Di ar fi murit intr-un accident; o ancheta a luiLondon's Evening Standard, efectuatd in anul 2004, arata cL43 o/o

din cei 4 170 intrebati credeau cir Diana fusese asasinati.

Cu o lgna inainte, pagina de titlu a lui Clio, o revist?r poate mai

pu{in serioasa decat Le Nouvel Observateur, dar pe care o presu-

pun mai serioasi decdt FHM, era dedicata stapdnilor lumii, frind

plina de simboluri masonice, extrase de pe desenul unei bancnote

de un dolar. Nu am citit articolul, dar presupun ca remarca pre-

zenla pe aceasE bancnota a anului in care s-a creat Ordinul

Illuminati, 1776.Un lucru care este cert Si ar fi chiar suspect daca

in acel an nu s-ar fi int0mplat alte lucruri care sir-i fi justificat pre-

zenta pe acea bancnota, cum ar fi independenp Statelor Unite ale

Americii - o posibila sursi de inspiralie pentru desenul bancnotei.

E suficient sa arunci o privire pe orice masa cu nouEti dintr-o

mare librarie pentru a vedea vreo douizeci de titluri legate direct

sau indirect deteze conspiralioniste. Carti despre serviciile secrete

ale Vaticanului sau despre masoni. Cdteodati poate fi vazuta o lu-

crare scrisir de un istoric serios, vid una de C6sar Vidal, dar este

inconjurati de vreo douizeci de carti despre templieri, romane

populare despre secrete medievale, pasfate timp de secole de

SHpAnii lumii. O istorie a conspiratriilor I 13

grupuri obscure de neotemplieri, ori despre regi merovingieni

descinz6nd din Iisus Hristos, despre Illuminati, conjuralii gi se-

crete de sute de ani care includ totdeauna suficiente elemente

culte - cel mai simplu gi ugor de identificat - pentru ca semnata-

rul benzii care inconjoara cartea sa o poaa compara cu Umberto

Eco sau Dan Brown, uneori chiar cu amdndoi intr-o singura fraza.

Conspirafiile sau, in lipsa loq tezele conspirationiste, ne incon-

joara. Ce este o conspiralie? Ce este o teziL conspirafionista?

Conspiralie vine de la latinescul conspirare,,,a respira impreun4".

Dezavantaj al faptului ca am mo$tenit o bibliotecir in mare parte

in limba francezd, pot afla mai degraba in ce moment a aparut ter-

menul in limba vecinilor noStri decdt in a noastri. Conspiration

apare in secolul al XII-lea, in jurul anului 1160. Conspirateur, cu

sensul de celui qui maquine (cel care face ma$inatii), a fost folo-

sit pentru prima oari in 1302. incepdnd cu secolul al XVI-lea, un

conspirator devine nu atdt cel care face maginalii, cdt acela care le

indreapta impotriva puterii. in ceea ce o privegte, pentru Academia

Regala Spaniola conspiracidn este: l- AcSiunea de a conspira (a se

uni contra unui superior, gi 2. Actiunea de a conspira (a se uni

contra unui panicular).

Conspirare, la inceput ,,a respira impreuni", implicf, apro-

piere, chiar intimitate. Este nevoie cu adevirat si ai multe lucruri

ir comun, existen(a unei complicitali profunde, pentru ca doui

sau mai multe persoane sar coincida asupra riscurilor pe care le

implica definitia articolului 17 al codului penal spaniol din anul

1995: ,,Conspiratia existi atunci cdnd doua sau mai multe per-

soane se pun de acord pentru comiterea unui delict $i hotarasc sa-l

comita." in ciuda accepliunii sale celei mai folosite in ziua de azi,

termenul nu avea conota[ii negative in Antichitatea clasici.

Prima acceptie a lui conspiratio care apare in diclionarul meu

latin-spaniol este ,,acord", ,,uniune". Bitrdnul meu Vox, pasfat

t+ j JuaN Cenlos Cesrrll6N

de pe vremea bacalaureatului in literaturl, in care inclusa gi la-

tina, trece ca prima accepfie a verbului conspiro ,,a pune de

acord", ,,a armoniza", ,,a fi de acord" (cum aliquo, ,,cu cineva";

ul, ,,pentru"; re, ,,pentru a evita ca") gi doar apoi in sensul ac-

tual al termenului (perdere aliquem, ,,contra cuiva"; ad res

novas,,rpontm a face o revolulie").

Teoria conspiralionisti nu e atet de ugor de definit. Dicdonarele

o evita. in mod normal, este o teza care desfide forma in care fapte

politice sau $tiintifice, fie cd apa4in istoriei, fie epocii actuale, sunt

acceptate in mod obiSnuit. Teoriile conspiralioniste afirma ca un

fapt istoric cu rezultate de acum cunoscute se na$te nu numai din

actiuni legitime, sau cel pulin evidente, ci din actiunea unor fo4e

oculte, in mod normal ilegitime. Elementul care sta labazaoricarei

teze conspiralioniste il reprezinta complicitatea a cel pulin doua

persoane, actionand in secret gi cu rea intentie. Cei care cred intezeconspiralioniste au obiceiul de a-Si inchipui ca partea cea mai mare

a faptelor istorice - poate chiar toate - sunt rezultatul unui plan

prealabil. Pregedintele nord-american Franklin D. Roosevelt a

ajuns sa spuna: ,,1n politica, nimic nu are loc din lntdmplare. Daci

ceva are loc, inseamnd ci a fost planuit sa aiba loc." in afara de

aceasta, nu au obiceiul si creadi numai ci existl un plan in prea-

labil, ci ca acesta rirspunde unui plan exclusiv gi folositor al unei

minoritali. Ambasadorul Joseph Kennedy, adversar al lui Roosevelt

si tata al unuia din succesorii sai la Casa Albq credea cd,,cincizeri

de oameni controleazi America 9i poate ca asta e o estimare gene-

roasa". Walter Rathenau, fost consilier al kaizerului Wilhelrn al

Il-lea Si apoi ministru in timpul Republicii de la Weimar, avea

aceeagi pirere despre Europa: ,,Trei sute de oameni, care se cunosc

intre ei, conduc destinul economic al Europei 9i iqi aleg succesorii

din r0ndul lor." O frazape care unii ar putea-o folosi azi pentru a

defini activitatile Clubului Bilderberg.

Smpenii lumii. O istoie a conspiraSiilor I 15