-4L p a . g i 3 ^ i X^e i 2 ^ 9 F )

O l - g . 5 , ± 7 S e p t . 1 3 3 3

FOAIE SĂPTĂMÂNALA PENTRU POPOR

DIRECTOR: p r . \ ? A 5 I L E CHINDRIŞ

Redacţ a Şi Administraţia Cluj, Str. Chintău!ui Nr. 51

TELEFON : Nr. 3 0 - 65

ABONAMENTE: PE UN AN LEI 100 PE 6 LUNI „ 50 PE 3 LUNI „ 30

In streinătate dublu-In America2 dolari

ÎNREGISTRATĂ LA TRIBUNALUL

CLUJ. SUB NR. 85

începutul durerilor (Matei 24, 8) S e împlinesc Scripturi ie — Au început războaiele biblice (Matei 24,6-7; Apocalips 6,3-4) Judecăţile Domnului lovesc pe locuitorii pământului — Să ne întoarcem la Dumnezeu, măcar în acest ceas din urmă

Răspunzând la întrebarea ucenicilor cu pri­vire la semnul (semnele) venirii Sule (a doua oară) şi al sfârşitului acestui veac, Mân­tuitorul a spus fntre altele: „Veţi auzi de răs-boaie şi veşti de răsboaie; luaţi seama, nu vă speriaţi, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfârşitul. Căci se va ridica popor peste po por şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocurea Ci toate a-cestea sunt început! durerilor (Matei 24 6 8)

Dela răsboiul mondial încoace, am trăit continuu cu fiorii răsboiului în spate. Sfâr­şitul măcelului din 1914-1918, a însemnat doar o pauză de timp, în care neamurile au căutat 8ă-şi refacă din nou armatele şi să*şi per­fecţioneze armele pentru o altă încâerare şi mai grozavă ce avea să urmeze curând

Răsboiul abisinian (un răsboi biblic) a fost) acesta le întrece pe toate rele de până acum începutul. Nu sa sfârşit acela şi a început răsboiul spaniol, apoi cel chino-japonez şi rus şi &cum iată-i încâer&ţi şi pe germeni eu polonii şi cu francezii şi englezii

Toate ţările au mobilizat ai matele şi stau gata. Popoarele stau într'o înfrigurare fără seamăn. Sateleşi oraşele, sunt îndoliate de jalea celor plecaţi. Nu se mai aud cântece vesele şi zâmbetele sau rărit cu totul. Au început vaiurile, jalea şi durerile.

Desigur, răsboaie au mai fost şi „poate" nu va fi acesta cel din urmă- el st emană cu cele cari au mai fost în istoria lumii, dar prin puterea de distrugere a armelor şi bom­belor— ca şi prin hotărârea de a se distruge ţară pe ţară,prin mulţimea oamenilor ce iau parte la el ca şiprin răspândirea ce o poate lua (putând să aprindă toată lumea) răsboiul

Fără îndoială ei este vn răsboi biblic şi face parte din „semnele sfârşitului" proorocite de Mântuitorul Şi aceste „semne" vin, se gră mădesc cu repeziciune, unele peste altele.

Cei mai vârstnici spun că vremile dinain­tea lui 1914, deşi au fost în felul lor necă-jioase, au fost totuşi liniştite şi pacinice Astăzi nervii oemenilor sunt sdruncinaţi de veştile zilnice cari fac să le puie urechile de groază, în aşteptarea lucrurilor tot mai grozave ce au sâ se întâmple

De aproape 20 de ani diplomaţii au tot oâipit o pace beteagă cu tratate şi alianţe de pace. Astăzi, tunul ridică trufaş capul din mormanele tratatelor de pace. pentru a îm­prăştia sfidător, prăpăd şi moarte între lo­cuitorii pământului.

Fireşte, dacă oamenii de stat l'ar fi che­

mat pe Mântuitorul HristoB la mesele verzi, s'ar fi creiat o pace „a Lui" in suflete, pace pe care nu sunt şi nu vor fi în stare nicio­dată tunurile să o poată tulbura (Ioan 1427)

Dar Ei n'au făcut acest lucru. De aceea clădirea păcii ridicată de ei se năruie fără nici o nădejde Sabia răsboiului,mai e şi sa-bia pedepsei pentru păcatele şi fărădelegile pământului. Domnul are o judecată cu locui­torii ţării, pentrtcă nu este adevăr, nu este în­durare, nu este cunoştinţă de Dumnezeu în tară (in lume/ Fiecare jură srâmb şi minte, ucide, fură şi preacurveşte; năpăsiuifşte şi face omo­ruri după omoruri De aceea ţara se va jâli, toţi cei ce o locuiesc vor tânji, împreună cu fiarele câmpului şi păsările ceru ̂ i; chiar şi peştii nării vor peri (Osea 4',3'.

Di, Domnul stă în picioare ca să judece po­poarele. Domnul se ceartă cu neamurile, întră la judecată împotriva oricărei făpturi, şi dă pe cei răi prada săbiei.

Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: lată, nenoro­cirea merge din popor în popor, şi o mare fur­tună se ridică dela marginile pământului Căci cu foc îşi aduce Domnul Ia îndeplinire judecă­ţile şi cu sabia Lui pedepseşte pe oricine. (Isaia 3.13; Ieremia 25,31; Isaia 66,16\

Iubite cetitorule! E ceasul din urmă. În­dreaptă-ţi privirea sus. Mântuitorul Hristos îţi spune încăodată: Vino la Mine. Cine crede în Mine are vieaţă vecinică (toan 6 4 7 ) ,

Ascultă, fratele meu, ascultă şi vino la Isus, la mântuire Vino azi, vino acum până nu e prea târziu.

I. MĂRTURIE

Vino D o a m n e ! D e citeşti în sfânta Carte, şi priveşti apoi prin lume, Vezi că tot ce spune dânsa se'mplineşte de minune. Norodul zace 'n întuneric, atâţib sunt nedreptăţiţi, Mulţi plâng, dar nimeni nu-imângâe mulţi pe nedrept sunt prigoniţi.

Intre popoare este ură, pe-alocurea se răsboiesc, Se 'nşeală oamenii între dânşii şi despre moarte nici gândesc Apoi profeţi stricaţi la minte, profeţi cu ochii de balaur, Avem destui.„şi ei se 'nchină la viţeluşul cel de aur—

De ani de zile-o fiară crudă se 'mpotriveşte Lui Hristos Şi alta parcă se ridică şi urlă foarte fioros— Cu duhul ei, ca şi întâia, ea caută ca să smintească Pe oamenii djn lumea toată şi peste ei să stăpânească,

Ah, Doamne, Doamne, vino iaiăşi de sus din sfântul Tău Sion Cum ai venit cândva în ţara lui Neftali şi Zabulon. Şi toţi câţi zac în întuneric, şi toţi câţi au vreo supărare Să-ţi vadă chipul Tău Isuse, să vadă o lumină mare.

Mai vino bunule Isvse s'audâ hmea glasul Tău, Să se 'nspăimânte toţi aceia ce ştiu sâ facă numai rău. Maj vino şi Te războieşte cu fiarele ce s'au ivit, Mai vino FI le răsplăteşte acelor care Te-au iubiţi

I. TĂRIE

Vremuri grele Naţiunile se află azi îrti'o rrare

strâmtoare şi încurcătură, neştiitd cum să scape din starea aceasta gro­zavă în care au ajuns. Judecăţile Dom­nului se deslănţuie cu pedeapsă asu­pra noastră din pricina picatelor să­vârşite de oameni, precum spune şi proorocul Ieremia cap. 25 v. 29-34 Proorocul Isaia Ia rândul său încap. 17,12-13 ne arată toată zarva po­poarelor de azi, isr proorocul Hagai, vede aşa de minunat zguduirea din timpul nostru (Hagai 2,7).

Doreşte omul pacea şi fericirea, dar ele nu pot veni prin Sta lin, Mussolini sau Hitler, — o rin omul mrritor — ci numai prin Domnul Isus, Stăpânul si împăratul de drept al acestui pă­mânt (Psalm 72,8 Isaia 9,6-7) Sin­gurul căruia i-se cade închina* e.

Cei cari sus-pinali după mântuirea Domnului Isus, îndreptaţi-vă spre

Domnul aşa cum vă arată proorocul Isaia cap. 55,6-10 şi cumsf. apostol Pavel spune în II Corinteni 5,10-21.

Veniţi la Demnul Isus, primiţi prin credinţă iertarea Lui şi veţi fi fericiţi.

V. Crişan — Cluj

înarmarea morală.

Foaia „Dumineca" scrie că astăzi Biblia se tipăreşte în o mie limbi diferite. Şi pe tot globul pământului ea se răspândeşte cu o iuţeală de 60 exemplare pe minut. Adică în fiecare securdă, Cuvântul Domnului ajunge în mâna altui păcătos c?re citindu-1 şi trăirdu-1 se va mântui.

Tu, iubitul meu frate, ai căpătat-o? Secunda întâlnirii tale cu Dumnezeu a sosit? Dacă nu, — atunci nu rraî aştepta. Poate secunda cea din urnă a vieţii tale nu e departe. împacă-te cu Dumnezeu (II Cor. 5,20).

Vrei să te mântuest i? U r m e a z ă - L p e M â n t u i t o r u l ! — C â t e v a c u v i n t e Tn l e g ă t u r ă c u p u r t a r e a C r u c i i

( E v a n g h e l i a z i l e i . — M a r c u 8 , 5 4 - 5 8 ) .

Minunată eşti această Evanghelie! Dacă oamenii, printr'o întâmplare

— s:rie părintele Tr fa undeva — ar perde toate Evangheliile afară de una, mântuirea îniân'ar fi ptr-dută. Evanghelia cu purtarea Crucii, ar fi în stare ea singură să păstre­ze şi să vestească taina mântuirii noastre sufleteşti.

Să cercetăm puţin înţelesul a-cestei evanghelii.

Cine vrea să vină după Mine...

Te-ai întrebat poa e vre-odată iubite cetitor, ce trebue să faci să te mântuesti, sau cu alte cuvinte, cum sâ-1 urmezi pe ^«ntuitorul ? Nu pot să ştiu întru cât ai „rezol Vot" sau nu pentru tine această în trebare, însă un lucu e sigur: în clipa de faţă, tu ori V urmezi pe Dom­nul şi atunci eşti sigur.pe calea cea bună a mântuirii, ori nu-l urmezi pe El şi atunci oricine ai fi şi oricâte vrednicii ai avea, eşti re drumul cel greşit, pe drumul perzării.

Nu te înşela, iubitul meu. Dacă nu-L urmezi ne Mântuitorul, dacă nu trăeşti o vieaţa nouă, de copil al Iui Dumnezeu, dacă nu mergi cu hotărâre pe calea Crucii l ui, purtându-ţi Crucea ta, oricât ai spu­ne că eşti credincios şi-ti place religia eşti departe de adevăr.

Domnul spune : „Cine vrea" Poate şi tu „vrei". Acesta e un .semn bun". Deaceea să nu-ţi dai oiihnă până când n'ai ajuns la îndeplinirea lui.

Să se lepede de sine...

Altădită, un tânăr a venit la Domnul şi 1 a întrebat ce să facă pentruca să moştenească vieaţa de de veci (Luca 18 23). Când Mân­tuitorul i a spus să-şi vândă ave­rile şi să-L urmeze, s'a întors în­tristat acasă Nu s'a îndurat să la­se lumea şi să meargă după Isus.

Mulţi fac la fel şi în ziua de azi Ar vrea să se mântuiască ei, oa­menii, dar când le spui că trebue să se lapede de patimi şi păcate că nu pot merge pe urmele Dom­nului cu ţigara în gură, ori cu s'icla de alcohol în buzunar, sau jucând şi chefuind ori înşelând şi minţind, atunci se întristează spu­nând: asta e prea mult. Cine poate fi fără păcit. Prea mult se cere Doar Dumnezeu a lăsat pe om

să se mai şi bucure nu să tot plân­gă. Ei îşi în.hipue sărmanii că pe calea Domnului îţi tot ninge şi-ţi plouă şi nici o bucur e nu mai are omul când a apucat după Domnui Isus Hristos

uar toţi a c e ş t i a se înşeală CTea Domnniui Hristos, calea

Cr cii e o cale de vieaţa, de mân tuire. Cine a a lat-o cu adevărat şi a apucat pe ea, acela a abat a-devărata vieaţa şi f ucurie Fireşte până nu te laptzi de lume si de tine însuţi de patimile şi plăcerile tale, nu te poţi bucura. Până când stai în două luntri, nu te poţi mişca pe calea mân'uirii Rupe-o cu lumea cu plăcerile şi deşer â ciunile ei, lapădâ-te de tine îns-uţi aruncă-te Ia picioarele Domnului şi vei afla vieaţa, bucuria, pacea, şi slobozenia.

Dar Domnul Hristos mai prune că cine voeşte să meargă după El trebue.

Să-şi ia crucea şi să-L ur­meze

Aici e taina.. Vuiţi îşi fac sem­nul crucii, îl au în casă pe pereţi, şi pe masă, dar ei nu sunt purtători de cruce. Le place s'o aibă, s'o vadă, s'o facă, dar să n'o poarte Ca să nu mai vorbim de nesoco­tiţi! cari o şi înjură. Nici unii nici alţii nu-L cunosc cu adevărat nici pe Domnul Hristos şi nici Jertfa Crucii Lui de pe Golgota. Ei da, îşi împlinesc ei, poate, chiar cu re­gularitate datorinţele lor religioase — pe dinafară — dar ei înşişi nu sunt răstigniţi şi înnoiţi! Şi fără aceasta, ce folos?

Pentru a merge după Domnii trebe mai întâti să-L afli şi să-L iubeşti. Atunci înţelegi că trebue să mergi după El cu sarcina crucii

tale, cu toate greutăţile şi necazu rile tale. Cu crucea ta după crucea l.ui. El eCeldntâi purtător de cruce Când îl vezi cum îndură toate şi cum „s'a făcut ascultător până la moarte" (Filiper i 28) atunci nu vei spune că tu nu poţi să-ţi duci crucea, că sunt prea grele durerile ;i prea mari necazurile tale Ci mai iute vei spune: Ce sunt toate durerile • ele pe lângă ale Tale, o Doamne

Ce este crucea u ea pe lângă a Ta? O nimica toată. Mă căesc în *ac î-i cenuşe (Iov 42 6) că av> fost în stare să mă plâng de crucea suferinţelor şi necazurilor mele. O Doamne, iartă pe robul Tău. Acum văd că nici unul din cei ce Te-au urmat şi Te urmează nu este fără cruce. Nu Doamne nu-mi lua crucea Dă-n i numai harul Tău să merg linişt t pe urmele Tale până ia sfârşit.

Greutatea de-aţi alege crucea

Sunt i răşi alţii cari şi au dus un timp crucea, dar apoi obosesc şi nu se mai gândesc decât să li să uşureze povara crucii, care e nai grea decât a tuturor — zic ei.

Aşa se spune că un credincios după ani de z'le de luptă duhov­nicească, a slăbit cu duhul şi s'a rugat lui Dumnezeu să-i uşureze crucea vieţii, zi:ând: „Au nu p t să ajung eu la împărăţia cerurilor şi la desăvârşirea duhovnicească ducând o cruce mai puţin grea?—

Îngerul Domnului i s'a arătat şi ducându-I într'o odaie mare ce a-vea atârnate de pereţi cruci de di­ferite măti ii, de lemn şi de fier i-a zi- / iată, Dumnezeu ţi-a ascultat rugăciunea, alege-ţi ori ce cruce voeşti fă o duci.,

„Dar mă va erta oare pe mine Dumnezeu, că eu după atât/'a ani

de luptă îmi aleg cea mai mică cruce de lemn ? zise omul. Aturci îngerul îi zise/ dar acea ta este crucea pe care ai dub'o şi până acum şi care o socoteai a fi mai obositoare, pe când toate cekalate cruci sunt mai grele decât a ta

Atunci credinciosul şi-a cunoscut greşala şi s'a rugat Domnului să-1 erte; dându-şi beamă că Domnul nu pune asup a oamenilor sarcini mai grele, mai presus de puterile lor nu ai creştinul trebue să le primească cu supunere şi să se roage să i se dea ajutorul harului.

TJn cuvânt din şcoala crucii Aţi duce crucea însemnează a avea

parte de cea mai mare binecuvân­tare bucurie şi pac . Numai atunci vezi că într'adevăr jugul Domnu ui e bun şi sarcina uşoară (viatei 11,29)

O credincioasă femeie care avea de dus o grea c r u c e de su­ferinţe şi încercări, spunea odaâ despre crucea suferinţelor sale : îmi e grfa crucea . dar în suflet am atâta pace.. Fiecare cuvânt din cartea sfântă, la care alerg mereu, are pentru mine o nespus de mare putere şi dulceaţă.. mă mângăe, mă călăuzeşte. mă întăreşte In toată ziua alerg la El Trăesc în lipsă "i totuşi nu duc lipsă de ni­mic. Domnul e păşunea 'rea. Şîiu că El m'a chemat la suferinţă.. că la aceasta suntem chemaţi.. că a-cesta e drumul desăvârşirii., calea ce duce la El. Stiu că El mi-a pus picioarele pe drumul acesta şi mi-a hărăzit crucea pe care o duc. Slă­vit s i fie Numele Lui!

Să-L urmăm într'adevăr vieaţa unui adevărat

creştin este o cruce dar crucea care duce la mărire Am înc put şi eu; nu-ml este îngăduit însă să mă uit îna-po) si n/ci să mă opresc

Veniţi fraţii mei să mergem împreună] Isus va fi cu noi. Pentru El am luat crucea şi tot pentru El trebue s'o şi purtăm. El va fi sprijinul ajutorul si îndrumătorul nostru, lată împăratul mer ge înainte. El va lupta pentru noi. Să-L urmăm ou bărbăţie. De nimeni să nu n$ fie frică Să fim gata să murim cu El în această luptă şi să nu întinăm slava noastră părăsind steagul crucii

1. MĂRTURIE

•|- Dr. Octavian Prie S'a stias din viaţă Dr. Octavian Prie, omul cel mai

iubit de popor, în special de muncitorimea română dela marile întreprinderi pe cari le- a condus: Fabrica Iris şi Cărămidăria oraşului.

Era cunoscut sub numele de „Tata Prie", nume ros­tit de toţi cu dragoste şi încredere ca într'un adevărat părinte bun. Şi e/a aşa. Nu ştia să refuze sprijinul şi a-ju+orul său oricine, Tar fi cerut, ci tăcea tot posibilul, aşa ca un părinte faţă de copiii săi, să împlinească cererile tu­turor. Vor scrie toate ziarele despre marile sale merite ca una din cele mai valoroase personalităţi a neamului ro­mânesc: ca preot, profesor la Liceu, la Academia teologică, rector la A&cademia Comercială, ca scriitor şi povestitor de talent, conducător al Bănci Agrare, şi-a fabricilor Iris şi Cărămidăria oraşului etc. etc. Noi aici încrestăm în special despre bunătatea şi nobleţă inimei sale.

Dacă In Cartierul Iris s*a realizat edificarea Bisericii, Cămin

Cultural, activitate socială şi caritativă ireştinească în mare măsură se datoreşte aceasta bunătăţii lui „Tata Prie'" care nici­odată nu ne-a refuzţt ajutorul său. Bunul Dumnezeu, care in-seamnă toate mai bine ca noi şi răsplăteşte fiecăruia după tap­ele lui, să-i facă parte de bine în ceialaltă lume in care s'a dus şi să-i dea odihna cu cei drepţi.

Milostivul Dumnezeu să trimită mângâiere şi îndureratei sale familii, şi ajutor tuturor celor cari au perdut pe ocrotitorul lor bun „Tata Prie".

Nu judecător—ci doftor. Si nu-ţi iei cumva îndrăsneala Ca să-i arăţi creştinului Păcatu'n toată gr zăvia Şi'n toată urâciunea lui, Că i ia îndată apărarea Şi te întreabă mustrător: De unde această îndrăsneala? Cine te-a pus judecător ?

O, cum te 'nşeli iubite frate ! Judecător, o ştim cu toţii, E numai El, Acela care Va judeca vii şj morţH

Şi dacă dintre noi vre-unul Mai îndrăsneşte uneori S'arate aşa cum e păcatul, O nul El nu-i judecător. Nici procuror ce-ţi cere - osânda Ci'un doftor care bjne-ţi vreai Ţi arată grozăvia boaleit

Să ştii, să te fereşti de ea. Plut. Major EFTIMIU FLOREA

Nr. 38 . V I E A Ţ A CREŞTINA" PAG. 3

Adunarea dela Cluj

Ce dulce şi plăcut să locuiască fraţii Împreună (Psalm 133,1) întâi nh-ea fraţilor — Adunările de Sâmbătă seara, şi Duminecă după amiazi — ^Ce bine e când fraţii".

fim,

I> W\ î

După cum am anunţat săptămâna trecută, dăm în acest număr rapor­tul (pe scurt) al adunării noastre ţinută la Cluj, în ziua de 3 Septem­vrie 1939 Sâmbătă 2 Se A. ziua primelor întâl­

niri. Pelerinajul dragostei începând de Sâmbătă dimineaţa

când a sosit un grup de fraţi şi surori dela Bucureşti, — până Du-nrnecă la amiazi — fraţi, surori, prieteni (cititori ai Vieţii Creştine) — cunoscuţi şi necunoscuţi — au sosit necurmat, ca într'un adevărat pelerinaj al dragostei Cei ce se hrănesc din aeelaş „pâine" a Cu­vântului sfânt, se întâlnesc acum pentru a îmbrăţişa cu dragostea lor pe „calfele" şi „ucenicii" cari Ie pregătesc pâinea ce i hrăneşte în fiecare săptămână. Cet'tori şi scriîto i — fraţi de suferinţă şi !up% măr­turisitori ai Domnului, „călători pe-a ţării drumuri," tineri şi bătrâni, băr­baţi şi femei, cu ochii înrouraţi de iacrămi, îşi dau mâna, bucurându-se în aceste câteva clipe de răgaz, de bunătatea Domnului care Ie-a hă­răzit această întâlnire. Slăvit să fie Numele Lui I..

Adunarea de seara — S'aprinde focul

Sâmbătă seara, dupăce, fraţii so siţi în cursul zilei s'au odihnit pu­ţin, ne strângem Ia priveghere în casa Domnului. După rugăciune păr. V Chindriş spune un cuvânt de bun sosit celor prezenţi, apoi eşim afară în curtea largă a bisericii, sub a cărei straşină se încinge un mic ospăţ duhovnicesc cu cântări, vor­biri, rugăciuni şi lacrimi. Sufletele «'aprind. Inimile se încălzesc, lu-fjirea ne cuprinde în legăturile ei

pentru a ne ţine mereu în grădina bunătăţii Domnului.

Ce bine e când fraţii In Domnul se unesc Şi'n dragoste şi pace Cu Domnul vieţuiesc Au vorbit fraţii Ion M., David

B. şi Alexandru I, încheind cu caldă rugăciune fratele IIie. După aceea fraţii şi credincioşi din Cluj, au luat la casele lor pe oaspeţi pen­tru a se odihni peste noapte.

Dumineci 3 Septemvrie. — Ziua adunării

Duminecă dimineaţa, în ograda bisericii este un adevărat furnicar-

osesc mereu alţi şi alţi oaspeţi. O voioşie sfântă, linişti ă plină de pace stăpâneşte peste tot. Duhul urii cu care argaţii diavolului îm­proaşcă sufletele oamenilor, n'a re­uşit să tulbure adunarea dragostei noastre. Şi nu va reuşi, Dragostea lui Hristos ne strânge (II Corinteni 5,14) şi ne va strânge mereu aici în lume până, va veni clipa cea mare, în care nu ne vom mai des­părţi niciodată.

0 „cisă" plină E înci devreme. Cerul acoperit

de nori, începe să cearnă o ploaie măruntă Timpul posomorât nu re­uşeşte insă să neliniştească Oreu taţi mai mari au fost învinse, A-ceasta nu-i decât o încercare pentru a ne încorda şi mai mult sufletele şi a ne păstra o amintire şi mai neştearsă din 3 Septemvrie dela Cluj.

Dar clopotele sună .. treptele ca­sei Domnului dela cele două uşi sunt mereu pline de ceice urcă-In curând „casa" e plină. (Unii s'au dus la bisericile din oraş,) Lumea mai străjueşte şi pe afară Şi alţi pelerini ai iubirii, vin mereu.

Linişte, cuviinţă, credinţă Deşi în biserică e lume multă

cuviinţa creştin as că, evlavia şi cre­dinţa şi o linişte plăcută stăpâneşte. E puţin sgomot, fiindcă e muită cre­dinţă.

La sf. liturghie a cântat frumos co ul bisericii condus de păr. Vir-gil Cuteanu, pe alocuri cântând şi alt cor din cartier condus de tâ nărui preot V. Lupaş.

Predica părintelui canonic Dr. Titus Mălai La sfârşit sau împărtăşit cei pre

gătiţi — peste 200 de persoane — a predicat părintele Tîtus Mălai despre credinţă şi iubire, s orcând lacrimi din ochii ascultătorilor.

Vorbind în legătura cu războiul încput de trufia unor oameni ce vor si domine Europa şi lumea, arată cum Napohon care ajunsese gână la Moscova, s a prăbuşit pe totdeaun*, doborât de mândria Iui şi de lacrimile şi rugăciunile celor căr -ra Ie-a stricat liniştea şi cămi-nurile. Aşa vor cădea şi mândri, de astăzi. Cine scoate Sibia, de sabie va muri

„Nici un fir de păr" Trăim vremuri tulburi ji foarte

grele, dar chiar şi în aceste vremi neliniştite, omul credincios ştie să nădăjuia că si SĂ fie liniştit fiindcă nici un fir de păr, din cap nu se clinteşte fără ştirea Tatălui ceresc.

Şi pe front prin, funinginea bom­belor, cel credincios ştie să creadă în viaţa şi în biruinţa dreptăţii lui Dumnezeu... înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi căci cu noi eşte Dum nezeu.

„Mai este o nădejde" Când s'aude bubuitul tunurilor,

pentru omul credincios mai este totuşi o nădejde. In Tine Doamne e nădejdea noastră. In această nă­dejde noi ne putem chiar bucura şi putem râde chiar şi când lacri­

mile ne umplu obrajii. Noi ştim că pe de-asupra tuturor ordinelor co­mandanţilor, mai e<te un „Ordin" al Dumnezeului veacurilor, care ne va chema pe toţi Ia judecată pe care o va face Fiul Său, care a fost cel mai chinuit Om de pe pământ. Haina de nuntă — haina de ostaş

Cel credincios nu se teme. El este îmbrăcat în hainele de ostaş de elită, aşa cum a fost acel mare ostaş ai Domnnlui, sf. apostol Pavel. Armele lui sunt cele pe cari le a rată acest apostol la ep. către Efeseni 6,10-18 Cum am putea noi să ne îmbrăcăm mai bine decât aşa cum ne spune Cuvântul lui Dumnezeu. (Aceasta e haina de nuntă).

Noi credem şi chiar acum în plin război ne mai gândim la nuntă. Biserica — obştea iubirii Unde este

ură, nu i Biserica lui Dumnezeu Prin Jertfa lui Isus Hristos am

primit noi toate darurile... El a în­temeiat Biserica — Ea este Mireasa Iui Hristos. Dumnezeu nuşi-a în­temeiat Biserica pe oameni... Ei n'are nevoie de ştiinţa şi deşteptă-ciunea oa nenilor umbriţi de pâCite. Lui îi trebuesc oameni credincioşi (Pilda Vameşului şi Fariseului).

Cine sfâşie Biserica cea vie a lui Hristos, ( minteşfe sufletele,), acela sfâşie cămaşa Iui Hristos, care a fost ţesută dintr'o l ucată. Şi Bise­rica e una (Sf Ioan Gură de Aur).

Mântuitorul a venit pe pământ să ne arate cât de mult iubeşte ce­rul pe cei de pământ şi să ne în­veţe şi pe noi, să ne iubim unii pe alţii. Atât de mult a iubit Dum­nezeu lumea, încât şi pe Fiul Sau 1-a dat, pentruca oricine crede în El, SĂ nu piară ci să aibe vieaţa vecinică ("Ioan 3,16! Domnul Isus se ruga pentru răstignitorii Săi... Dacă am fi puşi pe cruce, noi am face Ia fel ?

Cine nu iubeşte, nu cunoaşte pe Dumnezeu. Unde este ură şi vrajba, acolo nu este Dumnezeu Căutaţi unde trăeşte iubirea: acolo este Dumnezeu Iubirea e semnul Bise­ricii. Unde este ură acolo nu este Biserica Iui Dumnezeu.

Chemarea lui Dumnezeu este făcută pe temeiul Jertfei de pe cruce.. Drumul e plin de chemări. Cât a trebuit să pătimească Hristos. Cât au suferit sfinţii Lui I De câte ori ne ostenim şi propovăduim (cu graiul şi cu fapta) Evanghelia Lui, suntem martirii Lui.. La nunta Iui Dumnezeu oamenii nu se măsoară după vrednicii pământeşti — La judecata cea mare nu se are în vedere faţa omului

Chemarea Ia nuntă a pătruns în suflete, lată de ce biserica este ne­încăpătoare.

Culmea virtuţii Să ne pregătim printr'o viaţă

sfânta şi virtuoasa Culmea virtuţii e Sânta Fecioară, care a purtat în bra ele sale pe Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu.

Doamne Isuse învredniceşte-ne să intrăm şi noi Ia nunta Mielului

Invaţă-ne lsuse Hristoase să în­văţăm taina iubirii, să îmbrăcăm şi şi noi armele luminii

(Ursar* în Nr. viitor) /. Mirturit si T. Dar

Rugăciune Stăpâne bun, Isuse, al meu Mântuitor La Tine-alerg şi Ţie mă rog stăruitor: Ajută-mi Tu Isuse, pe drumul ce-am plecat Săţi pot sluji de-apururi cum Tu m'ai învăţat

Căci Tu m'ai scos din noapte, din moarte şl păcat Şi-o zază de lumină cerească Tu mi-ai dat Prin care-acum Isuse să văd şi să 'nţeleg Şz calea Ta cea sfântă în lume s'o aleg

Căci numai lângă Tine eu Pace am aliat Şi-atâta fericire cu mâna Ta mi-ai dat Oă Tu-mi eşti bucuria şi-a mele mângăieri Şi Tu-mi dai alinare în clipe de dureii

SerisS <te sora oarbă ANUŢA STOTA — Ocna

Vine Domnul! S'a apropiat Cuvântul sabia de foc acum Şi ca mâine s'or preface, toate'n pulbere şi scrum Suflete al meu, netrebnic, până cind mai zăboveşti Nu auzi un glas prea dulce din 'nălţimile cereşti?

Iată, în curând veni-voiu, de ce nu vă pocăiţi? Ca un hoţ în miezul nopţii, până când păcătuiţi ? Auzitu s'a vreodată un alt glas mai mângăios Dulce şi plăcut ca glasul Domnului Isus Hristos ?

Fraţii mei, pe care lumea cu amăgirile-i deşarte Va cuprins şi'n-al-ei ape cearcă veşnic să vă poarte Tresăriţi din somnul morţii şi din veşnica pierzare Căci s'apropie furtuna şi-i primejdie pe mare.

Nu lăsaţi să vă încurce valurile desfătării Nici să vă apuce moartea în prăpastia pierzării Oţeliţt-vă credinţa şi înfrângeţi duhul râu Chemaţi ajutor şi milă dela bunul Dumnezeu C Tărie

In săptămâni a doua de r i /hi Germanii au ocupat peste jumătate Polonia — Franţa şi Anglia unite, au început luptele — Alte vapoare scufundate — Războiul total — „Vrem să-l distrugem pe Hitler" — Poporul German va înfrunta orice atacuri — Bcirbartisment erglez cm

manifeste asupra Berlinului — Primejdii tot mai mari, — Unde vom ajunge ?

Discursul Mareşalului Goering In conriruare din numărul trecut, dâm mai de­parte mersul războiului şi frământărilor cari au aprins cu atâta învolburare întreagă lumea.

Pe frontul Polonez Cum era de aşteptat, ofensiva germană, desfă­

şurată pe un front de 15C0 Km. a silit pe polo­nezi să se retragă pas cu pas. In unele localităţi s'au dat lupte grele cu jertfe mari de o parte şi de alta. Polonezii mai mici la număr se luptă cu mare eroism, împotriva duşmanului care e mai bine pregătit şi înarmat cu tankuri, care de asalt şi foarte multe avioane cari conlucrează împreună cu armata de uscat. Silezia, Poznania şi alte ţinu­turi se găsesc în mâinile nemţilor.

Un general prizonier Germanii au făcut până acum câteva zeci de

mii de prizonieri şi foarte multă pradă de război /*r « i n ' * tankuri şi muniţii]. Au reuşit (Berlinul

Alte lire Poloniei Guvernul Franco-Englez, pentru a veni în aju­

torul Poloniei i-a dat un nou împrumut de 8 mi­lioane şi jumătate lire sterline. Bani pentru îm­părăţia morţii.

Linia Maginot — Linia Siegfried Pe frontul de apus lucrurile merg mai greu

Căci atât Franţa cât şi Germania pe tot lun­gul frontierelor au puternice întârituri de oţel ş; beton cari numai cu mare greutate ar putea fi trecute. Linia de fortificaţii franceză — aşa zisă linia Maginot, cât şi cea germană Siegfried, ade­vărate cetăţi subpământene sunt prevăzute cu tu nuri şf mitraliere cari aruncă moartea Cin faţa pă­mântului, fără a putea f) în schimb distrus. De a-ceea Germania deocamdată nu se de mult de przenţa francezilor la hotare.

sinchiseşte aţa

(Vre-o 200 tunuri, să facă prizonier pe generalul Gosiorovski, un c'o laborator al mareşalului Pilsudski — întemeietorul Poloniei.

Pe frontul de Vest De mai bine de o săptSroână, trupele franco-

engleze se găsesc pe front în faţa inc micului. At fost bombardamente de o parte şi de aii», france­zii reuşind să înainteze puţin pe teritorul german.

Aviaţia iucrează la recunoaşteri. Vapoarele fac de pază la coastele germane.

Vapoare scufundate Vine ştirea că submarinele germane ar mai fi

scufundat încă patru vapoare engleze în largul o-ceanului Atlantic. Echipageie au fost salvate de vasele olandeze.

Armată cehoslovacă şi polonă în Anglia şi Franţa

Cehii aflaţi în Anglia şi Franţa se mişcă şi ei pentru a ajuta aceste ţări, în nădejdea că vor ve­dea iarăşi înfiinţat statul Cehoslovac. La fel polo­nezii aflaţi în Franţa vor forma un corp apaite pen­tru a intra în război alături de armata france? â.

bombardat tu manifeste — Ce scriu manifestele engleze

Avioanele engleze au bombardat în câteva rân­duri oraşul Berlin cu nanifesfe. Vre-o 3 milioane manifeste au căzut asupra Germaniei. In aceste manifeste se spune că Guvernul Reihului a im> pus Angliei lăzboi. El a făcut acest lucru, şti­ind că aruncă omenirea într'e catastrofă mai rea decât cea din 1914... Acest război este făiă rost... Geimania primea pe cale paşnică lot ce avea dreptul să primească... Nu pe noi ne-a în­şelat, ci pe voi... Cenzura barbară v-a ascuns ade­vărul... Voim să ştiţi că suntem gata să înthe* em înţelegere cu orice guvern iubitor de pcce din Germania.

Faţă de învinuirile ce i se aduc guvernului ger­man din pattea Angliei, Mareşalul Goering, într'un discurs răspunde Angliei şi Franţei arătând la rându-i că nu Germani», ci guvernul erglez care a încurajat pe polonezi şi stă la spatele lor e vino­vat de război.,. Peste ce-l mult 4 săptămâni, Po­lonia va fi în mâinile nemţilor. Deblocusul econo­mic, Germania nu se teme. Are tot ce-i Irtbue ocupând Polonia cu bogata regii ne minieră şi in­dustrială a Silezlei, apoi având în spate coiosui rusesc, Germania va putea fi aprovizionată pentru», un război oricât de lung.

Dacă vreţi război îl veţi avea Adresându-se d-lui Chamberlain, mareşalul

Goering, îl învirueşte aspru că este autorul răz­boiului... Aţi rupt pacea — zice el — Dacă voiţi războiul, îl veţi avea, sub orice fermă o veţi alege.

Germania este Hitler şi Hitler este Ger­mania

O pace al cărei preţ ar fi despărţirea de Fu-ehrerul nostiu i.u se poate închipui pentiu popo­rul german, căci Germania este Hitler şi Hitler este Germania. Dacă va fi nevoie vom duce o lup­tă care va dtpîşi tot ce a curoscut Isteria până astăzi.H

Canada a declarat tă sbo i Germanie i începând din ziua de 10 Septemvrie Canada

[America de Ncrd] se găseşte în stare de râstofe cu Germania, alături de Arglia. Givejnul Caratii-an a primit numeroase cereri de angajări de vo­luntari.

Lupte sângeroase Pe cele două Ironturi, francez şi polon se dau

lupte tot mai sângeroase. Pe frontul franco-german au fost şi ciocniri Ia baionetă.

Varşovia — bombardată neîncetat, se apără cu eroism. Aici ca şi Ia Lemberg, locuitorii alături de femei iau parte la apărarea de inamic.

Focul din Europa ^ăsboiul din Europa pare să ducă la > stingere a răscoalelor din Palestina. Svreii aflaţi în ţara sfântă au format > legiune, gata a veni în ajutorul Angliei.

a potolit răscoalele din lestina.

Pa-

Tot aşa şi Arabii îşi arată hotă­rârea de a ajuta democraţiile împo­triva agresiunii germane, socotită ca o primejdie şi pentru ti.

A P E L U L Crucii Roşii Române Societatea Naţională de Cruce Ro-

^ie a României, care fiinţează de a-yroape trei sferturi de veac — s'a sprijinit întotdeauna pe ajutorul tuturor.

Faţă de vremile fot mai grele şi de îmorejurările în care ne aflăm,—

astăzi când nici doi la mie din po­pulaţia ţârii nu se interesează de bunul ei mers — face o călduroasă chemare faţă de toţi cei cari pot să ajute cu bani şi materiale Societatea

Orice ajutor este binevenit

România rămâne neutră Comunicatul Casei Regale • \ ziua da 6 Septemvrie, Majestatea Sa Regele a convocat la Palatul Regal dela Cotroceni pe consilierii <~ -gali.

După expunerea Preşedintelui Con­siliului de miniştri şi a ministrului de

ţtern. Consiliul în unanimitate a a-

probat măsurile militare ce s'au luat precum şi acţiunea diplomatică urmată

S'a hotărât deasemenea observarea strictă a regulelor neutralităţii stabi­lite prin condiţiile internaţionale faţă de beligeranţii din actualul conflict.

Duvântul fostului Kaizer către d. Hitler Ziarele engleze au scris că fostul

Kaizer al Germaniei Wilhelm al II ire precum se ştie se află ?n Olanda,

> trimis un mesagiu dîui Hitler în •<•• \re declară:

Vă găsiţi în fata unui dezastru care ar putea fi mult mai mare de­cât acela din 1918.

Fuehrerul a refuzat să primească pe trimisul fostului Kaizer.

a z a gurii Un

aduce la cunoştinţa publica că di­verşi indivizi iresponsabili răspândesc tot felul de ştiri fanteziste cari au da­rul să alarmeze.

Cetăţenii patrioţi şi conştienţi, sunt rugaţi să nu dea crezare decât infor-maţiunilor cuprinse în comunicatele Preşidenţiei de Consiliu.

Guvernul ţârii nu are nimic de a-

comunicat al Subsecretariatul u de Stat al Politiei

scuns cetăţenilor ei. Toţi acei care se îndeletnicesc cu

ştiri false vor fi indentificaţi,urmăriţi' arestaţi, urmând să supoarte rigcrile legii.

Deci fiecare om, când e vorba de lucruri pe cari nu le cunoaşte, s i-ş i ţină gura.

— Ca în t imp de răsboi . In Germania a fost introduse cartele de alimente. Se distribuie şi se mănâncă cu porţia.

Cablul submarin dintre Germania şi St Unite, a fost tăiat în ziua de 3 Septemvrie data declarării râsbo-iului între Anglia şi Germania.

Germania a mobilizat 1CO.0C0 fete pentru munca de interes obştesc

Hitler a greşit . A spus şeful guvernului japonez. Primul ministru japonez a spus de

curând că Japonia va rămâne neutră faţă de răsboiul din Europa, care a izbucnit din cauza unui calcul greşit al d-lui Hitler.

S'a găsit o sumă de bani în str. Chintăului Păgubaşul să ceară informaţii dela idm. gazetei „VIEAŢA CREŞTINĂ"

— Se trece zahărul — In prima zi a răsboiului polono-german, la Cluj s'a cumpărat pe capete. Zahărul mai ales sa trecut foc. Şi în alte părţi- s'a întâmplat tot cam aşa. Ast­fel se înţelege de ce, până acum s'au vândut cu 1126 vagoane mai mult ca anul trecut.

POŞTA GAZETEI Păr. Priv. Primit cam târzior. In numă­

rul viitor, Slăvit să fie Domnul pentru toate Singurul nostru drum este: urmele Lui! • ^

Fr. Motrescu, P.Anca, I. Lazăr şi alţii — In măsura putinţei se va publica.

I. Herl, Buc. Voi răspunde atât Păr. şr fr. tale.

Rev. Vida — Primit îoo lei pt. col. Vă trim. Nr. 6-1938. Din 3937 n'a mai apărut dela Nr 16.

Aldea I . - P â n ă la 31 Dec, mai aveţi de plătit 25 lei.

Fr. David—Conţ in .eu art, în nr.viitor înainte prin furtuni — prin necazuri la cununi.

In 1 Oct. adunare religioasă la Câţcăw — Someş.

BUN DE I M P R I M A T Serviciul Cetii. Corp. VI Arm. Cluj. Tip. .Vktţft Creştină" Cluj