Grupa I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale1. (811) Care sunt lucrarile premergatoare (preliminare) intocmirii situatiilor financiare anuale? a) - intocmirea balantei conturilor inainte de inventariere respectiv ntocmirea balanei de verificare nainte de inventarierea general a patrimoniului b) efectuarea inventarierii generale a patrimoniului i -determinarea plusurilor i minusurilor cantitative -nregistrarea plusurilor i minusurilor cantitative n contabilitate -nregistrarea minusurilor de valoare aferente activelor n contabilitate potrivit principiului prudenei -nregistrarea provizioanelor -nregistrarea amortizarilor -ajustarile pentru deprecieri -diferenele de curs valutar c) delimitarea n timp a veniturilor i cheltuielilor d) nchiderea contului de profit i pierdere, respectiv a veniturilor i cheltuielilor i calculul rezultatului contabil e) calculul rezultatului fiscal i al mpozitului pe profit f) nregistrarea impozitului pe profit i nchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit -determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finantarea pierderilor g) ntocmirea balanei de verificare final Ministerul Finantelor Publice a elaborat Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul nr. 2.861/9 octombrie 2009 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 704/20 octombrie 2009. La data intrarii in vigoare a acestui ordin, respectiv 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, s-a abrogat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, cu modificarile ulterioare. Principalele prevederi ale actului normativ: 1) Cine trebuie sa efectueze inventarierea? - Prevederile acestui ordin se aplica de catre persoanele juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, denumite in continuare entitati. - Persoanele care obtin venituri din activitati independente si sunt obligate potrivit legii, sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla aplica de asemenea, prevederile acestui ordin. - Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pot aplica pe langa prevederile ordinului si reglementari specifice cu privire la organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, emise de institutiile de reglementare, in functie de specificul activitatii. - Entitatile prevazute la lit. a) au obligatia sa emita proceduri proprii privind inventarierea, aprobate de administratorul, ordonatorul de credite sau alta persoana care are obligatia gestionarii entitatii. 2) Cine raspunde pentru organizarea lucrarilor de inventariere? Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului, ordonatorul de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii reprezinta ansamblul 1

operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale fiecarei entitati, precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei entitatii pentru respectivul exercitiu financiar. 3) Cand este obligatoriu sa se efectueze inventarierea? Entitatile au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute, la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, pecum si in urmatoarele situatii: - la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege; - ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri de gestiune, care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere; - ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune; - cu prilejul reorganizarii gestiunilor; - ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora; - in alte cazuri prevazute de lege. 4) Despre raspunderea gestionara Toate elementele de natura activelor trebuie sa fie date in raspunderea gestionara sau in folosinta, dupa caz, salariatilor ori administratorilor entitatii. 5) Data de referinta care se ia in calcul in efectuarea inventarierii Inventarierea anuala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se face de regula , cu ocazia incheierii exrcitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei entitati. La entitatile cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in situatiile financiare anuale intocmite pentru exercitiul financiar respectiv. Entitatile care, potrivit legii contabilitatii, au stabilit exercitiul financiar diferit de anul calendaristic, organizeaza si efectueaza inventarierea anuala astfel incat rezultatele acesteia sa fie cuprinse in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar stabilit. In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, in registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar. 6) Reguli cuprinse in procedura de inventariere * Comisia de inventariere Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa, emisa de catre conducerea unitatii. In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei), modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere utilizata, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a operatiunilor. La entitatile al caror numar de salariati este redus, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. In aceasta situatie raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective. Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre comisia centrala, numita prin decizie scrisa. Comisia centrala de inventariere are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.

2

Comisia centrala de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. * Componenta comisiei Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor conrabile aplicabile. * Externalizarea inventarierii Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se pot efectua atat cu salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare. * Pot participa contabilii la inventariere? Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective, si nici auditorii interni sau statutari . Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit. In conditiile in care entitatile nu au niciun salariat care sa poata efectua operatiunea de inventariere, aceasta se efectueaza de administratori. In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii entitatii trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere. * Arhivarea documentelor Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate in locuri special amenajate (de exemplu: fisete, casete, dulapuri), incuiate si sigilate. Presedintele comisiei de inventariere raspunde de operatiunea de sigilare. * Afisarea programului de inventariere Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii se afiseaza la loc vizibil. * Alte aspecte Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri. 2. (823) O societare comerciala participa cu 51% la constituirea capitalului social al altui agent economic. In acest scop se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele operatii: a) se subscriu si se platesc prin virament 1.000 de actiuni care au valoarea nominala de 50 lei si cea de emisiune, de 60 lei; b) unitatea emitenta ii acorda dividende de 50% pentru primul an, dupa care rascumpara 300 de actiuni la pretul de 62 lei si alte 200 de actiuni la pretul de 49 lei. - subscrierea actiunilor : 1.000 actiuni x 60 lei = 60.000 lei 261 = 5121 60.000 lei - dividende : 50% x 1.000 actiuni x 50 lei = 25.000 lei 461 = 761 25.000 lei - vanzarea a 300 actiuni x 62 lei = 18.600 lei 5121=7641 18.600 lei Si costul de achizitie: 300actiuni x 60 lei =18.000 lei 6641 = 261 18.000 lei - vanzarea a 200 de actiuni x 49 lei = 9.800 lei 5121 = 7641 9.800 lei

3

Si pentru costul de achizitie : 200 actiuni x60 lei = 12.000 lei 6641 = 261 12.000lei 3. (835) Se realizeaza in antrepriza o constructie referitor la care se cunosc urmatoarele elemente: a) avansul acordat antreprenorului 90.000 lei b) executia constructiei se desfasoara pe parcursul a doua perioade de gestiuni, costul total al lucrarilor facturate de antreprenor este de 700.000 lei, exclusiv TVA, valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul primei perioade de gestiune fiind de 300.000 lei, TVA 19%. c) Decontarea sumelor datorate antreprenorului se realizeaza prin virament integral dupa finalizarea si recepria constructiei. Cum se inregisreaza in contabilitate? % = 5121 107.100 lei 232 90.000 lei 4426 17.100 lei - valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul primei perioade : % = 404 357.000 lei 231 300.000 lei 4426 57.000 lei - valoarea lucrarilor facturate la sfarsitul celei de-a doua perioade: % = 404 476.000 lei 231 400.000 lei 4426 76.000 lei - receptia la cost total : 300.000lei + 400.000 lei = 700.000 lei: 212 = 231 700.000 lei - plata furnizorului, cu retinerea avansului: Datoria totala = 357.000 lei +476.000 lei = 833.000 lei 404 = % 833.000 lei 232 90.000 lei 4426 17.100 lei 5121 725.900 lei 4. (863) Se vor reflecta in contabilitate urmatoarele operatii economice specific comercializarii marfurilor cu plata in rate: a) facturarea marfurilor catre cumparator, cunoscandu-se urmatoarele elemente: pretul cu amanuntul,inclusiv TVA, 8.000.000 lei; avansul achitat de cumparator este de 20% din valoarea bunurilor, dobanda cuvenita vanzatorului este de 800.000 lei, TVA aferenta avansului este de 255.456 lei, iar TVA pentru rate este de 1.021.824 lei; b) scaderea din evidenta a marfurilor vandute anterior, cunoscandu-se in plus TVA de 1.277.280 lei si adaosul comercial de 611.156 lei; c) evidentierea veniturilor impozabile corespunzatoare dobanzii, la scadenta acesteia; d) TVA colectata aferenta ratelor devenite scadente. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii? - avansul acordat antreprenorului:

4

- vanzarea marfurilor cu plata in rate : 4111 = % 707 4427 4428 472 - descarcarea gestiunii: % = 371 378 4428 607 - venituri impozabile la scadenta : 472 = 766 -TVA colectata aferenta tuturor ratelor : 4428 = 4427

8.000.000 lei 5.922.720 lei 255.456 lei 1.021.824 lei 800.000 lei 8.000.000 lei 611.156 lei 1.277.280 lei 6.111.564 lei 800.000 lei 1.021.824 lei

5.(886) Dispuneti de datele: profit net 3.000 u.m.; cheltuieli cu amortizarea 900 lei ; pierderi din diferente de curs valutar 300 lei ; venituri din investitii financiare 2.700 lei; stocuri: sold initial 10.000 lei si final 8.000 lei; client: sold initial 6.000 lei si final 4.000 lei; furnizori: sold initial 1.500 lei si final 500 lei; impozit pe profit datorat: sold initial 1.300 lei si final 200 lei; dobanzi incasate legate de exploatare 3.000 lei; dividende platite legate de exploatare aferente anului curent 5.000 lei. Conform IAS 7 Situatiile fluxurilor de trezorerie, calculati fluxul de trezorerie provenit dein exploatare. Rezultat net 3.000 lei + cheltuieli cu amortizarea 900 lei - venituri din investitii financiar 2.700 lei + pierderi din diferentele de curs 300 lei (pierderea din diefrentele de curs rezulta din ajustarea disponibilitatilor in valuta) Rezultatul inainte de variantia necesarului de fond de rulment 1.500 lei + diminuarea stocurilor 2.000 lei + diminuarea creantelor 2.000 lei - diminuarea furnizorilor 1.000 lei - plati de impozit pe profit 1.100 lei + incasari de dobanzi legate de exploatare 3.000 lei - dividende platite legate de exploatare 5.000 lei = FNT din activitatile de exploatare 1.400 lei

5

Grupa I Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati1. (6) Se constituie SC FELIX SA cu un capital initial de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul. Aporturile actionarilor sunt: in natura: un utilzaj 1.600 lei in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat la subscriptie, iar ulterior. a) Subsrierea integrala a capitalului: 456 = 1011 2.000 lei b) inregistrarea varsarii aporturilor: % = 1012 1.900 lei 2131 1.600 lei 5121 300 lei (400x75%=300 lei) c) inregistrarea varsarii capitalului: 1011 = 1012 1.900 lei d) Inregistrarea cheltuielilor de de constituire: 201 = 5121 60 lei Sau direct pe cheltuieli : 6588 = 5121 60 lei 2. (9) In vederea constituirii SC EPY SRL se inregistreaza subscrierea de capital social, astfel: - Pertenerul A subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10.000 $, la cursul de schimb 2.7 lei/$; - Pertenerul B subscrie la capitalul social cu o cota de 10% reprezentand 6.750 lei, prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic; - Partenerul C subscrie 50% din capitalul social astfel: - 30.000 lei in numerar - 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate. Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.73 lei/$. Partenerul A 1.Subscrierea capitalului social: 456 = 1011 10000$ x 2.7 = 27.000 lei

2.Virarea capitalului social la cursul BNR de 2.73 lei 5121 = % 456765

10000$ x 2.73 =

27.300 lei 27.000 lei 300 lei 6

1011

=

1012

27.000 lei

Partenerul B 1.Subscrierea capitalului social: 456 = 1011 212 1011 = = 456 1012 6710 lei 6710 lei 6710 lei

Partenerul C 1.Subscrierea capitalului social: 456 = % 211 = 1011 465 33.750 lei 33.750 lei 3.750 lei 30.000 lei 3. (81) La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect de prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerca castigarea procesului. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri: -Procesul a fost castigat; -Procesul a fost pierdut. Constituirea provizionului in vederea eventualei cheltuieli de 10.000 lei : 6812 = 1511 10.000 lei A.Procesul a fost castigat Societatea carei i s-a imputat prejudiciu va face urmatoarele inregistrari: %6588

=

5121

10.500 lei 10.000 lei 500 lei

635

Provizionul constiutit ramane fara obiect si trebuie anulat: 1511 = 7812 10.000 lei 4. (304) S.C.ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%. - SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

7

- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utiliza cambia in unul din urmatoarele moduri: - A- transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are o obligatie dintr-un raport comercial anterior; - B- sconteaza cambia la banca inainte de scandeta; taxa de scont 14 lei; - C- astreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu trasul prin incasarea in numerar; - D- deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scandenta, banda retinand un comision de 4 lei.

Contabilitatea lui ALFA:1. ALFA se aprovizioneaza de la SC GAMA SA : % = 401 371 4426 714 600 114

2. ALFA vinde catre BETA marfuri in valoare de 600 ron ,TVA 19% 4111 = % 707 4427 714 lei 600 lei 114 lei

3. Tregerea cambiei asupra lui BETA si compensarea cu datoria fata de GAMA 5113 401 Contabilitatea lui GAMA 1.Transmiterea prin gir catre OMEGA a cambiei primate de la ALFA 401 = 5113 714 lei 2.Sconteaza cambia la banca inainte de scadenta (commision 14 lei) % = 5113 714 lei 700 lei 14 lei 3.Pastreaza cambia pana la scadenta (commision 4 lei) 5114 = 5113 714 lei % = 5114 714 lei 710 lei 4 lei = = 4111 5113 714 lei 714 lei

5. (362) S.C AS S.A importa alcool pe care il foloseste la fabricarea de produse proprii, astfel: -valoarea in vama: 2000$ x 3.3 lei/$ = 6 600 lei 8

-taxe vamale 15%= 990 lei -comision vamal 0.5%= 33 lei Total valoare in vama 7 623 lei -Accize 20% x 7 623 lei= 1 524.6 lei -TVA 19% x 9 147.6= 1 524.6 lei Total factura 10 885.64 lei SC AS SA vinde produsele rezultate la intern, astfel: Pret negociat 2000 lei Accize 20%= 400 lei TVA 19%= 456 lei Valoarea marfii achizitionate este: % 371 Vanzarea marfii: 4111 = % 707 4427 2856 lei 2400 lei 456 lei = 7623 lei + 1524.6 lei = 9147.6 lei 401 10885.64 lei 9147.60 lei 1738.04 lei

9

Grupa II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare1. (4) Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca: a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent; b) Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare fiscala; c) Au fost aplicate normele de amortizare prevazute in reglementarile in vigoare. Raspuns: a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent. 2. (51) Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului aupra respectarii clauzelor contractuale? Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz. 3.(67) Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei - Cauze datorate interesului propriu; - Cauze legate de slbirea autocontrolului; -Cauze datorate renunrii la propriile convingeri; -Cauze datorate manifestrilor de familiarism; -Cauze datorate unor misiuni de intimidare. 1. Interesul propriu amenintare la adresa independentei. Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cand un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un imprumut sau o garantie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute in contractul de audit). 2.Slabirea autocontrolului amenintare la adresa independentei. Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine).

10

3.Renuntarea la convingeri amenintare la adresa independentei. Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Este cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. 4.Manifestari de familiarism amenintare la adresa independentei. Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere in intreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului). 5.Actiuni de intimidare amenintare la adresa independentei. Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

4.(81) Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania. Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune. Introducere 8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe. 8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante. Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit. 8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente: 11

a. - o relatie intre trei parti implicand: b. i. un profesionist contabil ii. o parte responsabila; si iii. un utilizator anume precizat. c. - un obiectiv d. - criterii adecvate e. modalitatea de realizare; si f. - o concluzie. Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific. 8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare). Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind: - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare) - atestari si raportari directe - raportari interne si externe - sectorul privat sau public. 8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din: - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta); - Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane). 8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii. Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-audit)cuprind: - proceduri convenite; - compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare; - pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala;

12

- consultanta privind managementul; - alte servicii de consultanta. 8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei. Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate. Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei. In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant. Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit. Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului. Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei. PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI 1. Integritate si obiectivitate 1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese. 1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional. 1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori: 13

a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil. c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea. d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza. Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea Rezolvarea conflictelor de etica 2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie din partea celor interesati. 2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:

Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot da nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6 urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil. Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice. Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care ii sunt impuse. Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.

2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii 14

contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este seful compartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de administratie, sau Adunarea generala (dupa caz). Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei. Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (intreprinderi).

2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor. 2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina. Asocierea 2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatii profesionale, potrivit prevederilor legale. Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de asociatii, conform legislatiei in vigoare. 2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o luna de la data constituirii: - o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand numele, prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al statutului; - in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul precedent; - declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada de primire. 2.9. Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit: - atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 65/1994; - drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale recunoscute de Corp, care rezulta din reglementarile legale si din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod.

15

De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si aplicare. 2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie, care nu sunt profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii acestora sa isi mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea Standardelor internationale de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente. Sectiunea 3. Competenta profesionala Competenta profesionala 3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sau experienta pe care nu le poseda. 3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate. a. Dobandirea competentei profesionale Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si examinare privind teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal de urmat pentru un profesionist contabil. b. Mentinerea competentei profesionale (i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusiv reglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante. (ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international. Sectiunea 4. Confidentialitatea Confidentialitatea 4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul activitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron. 4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui asemenea informatii. 4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii. 4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, ca un profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de 16

serviciu profesionale sa nu foloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti. 4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau ale angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demn de incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare. 4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate si sa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele profesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de misiune. 4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si deci cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu. 4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fi dezvaluita informatia confidentiala: a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvalui o informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese ar putea fi afectate. b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prin lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt: i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si ii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite. c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui: i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei sectiuni; ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare; iii. pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional; iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale unui organism cu atributii de reglementare 4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte:

17

daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipul de evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul; ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor la aceasta; daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a facut o dezvaluire si consecintele ce decurg din aceasta. In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta un consilier juridic si/sau o organizatie profesionala.

18

Grupa II Categoria IV Evaluarea intreprinderii1.(12) Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi care prezinta urmatorul bilant economic : imobilizari 60.000 ; capital social 70.000 ; obligatii 640.00 ; creante 400.000 ; stocuri 300.000 ; diferente de reevaluare 50.000 ; profit 10.000 ; rezerve 10.000 ; disponibilitati 20.000 ; a) 140.000 ; b) 150.000 ; c) 780.000 ; Raspuns : a) Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 = 140.000 Sau = 70.000+50.000+10.000+10.000 = 140.000 2.(128) Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a intreprinderii A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. 3.(149) Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia? Goodwill este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se 19

obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.

Grupa II Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi1. (33) Sa presupunem ca exista trei societati, A, B si C, care vor fuziona prin absorbtia societatilor B si C de catre societatea A. K= 1.000/50.000 x 100= 2% reprezinta rezerve de 1.000 lei Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel: B- 3.000 x 2% = 60 lei-prima de fuziune C- 1.000 x 2% = 20 lei- prima de fuziune 3.000 x 2% = 60 lei - prima de fuziune 1.000 x 2% = 20 lei - prima de fuziune total 4.000 lei x 2% = 80 lei - prima de fuziune majorarea capitalului social la societatea A 456 = % 1012 1042 4.000 3920 80

2.(39) SC ALPHA SA absorbanta a SC BETA SA, preia in fuziune, activul acesteia constand din cladiri 10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala de 14/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social. - preluarea activului SC Beta SA % = 456 15.000 212 10.000 5121 50.000 -emiterea a 1.000 de actiuni la 14 lei valoarea nominala 456 = % 15.000 1011 14.000 1042 1.000 -incorporarea primelor de fuziune in capitalul social 1042 = 1012 1.000

20

Grupa II Categoria X Organizarea auditului intern al intreprinderii1.(19) Elaborare politici si proceduri contabile. Studio de caz: societatea de comert. Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este nregistrat n Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma organizatoricojuridic a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare). Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de conductorul ntreprinderii. Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor. Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: - metoda casrii liniare; - metoda proporional volumului produselor (serviciilor); - metoda soldului degresiv; - metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mrfuri i materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu ponderat.

21

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale. Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua nregistrrii de stat. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de gestiune principiul permanenei. Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate. Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza conveniilor fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot s nu fie publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de contabilitate n baza conveniilor care difer de cele prevzute de standardul menionat, atare convenii, mpreun cu cauzele aplicrii acestora i evaluarea lor n expresie valoric, trebuie s fie dezvluite detaliat n rapoartele financiare. Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul perioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ la rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare.

STUDIU DE CAZ: SC DAFORA SA (1) Conversia tranzaciilor n moned strin Tranzaciile Societii in moned strin sunt inregistrate la cursurile de schimb comunicate de Banca Naional a Romaniei (BNR) pentru data tranzaciilor. Soldurile in moned strin sunt convertite in lei la cursurile de schimb comunicate de BNR pentru data bilanului 31.12.2008 (1 Euro = 3.9852 Lei, 1 USD= 2.8342 Lei). Catigurile i pierderile rezultate din decontarea tranzaciilor intr22

o moned strin i dinconversia activelor i datoriilor monetare exprimate in moned strin sunt recunoscute in contul de profiti pierdere, in cadrul rezultatului financiar. (2) Imobilizri necorporale Licente soft pentru calculator amortizabile conform legii.Cheltuielile care permit imobilizrilor necorporale s genereze beneficii economice viitoare peste performana prevzut iniial sunt adugate la costul original al acestora. Aceste cheltuieli sunt capitalizate ca imobilizri necorporale dac nu sunt parte integrant a imobilizrilor corporale. (3) Imobilizri corporale a) Cost Imobilizrile corporale sunt evaluate iniial la cost de achiziie.Intreinerea i reparaiile imobilizrilor corporale se trec pe cheltuieli atunci cand apar, iar imbuntirile semnificative aduse imobilizrilor corporale, care cresc valoarea sau durata de via a acestora, sau care mresc semnificativ capacitatea de generare a unor beneficii economice de ctre acestea, sunt capitalizate. Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar, inclusiv uneltele, sunt trecute pe cheltuieli in momentul achiziionrii i nu sunt incluse in valoarea contabil a imobilizrilor corporale. b) Amortizare Amortizarea se calculeaz la valoarea costului de achiziie sau reevaluat, folosindu-se metoda liniar de-a lungul duratei utile de via estimat a activelor, dup cum urmeaz: Activ Ani Construcii 25 - 60 Instalaii tehnice i maini 3 18 Alte instalaii, utilaje i mobilier 5 - 18 Terenurile nu se amortizeaz. c) Vnzarea/casarea imobilizrilor corporale Imobilizrile corporale care sunt casate sau vandute sunt eliminate din bilan impreun cu amortizarea cumulat corespunztoare. Orice profit sau pierdere rezultat() dintr-o asemenea operaiune este inclus() in contul de profit i pierdere curent. d) Deprecierea activelor Imobilizrile corporale i alte active pe termen lung sunt revizuite pentru identificarea pierderilor din depreciere ori de cate ori evenimente sau schimbri in circumstane indic faptul c valoarea contabil nu mai poate fi recuperat. Pierderea din depreciere este reprezentat de diferena dintre valoarea contabil i valoarea de inventar. e) Reparatii si modernizri Costurile cu intreinerea i reparaiile mijloacelor fixe sunt inregistrate in rezultatul exercitiului. Modernizrile care cresc valoarea semnificativ, functionalitatea i durata de via util a activelor suntcapitalizate deoarece mresc capacitatea lor de a genera profit in viitor. f) Recunoaterea la data bilanului Ulterior, la recunoasterea in situatiile financiare, imobilizrile corporale sunt inregistrate la valoarea just, conform tratamentului alternativ prevzut de OMFP 1752/2005.Valoare justa reprezint suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunvoie intre pri aflate in cunostint de cauz in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. Ultima evaluare, efectuat la 31.12.2008, a fost realizat prin intermediul unui evaluator autorizat. (4) Imobilizri financiare Imobilizrile financiare detinute de societate cuprind participatii detinute de societti afiliate (peste 50%din drepturile de vot), interese de participatii (20% - 50% din drepturile de vot) si alte titluri ale activittiide portofoliu.Totodat la imobilizri financiare sunt incluse garantiile de bun executie aferente lucrrilor executate,imprumuturi acordate altor entitti din grup, alte imprumuturi si garantii

23

acordate tertilor. La recunoasterea initial imobilizrile financiare sunt inregistrate la valoarea de achizitie sau la valoarea prevzut in contract. In bilant acestea se recunosc la valoarea de intrare mai putin eventualele ajustri de depreciere. In cursul anului 2008 au fost mentinute ajustrile pentru deprecierea participatiilor detinute la societtile DRACULA PARK, ZEMES in suma de 801.102 lei , si au fost constituite ajustari la DAFORA FRACE in valoare total de 1.123.199 lei. (5) Stocuri La recunoaterea iniial stocurile sunt inregistrate la costul de achiziie. In situaiile financiare, stocurile sunt inregistrate la cea mai mic valoare dintre cost i valoarea realizabil net, diferenta dintre valoarea realizabila net i valorile contabile fiind reprezentat de ajustrile pentru deprecierea stocurilor. Materiile prime si materialele, sunt evaluate la cost de achiziie care cuprinde preul de facturare la care se adaug toate cheltuielile ocazionate de aprovizionare (ambalaj, transport, taxe vamale etc.). La descrcarea din gestiune se utilizeaz metoda FIFO (primul intrat primul ieit). Mrfurile, reprezintate in special de stocul de marfa din Sucursala LG, sunt inregistrate la pre de vanzare cu amnuntul, corectat cu valoarea adaosului comercial si a TVA-ului neexigibil. Stocurile reprezentand lucrri n curs de executie si productia finit sunt inregistrate la nivelul costului necesar producerii/realizrii acestora. Costul de lucrrilor sau productiei realizate cuprinde materiile prime si materialele, manopera direct si indirect de productie, precum si regiile corepsunztoare (mai putin cheltuielile generale de administrare si cheltuielile de desfacere). Valoarea lucrrilor finalizate si nefacturate sunt inregistrate ca si creante, in contul 418 Clienti facturide intocmit. La 31.12.2008 societatea a efectuat ajustri pentru deprecierea stocurilor pentru stocurile mai vechi de 1 an, proportional cu vechimea acestora, in sum total de .38.768 lei, soldul deprecierilor la 31.12.2008 fiind de 616.951 lei. (6) Creane comerciale Creanele comerciale sunt inregistrate la valoarea facturat mai puin eventualele ajustri pentru deprecierea acestor creane. Ajustrile pentru deprecierea creanelor comerciale se inregistreaz in cazul in care exist evidene obiective asupra faptului c Societatea nu va fi in msur s colecteze toate sumele la termenele convenite iniial cu partenerii contractuali. La 31.12.2008 Societea a mentinut ajustrile pentru creante incerte (litigioase) sau cu vechimi mai mare de 1 (unu) an in valoare total de 155.352. lei. Creanele considerate cu anse minime de incasare sunt scoase din bilan, conform deciziei Consilului de Administraie, prin inregistrarea pe cheltuieli i urmrirea lor in conturile din afara bilanului. (7) Numerar i echivalente de numerar Numerarul i echivalentele de numerar sunt evideniate in bilan la cost. Pentru situaia fluxului de numerar, numerarul i echivalentele acestuia cuprind numerar in cas, conturi la bnci, avansuri de trezorerie, descoperitul de cont (overdraft). (8) Contabilitatea contractelor de leasing n care Societatea este locatar Contractele de leasing pentru imobilizrile corporale in care Societatea ii asum toate riscurile i beneficiile aferente proprietii sunt clasificate ca i contracte de leasing financiar. Leasing-urile financiare sunt capitalizate la valoarea actualizat estimat a plilor. Fiecare plat este imprit intre elementul de capital i doband pentru a se obine o rat constant a dobanzii pe durata rambursrii. Sumele datorate sunt incluse in datoriile pe termen scurt sau lung. Elementul de doband este trecut in contul de profit i pierdere pe durata contractului. Activele deinute in cadrul contractelor de leasing financiar sunt capitalizate i amortizate pe durata lor de via util. (9) Datorii comerciale Datoriile comerciale sunt inregistrate la valoarea sumelor care urmeaz a fi pltite pentru bunurile sau serviciile primite. (10) Provizioane Provizioanele sunt recunoscute in momentul in care Societatea are o obligaie legal sau implicit

24

generat de un eveniment anterior, cand pentru decontarea obligaiei este probabil s fie necesar o ieire de resurse i cand poate fi fcut o estimare credibil in ceea ce privete valoarea obligaiei. Societatea a constituit in cursul anului 2008 provizioane pentru concediile neefectuate in cursul anului 2008 ce vor fi acordate in cursul anului 2009, garantiile de bun executie acordate clientilor pentru lucrrile executate si alte provizioane in valoare total de 2.376.888 lei., soldul provizioanelo fiind de 1.740.349 lei (11)Recunoaterea veniturilor Veniturile se refer la bunurile vandute i la serviciile furnizate. Veniturile din vanzrile de bunuri sunt recunoscute in momentul in care Societatea a transferat cumprtorului principalele riscuri i beneficii asociate deinerii bunurilor. Veniturile din dobanzi sunt recunoscute periodic, in mod proporional, pe msura generrii venitului respectiv, pe baza contabilitii de angajamente. Venituri aferente lucrrilor executate sunt recunoascute pe msura executrii lor conform clauzelor prevazute in contract si sunt facturate pe baza situatiilor de lucrri acceptate de beneficiar. (12)Cheltuieli de exploatare Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierderi la data angajarii lor, pe baza de documente si conform principiului conectarii costurilor la venituri. Unele cheltuieli cum ar fi amortizarea imobilizarilor sau cheltuielile in avans se recunosc in contul de profit si pierderi prin alocarea sistematica pe baza principiului enuntat anterior. In Nota nr. 4 sunt prezentate detaliat cheltuielile aferente exploatarii. In cheltuielile totale sunt incluse cheltuielile exploatarii si cheltuielile financiare formate din cheltuielile cu dobanzile, diferentele de curs valutar nefavorabile aferente tranzactiilor si soldurilor si sconturile acordate clientilor. Costurile indatorarii Costurile cu dobanzile aferente tuturor imprumuturilor sunt trecute pe cheltuieli la data scadentei. Dobinzile aferente imprumuturilor obtinute pentru finantarea imobilizarilor sunt capitalizate numai pana la data punerii acestora in functiune, cele ulterioare fiind contabilizate la cheltuielile curente financiare. (13) Impozitare Impozit pe profit curent Societatea inregistreaz impozitul pe profit curent prin aplicarea cotei de 16% la profitul impozabil determinat conform legislaiei romaneti relevante (Codul fiscal cu modificrile si completrile ulterioare). Profitul impozabil se determin prin adugarea la profitul contabil a cheltuielilor nedeductibile si scderea veniturilor neimpozabile. Totodat, profitul impozabil se majoreaz cu elementele similare veniturilor si se diminueaz cu elementele similare cheltuielilor. Din impozitul astfel stabilit se scad creditele fiscale (ex. Cheltuieli de sponsorizare, impozit pe profit pltit pentru activittile derulate in afara trii, etc). Profitul exerciiului curent are urmtoarea componenta:INDICATORUL profit explotare profit/perdere din activitatea financiara profit/pierdere brut impozit pe profit PROFIT/PIERDERE NET REALIZAT 2007 25,514,545.00 -8,885,602.00 16,628,943.00 2,058,943.00 14,570,075.00 REALIZAT 2008 27,710,732.00 -24,915,965.00 2,974,767.00 2,974,767.00

Cheltuielile nedeductibile fiscal sunt in sum de 3359396 lei, din care: amenzi i penaliti 1214266 alte cheltuieli nedeductibile 437147

25

cheltuieli diurna nedeductibila provizioane aferente concediilor neefectuate provizioane depreciere imob fin

31782 504801 1171400

(14)Pensii si alte contributii sociale Pe parcursul exercitiului financiar Societatea face plati catre bugetul Asigurarilor Sociale in contul angajatilor sai, deoarece toti acestia sunt inclusi in sistemul public de pensii.Societatea nu contribuie la nici un alt plan de pensii sau beneficii dupa pensionare si nu are nici un fel de alte obligatii de genul celor mentionate , pentru angajatii sai. In contractul colectiv de munc al societii este prevzut c salariaii Societii primesc cu ocazia pensionrii un premiu raportat la salariu de baz avut in luna anterior pensionarii. Societatea nu a contractat un actuar independent pentru a face o estimare a valorii actualizate a acestui beneficiu promis (respectiv a provizionului necesar), deoarece se consider c nu ar avea un impact semnificativ asupra situatiilor financiare i nu este de justificat de raportul cost / beneficiu obtenabil. (15)Capitaluri proprii Capitalurile proprii, reprezint dreptul acionarilor asupra activelor unei entiti, dup deducerea tuturordatoriilor. In cazul Societii acestea sunt reprezentate din: aporturile de capital, rezervele din reevaluare,rezerve legale, alte rezerve, rezultatul reportat i rezultatul exerciiului financiar. (16) Informatii comparative Societatea prezinta informatii comparative, in ceea ce priveste perioada precedenta, pentru toate sumeleraportate in situatiile financiare.De asemenea, sunt incluse informatii comparative pentru informatiile narative si descriptive atunci candacest lucru este relevant pentru intelegerea situatiilor financiare ale perioadei curente.

26

Grupa III Categoria III Expertize contabile1.(1) Cum se pot clasifica expertizele contabile? Expertizele contabile pot fi clasificate: Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in: a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de procedura penala; alte legi speciale; b. expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in: a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile; b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale; c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale; d. expertize contabile fiscale dispuse sau accepta in rezolvarea litigiilor fiscale; e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de catre clienti 2.(14) Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila? Sediul reglementarilor profesionale privind exp.c. sunt:1.Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR, care stipukeaza ca EC, in exercitarea profesiei, pot efectua ex.c.dispuse de organelle judiciare sau solicitate dw personae f. sau j., cum ar fi:expertise amiabile(la cerere);expertise contabil financiare;arbitraje in cause civile;expertise de gestiune.2.Norma profesionala CECCAR nr.35 privind ex.c., care stipuleaza ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de EC in conditiile legii, fiind inscrise , cu viza la zi, in partea active a Tabloului CECCAR. 3.(26) Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat? Expertul contabil sau contabilul autorizat trebuie s fie i s se manifeste liber fa de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional. Exercitarea profesiei de expert contabil i de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independenei profesiei; expertul contabil i contabilul autorizat nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n nicio alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale. 131. Relaiile experilor contabili, contabililor autorizai i societilor comerciale de profil cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de servicii, semnat de ambele pri. 132. Profesia de expert contabil sau de contabil autorizat poate fi exercitat individual, prin cabinete, sau printr-o societate comercial de profil nfiinat potrivit legii. 133. n exercitarea profesiei experii contabili i contabilii autorizai rspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, dup caz, potrivit legii. 27

134. Pentru onorariile stabilite prin contract ncheiat cu operatorii economici se emit de ctre societile comerciale, la terminarea lucrrilor, facturi sau chitane, potrivit legii. 135. Potrivit legii, obligaia calculrii i vrsrii impozitului aferent sumelor pltite experilor contabili i contabililor autorizai individuali drept onorarii de ctre societi comerciale revine acestora. 136. ncasarea onorariului se va face de executantul lucrrii direct de la beneficiar, n cazul n care acesta este persoan juridic, dup ce s-a reinut impozitul pe venit spre a se vrsa la buget. n cazul n care onorariul se ncaseaz de la o persoan fizic, expertul contabil sau contabilul autorizat este obligat la stabilirea impozitului datorat pentru onorariul ncasat i la depunerea acestuia la organismul autorizat s l ncaseze. 137. Societile comerciale de expertiz contabil i societile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul sau mai muli asociai ori acionari. Acestea execut ntreaga gam de lucrri prevzute de lege, cu respectarea dispoziiilor legale. n cazul n care experii, membri sau colaboratori ai unei societi comerciale de expertiz, sunt solicitai i numii s efectueze expertize judiciare, operaiuni de audit sau mandatul de cenzor, beneficiarii respectivi vor depune ori vor vira costul acestor lucrri, inclusiv TVA, n contul acestei societi. Aceasta este rspunztoare, alturi de membrul sau colaboratorul su, de calitatea lucrrii pe care o vizeaz. n acelai timp, este obligat s rein i s vireze impozitul legal datorat bugetului. 138. Contractele de munc se ncheie n form scris, ntre titularul cabinetului individual, respectiv administratorul societii comerciale de expertiz, i fiecare expert contabil sau contabil autorizat. 139. n aplicarea art. 2 alin. (1), art. 6 i 7 din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat, lucrrile ce se pot executa, fr a fi limitative, de ctre experii contabili n cadrul contractelor de prestri de servicii sunt: a) inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirea situaiilor financiare: - acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, inclusiv n cazul sistemelor informatice; - elaborarea i punerea n aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unitii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune i control prin buget, n baza i cu respectarea normelor generale; b) efectuarea de analize economico-financiare, ca: - analiza structurilor financiare; - analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit; - tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment;

28

- sistem de credit - leasing, factoring etc.; - elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie; - elaborarea de tablouri de utilizri i resurse; - asistena n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii; c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca: - diagnostic financiar - creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare; - audit intern - organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului; - studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare; - audit statutar i certificarea bilanului contabil, cu respectarea reglementrilor specifice; d) efectuarea de evaluri potrivit standardelor internaionale de evaluare, ca: - evaluri de bunuri i active patrimoniale; - evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare, pentru vnzri, succesiuni, partaje, donaii sau la cererea celor interesai; - evaluri de elemente intangibile; e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege, ca: - expertize amiabile (la cerere); - expertize contabil-judiciare; - arbitraje n cauze civile; - expertize de gestiune; f) executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca: - ntocmirea de situaii periodice; - consolidarea conturilor i bilanului; - ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung; g) executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca: - studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal; 29

- participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale; - asisten n probleme de TVA i impozite; - fiscalitate imobiliar; - asisten n aplicarea tarifului vamal; - asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor; - vizarea declaraiilor fiscale anuale ale operatorilor economici; h) efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic, cum ar fi: - organigrame, structuri, definiri de funcii; - legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor; - mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor; - analiza i organizarea fluxului informaional; - alegerea softurilor necesare; - formarea profesional continu; - contribuii la protecia patrimoniului unitii; i) ndeplinirea atribuiilor prevzute n mandatul de cenzor la societile comerciale, conform prevederilor legale; j) ndeplinirea atribuiilor prevzute de lege n procedurile de reorganizare judiciar i faliment, cum ar fi: - efectueaz lucrri cu privire la reflectarea n contabilitate a principalelor operaiuni de fuziune, divizare, dizolvare i lichidarea societilor comerciale, precum i retragerea sau excluderea unor asociai din cadrul societilor comerciale; k) acordarea de asisten de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor comerciale, cum ar fi: - activiti de studiere a pieei i de sondare a opiniei publice; - studii de fezabilitate la nfiinarea ntreprinderilor; - activiti ale holdingurilor; l) efectuarea pentru persoane fizice i juridice a oricrui serviciu profesional care presupune cunotine de contabilitate; 30

m) alte activiti i servicii pentru ntreprinderi cuprinse n clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621, precum i altele stabilite de Biroul permanent al Consiliului superior. 140. n aplicarea art. 2 alin. (3) i art. 10 din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat, lucrrile ce se pot executa de ctre contabilii autorizai n cadrul contractelor de prestri de servicii, individual sau prin societi comerciale de contabilitate, sunt: - inerea contabilitii financiare i de gestiune; - pregtirea lucrrilor pentru ntocmirea situaiilor financiare; - lucrri, declaraii i operaiuni fiscale lunare i trimestriale (altele dect situaiile financiare anuale ale societilor comerciale), lucrri n partid simpl pentru persoane fizice independente i asociaii familiale etc.; - atribuii de cenzor la asociaii de proprietari/locatari, CAR-uri i diferite asociaii, fundaii etc. fr scop patrimonial. Modaliti de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994): Individual (activitate independent, conform art.46, alin.(1) i (3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal); Societi comerciale de expertiz contabil sau contabilitate (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societile comerciale). Societatile de expertiza contabila au: cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului. Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici in societati civile. Membrii Corpului nu pot fi asociati sau acfionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila. Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte. Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de conducere ale Copului. Angajarea raspunderii societailor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre: - conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii; - expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii -

31

4.(30) Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? a. b. c. d. e. f. g. h. i. Sunt abateri disciplinare urmatorele fapte: Comportament necuviincios fa de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului. Absena nemotivat de la ntrunirea AG a filialei sau de la CN. Nerespectarea dispoziiilor Codului privind conduita etic i profesional a EC i CA din romnia referitoare la publicitate. Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional, reglementate prin normele emise de Corp. Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: EC , CA. Nerespectarea obligaiilor de pstrare a sercertului profesional. Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor n scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament. Fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de care aparine, fia pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice rspunderea incub preedintelui consiliul de administraie, sau administratorului dup caz. nclcarea dispoziiilor privind exercitarea profesiei i rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit legii i Regulamentului (art.98). este interzis efectuarea de lucrri pentru entitile unde sunt salariai, sau sunt rude, sau afini pn la gradul IV cu administratorii, sau salariai n afara Corpului, sau activitate comercial. Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesional. Declaraiile neconforme realitii, n relaiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale.

j. k.

32

Grupa III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii1. (11) O intreprindere este caracterizatat de situatia bilantiera descrisa in tabelul de mai jos. Stiind ca imobilizari necorporale in valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale intreprinderii, datorii pe temen scurt in valoare de 400 reprezinta rate scadente in anul curente, iar 10% din creante sunt garantii de buna executie ce vor fi incasate peste 20 de luni, sa se analizeze pozitia financiara a intreprinderii pe baza bilantului contabil si a bilantului financiar si sa se explice diferentele constatate. Indicator Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400

Active imobilizate = 3.800 lei Active circulante = 4.000 lei Datorii = 5.800 lei 7.800-5.800 = 2.000 Active datorii = cap.proprii. Societatea este in echilibru financiar FONDUL DE RULMENT FR = Capitalul propriu + dat.financiare termen lung Imobilizari = 2.000 + 3.000 3.800 = 1200 Daca fondul de rulment este pozitiv si in crestere , situatia este pozitiva deoarece o parte crescanda a nevoilor curente este finantata din resurse permanente Exista urmatoarele situatii : -Creste capitalul propriu datorita cresterii indatorarii prin credite pe termen lung,crescand si cheltuielile financiare pe termen lung (dobanzile) care vor avea ca efect diminuarea rezultatului exercitiului ;sau datorita cresterii capitalurilor proprii avand ca efect o imbunatatire a situatiei. NEVOIA DE FOND DE RULMENT Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatrii).

33

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE NFR = 3.000 2.400 = 600 lei 2. (79) O intreprindere produce anual un numar de 150 000 de produse la un pret unitar de 5 u.m. intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 250 000 u.m., cheltuieli de personal de 200 000 u.m. din care 75% reprezinta salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 40 000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50 000 u.m. si cheltuielile cu dobanzi de 50 000 u.m. Sa se calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice. Analiza punctului critic (pragului de rentabilitate). Analiza punctului critic prevede c consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii indiferent de aceea, se refer ele la costuri sau se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar, trebuie s fie divizate n variabile i constante. Dup coninut, aceast analiz se reduce la determinarea punctului critic (punct de echilibru, prag de rentabilitate). Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. In punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul. La baza analizei corelaiei "cost-volum-profit" st una din ecuaiile de baz ale microeconomiei: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante+Profit Deoarece profitul n punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct: Volumul vnzrilor=Consumuri i cheltuieli variabile+Consumuri i cheltuieli constante sau Preul pentru o unitatexCantitatea unitilor = Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitatexCantitatea unitilor +Consumuri i cheltuieli constante innd cont de aceast ecuaie poate fi determinat punctul critic n uniti de produse: Pragul de rentabilitate (n uniti de produse) =Consumuri i cheltuieli fixe Preul pentru o unitate-Consumuri i cheltuieli variabile pe o unitate a) Pragul de rentabilitate operational - Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000) = 540.000 u.m. Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 = 290.000 Cheltuieli variabile = 250.000 Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1.67 u.m/buc - Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 290.000 / (5 1.67) = 87.087 buc

34

b) Pragul de rentabilitate financiar - Volumul vanzarilor = 250.000 + (200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000) = 590.000 u.m. Cheltuieli fixe = 200.000 + 40.000 + 50.000 + 50.000 = 340.000 Cheltuieli variabile = 250.000 Cheltuieli variabile unitare = 250.000 / 150.000 = 1.67 u.m/buc - Pragul de rentabilitate (in unitati de produse) = 340.000 / (5 1.67) = 102.102 buc

Grupa V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor1.(3) Prezentati cum se determina impozitul pe profit in cazut contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin si venituri din activitatea unui bar de noapte 35

(1) Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i n cazul crora impozitul pe profit datorat pentru activitile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri nregistrate. 2.(21) O societate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui an venituri totale in suma de 700.000 lei si cheltuieli totale in suma de 500.000 lei. Amortizarea fiscala este de 20.000 lei, cheltuieli nedeductibile sunt in suma de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaratiei 101, determinati impozitul pe profit de plata. Venituri totale 700.000 Cheltuieli totale 500.000 Rezultat brut 200.000 Amortizare fiscala 20.000 Profit 180.000 + Cheltuieli nedeductibile 80.000 Total profit impozabil 260.000 Pierdere an precedent 40.000 Profit impozabil 220.000 3.(26) O societate comerciala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati, fiecare cate 5 zile. Diurna acordata a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1.500 lei, iar cheltuielile reprezentand cazarea sunt de 5.000 lei. Sa se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile si care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. Diurna acordata 80leix5 persx5zile = 2000 lei Diurna deductibila pe zi de angajat 13*2,5 = 32,5 lei Diurna totala deductibila 32,5x5 persx5zile = 812.50 lei Diurna nedeductibila 2000 - 812,5 = 1187,5 Cheltuieli deductibile = 1500 + 5000 + 812,5 = 7312,5 Cheltuieli nedeductibile = 1187,5 4.(34) O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1.200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana. Cheltuielile inregistrate sunt: - cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva); - cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile 2.500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2.400 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.

36

Venituri totale 560.000,00 Venituri dividende 1.200,00 Venituri impozabile 558.800,00 Cheltuieli serv prestate 11.000,00 Cheltuieli materii prime,consum 200.000,00 cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa din gestiune, neimputabile 2.500,00 Tva cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa din gestiune, neimputabile 475,00 cheltuieli cu plata personalului 63.500,00 cheltuieli de protocol 2.400,00 cheltuieli cu sponsorizarea in bani 1.200,00 cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000,00 Cheltuieli totale 285.075,00 Cheltuieli totale = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000 +475 = 285.075lei Tva cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa din gestiune, neimputabile=2.500*19%=475 lei Cheltuieli deductibile=11.000+200.000+63.500+2.400=276.900 lei Venituri impozabile=560.000-1.200 lei=558.800 lei Cheltuieli protocol deductibile: (558.800-285.075 +2.400+4.000)x2%= 280.125 leix2%=5.602,50 lei (chelt. protocol deductibile integral) Impozit pe profit=16%(558.800-276.900)=281.900x16%=45.104 lei Iprofit=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK% Cheltuieli cu sponsorizarea: 1. 558.800x3%o=1.676 ,40lei (CA X 3%o= Cheltuieli cu sponsorizarea deductibile) 2. 45.104 leix20%=9.020,80lei (cheltuieli cu sponsorizarea sunt deductibile integral) Calcul impozit profit datorat pe intregul an : Impozit pe profit datorat intregul an=45.104 lei 1.200 lei =43.904 lei

37