RNUUCIILRr. 37 Taxa poştală plătită In numerar conform ordinului

Dir. G-ls P.T.T. Nr. 185.330^46

Î S H 5

/

S Ă P T Ă M Â N A L R E L I Q I 0 5 REDACŢIA ai ADMINISTRAŢIA

C1 u i, Str. Regina Măria Nr. 10

ABONAMENTUL plătit tnalite: pe un an 40 000 Lei, pe 6 luni 20.000 Lei, pe 3 luni 10.000 Lei. Abonamentul de sprijin este dub>u.

- Se poate plăti şi prin cecul nostru poştal Nr. 40.646 —

Apare săptămânal sub îngrijirea unul comitet înregistrată la Tribunalul Cluj sub Nr. 85 «Hn 1938

Autorizaţia de reapariţie Nr. 3.651 din 1946

de Ion Agârbiceanu

E c u n o s c u t ă întâ ln irea Mântui toru lu i c u f emeea sa-m a r i n e a n ă la fântâna lui î a c o b . Sf. E v a n g h e l i e o i s to­r i s e ş t e pe larg . Aic i v o i m s ă n e o p r i m n u m a i asupra c u v i n t e l o r D o m n u l u i spuse f e m e i i : „Dacă ai şti tu c ine e s t e cel ce vorbeşte c u t ine i -a i cere Lui să-ţi dea apă 'vie, d in care bând n u v e i m a i înse toşa n i c i o d a t ă 0 .

Apa v ie , fântâna v e c i n i c ă d e s p r e care vorbeş te M â n ­tui torul , este adevărul a d u s

c u p r i n s î n învăţături le j lu i a tâ t c u privire la art icole le d e credinţă cât şi l a morală, l a tot c e priveşte v ieaţa în desăvârş i re pe pământ şi m â n t u i r e a în vieaţa vec in ică . C ă c i El a z is despre s ine n u n u m a i : „Eu sunt adevărul", c i ş i „Eu sunt calea şi viaţa".

Aceas tă fântână cu apă irie vec in i că se află î n s. E-v a n g h e l i e şi î n toate ce le ­la l t e cărţi a le s. Scripturi a L e g i i nouă, pusă subt paza ş i propovăduirea s. Biserici .

Tot ce este bun , nobi l ş i f rumos , tot ce este drept ş i dreptate, toate a ş e z ă m i n -t e l e de m i l ă şi iubire faţă d e deaproapele , toată î n n o ­bi larea s imţeminte lor o m e ­neş t i , toată adevărata cul tu­ră, aceea a spiritului , — a u Izvorî t ş i i zvorăsc d in a-ceas tă fântână vec in ică .

Daoă s'au îmblânzi t oa­m e n i i ; dacă s'au făcut mai o m e n e ş t i moravuri le; dacă s'au şters robi i le şi iobâ'giile; d a c ă a u ajuns s'au v o r a-j u n g e la biruinţa depl ină drepturi le o m u l u i şi a le po­poarelor; dacă omenirea s $ v a s c h i m b a vreodată într'd s i n g u r ă comunitate , a jun­g â n d o turmă şi u n păstor; d a c ă v o r înceta odată toate războa ie l e şi se va să lăş lu i între o a m e n i „pacea şi bu-

fccntinuare în pagina 4)

Când se na face unirea Bisericilor Mulţi creş in i ortodocşi şi catolici

v i z â n d din Vieaţa Creştină co ' abo -rarea dintre arhiereii şi preoţii ce­lor două biserici româneşti din G uj , in duhul iubirii frsţeşii şi în glasul armonios de unire s'au aşteptat să se proclame îndată unirea. Era Insă O nădejde prea timpurie. In schimb sunt alţii, şi durere chiar şi preoţi şi episcopi care văd unirea atât de departe încât vorbesc de „sute de ani, ba poşte milenii" pentru ca unirea să se poată face. Aceasta apoi este o lipsă de convingere şi de credinţă, o neîncredere în p u ­terea de vieaţa a creştinismului.

Atunci, când se va face unirea bisericilor ?

Unirea se va face atunci când

anglican, luteran, cri calvin, va fi cu adevărat unit cu Hristos aşa cum s'a legat In Si. Botez. Unirea sin­ceră şi neîntreruptă a fiecirui b o ­tezat cu Hristos va aduce in med necesar unirea tuturor botezaţilor intre ei, formând toţi trupul mistic a lui Isus Hristos care unul este precum şi Hristos unui este. Acest trup este Biserica, evident una — „Biserica mea" (Mat. 16 . 18)

Vidi t este că acraslă unitate a Trupului mistic a Iui Hristos ma­nifestată în Biserica de pe pământ presupune — cum foarte nimerit spun Părinţii dela Sibiu în Telegra­ful din 2 M a r t c .unitate de credinţă, unitate sacramentală şl uni ta te de organizare: aceeaş vieaţa furîcă, aceeaş doctrina, aceeaş organizare". Şi iarăşi spune „Telegraful": . a crede Ci unirea e posibilă prin cu­vinte vagi, nebuloase este o e roa re" şi noi adăug im: vădită eroare. U -nirea nu este posibilă decât pe temelia adevărului şi incă cum fo;rte bine spun părinţii dela Sibiu pe „temelia adevărului ortodox" Dar noi ştim cu toţii că Adevărul este Hris tos şi atunci unirea cu Hr i s to s este unirea cu Adevărul însuşi şi cu cel mal O r t o d o x Adevăr, Sin­gurul AdevSr Acest „adevăr o r to­d o x " adici d rep t credincios , nu poate fi îngrădi t în t i m p şi în spa ţiu, nici nu poa te fi pa t r imoniul unui popo r sau cont inent ci acest Adevăr este .catolic1', adică uni­versal , sau dacă vreţi ecumenic şi soborn icesc . De unde u rmează c l Biserica aceea cere posedă Adevă rul t r ebue să fie p? cât de „orlo doxii* sau d r rp t c redinc ioasă ne atât de „catolică" sau universală Dacă creştinii din cele d o u ă bise rici o r todoxă şi catol ică mal stau încă desnăi ţ i ţ i "este evident că nu sunt îndeajuns uniţ i cu Hristos, căci

4 »mmw}

atunci ar fi uniţi şi între ei şi sVr arata ca aparţinători aceleiaşi Bise rici a lui Hristos. Hristos a lăsat o singură Biserică şi fiindcă creştinii nu sunt uniţi cu Hristos şi au făcut o mu ţime de Biserici, care sunt ale lor dar nu sunt Biserica Iui Hristos. Iată dece preoţii care c o ­laborează la ~Vie*ţa Creştini atât ortodocşi cât şi catolici au iscălit un manifest comun de unire pornind dela întrebarea: „Unitute-ai cu Hristos" ?

Dacă vrem să înfăptuim grabnic unire» B i s r i c i r r , să începem a trăi puternic f îgădu nţele sfântului Botez şi atunci nu ne vor trebui tute de ani ca să facem unirea bi­sericilor Este imposibil ca cineva

mm nu dorească unirea, să nu lucreze şi să nu t e jertfească pentru ea, ţ t i r d o aceasta este voinţa cea nai scumpi a St lpânului s i u : „Ca toţi Bă fie una* (lo. 17, 21) O n e işi dă seama de a n g a j a m e n t ! luat la Botez t u b u e să fie un a postcl al unirii tuturor creştinilor întt'o singură Biserică, şi fă-şi dea toată contribuţia, folosind tcate mijloacele pentru realizarea ei. Aci iarăşi trebue să dăm dreptate Pă­rinţilor dela Sibiu că unirea nu se poate face cu mijloace „iezuite" înţelegând ei prin această expresie şiretlic şi vicleşug. Ea se poate ff ce numai cu mijloacele lăsate de Htistos şi aplicate de Bistrica Lui: în primul rând desbrăcarea „ d e î n -vechiiură": de patimi, de minciuna, de trufie şi de tot lucrul diavole c, şi îrr bracarea în Hristos prin ase­mănarea cât mai desăvârşită cu El. La aceasta se adaugă rugăciunea smerită pentru unitatea tuturor ce­lor ce cred în numele lui Hristos. Iar în cele din u r r râ dragostea ne­precupeţită, nefăţăritâşi neţărmurită faţă de toţi cei zidiţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu

Acett suflet rugător, rupt din su­fletul Iui Hristos şi plin de dragos tea Iui este singurul capabil să ne dea „împreunarea credinţei". Sun tem petfect de acord cu pSrfnţii dela Sib'u că „aitudini ech ' voce si chiar ofensatoare" n'au ce ciuta în or era de unire. Când acestea vor dispărea mai ales dintre Preoţ i i ce­lor două Biserici — căci poporu l nu le cunoaş te — atunci un i rea se va r educe la o simplă tnun'are a ierarhiei ce'or d o u ă Biserici r o m a r e ; t i cS suntem una . Să ne ajuie Dumnezeu !

Bunavestire Reavestire J—„Nu cumva ai

mâncat din pomul din care ţl-am spus să nu mănânci ?"

— Femeea pe care mi-ai dat-o să fie cu mine, ea mi-a dat din pom şi eu am mâncat!

— Pentru ce ai făcut acea; ta ? a întrebat-o Domnul Dumnezeu, pe femee.

— Şarpele m-a am?gt*t şi eu am mâncat.

— Voiu înmulţi foarte sufe­rinţele sarcinii tale. Intru dureri vei naşte fii...

Cu trudă să vă hrăniţi din pământ; spini şi pătâmidk

iiifrt

VIEAŢA CREŞTINĂ

tale să mănânci pâine, până te vei întoarce în ţărână...

Intr'adevăr, Reavestire! Insă din nemărginita milă, ia

rădăcina răutăţii omeneşti încol­ţeşte bunătatea dumnezeiască.

Iată / Bunavestire l —„Bucură-te ceeace eşti plină

de dar; Domnul este cu tirîe, binecuvântată eşti tu între femei".

Iar Marla, Floarea Galileii, s'a spăimântat şi cugeta, ce în­chinare poate fl aceasta?

— Nu te teme, Mărie, răci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei naşte fiu şj vel chema numele lui Isus... — o linişteşte îngerul Gavril.

— „Cum va fi aceasta, doar eu nu ştiu de bărbat?"

— Spiritul sfânt se va po-gorî peste tine şl puterea Celui Preaînalt te va umbri., şi sfân­tul ce se va naşte din tine, se va chema fiul lui Dumnezeu.

— Iată eu roaba Domnului: fie mie după cuvântul tău, se învoi Sfânta Măria.

Şarpele a minţit pe strămoşii noştrii, fiindcă era trimisul în­gerului întunecat; Gavril; căpe­tenia îngerilor luminoşi şi-a ţ ;out făgăduinţa, fiindcă era trim V. I Celui ce-şi ţine cuvântul.

Doamne, ajută-mă ca totdeau­na să zic cu Maica Bunei vestiri: Fie mie după cum vrei T u !

Pr. Piof. IO AN MIC LE („Ecouri d!n veşnicie® voi, II)

I El

Paj . 2 V l E A Ţ A CREŞTINA Nr. 3 7

„Din adânc de dalbe dat in i . . . "

Sib acest titlu a apărut un frumos studiu datorit tir. ăfului cmfrate al condeiului Anton Crişan, secretar de redacţie la „V.eaţa Creştină" a escdtntei foii săptămânale a stăruito­rului Pr. Vast le Chindriş, care se face luntre şi pante centru unirea bisericilor române; — •atâta stăruinţă trebuie să is-buteascâ pentracă nu e numai stăruinţa omenească, ci e ru­găciune preoţească pentrvca — „una să fie pe cum şi noi" (sf. Ev. Ioan. c. XVII. v. 11).

Dl Anton Crişan, suflet de­licat de ţăran român din ju­rai Clujului, — secondează cu înţelegere pe şeful său şi scoate din folklorul românesc motive religioase, istorice, dn Colinzi, straşnice argumente pentru u-nitatea noastră culturală-su-fleieascâ, p> care na există cauze' care să o poată dis­truge — decât, poate, nepăsa­rea şi nesimţirea noastră.

Na putem desful îndemna pe tinerii noştri învăţători şt profesori să ajute pe toate căile pe ţăranii noştrii dragi, ca să-şi unească şi preţulască comoara colinzilor, documinte religioase şi istorice de mare importanţă.

lată anele, găsite scrise pe foile unui „Catechism mare":

Colinda are strofe de aces­tea :

Dalbă jupâneasă Mare b o e r e a s â ; Şi ea că mi ş are

% D'o fiică frumoasă, D e frumoasS mare Soaţă 'n lume n'are, Bs , mai are-ş ' , are, D'o rază de soare...!

Şi pe ea mi-o cere Trei inşi din (rei părţ i . . .

Mai vârtos mi-o cere iFiul Francilor

T Ă C E R E „Nimeni nu poate vorii sigur, daeit nu

tace cu piacere". Toma de Kempis U,20,l 1 ).

Toate lucrurile mari îşi au începutul in clipele de linişte, în tăcere Frumosul se creiază în tăcere, adevărul se descoperă în linişte, iar binele nu se poate săvârşi decât în taină. Numai în momente ca acestea te-ar putea lumina un gând mare sau vreo hotărîre fericită. „In tăcere şi linişte sufletul evlavios înain­tează pe calea virtuţii şi pătrunde tainele Scripturii" (T. de Kempis I, 20, 27).

înţelepciunea unor popoare au cristalizat adevărul acesta în cu­vinte mari. Inscripţia elveţiană ne păstrează zicătoarea: „Vorba e de argint, tăcerea e de aur". Thomas Carlyie, unul dintre cei mai, mari gânditori ai lumi şi un mare apostol al tăcerii, scrie: „Vorba e omenească, Tăcerea e dumnezeiască". Iar mai departe: „Albinele nu lucrează decât în întuneric. Cugetarea nu lucrează decât în Tăcere; şi virtutea nu lucrează decât în Taină". Şi are mare dreptate. In clipele de tă­cere şi în deosebi în liniştea plăcută a nopţii se pot făuri idealurile, numai atunci iau naş­tere gândurile alese; şi nil în toiul sgomotelor de afară, a va-

M a i vârtos mi-o cere Fiul de 'mpărat € ă - i mai bun bărbat, . .

şi aşa mai departe... Colinda a fixat-o pe hăt tie

dascălul Dionisie Obregeanu A'onescv, fost învăţăcel sub mai mulţi: sub Moisoni, sub Dambrăvă şi sub Moisi Ilea. Era învăţător în]„ Grădişte"din Peşteana, 1856—1865, (pe lân­gă Haţeg- Sarmisegetuzo).

Studiul d-lui A. Crişan re­tipărit şi în broşurică se reco­mandă dela sine, fiind în plină actualitate — bine venit.

Pr. pens. Dr. ILIE DĂIANU jost protopop ortodox-unit al Ctvjului

Iul ui care te târăşte de multe ori fără rost pe acelaşi drum bătătorit de vremuri şi de oa­meni. Au fost şi sunt oameni despre care stă scris că „noaptea întreagă o petrecuse în studiu şi rugăciune". Cfici: este o vreme da vorbit; dar este şi o vreme când trebue să taci, după cum spune înţelepcinnea lui Solomon. De altfel cauza însăşi a mizeriei şi sărăciei spirituale a veacului prin care trecem este că se vorbeşte prea mult şi se gândeşte prea puţin. A petrece în tăcere este folositor şi pentru acuma şi pentru veşnicie. Sf. Scriptură ne îndeamnă şi ea la tăcere. Vorbind despre una din tapteb bune şi anume despre milostenie, Mântuitorul spune: „să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta" (Matei 6, 3).

Aşa dar nu prin gălăgie şi alarmare se fac lucrurile care ne-ar putea lega cu veşnicia şi cu voinţa Divină; ci dimpotrivă, arma prin care se învinge cu adevărat este arma tăcerii. In tăcere şi prin tăcere sufletul se înalţă către Dumnezeu.

G r f c o r e T o p a n

T a i n a i e r t ă r i i

Fiecare cititor este ru­gat să ne câştige un nou abonai.

Pe un băiat din Tineretul Muncitoresc Creştinesc din Pa­ris, un ortac îl desmânta dela sf. Spovedanie şi încerca să-1 ia în bătaie de joc. El însă nu-şi pieidu curajul, cl zise: „Da, eu mă duc! Şi apoi ? Mă duc pentru trei motive: întâiu pen­tru că-mi place mie; apoi pen­tru că mă priveşte; însfârşit pentrucă nu te priveşte pe tine!"

Bine a lovit cuiul în cap. Mi­nunat!

Cât este de pnţioasii, dacă te gândeşti, taina iertării! Bo­tezul a făcut să între în noi viaţa dumnezeiască. Această vi­aţă dumnezeiască o ucide par­catul de moarte. Dacă după un păcat de moarte n'ar mai fi pu­tinţă de a se împăca cu Dun> nezeu, ce jalnic ar fi! Domnul n'a îngăduit acest lucru; El a întemeiat anume, (după betez, care ne comunică pentru prima dată viaţa Dumnezeiască) taina iertării care ne-o dă de fiecare dată când, din nefericire, no* am fi putut s'o pierdem.*)

Să nu tn'apropiu deci nicio­dată de taina Iertării fără de un sentiment de recunoştinţă şi să

•) Aceasta nu înseamnă că nu trebue sau că nu se poate să te spovedeşti de­cât dacă ai picate de moarte pe conşti­inţă. Păcatele uşoare sunt deajuns pentru a îndreptăţi deslegarea; şi este recoman­dabil de a o cere adesea Pe lângă aceea, mai esle folosul de a putea primi dela duhovnic îid'wnUti potrivite *>

nu permit niciodată ca să fie luată în râs.

Mai întâiu pentru un motiv de reparaţie. Sunt unii cari a-flă o plăcere să huiduie reve­renda. Eu să-i mărturisesc um respect făţiş şi ales.

Pentru ura motiv de credinţă. Preotul este omul harului lui Dumnezeu, omul iertării lui Dumnezeu, omul cuvântului! lui Dumnezeu-; el este cel cara ne comunică viaţa supranaturală, prin boţea; el ne-o restitu* prin deslegare când am pierdut a-ceastâ comoară dumnezeiască; el este cel care a prinait dela Hristos misiunea de a predica Evanghelia îh lume. Nu este oare tot preotul, cel care pre­face pănea şi vinul In trupul şi sângele Iul Hristos ?

Motiv de exemplu, în sfârşit. Trebue să punem iarăşi la loc în viaţa noastră, obicinuinţele creştineşti de altă dată. Nouă tinerilor ni-se cuvine să le pu­nem. Câţi nu vor fi, care vă-zându-ne că salutăm pe preoţi, îşi vor opri pe buzele lor nu­mai insulta care era să isbuc-nească! Câţi nu vor primi prin aceasta o lecţie folosi­toare de respect religios!

Râul Plus S. 1. trad, P,of. V. I. Oprişu

Perspect ive le păc i i

încă de pe acuma se pot clă­di dealuri întregi, din literatura, din articolele, scrise asupra con­solidării păcii. Dacă în multe articole, de care ar depinde o viitoare pace, sunt arătate prin­tre cele mai adevărate, nu-f mal puţin adevărat că unele coride-iuri ajung şi la concluzii ab­surde şi ridicole. Şi este foarte dureros acuma, când după atâ­tea suferinţe cauzate de răsbo-iuî trecut, se mai găsesc şl dea-cela care au timp de a lua peste picior problema păcii.

In general lumea crede că © viitoare pace, ar pretinde ca bază, în mod necesar, libertatea, bazată pe demnitatea de ora Noi credem că nu orişicare li­bertate este bună, în complexuf de perspective a păcii. 5 e afir­mă mai mult, nişte noţiuni ne» clare, în jurul noţiunii de suf­let, tot aşa de vag conturate, dar nimeni n'are curajul, diplo­mat sau ziarist, a preciza mai înamănunt, în ce constă această perspectivă a păcii.

Nu o libertate vagă, neînca-drată într'o normă de conduită, o libertate anarhică. Suntem pe lângă libertatea ce o dă disci­plina spirituală, bazată pe lu­minile creştinismului. Luând vir­tuţile creştine, sfaturile evanghe­lice, ca bază a libertăţii avem o perspectivă sigură a păcii şi poate unica în mod necesar. Ş l pomenind, mai sus de mult trâmbiţata libertate, noi creştinii şl pe lângă noi şi cei binein-tenţionaţi, vom spune eu sf. Au-gustin „iubeşte pe Dtwnnezru şi fă ce-ţi place!"

In cadrele virtuţilor creştine, lumea, dacă vrea în adevăr pa­cea, cu siguranţă că o va găsi-Depinde numai, ca să nu se ferească, cei ce vorbesc de pace* în a preciza sensul adevărat al libertăţii ca o perspectivă ne­cesară a păcii. Şj acest sens» este cel dat de credinţa şi filo­sof ia creştină. Accentuăm, că libertatea creşthaă, nu pretinde» numai cuvinte goale, ci mal mult o trăire practică.

Libertatea creştină, nu este o încătuşare, nu o înlănţuire ar facultăţilor omeneşti, ci din c o n ­tră o cerinţă a unei activităţi^ a unei desfăşurări de energii, pe o cărare creativă. Să ne n-ducem aminte, de ceeace a sjpus Mântuitorul, „de vrei să intri la viaţă, ţine poruncile". Deci acţiune, desfăşurare a energiei creatoare, însă pusă sub liber­tatea disciplinată, conturată de preceptele şl poruncile evanghe­lice.

Este ceeace se cere acum,, într'un grad foarte mare, când vorbim de perspectivele păctf. Bineînţeles dacă omenirea vrea pace durabilă.

Luca Manchi

Nr. 37. VIEAŢA CREŞTINA P.1ÍT

P ă r e r i l i " b e r e

Greu este drumul unirii In coloanele acestei gazete s'a

deschis o rubrică întitulată „ Pă­reri libere", care evident n a angajazâ însăşi gazeta, ci pe cel ce semnează respectivul ar­ticol. Această rubrică până în prezent a fost mai mult susţi­nută de d 1 profesor universitar Giorge Pascu, D Sa î n calitate de „ortodox" militează pentru unirea ortodocşilor cu catolicii, arătând că „singurul punct de deosebire vizibil este Papa" şi că piedecă în calea unirii sunt „prelaţii ortodocşi care nu vor să spue cura t : ne unim cu ' Papa".

Lucru de sine înţeles că a-cest fel de a grăi satisface pe catolici şi pe greco-catolici, dis­place însă mult ortodocşilor, mai ales celor de- bună credinţă, care ar vrea să aducă pe Papa la ortodoxie. Nu se va mira nimeni dacă această atitudine a unui profesor universitar orto­dox a stârnit indignare în su­fletele multor ortodocşi şi chiar presa s'a sesizat da acest lucru, cum facî „Renaşterea" dela Cluj în Nr. din 10 Februarie şi 23 Martie şi „Telegraful" din Sibiu În-Nrul 7-8 din 2 Martiec. U n om care a auzit o vieaţă întregă spunându-se că numai Papa este de Vină că s'a produs rup­tura între cele două Biserici, că imperialismul bisericii ro­mane întruchipat în dorinţa ne­săţioasă de dominare şi supre­maţie a Papei, izvorâtă dintr'un orgoliu neîmblânzit, a sfâşiat cămaşa cea necusută a lui Hris­tos, şi că şi azi Papa şi teolo­gia papală tace imposibilă apro­pierea dintre cele două biserici, fără îndoială că se va sminti citind în Nr. ocazional din 15 Martie 1947 din „Vieaţa Creş-t nă", referitor la unirea cu Papa această ameninţare: „Un lucru trebue să 1 înţeleagă pre­laţii ortodocşi: dacă unirea nu vor face-o ei, vom face o noi credincioşii".

Orice ortodox de bună cre­dinţa educat în duhul ostilităţii faţă de catolici se va simţii jic­nit. Cum în loc ca Papa să-şi recunoască greşeala şi să se re­întoarcă la vechea stare dinainte de 1054, noi ortodocşi să ne plecăm Papei ? Se poate ca din capul unui profesor universitar ortodox s ă iasă atare gândire ? Fără îndoială este vândut iezui­ţilor sau un cumpărat cu bani de papism. Trebue trezit ia re­alitate şi demascat!

Preoţii vor spune : să căutăm pe toate căile şi cu toate mij­loacele să luminăm credincioşii noştri asupra primejdiei papa-latriei şi să arătăm faptele ne­trebnice ale papilor pentru a nu se lăsa poporul dus în ră­

tăcire. Deci la muncă căci pri­mejdia e aproape!

Iată deci că aşa punându-se problema în loc să se facă o-peră de apropiere între fraţi, să seamănă neghină, căci semănă­torul acestei seminţe, Doamne^ abil mai este la învrăjbire şi împărechere.

Cer iertare ilustrului profe­sor universitar dacă îmi iau cutezanţa să spun că problema a fost greşit şi prematur pusă.

Că este prematur pusă se vede din faptul că a stârnit via reacţiune şi nemulţum're. Opera dela „Vieaţa Creştină" este mult mai modestă. E i se mirgineşte să arate nevoia unirii tuturor creştinilor, că unirea este vo ;nţa Mântuitorului şi deci datorinţa dâ căpetenie a creştinului. J u ­decarea în concret a lucrurilor că oare ne un m cu Papa, ori Papa sa fice ortodox, au doară şi ortodocşii şn catolicii trecem la anglicani, la luterani, la calvini s'au la baptişti, ori şi unii şi alţii ne facem nestorieni sau monotiziţi nu mai cădea în sarcina colaboratorilor dela Vie­aţa Creştini, ci este da compe-tinţa viitorului Conciliu Ecume­nic.

Opera noastră este opară de Inainte-meTgaTbrT După noi va veni Hristos şi cu autoritatea sa, printr'un organ competent, va compune lucrurile spre mulţu­mirea tuturor.

Problema este apoi greşit pusă fiindcă un bun cred ;ncios îşi expune cu supunere părerea şi s î roagă de mai marii săi să fie ascultat, dar nu merge dea-dreptul cu ameninţări, care sun­tem siguri că n'au impresionat pe nici un prelat ortodox şi nici cel ce le-a spus n'a fost convins de eficacitatea lor.

Pornind pe drumul unirii să "pornim pa vreme senină şi nu cân i e înorat şi cu atât mai vârtos când tună şi trăsneşte. Drumul acasta este foarte col-ţuros şi fiindcă de mult n'a fost bătătorit au crescut pe el mulţi spini şi mărăcini. Cu multă răbdare, tnţălepciune, dar mai ales cu dragoste şi umi­linţă trebue desfundat, căci alt-mintreli cădem între spini şi ne rănim fără a ne fi ajuns scopul.

Silviu Augustin Prunduş pr. gr,-cita/ic

P r o f . Giorge P a s c u

A T E L I E R U L Ş T E F A N C 0 P 1 L U

Execută după cele mai noui c rea ţ i i : Zugrăve l i şi decoraţi i pent ru bi erici, p recum şi v o ­psi orie fină şi auritor pen t ru iconostase.

Cluj, Str. Neiruzu Nr 13 Vh-h-vis ru Spitalul Ortopedic

Lt articolele D-Iui p-of. Q i o r g e P a ; : u , desore Unificarea biseri­cilor româneşti, publ icate de noi la „Păreri libare", unele gazete prea confesionale dela Sibiu şl Clu j , r ă spund mai mu ' t în 'ocu ind jude ­cat* cu osânda. La ocări le ce ne fac, deşi se aş teaptă un răspuns , îi r u ­g a n să n î ierte că nu ne o c u p ă m cu astfel de lucruri , ci în fruntea acestei gazete Ie a p r o b ă m toate cele scrise bine şi în care sun tem de acord cu ei, i i r la , Păreri li­bare' lăsăm şi în acest nu tn i r , pe r ă spunderea celui Ce subscrie , d i s ­cuţia lucrur i lor cari p i t e unora , sau d i s p ' a ; a ' tora.

R u g i m mai a 'es pe D-l profesor u n ^ e f i i t a r Q i o r g e Pascu să n e ierte că d î data aceasta nu-i p u b ­licări în g i ze t ă nici cuvântu l D-sale d s apărare , întrucât aceasta ar p r o ­voca noui şi zadarnice discuţii din par tea a c e h r a care n 'au înţeles r o s ­ta ! p î n t r u care s'a î n g i d u t în c o ­loanele acestei gase te şi o . Tribună liberă".

In chest iunea unirii Biserici lor , am soco it că şl în foaia no i s t r ă , b iremi persoanelor mai cu autori tate , s l le lăsăm I b e r t a ' e i să-ş ' expr ime idsi ie şi gândur i l e în t r 'o co loană care nu ne angajează g i ze t a ci doar numele c i u l subscris . B i mai mult . Pentruca în rubr ica „părer i lor li­be re" , să ave n liniştea că cele scrise s u i t cât s ; poate mai sincere şi des interésate , a n lăsat să fie publ i ­cate numai ale catolicilor care scriu favorabil pentru or todoxie sau a 'e or to i )x lor care scriu favorabil pent ru catolicism şi ne arată pune tal lor de vedere d u p ă care aces te i biserici se pot uni mai u ; o r , căci

Toţr wmff, ^HUhie i r tOTramim se vor uni, caci t r e b u : să se unească.

Intre sutele de secte şi confesiuni creştine ce sunt astăzi, s ingur între confesiunea catolică şi o r todoxă este apropie rea cea mai mare, pe când î i i r e ace tea şi or icare alta, p răpas ­tia este mare Acestea u n l a d a i e , vor pu tea a t rage la n u r e a uni re şi alte sufkte care mărturisesc pe Hris tos

Cât p r ives ' e pe Dl prof Q i o r g e Pascu vizat cu put inăcuvun^ă de „ T e -IegrafuIRo n â n " d e l a S i b i u ş i . R e n a ş ­te rea" de ' aC lu j , noi nu-1 vom apăra, H d : ă D sa ştie să se apere s i nga r . Ne simţim însă obl igaţ i , pentru cetitorii noştri, să a ră ' ăm că D I Q i o r g e Pascu, profesor Ia U n i ­versi tatea din laşi, este un savant c u n o s : u t în ţară şi în s t răinătate De 45 de ani, de când lucrează în domeniu l şti in 'ei , O-sa a publ icat numeroase ope re de va loare din care men t ion im :

a) 1. Cimiliturile Rymîneşti, studiu fi lologic şi folkloric, în 2 vo lume şi anexă, din care vo lumul ai 2-lea şi anexa au fost publ ica te de Academia Română .

2 Sufixele Romîneşti, p remia tă în manuscr i s de Academia Română cu 5 .00) de lei aur şi apoi publ i ­cată de Academie

3, Istoriea literaturii romîne din secolul XVI.

4 Istoriea literaturii romîne din secolul XVII.

5 Istoriea literaturii romîne din secolul XVIII. în 3 v o ; u m e : I, Crolicării moldoveni şi mun­teni.

ó — II, Viata şi Operele lui Dimitrie Cantemir.

7 — III Epoca lui Clain, Şincai şi Maior.

8. Gligorie Ureaohe şi Miron Conţin,

Q Le<itop:9eţul cel moldove-

naia utiliziîd e Gli^ore U:eaoi şîn legitură cu to%te letopiseţe! molloveieşti f i sJavoneşie.

10 Cilători străini în Moldove şi Muntenia: Garra, Baumt Struwe.

11 . Di itionnaire é'ymologiqyx&$ miïéioroumani, 2 vo lume .

\2. Rim'ànishe Elemente in de Balkansprachen

13 Ba itrăge zur Gas^hicht der ramanischen Philoh gie.

14. L% Philologie r o u m a i n * » ! dani les pays germaniques êé* en France.

b) D-sa a co labora t Ia revis te le* A r h i v a şi Viata Romîneaică dmf;

Iaşi, C o n v o r b i r i literare d'n Bsr-cureşt i , apoi Ia reviste o c c i d e n t * ' ^ de spec ia l i t a t e : Revue de D i a / e t H f tologie romane, Archivnm R<f^i manicum (Rom t), Zaitschrift fût»l^ Namsenforsîhung, Sud-ost For^W; sshungen. Europa Orientale ( R o ^ f § | ma/, P e r i a st'idio e i ' u s o defW latino (Roma) — A fost M'nguru^^' R o m î n care a co labora t Ia v o l u m u l ^ festiv publ icat Ia Barce'oti în a~M n o a r e a unu i mare filolog s p a n î o l J | |

La 1927 D-sa a scos la 'aşi fle»-™ v i s é » Critică ( tr ime-trial , 1 9 2 7 - $ ! tg40) şl Cetatea Moldovei ( s ă p ' - i p t ă m â n ' l ) . K

c) Cu tot războiul pr in care a w ; X trecut, si cu toate greută ţ i le a c t u a l e , ^

JD I Pascu a luc ra t intens 'a o p e n r Ş i m p o r t a n t e : H

1. Brtanica populară, ^ 2. f u r i e s Catolicismului te

Moldova şi Munieniea 3. Probleme de Istoriea Rt*^$

mînilor din seo XII, XIII fi XIV, % 4 Studii de Istoriea ş' Limb»^

lîonYnJlôf'Jîh Transilvania (CfS* 1f ^ e ' i n a Varg-a , A v r a m Iancu; to-ponimie; documente). M

5 Zlatn% (monografie) e tc . . m

R E D \ C T I A 1

„Lanţul Sf. Antoniu" i La dor in ţa mai mul tor credirf-

cioşi , c rede n că e potrivit să l i m ­pezim şi ches t i a . l an ţu lu i Sf. A n ­toniu" . De un t imp încoace s'm înmulţ i t , prin biserici bileţelele, c i ^ . acest aşa numit l a n ţ : pe b ă n c î şi"^ pe la icoane se văd în fiecare zi» p*rcă isvorîte . i n pământ sute d e hârtii prin care se cere scr ierea d e mai mu ' te ori a unei rugăc iun i In c 'ns tea sf ' n t o n i u , sub a m e n b t a r e a de păcat greu şi b 'es tem neier tat în caz de ne împ ' in i r e . Ba unii se m i i folosesc şi de poştă, t r imi ţând Ia adresele cunoscu ţ i i - r scrisori şi cărţi poştale cu pomeni ta r ugăc iune .

La acest val djs scrisori ca re împânzesc oraşele şi satele noas l re , ţ inem să a t ragem atenţ iunea c i t i to­ri lor noştri c i e vorba de o super­stiţie sau credinţă deşartă cum l-se mai zice, i scod ' tă de cine ş t e c e suflet bolnav. Or i de câte ori s e găsesc astfel de b i le ţe 'e pr in b i se ­rici or i se p r i c e s c scrî o r i c u a « t f e l de lucrur i e b ine să fie ivm'c i te ori a runca te în foc.

Creştinii t rebue să aibă o credinţă lumina 'ă şi să nu se lase speriaţi

.ori în rricaM de atari c r e d i i ţ e d e ­şarte şi copilăreşti, căci Bunul Dumnezeu nu vrea pieirea n ' m ă n u l

Citiţi şi răspândiţi pa-

Vieaţa Creştina".

BWK.I ' fi: • ••: -

p . F a l l i l i m i n i t i

furmare din pag. 1)

mii învoirea"; dacă va v e n i § ' M Mă împărăţ ia lu i D u m -

: u 7f u pe pământ , aşa cum ; r< Î i g ă m î n „Tatăl nostru",

— 'onte aces te mar i bunuri .-*•< vieţii omeneş t i a u i z v o ­r a >au v o r i zvor î din „apa

' v v", d in fântâna cea vec i -p.icfl: creşt in ismul , Evanghe-

i/'va D o m n u l u i Isus Hristos. z a d a r n i c azi, — ca şi î n

eu.» sul v r e m i l o r de aproape •£ 'V>i ă mi i de ani — se re-

jpoHă uni i , n u recunosc al{ii, %fl buQurile supreme ale o*-

m e n i r i i p leacă toate din doo-t r m » , din adevărul creştin,— &*vsta este faptul de n e ­zdrunc inat a l istoriei bimi-Ie n .-i re.

Şi reformatorii care n'au şşrezut în Hi i s tos , ori îl nea­g ă a z i , în re formele lor când S ' int ou adevărat folositoare desăvârş ir i i v ieţ i i , p leacă dela adevăruri ş i principii a d u s e în l u m e ş i propovă­du i te oameni lor m a i întâi de I s u s Hristos.

Să ne p u n e m o s ingură ^ î n t r e b a r e : cât v o r trebui F ă

s e me i desăvârşească refor­m e l e sociale , împărţirea drep­tăţii prin dragoste de dea-proapele, până v o m ajunge l a cee ice va constata D o m ­nul I s m s la judecata d in ur­au „Am fost f lămând şi -

mi-aţ i dat să mânânc , î n s e ­tat şi mi-aţi dat de băut, g o l ş i m'aji îmbrăcat, bo lnav şi în închisoare şi m'aji cerce­tat*?, „tot ce aţi făcut unuia din fraţii m e i mai mic i mie mi-aji făcut".

In l u m i n a acestor cuvinte * progresul în r e f o i m e l e so ­

ciale e fără sfârşit, dacă m a i întâi însăş i in ima omu-lăi v a evo lua , se va u m p l e a de tot m a i multă dragoste fajă de deaproapele , se va îmbrăca întru nobleţe şi u -manitate .

Pentrucă ori c ine încearcă o desăvârş ire a vieţ i i Fale sau a deaproapelui e a S o ­cietăţii, a neamuri lor , s c o ­ţând idei din Evanghe l i e şi n u se v a în temeia in acţ iu­nea lu i pe iubire, — n u va reuşi să real izeze n i m i c sta­tornic şi folositor.

N u nu m ai adevărul tre­bu ie să-l l u ă m dela Hristos, ci ş i calea. Iar ca lea pe ca­re a m e r s El este iubirea de oameni , n u ura şi dorinţa de răzbunare. N u m a i ade­vărul ce m e r g e pe calea lui Hristos , dă ca resultat final: v ieata cea desăvârşită. „Eu sunt calea, adevărul şi v ie­ata".

' A s r f i r b l c e a n u

I B p -

3J '

lai.

R â n d u r i d i n t r ' o Sf nite Pirlnte Chindriş,

s c r i s o a r e

jr-

k r t i i r r i ges ul că v l scriu, ca Dn [• cunoscut . Cauza, p e care v â d b ne c i o se rv im î m p r e u n a ; uni rea r redin .c i î -mi d l imboldul sa înd '.esc Şi v l r o g s i bine­voi ţ i a publica in „Vieata C r e ş t i n i " p r e a n odesta mea lucrare , a lă turata . M'aş b cura d a c ă a-ti găs i -o şi D-voas t ra v r e d n i c i să a p a r i , ca • stfei !ă fi adus şi eu o ne în sem­na tă cunt r ibuţ iune d e ap rop ie r e in­t re bisericile noas t re şi aş fi înlă­tu ra t mv:a r o mică pietr icică din calea regăsir i i noastre .

D u m ezeu a voit ca să «mil i tăm ţ i noi. in acest col ţ i şor al gliei s t r ăbune , deja demul t , in campan ia d e tm r funa re a Biserici lor-surori . P r ea Si nţJa S a Dr. I, Hossu, dacă doriţi v 'ar pu tea d i date concre te in a i e . - v â pr ivinţă. D u p ă acest a-pocai ip t ic război , conste la ţ iunea pent ru Unire , a d e v nit r r u t mai favorabi i şi a p r o a p e palpabi la .

Vă i licit pen t ru m . r e a D-Voas­t ră s t rădanie , pr in care a ţi reac­tual iza ' p r o b ' e m a . Ne bucură tot cuvântul Ce apare în presă în pr i ­vinţa apropier i i noas t re Şi ne ru­g ă m Domnulu i , — pr in post şi rugăc iuni — să n» ajute ţ i să ne aducă . Z i u a " în care să ne îmbră ­ţişări: Ifl d ragos tea D c m n u ' u i Hris­tos, într 'o s ingură Biserică.

Vă r o g să nu p î r ă s ? ţ i t ranşeele de luptă . Mobi l l rş ' i pe bar iccde toate forţele v ' i ala Transi lvaniei (căci cauza este mai mul t de a ' c 9 şi seri ţi. discutat», i lrnuriti r r o h ' e -

Kcdjctor responsabil Pr. Vasiîe Chir.driş

m a cu toţi cei chemaţ i , ma l Marii noş t r i Arhiere i , până se va găsi punc tu l de re in tegrare a totalităţii sufletului românesc In fata unu i s ingur Altar al S tăpânulu i şi Iz-bând i to ru lu i nostru Isus Hris tos

A ş a de putin ne desparte . N u numai In aparentă , ci şi in înălţ ime şi in adânc ime sun tem a p r o a p e una . Dacă şi P rea Sfânta Tre ime vrea, oa re de c e să nu se r e d u c i la zero distanta din re credinţe le noas t re ? I

Deci, ca un b r av pur tă tor de s teag, treceţi mereu cu Drape 'u l Domnului Hr is tos şi al Neamulu i in fruntea oştirii tuf l r tu iui r o m i nesc Noi toţi Vâ însoţim Vă ur ­m ă m . Vă înăl ţăm, cu toate puter i le noas t re spir i tuale şi materiale, r â n ă la ziua biruin.ii Domnu l să b i ru iasca pr in lupta ce d u c e ţ i !

Iertaţi ml şi scrisul cam încâlcit, d in care se vede că l 'am scris cu în t rerupere , cum mi-au dat răgaz alte p reocupăr i în serviciul sufe­r in ţe lor omeneşt i , ca unui medic d e spital

Cu permis iunea D v voiu fi fe­ricit ă Vă dau co labora rea mea in viitor pe acest teren

Deoo mda iă Vă tr imit 2C0 de mii Le?, un modes t sprijin pen t ru ga­zetă

Acum, Vâ r eg , primiţi as igurarea stimei ce Vâ datorez, cu respect şi b u n e urăr i .

Reghin 16 Febr . 1947, D. E. N I C O A R A

Guvernul Angliei a hotărât să doneze 500.000 tone de al mente diferite, p e n t r u M c l d o v a înfometată, dm stocuri le armatei br iUnice din italia şi a n u m e : 200 tone cartofi, 100 tone carne conservată , 80 tone l e g u m e cense tva t e . 50 tone ouă în praf, 50 tor.e şocolată şi 20 tone ext ras de carne.

S t a t e l e Unita a'e Amer ic i l r e a u acorda t un împrumut d t 50 mil ioane de dolar i .

Uniunea S o v i e t i c ă ne a acorda t mărfuri pe credit in va 'oa re de 2 5 mil ioane de do 'a r i .

(n c a d r u l a jutoru 'u i amer ican pent ru reg iun i le înfometate din Ro-rrânia a sosit la Cons tan ta un va­po r amer ican , c a r e a a d u s 4 5 ( 0 t c n e raţii şi 25C0 tone fascie.

Din B u ' g a r i a i u roşit 13 v a g o a n e cu a l imente şi In b r ă c i m i n t e pent ru înfometaţi i d in reg u r i l e Incecetate In scut t t imp u r n t a z â să roşească alte v a g o a n e . Colec ta con t inuă în toa tă Bulgar ia .

L a C o n s t a n t a au sosit un v a p r r cu a l imente din Franţa şi l iaPa dest inate pen i ru jVoldova. Acest vapo r mai con ţ i r e 10 tone d e aii mente şi m e d i c a m e n t e din par tea Vaticanului .

Consiliul e u r o p e a n de al menfaţie a ap roba t R o n â n i e i 222 5 0 0 tone d e cereale .

S t a t e l e Unite ne vor tr mite în fiecare luna cantităţi mari de cerea 'e şi a n u m e : pen t ru lunile Februar ie , Mar t ie şi Apri l 54.CC0 tone . T o t In Apri l ie vor sosi In tară 24 .000 tone pen t ru in s lmân tă r i . $

ConsMIul n a ţ ' o n a l al catolici lor d in a m e r i c a a t r imis pen t ru copi i i înfometaţi d in România 500 lăzi cu lapte, 1000 saci cu mălai , 750 saci cu făină şi 90 000 kgr . a l imente.

So lda ţ i i din ga rn izoana P levna din Bulgar ia au renunţa t la felul doi d e mânca re în folosul copii lor r o m â n i .

S i t u a t a din India este tot gravă. T rupe l e engleze au intrat in acţ iune In câ teva oraşe. In curs de trei zile s 'au înregistrat 165 rr.orti şi 450 răniţ i . •

0 m a r e r ă s c o a l ă popula ră s a

p r o d u s In inrula Formosa . In u r m * c iocnir i 'or cu pol.(ia şi a rmata s'a p r o d u s un n u m ă r de 4000 Ce mer ţ i .

0 m i ş c a r e revo lu ţ ionară s'a înre­gistrat în P a r i g u j y . Prefectma p o ­litiei capita 'ei a fost ocupa tă de rebelii civili.

S 'a r u p t negocier i le u n g a r c - c e -hoslovace. ce u rmăreau s c h i n b u l d e minor i tă ţ i .

Autor i tă ţ i l e militare an er icane din G e r m a n i a au arestat pe Ho i thy , fostul regent al Ungarie i .

Un p ro fe so r din Olanda a d e s ­coper i t o substanţă nouă m i i du lce de 4000 de ori d e c t t z; harul, x

Î Pa l e s t ina a fost pusă sub stare de ased u . Autorităţi le e r g t o e au t r imis aici o întărire de 6C0O d e soldaţi cu ordinul de a stârpi miş carea evreiască de rezistentă, cu care in u ' t ima lună t u avut - 8 a i c u r i .

La c o n f e r i n ţ a de la V osc o va mi ­niştrii a l i a j au dat cifrele oficia'e ale prizonieri lor g e r m a n i ce supra ­vieţuiesc şi se află t n c l in afară de grani ţe le G e m aniei. Număru l lor este 3 030 .467 .

In t imp ce i r t r e a g a E u r o p ă sufere de foame, în Statele Uni te rrii d e v a g o a n e de cartofi au fott împrăş ­tiaţi pe c â m p pent ru îngrăşare .

I Din minele de la Brad s'au f u r a 3000 kgr . a u r , de câ re mai mul t t mineri , conc*uşi de câţiva inginer i din conduce rea societăţii-

P o ş t a s'a scumpi t dela 15 r a r f e 1000 Lei o carte poştală , 2500 scri­soarea simpla, 6C0O una r e c o m a n ­dată şi 9000 una expres . La pache te 5000 taxă f.'xi plus câte 2000 Lei Ia kgr. In jud. nelimitrofe. T e l e g r a m a simpla 8C0 Lei cuvântu l şi I6CO u r g e n t . La manda te 25C0 taxă fixă plus taxele pe va loare .

A c e s t N r . apare în tâ rz ia t Ma te ­rialul era cules de mult dar n a iost posibil i tatea de t ipar . Din acest motiv n ' am putu t publ ica preţ ioase ar t ico 'e primite, ci urmează in Nr , vii tor de Paşt i . R u g ă m scuze câ nu s'a publ ica t nici „Poş ta gaze te i " t i alte informaţii ce se aşteptau şi se cădea să apară . Vine rându l la toate .

A v i z In Editura .Vieaţa Creştină*, din broşurile şi cirţile publicate nu mai avem

decât cele notate mai jos, care cu noua scumpete se pot da acum numai la preţul minimal de 2ooo Lei chiar şi acele care au numai 16 pagini.

1. Mântuirea sufletului de Sf. Alfons M. de Ligouri — — <ooo Lei 2 Cu moartea toate se gată „ . . . — — *ooo , 3. Preţul timpului — . . . . — - * 0 0 0 • 4. Căile Domnului de Păr. Viorel Bujore*nu — - - Zooo . 5. Porunca cea mai mare de Păr. L. Pop - — - - 2ooo , 6. Vieata Mariană (cu 4 frumoasa cântări) de P i r . O. Wureşan / o o o . 6 a . Din adânc de dalba datini de A. Crişan — - — - 2ooo „ 6 b. Calendar mic pe 1947 în 16 pag. cu tipic scurt, fazele

lunei şi mersul vremii - - — — — —. ~ Prohodul Mântuitorului cu toa'e stările pe note muzicale Postul, o urmă de luptă creştinească - - — — -Un Sfârt pribeag român de Dr. F. Dăianu - — — â — îndreptar practic pentru examen de conştiinţă - — — Chestionar practic (pentru preoţi) de Dr. S. Chişiu — Viflaimul, dramă religioasă de P. B. Dăncuş - —• — închinătorii la Baal - — - — - — . — —

Rugăciuni pentru toate trpbuinţtle creştinului - — -, Calendare pe anii 1041. 194'', 1944 şi 1915 (transformate pentru anul 1947) fiecare an câte — — — - - l s o o o —

. Din colecţiile de gazetă avem numai puţine pe anii 19-9 şi 1940. Preţul unei colecţii legate simplu este de - — 5o.coo .

Cărţile se expediază numai dacă sunt plătite înainte sau comandate ramburs, adică se plăteşte pachetul la sosire. Deasemenea şi taxa poştală ndicandu-şe de :C ori ca până acum, la preţul cărţilor să ni se trimită, pentru cel mai mic pachet şi zece mii Lei taxa poş ală.

8. 9.

10. 11. 12. ¡3. 14. 15.

16.

3ooo 5ooo 5ooo 8 c c o Boc o 8ooo 8ooo 8ooo ! £ooo

Tipografia „înfrăţirea* Cluj