Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011

CONTABILITATE

1 Întreprinderea ALFA deţine o marcã de fabricaţie achiziţionatã cu 800 mil. lei. Ea este reevaluatã la sfârşitul exerciţiului N când amortizarea cumulatã este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluatã este de 500 mil. lei. Durata de viaţã estimatã a mãrcii este de 10 ani iar amortizarea este liniarã. Determinaţi rezerva din reevaluare care va fi realizatã anual.

Rezolvare:

Cost achizitie activ=800mil

Calcul amortizare=800mil/10ani=80mil/an

Amortizare cumulata (amortizat deja pe 5ani)=400mil

Cost net mijloc fix=Cost achizitie-Amortizare=400mil

Cost dupa reevaluare=500mil

Se inregistreaza o diferenta din reevaluare de 100mil lei (surplus)

In evidenta contabila se efectueaza:

Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:

205 = 105 100mil

Eliminarea amortizarii efectuate pana la momentul reevaluarii:

2805 = 205 400mil

Valoare reevaluata =500mil

Amortizare aferenta cost istoric= 800 mil /10/12=6.67lei/luna

Durata ramasa de functionare=5ani

Amortizare aferenta surplus reevaluare=100mil/5/12=1.67lei/luna

Societatea,prin politicile contabile,a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare “ lunar,pe masura amortizarii imobilizarii:

Inregistrarea amortizarii

6811 =2805 8.34ron

1

Transferul castigului realizat

105 = 1065 1.67ron

Rezerva din reevaluare care va fi realizata anual

Durata ramasa de functionare : 5ani

Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/5ani =20mil

Din punct de vedere fiscal,societatea va considera venit impozabil sumele transferate in contul 1065 la calculul impozitului pe profit

2. S.C. ALFA S.A. deţine un teren achiziţionat în exerciţiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+5 valoarea justã a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vândut în exerciţiul N+7 la preţul de vânzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?

Raspuns:

Cost achizitie = 50.000.000

Valoare justa = 70.000.000

Inregistrarea cresterii de valoare

2111 = 105 20.000.000

Vanzarea terenurilor

461 = 7583 60.000.000

Scoaterea din evidenta teren si capitalizarea surplusului din reevaluare:

6583 = 2111 70.000.000

105 = 1065 20.000.000

In sensul reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate prin OMFP 3055/2009 surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare trebuie capitalizat (adica transferat in contul 1065), in momentul in care constituie un castig realizat, adica la scoaterea din evidenta a activului, respectiv pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta este scos din evidenta (la vanzare, la lichidarea societatii )

3. Se importã un echipament tehnologic. Factura externã cuprinde: preţ negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro şi asigurarea de 200 euro. Taxa vamalã este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un cãrãuş la 20.000.000 lei. Se efectueazã cheltuieli cu manipularea, montajul şi probele tehnologice în valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizatã intrarea echipamentului tehnologic?

2

a) 530.000.000 lei;

b) 591.763.200 lei;

c) 480.720.000 lei;

d) 630.700.000 lei;

e) 497.280.000 lei.

Raspuns :

Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.In costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

Pret de intrare echipament =(10.000*40.000)+(1000*40.000)+(200*40.000)+20.000.000lei+12.720.000lei=480.720.000leiRaspuns varianta c)

4. Întreprinderea deţine un utilaj achiziţionat cu 300.000.000 lei şi a cãrui duratã de viaţã utilã este estimatã la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda SOFTY degresivã?

a) 40.000.000 lei;

b) 150.000.000 lei;

c) 20.000.000 lei;

d) 30.000.000 lei;

e) 5.000.000 lei.

Metoda Softy = 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15=120

Anul

Cota Amortizarea

15 1/120(1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15)

300.000.000*1/120=2.500.000

14 2/120 300.000.000*2/120=5.000.000

13 3/120 300.000.000*3/120=7.500.000

12 4/120 300.000.000*4/120=10.000.000

11 5/120 300.000.000*5/120=12.500.000

3

10 6/120 300.000.000*6/120=15.000.000

9 7/120 300.000.000*7/120=17.500.000

8 8/120 300.000.000*8/120=20.000.000

7 9/120 300.000.000*9/120=22.500.000

6 10/120 300.000.000*10/120=25.000.000

5 11/120 300.000.000*11/120=27.500.000

4 12/120 300.000.000*12/120=30.000.000

3 13/120 300.000.000*13/120=32.500.000

2 14/120 300.000.000*14/120=35.000.000

1 15/120 300.000.000*15/120=37.500.000

5. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie este de 25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani şi valoarea rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda liniarã de amortizare. La sfârşitul exerciţiului N+1, se estimeazã cã durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiţii este de 10 ani iar valoarea rezidualã apreciatã din perspective unei posibile vânzãri la sfârşitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. Întreprinderea trece la metoda degresivã de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferentã exerciţiului N+2 este de:

a) 3.000 u.m.;

b) 2.250 u.m.;

c) 3.375 u.m.;

d) 2.625 u.m.;

e) 1.750 u.m.

mie imi da 2000- un corespunde cu nimic—daca aveto voi vreo alta idee

6. Se cunosc urmãtoarele informaţii aferente exerciţiului N:

Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;

Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;

Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;

Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;

Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.

4

TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din exploatare.Raspuns:FNTE se calculeaza in doua moduri :

A)ca diferenta intre incasările şi plătile activitătii de exploatare (metoda directă): FNTE = Încasări din exploatare – Plăti aferente exploatării

B) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele apărute între aparitia fluxurilor financiareşi realizarea lor efectivă în cadrul trezoreriei (metoda indirectă): FNTE = EBE –∆NFRE – Alte ajustări (Productia imobilizată)

Denumire cont

Sold initial Rulaj debitor Rulaj Creditor

Sold Final debit

Sold Final credit

4111 5850 1980 0 7830 0301 1290 1800 0 3090 0691 0 330 0 330 0421 2800 0 2400 0 5200441 120 0 45 0 16570 0 0 77400 0 77400641 0 2400 0 2400 0401 1500 0 2040 0 3540404 780 180 0 0 600665 0 9630 0 9630 0601 0 17970 0 17970 0

Flux net din activitatea de exploatare: Cresc Creantele clientilor 1980

1980 411 = % 4427 316.13707 1663.87

Creste soldul stocurilor 1800 2232 % = 401 2142

301 18004426 342

Cheltuieli impozit profit 330691= 441 330

Personal salarii datorate 3400641=421 3400

Impozit profit 45691 =441 45

Venituri 77400

5

Cheltuieli salarii 2400

Furnizori 2040% =401 2040

4426 325.716xx 1714.29

Furnizori imobilizari 180404 = 5311 180

Cheltuilei diferente curs 963 Celtuieli materii prime +17970

Tva = 4426 -4427 =

Tva deductibila = 342+325.71=667.71Tva colectata =316.13+(VENITURI *19% )=316.13+(77400+19%)=316.13+14706=15022.13Tva colectata mai mare decat tva deductibila rezulta :TVA DE PLATA =15022.13- 667.71=14354.42 RON

Fluxuri de trezorerie relative la activităţile de exploatare (metoda directă)+Încasări generate de relaţiile cu clienţii+încasări care provin din redevenţe, onorarii şi alte venituri-Plăţi în favoarea furnizorilor-Plăţi în favoarea şi în numele personalului-Dobânzi şi dividende plătite*-Plăţi TVA+Alte încasări generate de exploatare-Alte plăţi generate de exploatare-Plăţi privind impozitul asupra beneficiilor**

=Fluxul net de trezorerie din activităţi de exploatare

Prin casa avem 2 operatiui scaderea soldului furnizorului de imobilizari ceea ce inseamna efectuarea unei plati catre acesta si plata integrala a tva-ului

(404+442)3=180+14354.42=14534.42 ron (Flux net trezorerie din exploatare negativ)

7. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plãţi cãtre salariaţi şi în contul acestora 120.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 300.000 (încasate); cheltuieli cu mãrfurile vândute 270.000; plãţi cãtre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit plãtit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizãri 270.000 (încasate); plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizãri 300.000; încasãri din emisiunea de obligaţiuni 70.000; plãţi din rambursãri de credite primite pe termen lung 20.000; încasãri din noi emisiuni de acţiuni 130.000; primirea în leasing financiar a unui mijloc de transport a cãrui valoare justã este de 50.000; lichiditãţi şi echivalente de lichiditãţi la începutul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeazã metoda directã) şi respectiv a lichiditãţilor şi echivalentelor de lichiditãţi la sfârşitul anului?

(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei;

6

(b) -20.000 lei şi respectiv 400.000 lei;

(c) 80.000 lei şi respectiv 550.000 lei;

(d) -390.000 lei şi respectiv 30.000 lei;

(e) 490.000 lei şi respectiv 500.000 lei.

Cont Rulaj debitor Rulaj cerditor Sold debitor Sold creditor

Cheltuieli cu personalul 641

200.000 0 200.000 0

Plati catre salariati 421

120000 0 120.000 0

Venituri vanzare marfa incasate 411

0 300.000 0 300.000

Cheltuieli marfa vanduta 607

270000 0 270000 0

Plati catre furnizori 401

40.000 0 40.000 0

Cheltuieli impozit platit 691

80.000 0 80.000 0

Impozit profit platit 441

60.000 0 60.000 0

venituri cesiune imobilizari incasare 462

0 270.000 0 270.000

Plati catre furnizori imobilizari

40.000 0 40.000 0

Cheltuieli cesiune imobilizari 6**

300.000 0 300.000 0

Incasarile din emisiune obligatiuni 461

0 70.000 0 70.000

Plati de credite 5311,5121

0 20.000 0 20.000

incasari 130.000 0 130.000 0Primirea in leasing mijloc de transport 2133

50000 0 50.000 0

Primirea in leasing mijloc de transport 167

0 50000 0 50.000

Lichiditati existente in sold

10.000 0 10.000 0

7

Fluxul net din activitatea de exploatare = INCASARI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE- PLATI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Flux net :+ Venituri vanzare marfa incasate = 300.000-Plati salariati =120.000-Plati furnizori stocuri =40.000-Impozit pe profit platit =60.000+Venituri incasate cesiune imob. =270.000-Plati furnizori stocuri =40.000+Incasari emisiune obligatiuni =70.000-Plati rambursari credite =20.000+Incasari din emisiunea de actiuni =130.000

Flux net trezoreria din exploatare =490.000

Lichiditatile =Flux net trezoreria din exploatare +Disponibilul existent

Lichiditatile = 490.000+ 10.000 =500.000

Raspuns final :varianta e)

8. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;

(b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

(c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finanţare cu semnul plus;

(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investiţii cu semnul minus;

(e) nu afecteazã fluxul de trezorerie.

Conform IAS 7:

Mişcarea internă a mijloacelor băneşti (deschiderea acreditivului, obţinerea carnetului de cecuri cu limită de sumă, ridicările în numerar de la conturile de decontare, valutar etc.) nu se tratează drept flux al acestora.Dar daca suma este folosita pentru plata unui Furnizor fluxul de trezorerie este influentat in mod negativ.

9. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus;

(b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului;

(c) afecteazã fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus;

(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;

8

(e) se evidenţiazã distinct la sfârşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaţia este aferentã gestiunii trezoreriei.

Conform ias 7

Raportarea fluxurilor de numerar din activitatile de investitii si finantare

Fluxurile de numerar din activitatile de investitii si de finantare trebuie prezentate in cadrul claselor majore de plati si incasari brute in numerar aparute, cu exceptia anumitor fluxuri care sunt prezentate pe o baza neta.

Exemplele includ

         Platile si incasarile in numerar efectuate in numele clientilor, deoarece fluxurile nu reflecta activitatea entitatii, respectiv

o        Acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere ale unei banci

o        Fondurile detinute pentru clienti de catre o societate de investitii

o        Chiriile incasate in numele proprietarilor de proprietati imobiliare si platite acsetora

10. La 31.12.N, societatea M achiziţioneazã 25% din acţiunile societãţii A la costul de 50.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societãţii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziţiei se identificã un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereazã diferenţe temporare impozabile (deoarece valoarea contabilã a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscalã) şi implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.

Fondul comercial rezultat în urma achiziţiei este de:

(a) 17.900 u.m.;

(b) 18.000 u.m.;

(c) 20.000 u.m.;

(d) 30.000 u.m.;

(e) 2.100 u.m.

Fond comecial = Pret achizitie - Capitaluri proprii la data achizitiei

11. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

Sunt pãrţi legate ale unei entitãţi:

(1) o societate asociatã a acesteia;

(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societãţii;

(3) membrii apropiaţi ai familiei oricãrei pãrţi legate;

9

(4) un creditor comercial al entitãţii;

(5) salariaţii entitãţii;

(6) clienţii entitãţii.

(a) 1 + 2 + 3;

(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;

(c) 1 + 3 + 5 + 6;

(d) 5 + 6;

(e) 4 + 5.

12. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) o societate care deţine acţiuni într-o entitate este parte legatã a acesteia;

(b) tranzacţiile cu pãrţile legate fac obiectul publicãrii conform IAS 24 doar dacã sunt oneroase;

(c) compensaţiile acordate salariaţilor care fac obiectul publicãrii conform IAS 24 exclud plãţile pe bazã de acţiuni;

(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare şi operaţionale pentru a obţine beneficii din activitãţile acesteia;

(e) o societate exercitã controlul exclusiv asupra alteia dacã deţine peste 20% din drepturile de vot.

13. Societatea Alfa plãteşte unei societãţi deţinute de unul din directori un comision pentru servicii de consultanţã.

Care este varianta corectã conform IAS 24?

(a) aceastã informaţie poate fi ignoratã;

(b) informaţia ar trebui publicatã în note doar dacã nu s-a realizat în condiţii de piaţã normale;

(c) informaţia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate şi la tranzacţie;

(d) societatea directorului nu este parte legatã;

(e) chiar dacã firma directorului este parte legatã prestarea de servicii nu face obiectul publicãrii.

14. Societatea Alfa achiziţioneazã utilaje de la societatea Beta. Societãţile nu fac parte din acelaşi grup, dar societãţile lor mama au acelaşi acţionar majoritar.

Care este varianta corectã conform IAS 24?

(a) cele douã societãţi nu sunt pãrţi legate pentru cã nu au aceeaşi societate-mamã;

10

(b) cele douã societãţi sunt pãrţi legate pentru cã se aflã sub controlul comun al acţionarului majoritar;

(c) tranzacţia face obiectul publicãrii doar dacã nu s-a realizat în condiţii normale;

(d) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã nu fac obiectul publicãrii conform IAS 24;

(e) achiziţiile de utilaje de la o parte legatã fac obiectul publicãrii doar dacã nu au fost decontate dupã 3 ani.

15. Managerul societãţii M este acţionarul majoritar al societãţii T, client important pentru M.

Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii;

(b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale;

(c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M;

(d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important;

( e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un manager-cheie al acesteia.

16. Societatea A şi societatea B exercitã un control comun asupra societãţii C (societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mãrfuri societãţii B în valoare de 7 mil. lei şi societãţii C în valoare de 6 mil. lei. La sfârşitul exerciţiului societatea A are o creanţã faţã de societatea B în valoare de 6 mil. lei şi faţã de societatea C în valoare de 2 mil. lei.

Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) societatea B este parte legatã a societãţii A;

(b) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor cu societatea B;

(c) societatea A este obligatã sã publice în situaţiile sale financiare detaliile tranzacţiilor cu societãţile B şi C;

(d) societatea C este o parte legatã a societãţii A. Prin urmare, societatea A trebuie sã publice în situaţiile sale financiare cel puţin suma tranzacţiei (de 6 mld. lei), termenii în care aceasta a avut loc şi soldul creanţei faţã de C (de 2 mld. lei);

(e) societãţile B şi C sunt pãrţi legate ale societãţii A.

17. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

(a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;

(b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa;

(c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa;

11

(d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta;

(e) Beta nu este parte legatã a societãţii Alfa.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100 Cheltuieli cu dobânzi 500 Impozit pe profit 1400

2. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobânzi 1000 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 100 u.m., datorii financiare la începutul anului 10000, datorii financiare la sfârşitul anului 11000.

AUDIT

1. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de trezorerie. Posturi de verificat Obiectivul auditului- Toate soldurile conturilor curente şi alelichidităţilor, plăţile şi încasările au fostînregistrate în situaţiile financiareRegistrul de bancă corespunde cu extraselede cont, inclusiv soldurile conturilor de lichiditate5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321++5322+5323+5328+5411+5412+542ExhaustivitateaSoldurile conturilor de lichiditate au fostcorect calculate şi înregistrate, iar sumeleprezentate în situaţiile financiare cuprindinstrumentări tehnice contabileExistenţaProvizioanele au fost corect evaluate pentrutoate soldurile de bancăEvaluarea

12

Toate încasările şi plăţile au fost înregistrateîn perioada contabilă corespunzătoare şi nuau fost încasări sau plăţi fictiveIndependenţaexerciţiilorToate depozitele pe termen scurt, conturilede lichidităţi la vedere respectă principiulentităţii patrimoniale. Împrumuturile petermen scurt reprezintă obligaţii ale unităţiifaţă de creditori la data întocmirii bilanţuluiDrepturi şiobligaţiiSoldurile conturilor curente la bănci au fostcorect prezentate şi evidenţiate în bilanţEvidenţierecorectăAuditul financiar contabilAuditorul trebuie să evalueze riscurile legate de trezorerie; având în vedereobiectivele de audit, urmăreşte:- Clientul poate avea mai multe solduri de bancă şi casă decât în realitatesau conturile prezentate în situaţiile financiare nu sunt reale- În funcţie de interesul unităţii auditate, profitul poate fi majorat saumicşorat. Firma poate avea încasări anticipate sau plăţi restante, astfel încâtsoldurile băncii la sfârşit de an pot arăta o situaţie mai favorabilă decât în realitate.Verificările auditorului pot descoperi unele angajamente şi evenimenteneprevăzute din operaţiunile bancare, din tranzacţii privind gestionarea lichidităţilor.Atenţia auditorului trebuie îndreptată şi asupra riscurilor de fraudă: furturi,conturi bancare fictive, furturi din casă, transferuri în contul personal. Observareadirectă şi controlul asupra accesului la datele din calculator, precum şi sumeleintrate şi transferate.Pentru auditul trezoreriei este necesar un set de documente:- Extrasele de cont bancare- Registrul de casă- Cecurile plătite/asimilate- Procese-verbale ale şedinţelor Consiliului de Administraţie- Lista specimenelor de semnături- Contractele de credit cu băncile sau alte instituţii financiare- Confirmări primite de la bănci- Balanţa de verificareControalele interne efectuate până la bilanţ: testul de detaliu, alte teste cuprivire la modul de păstrare a carnetelor de cecuri, modul de emitere a lor şisemnăturile autorizate. Controlul cecurilor returnate (trebuie verificate dacă audouă semnături autorizate prin compararea lor cu o copie a semnăturilor bancare).Dacă toate operaţiunile sunt computerizate, auditorul selectează o lună cuconturile de lichidităţi, calculează toate încasările şi plăţile şi le compară cutotalurile realizate pe calculator. De asemenea, toate creditele pe termen scurt caredepăşesc limita prestabilită de conducere necesită aprobarea Consiliului deAdministraţie şi se verifică dacă există asemenea semnături. Împrumuturiletrebuie urmărite şi analizate. Cheltuielile cu dobânzile rezultate din aceste împrumuturitrebuie revăzute de directorul economic, inclusiv numerarul curent.Evaluarea soldurilor bancare, inventarierea monetarului, prezentarea exactăa soldurilor conturilor de trezorerie în bilanţ, analiza detaliată a cecurilor emise şiprimite reprezintă pentru auditor teste de audit ce-l conduc la aprecierea în modrezonabil că toate posturile din bilanţ aferente trezoreriei redau o imagine fidelă,

13

clară şi completă a fluxurilor de lichidităţi sau că are îndoieli cu privire laposturile bilanţiere de trezorerie.Auditul financiar contabilAuditorul se asigură că întreprinderea întocmeşte periodic o situaţiecomparativă a soldurilor fiecărui cont de trezorerie din contabilitate cu extraselede cont bancare.Aceste situaţii comparative trebuie verificate cel puţin o dată pe semestru._ Conturi de regularizare şi asimilate: auditorul verifică încorporarea sauneîncorporarea în aceste conturi a conturilor de cheltuieli şi venituri carese referă strict la conţinutul acestora._ Conturile de provizioane: auditorul verifică constituirea acestora pebaza documentelor justificative necesare şi înregistrarea în bilanţ saunote. El se asigură că aceste provizioane sunt bine contabilizate, ţinândcont de riscurile şi pierderile intervenite între data închiderii exerciţiuluişi întocmirea bilanţului sau între data întocmirii bilanţului şi dataverificării acestuia de către auditor.

2. Enumeraţi opt diferenţe între auditul extern şi auditul intern.Diferente intre auditul extern si auditul intern:

Auditul intern Auditul extern

Statutul auditorului entitate independenta juridic prestator de servicii independent din punct de vedere juridic

Beneficiarii auditului conducerea conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii

Obiectivele auditului aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia

certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare

Domeniul de aplicare toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor

functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului

Prevenirea fraudei orice tip de frauda care implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect

orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor

Independenta auditorilor

independenta profesionala, juridica si statutara

independenta profesionala, juridica si statutara

Periodicitatea auditarilor

permanent, conform unui plan anual

intermitent, in momente propice certificarii conturilor

EVALUAREA INTREPRINDERII

1. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000;

14

profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

a) 43.500.000;

b) 18.500.000; c) 28.500.000.

2. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii clientilor?

a) 15 zile;

b) 45 de zile;

c) 30 de zile.

3. Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

– total activ = 425.000 mii lei;

– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

– brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu:

a) 93.000 mii lei;

b) 143.000 mii lei;

c) 118.000 mii lei.

EXPERTIZE CONTABILE

1. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere) Capitolul I “ Introducere” al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: Paragraful de identificare a expertiului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei care cuprinde informatii cu privind : numele si prenumele expertului,domiciliul,nr. carnet expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciara Paragraful de identificare a imprejurarilor si circumstantelor in care a luat nastere litigiul Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului in care s-a efectuat

15

expertiza Paragraful privind identificarea materialului documentar care a stat la baza intocmirii expertizei Paragraful privind identificarea datei initiale pana la care raportul de expertiza trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire

FISCALITATE

1. O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri: - venituri din cotizaţiile membrilor 10.000 lei; - venituri din donaţii 30.000 lei; - venituri în urma realizării unui spectacol 20.000 lei; - venituri din activităţi economice 150.000 lei. Cheltuielile aferente obţinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activităţi neeconomice 40.000 lei şi cheltuieli aferente activităţilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine impozitul pe profit.

2. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă furnizate de un partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit de virat statului.

cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte sunt nedeductibile.

3. O societate comercială a trimis în luna august în delegaţie 5 salariaţi, fiecare câte 5 zile. Diurna acordată a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentând cazarea sunt de 5.000 lei. Să se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile şi care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. 4. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 200X va realiza următoarele venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei; În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli: cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 30.000 lei; cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei; cheltuieli de protocol: 1.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuţiile datorate 22.000 lei; cheltuieli cu diurna pentru deplasările efectuate de salariaţi 8.000 lei (pentru deplasări similare, în cazul unei instituţii publice diurna ar fi fost de 3.000 lei), cheltuieli cu transportul 2.500 lei şi cheltuieli reprezentând cazarea 5.000 lei.

Persoana fizică estimează că la 01 iunie 200X, contractează un împrumut în sumă de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an.

16

Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate datorat în contul impozitului pe venit.

Venit brut = 700 + 5=705 (Ven.din sponsorizari nu se includ in ven.brut (art.48, alin.3, lit.d)Baza de calcul pt.protocol: ven.brut-ch.deduct.(altele decat prot.)= 705-200-120-180=205 => ch.protocol ded.=205 x 2% = 4,1 mil.lei => ch.prot.neded.=10-4,1=5,9 mil.lei

Venit net estimat = ven.brut-ch.deduct.= 705- 200 -120 -180 - 4,1= 200,9 mil.lei => impozit pe venit=200.900.000 x 16% = 32.144.000 lei

Cf. art.82 CF, “platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru” => impozitul platit sub forma de plati anticipate: 32.144.000 lei, adica cate 8.036.000 lei pe fiec.trimestru.

Dar atunci unde intervine cheltuiala cu dobanda? Decat in declaratia speciala depusa in anul urmator pt.anul 2005. (cred)

Ch.cu dobanda: 300.000.000 x 20% x 7/12 = 35.000.000, din care deductibila:300.000.000 x 15% x 7/12 = 26.250.000

=> ven.net realizat = 705-200-120-180-4,1-26,25 = 174.650.000 => impozit datorat=174.650.000 x 16% = 27.944.000

5. Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA:- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.; - Ministerul Sănătăţii; - cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; - S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; - S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite; - S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro.

17