Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

HRAMURI ALE BISERICILOR SI MANASTIRILOR DIN MOLDOVA

Cu siguranta nu exista un alt loc in lume cum este Bucovina in Nordul Moldovei, Romania, unde un grup

de manastiri pictate ortodoxe cu o asa calitate superioara a frescelor exterioare, asteapta sa fie vazute. Prin

raritatea si frumusetea lor aceste Manastiri Pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.

Bisericile pictate din nordul Moldovei aparțin unor mănăstiri ortodoxe din județul Suceava, construite la

sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea.

Manastirile din nordul Moldovei (cu rosu sunt marcate obiectivele preluate pe lista patrimoniului mondial UNESCO)

Manastirile Putna,Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor si Arbore sunt un manunchi de bijuterii unic in

Europa, ele fiind inscrise de UNESCO in tezaurul artei universale. In secolul al XVI -lea, cand presiunea armatelor

otomane asupra statului moldovean era mexima, iar ungurii incercau, la cererea Papei, catolicizarea romanilor,

artistii locali au gasit cea mai simpla si directa cale de a transmite contemporanilor, dar si peste veacuri,

chintesenta unei traditii milenare.In numai 20 de ani, ei au acoperit zidurile acestor cinci biserici cu o veritabila

"Biblie ilustrata". In anii cand Michelangelo aprecia ca "frescele sunt cele mai dificile si mai indraznete picturi",

zugravii moldoveni au creat opere comparabile cu marile capodopere europene. Mai mult, frescele lor ascund

taine care nici astazi, dupa mai bine de 500 de ani, nu au fost descifrate.

O taina, pe care ar dori sa o afle toti pictorii si chimistii moderni este cea a culorilor care nu au fost

alterate nici de trecerea secolelor si nici de conditiile climaterice aspre.Inspirate din cromatica bucovineana

(albastrul cerului, ruginiul intens, galbenul, ocrul, violetul si cinci nuante de verde) culorile - care au devenit

faimoase in intreaga lume - continua sa ramana un mister.

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

O cronica din vremea lui Stefan cel Mare mentioneaza multimea de butoaie cu tuica de prune trimise,

periodic, zugravilor. Insa ei nu puteau bea atat de mult si nici timp pentru comert cu bautura nu aveau.De aceea,

taina tuicii ajunsese pe santierele lacasului de cult trebuie sa fi fost alta.Exista supozitii, confirmate partial si in

laborator ca delicioasa bautura era folosita la tencuiala peretilor si in amestecul culorilor. O alta taina, comuna

celor cinci monumente este aceea ca personajele biblice sunt imbracate in portul localnicilor si au indeletnicirile

traditionale ale acestora, desi tipicul religios al vremii era foarte sever in privinta respectarii traditiei de sorginte

bizantina.

Manastirea Moldovita

Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa domneasca,

chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce

depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata, dar

acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.

Este stiut faptul ca, anterior ridicarii manastirii, Domnitorul Alexandru cel Bun a inaltat o biserica din

piatra cu hramul Buna Vestire, in jurul careia s-a dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de

Manastirea Moldovita. Din cauza unor ploi puternice, in sec.XVI asezamantul lui Alexandru cel Bun s-a prabusit,

ramanind doar cateva ruine, ce pot fi privite si astazi

Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin stilul picturii si prin

tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de rosul-ocru al

Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate fi mai degraba comparat cu modul de intelegere plastica

al unui grafician, al unui miniaturist, in timp ce la Probota se surprinde expresia unui mantuitor al luminii si umbrei,

la Arbore un colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist si luminist in egala masura. In sfarsit in

ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva particularitati, mai ales in pictura exterioara: Facerea

pe peretele de vest - stalpi si timpane - al pridvorului, extinderea unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile

interioare ale arcadelor pridvorului, lipsa Vietii Sf. Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare

personificare a bisericii, si in acelasi timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

registre de ingeri - nu de serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoarea

simbolica a imaginilor.

Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si istorica: pomelnicul

si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in acelasi timp document istoric datorita

insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-broderii lucrate in secolul al- XV-lea). Printre cele mai

frumoase piese se numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rares. Remarcabil prin proportiile

sale, care-i dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu impletituri de linii si flori marunte

crucifere.

In clisarnita este amenajat muzeul manastirii. Sunt expuse aici pretioase piese e mobilier - un tron

domnesc care a apartinut lui Petru Rares, cu frumoase motive geometrice si vegetale, stilizate geometric, grupate

in lezene pe picioare si in registre pline sau ajurate, pe laturi si pe spatar. Aceasta din urma are in partea

superioara, arcuita, o viguroasa rozeta intr-un chenar cu motivul franghiei rasucite, incadrata in doi mici stalpi

terminati cu capete de bouri. Se pastreaza de aemenea un epitaf brodat in sec XVII si cateva icoane. Alte odoare

sunt raspandite pe la alte manastiri, prin biblioteci si muzee, cum de exemplu, panaghiarul, pastrat la Putna.

Manastirea Sucevita

Construita cu patru secole in urma, din porunca domneasca, ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde

picior de pagan, Manastirea Sucevita, cu zidurile si turnurile sale, cu biserica si sutele de picturi care-i acopera

peretii exteriori, este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. Legenda locului

spune,pentru a motiva misterul unei portiuni de zid lasata nepictata, ca ea a ramas asa din timpul ctitoririi

lacasului, cand schela s-a prabusit, iar zugravul a murit ingropat sub resturile acesteia.

Manastirea Sucevita s-a impus in timp prin grandiosul ansamblu de pictura care reprezinta,dupa spusele

cercetatorului francez Paul Henry "testamentul artei clasice moldovenesti".Ea inseamna momentul de tranzitie de

la arta infloritoare a secolului al XV - lea si al XVI - lea la cea de declin din secolele al XVII -lea si al XVIII -lea.

Impresionanta printre monumentele religioase ale celei de-a doua jumatati a veacului XVI, biserica Manstirii

Sucevita, ale carei fatade au fost imbracate initial in decorul luxos din fresca, reprezinta ultima faza a dezvoltarii

arhitecturii din epoca feudalismului dezvoltat si pe cea a stilului tratitional specific moldovenesc.

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

In complexitatea elementelor sale componente, biserica construita intre 1582 - 1584 ca ctitorie a fratilor Gheorghe

si Ieremia Movila, primul mitropolit, al doilea - domn al Moldovei in perioada 1594 - 1606 - este unul dintre

punctele turistice cele mai vizitate din nordul Molovei.

Ea pastreaza nealterata imaginea gloriei originala a formelor arhitecturale caracteristice din aceea perioada de

timp. Situata intr-o frumoasa zona montana, Sucevita are in vecinatate manastiri si biserici a caror valoare istorica

si arhitecturala este inestimabila, precum Putna, Moldovita, Humor si Dragomirna.

Manastirea se afla la 16 km de orasul Radauti si la 55 km de Campulung Moldovenesc. La Sucevita se mai poate

ajunge astfel :cu trenul pana la Suceava, iar de acolo cu masina.La Suceava exista masini speciale care transporta

turistii la manastire.

Manastirea Voronet

Construita in numai trei luni si jumatate, in 1488, a fost numita de specialisti "Capela Sixtina din nordul

Romaniei". Splendidul "albastru de Voronet", la fel de celebru ca "rosul lui Tizian" si "verdele lui Veronese",

continua sa ramana o enigma. Compozitia culorii, care ii confera o prospetime si stralucire iesita din comun, a fost

pierduta odata cu moartea autorului ei.

Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicata acum mai bine de

cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza exteriorul si interiorul, originalitatea

picturilor si nu in ultimul rind culoarea albastra - atit de albastra - denota genialitatea artistilor moldoveni care cu

un acut simt artistic au facut din Voronet simbolul Moldovei.

Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie: pictura exterioara de la

Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei de albastru, este principalul punct

de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint in realitate cele care cu sensibilitate artistica, artisti zugravi

le-au filtrat din mediul natural. Asa cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii

sfintei biserici. In acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a bisericii.

In plus, in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit sa demonstreze ca si atunci

cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate.

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici construite in perioada domniei

lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla deasupra naosului si acoperis fragmentat, edificul va

primi o mare nota de originalitate prin decoratie. De forma semicirculara, absidele pastreaza elemente decorative

originale: firide alungite si ocnite sub cornise. Doua baze suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi fel.

Elementele de factura gotica sint prezente in ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra care inconjoara usile

de patrundere in lacasul sfant dispuse pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin elemente de decoratie in stil

gotic si renascentist. O bolta semicilindrica transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa

patrunda in aceasta incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in

forma de calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o usa incastrata in

peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii sutin cupola

naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in forma de sfert de sfera, absida altarului se deosebeste de

celelate abside. Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional pe patru

registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal , registrul al doilea cuprinde scena Deisis incadrata de

apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla chinurile.

Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta Evanghelie si

Protoparintii neamului romanesc- avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul Apostol Pavel, iar spre

sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care

cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea

de sud iadul.

Manastirea Humor

La o distanta de 5-6 km de oraselul Gura Humorului, in pitorescul sat Manastirea Humorului, Judetul

Suceava, pe coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este asezata biserica manastirii Humor, una din cele

mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Biserica a fost zidita in anul 1530 de Toader Bubuioga, mare logofat

si membru al divanului Moldovei si, sotia sa, Anastasia. Sfantul locas se inalta la o distanta de vreo 300 de metri de

ruinele unei mai vechi biserici manastiresti a crei constructie a fost realizata inca de pe vremea lui Alexandru cel

Bun (1400-1432).

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

Din punct de vedere al arhitecturii, biserica manastirii Humorului se inscrie fara ezitare in seria

monumentelor specifice lui Petru Rares, adica aduna acele noutati proprii acestei vremi integrate tipului deja efinit

in vremea exceptionalei dezvoltari de sub domnia Sfantului Stefan cel Mare. Astfel pridvorul isi gaseste o frapanta

asemanare cu acela de la Moldovita; boltirea de asemenea, procedeaza din aceleasi principii constructive ca si la

Moldovita, dar solutiile sunt mai simple - am spune mai modeste - asa cum se cuvenea la o ctitorie boiereasca prin

comparatie cu una domneasca. Pana si etajarea camerei mormintelor si amenajarea tainitei in nivelul superior,

comunicand printr-o scara in mel cu gropnita propriu-zisa, este asemanatoare. In mod asemanator

ancadramentele de piatra profilata - usi si ferestre- fac parte din ceasi familie- gotice, contaminate de elemente de

Renastere, dar sunt mai putine si mai rare decat la celelalte doua ctitorii domnesti - Probota si Moldovita. Doar

pictura, desi nu a dispus de celeasi spatii si intinderi, s-a inscris la un nivel tot a tat de spectaculos ca si al celorlalte

doua ctitorii mai sus amintite, daca nu chia chiar depasind intrucitva pe aceea Moldovitei.

Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Aici apare, pentru prima data in

constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere noua la etaj numita tainita, care se suprapune

camerei mormintelor. Din pridvor, se patrunde in pronaos, iar, mai departe, in camera mormintelor si naos. Spre

rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o foarte veche

catapeteasma, exceptionala sculptura in lemn. Ordonanta iconografica, in liniile ei mari, este aceea traditionala,

canonica. Analizele comparative inca nu au ajuns la stadiul sa permita sesizarea tuturor nuantelor de limbaj

simbolic, dar pare ca logofatul Teodor Bubuioc nu ar fi avut nimic special de spus posteritatii, cum de exemplu au

avut Luca Arbore, cel nedreptatit si reabilitat simbolic de nepoate sa, Ana, cu ajutorul zugravului Dragos Coman pe

peretii ctitoriei sale, sau logofatul Tautu, cel care a tinut sa-si afirme culura, gustul si prestigiul, punand sa i se ridice

un paraclis de curte unic prin originalitatea formelor si bogatia podoabei sculptate.

Manastirea Arbore

In anul 1503 Luca Arbore (Portar al Sucevei) isi inalta cu ajutorul domnului sau o biserica in satul ce-i

poarta azi numele. Constructia a fost inceputa in a doua zi a lunii aprilie si a fost terminata in acelasi an, pe 29

august. Biserica poarta placa comemorativa dedicata Sfantului Ioan Botezatorul.

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

In 1523 "in luna lui aprilie, in cetatea Harlaului, Stefan Voda (Stefanita Voda) au taiat pre Arburie

hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie" (Grigore Ureche). Asa a sfarsit Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai

lui Stefan cel Mare, sfetnicul de seama a lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Stefanita Voda. Conceputa si construita

intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, te uimeste prin marea sa stilizare.

Prelungirile zidurilor laterale legate printr-un lat arc semicircular, delimiteaza in exterior, pe fatada apuseana, o

mare nisa, destinata, se pare, lacasului clopotelor. Mesterii lui Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete

netede, au introdus calote in naos si pronaos eliminind semicilindrul initial. Arcadele joase, fara spirale, pantele si

sistemul de arce modovenesti, toate confera bisericii proportii elegante, dovedind o constructie

de o mare valoare. La scurt timp dupa terminarea lucrarilor de la Arbore, la 8 septembrie, aceiasi mesteri au ridicat

si la Reuseni pe locul unde se spune ca a fost taiat capul lui Bogdan Voievod - ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare -

aidoma bisericii de la Arbore. Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii Arbore, la initiativa Anei - sora lui Arbore - mai

precis in anul 1541, se va realiza ansamblul de pictura interioara si exterioara. Ceea ce impresioneaza in mod

deosebit in pictura bisericii este calitatea ei decorativa, coloritul cald si luminos, ritmul si eleganta extrema a

siluetelor. Intreaga pictura emana un aer de sinceritate, fiind unul dintre cele mai laice fenomene din arta

medievala moldovenesca. Autorul principal al picturii - Dragos Coman - din Iasi, nu este un cleric, ci un exponent al

lumii laice. Si iata ca acest lucru se vede prin spontaneitatea picturii, prin transparenta culorii, aidoma unei

acuarele, in constructia siluetelor care au uneori gesturi si atitudini necanonice.

Nu putem sa nu remarcam tema din interiorul bisericii Cavalcada imparatului Constantin zugravita la

vedere, pe peretele de vest al pronaosului, si Marea rugaciune de la abside. Zugravul de la Arbore, ingenios, a mai

adaugat pe fatada de sud o noua Rugaciune. A plasat aceasta rugaciune in dreapta usii spre a face, in mod simbolic

- pandant scenei Asediului pictata in stinga usii. Printre sfintii zugraviti figureaza Ioan cel Nou, iar in fruntea lor, caz

unic in iconografia bizantina, imparatii Constantin si Elena, considerati, dupa cum se stie, inca din veacul al XV-lea,

printre marii protectori ai Moldovei.

MANASTIREA PUTNA

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

Despre Manastirea Putna se stie ca este prima ctitorie a lui Stefan cel Mare. Mai mult, domnitorul a vrut

ca ea sa fie locul de vesnica odihna. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare a dat ctitoriei

sale menirea de necropola domnesca. Prin numeroasele danii facute, Domnitorul Stefan cel Mare si-a aratat

pretuirea fata de biserica. Asa cum a fost consemnat in letopisetele Putna I si Putna II, domnitorul a pus piatra de

temelie in luna iulie 1466. Construirea bisericii a durat trei ani, dar zidurile de incinta nu au fost insa inaltate decit

in 1481. Sfintirea bisericii a fost facuta in anul 1470 pe 8 septembrie. Este foarte posibil ca manastirea sa fi suferit si

unele modificari in 1484, in urma unui incendiu

Putnei i-au fost daruite de catre ctitorul ei o cadelnita din argint, avand o mare valoare aristica, cateva

cruci de mana, printre care una sculptata in lemn de chiparos precum si icoane de o mare frumusete artistica. Fara

indoiala Biserica Manastirii Putna a fost monumentala, mesterii si .zugravii intrecindu-se in iscusinta. Despe

frumusetea sa, pomeneste cronicarul Ion Neculce in scrierile sale. Din fortificatiile manastirii lui Stefan cel Mare

singura ramasita este Turnul tezaurului. Ridicat potrivit pisaniei in anul 1481 si conceput cu doua etaje, avind

deasupra ultimului cat o terasa incinsa cu un parapet crenelat, descoperit, azi poarta un acoperis ascutit. Lumina

partrunde printre ferestrele inguste, decorate cu chenare din piatra cioplita intr-o maniera laica amintind de

goticul tirziu. Turnul intrarii, compus dintr-un parter strabatut de un gang si un etaj boltit prevazut cu metereze

apartine veacurilor XVII-XVIII.

Interiorul bisericii cuprinde cinci incaperi (pridvor, pronaos, incaperea mormintelor, naos si altar) care

apartin, cu siguranta planului original. Cele doua intrari dispuse pe laturile de sud si de nord ale pridvorului fac

posibil accesul in biserica. Un chenar de influenta gotica, deosebit de interesant realizat, sustine usa de la intrarea

in pronaos. Zidurile sale adapostesc mormintul Domnitorului Stefan cel Mare. Frunze de stejar, tulpine indoite ce

alcatuiesc patru medalioane in forma de inima si capul de bour decoreaza lespedea funerara depusa intr-o nisa din

incaperea mormintelor. La Putna au mai fost inmormintate ultima sotie a domitorului - Maria Voichita -, cea de-a

doua sotie - Maria de Mangop - avind o lespede funerara de influenta orientala, precum si cei doi fii ai lui Stefan cel

Mare - Petru si Bogdan.

Actuala cladire se datoreaza veacului al XVII-lea fiind modificata ulterior in 1757 si la inceputul veacului

nostru. Cu toate transformarile aduse, manastirea isi pastreaza neschimbat aspectul de cetate, atit de caracteristic

marilor asezaminte manastiresti moldovenesti.

Sebe Alexandra Larisa Master - Managementul afacerilor in TurismManagementul Turismului Cultural Religios

BIBLIOGRAFIE

1. www.wikipedia.com 2. www.manastirimoldova.romaniaexplorer.com 3. www.moldova.org 4. www.allmoldova.com 5. www.infotravelromania.ro