Speta 1Societatea A S.A. a fost constituita la data de 1 februarie 2000 de actionarii A, B, C, D

si E. Din cele 100 de actiuni nominative emise de societate, A si B detin fiecare cate 30. C detine 20 de actiuni, iar D si E cate 10. Actiunile au fost subscrise in numerar si varsate integral la data constituirii. Nu s-a derogat prin actul constitutiv de la numarul de voturi conferite unei actiuni. Societatea este o societate administrata in sistem unitar cu delegare de atributii, consiliul de administratie fiind alcatuit din trei membri, A, B si C. Pentru data de 2 mai 2013 a fost convocata la societatea A S.A. o adunare generala ordinara a actionarilor. In caz de neintrunire a cvorumului, cea de-a doua convocare a fost fixata pentru data de 15 mai 2013. Pe ordinea de zi a adunarii generale ordinare au fost incluse, alaturi de alte aspecte, si urmatoarele:

1. Sa se discute, sa se aprobe sau sa se modifice situatiile financiare anuale si sa se fixeze dividendul la 1000 lei/actiune.

2. Sa se hotarasca desfiintarea sectiei de productie de sucuri aflata pe platforma A din cadrul sucursalei din Galati a societatii.

3. Numirea unui nou administrator in persoana lui S. La data de 2 mai 2013 s-au prezentat actionarii A, B, C, D, E personal. Verificand

indeplinirea conditiilor de cvorum, s-a constatat faptul ca acestea sunt indeplinite, iar ca urmare au avut loc dezbateri si apoi s-a trecut la vot. Structura votului a fost urmatoarea: cu privire la primul punct de pe ordinea de zi, au votat pentru toti actionarii prezenti, mai putin actionarul E, care a votat impotriva, iar hotararea a fost considerata ca fiind adoptata. Cu privire la al doilea punct, au votat pentru actionarii A si D, iar actionarii B si E au votat impotriva si actionarul C s-a abtinut. Hotararea a fost considerata adoptata. Cu privire la ultimul punct, au votat pentru toti actionarii, iar hotararea a fost considerata adoptata.

a. Analizati legalitatea deciziei referitoare la intrunirea cvorumului. b. Analizati legalitatea deciziilor luate cu privire la fiecare punct de pe ordinea de zi

din perspectiva majoritatilor intrunite. c. Analizati legalitatea deciziilor luate din perspectiva altor prevederi legale

incidente incluse in Legea nr. 31/1990.

A, B, C, D, E – 100 actiuniA – 30 voturi B – 30 voturiC – 20 voturiD – 10 voturiE – 10 voturi

Se aplica regula „o actiune = 1 vot” [art. 101 (1)]

a.Art. 112 – trebuie analizat daca in legatura cu voturile actionarilor exista vreo

suspendare sau o alta problema. A, B, C sunt si administratori – se poate cumula functia de actionar cu aceea de administrator in consiliu? DA – art. 126 (2) – daca nu se poate forma majoritatea ceruta pentru vot fara voturile lor, referitor la situatia financiara anuala, acestia pot vota (primul punct al ordinii de zi).

Art. 126 (2) se refera la majoritatea de vot, nu la cvorum.

1

Art. 112 cu ¼ din numarul de voturi se refera la voturile care pot fi exercitate.Deci cine isi poate exprima in mod valabil votul dintre actionari? Participa la cvorum

cei care pot sa voteze in mod valabil – din art. 126 => ca uneori administratorii au, uneori n-au posibilitatea de a vota. Daca apriori putem stabili ca un actionar nu poate vota (spre ex. are dreptul de vot suspendat), nu il includem in calculul cvorumului. In privinta administratorilor nu putem sti sigur apriori daca este nevoie sa voteze sau nu, ci trebuie sa asteptam votul celorlalti actionari si apoi sa tragem o concluzie, ceea ce inseamna ca ii includem in cvorum pentru a putea ajunge la etapa in care se voteaza.

Majoritatea de vot la adunarile generale ordinare e o majoritate concreta, raportata la voturile valabil exprimate (ne raportam doar la cei care si-au exprimat parerea, abtinerile nu sunt luate in calcul).

Pot apriori sa determin daca cei trei administratori au drept de vot? Nu. Deci, logic ar fi sa ii pun in cvorum pe cei trei ca sa putem trece la vot.

Intai in adunarea generala se verifica cvorumul. Daca nu e indeplinit, nu se trece mai departe. Art. 126 coroborat cu art. 112 nu rezulta faptul ca cei trei administratori nu pot fi pusi la socoteala cvorumului, pentru ca, daca ar fi asa, nu am putea sa mergem mai departe.

In concluzie: ii punem la socoteala la cvorum. Pentru primul punct de pe ordinea de zi avem cvorum, la fel si pentru al doilea si pentru al treilea.

b.Fiindca nu stim inca daca administratorii au drept de vot, voteaza mai intai ceilalti

actionari. Observam ca, in urma votului, avem paritate (deci nu s-a intrunit majoritatea), asa ca dam valabilitate si voturilor A, B, C pentru ca fara voturile lor nu se intrunea majoritatea, erau 10 voturi contra 10 (paritate) in cazul primului punct de pe ordinea de zi – se aplica 126 (2).

In ceea ce priveste al doilea punct de pe lista, observam ca avem din nou paritate de voturi (40-40), deci majoritatea voturilor exprimate conform art. 112 (1) nu s-a obtinut, ceea ce inseamna ca hotararea ar fi trebuit sa fie respinsa.

In ceea ce priveste al treilea punct de pe ordinea de zi, majoritatea a fost intrunita.

c.Sectia de productie de sucuri nu e un sediu secundar, ci o unitate. Sucursala din

Galati e sediu secundar, deci decizia de desfiintare a acestui sediu secundar intra in competenta adunarii generale ordinare. (art. 111)

Art. 113 se refera la sediile secundare.Toate punctele de pe ordinea de zi din speta sunt legal prevazute.Art. 118 – convocarea – ambele date de convocare pot fi stabilite prin acelasi

convocator.Conform art. 137 (1), societatea trebuie sa aiba un numar impar de administratori,

deci hotararea de numire a administratorului este contrara legii.Cum se poate ataca aceasta hotarare?In lege nu se face distinctia intre situatiile de nulitate relativa si absoluta. Ca regula,

se merge pe nulitatea absoluta – care poate fi invocata de oricine.Art. 132 (2) se refera la nulitatea relativa.Daca am considera ca problema este una de nulitate relativa, fiindca toti actionarii au

votat pentru, nu putem aplica 132 (2), dar cenzorii pot ataca hotararea.

2

Intrebare suplimentara: De ce abtinerile nu se iau in calcul la stabilirea majoritatii in adunarea generala ordinara, dar se iau in calcul la adunarea generala extraordinara? Art. 115 (2) – daca s-ar admite abtinerile si adunarea generala ordinara, atunci ar fi aceeasi situatie ca la adunarea generala extraordinara, deci n-ar mai exista distinctie intre acestea.

Cvorumul la a doua convocare: adunarea generala ordinara – nu exista conditie de cvorum.

Adunarea generala extraordinara – 1/5 din numarul total din dreptul de vot.Majoritatile de decizie la a doua convocare: adunarea generala ordinara –

majoritatea voturilor exprimate.Adunarea generala extraordinara – majoritatea voturilor detinute de cei prezenti

personal/prin reprezentant.Se poate deroga prin actul constitutiv de la aceste majoritati? Da, in privinta

adunarilor ordinare (prima convocare) – art. 112 (1) si in privinta adunarilor extraordinare – art. 115 (3). In privinta adunarilor ordinare (a doua convocare) nu se poate stabili o majoritate mai mare si nici un cvorum minim – art. 112 (2).

Speta 2Societatea A S.A. a fost constituita la data de 1 februarie 2000 de catre A, B, C, D si E.

Din cele 100 de actiuni nominative emise de societate, A si B detin fiecare cate 20 de actiuni, C detine 10 actiuni, D detine 10 actiuni, iar E detine 40 de actiuni. Actiunile au fost subscrise in numerar si varsate integral la data constituirii si nu s-a derogat cu privire la drepturile de vot conferite unei actiuni. Societatea este administrata in sistem unitar cu delegare de atributii, iar consiliul sau de administratie este alcatuit din trei membri, A, B si X. La data de 10 ianuarie 2014, consiliul de administratie a luat decizia convocarii unei adunari generale ordinare pe data de 15 mai 2014, respectiv 29 mai 2014 pentru a doua convocare. Pentru adunarea generala a fost stabilita ca data de referinta data de 15 martie 2014. Convocatorul a fost publicat in Monitorul Oficial si intr-un ziar de larga circulatie din orasul in care isi are sediul societatea pe data de 15 ianuarie 2014. Pe data de 25 februarie 2014, E a instrainat actiunile sale catre F, toate formalitatile necesare de inregistrare in registrul actionarilor fiind finalizate in aceeasi zi. Plata pretului actiunilor a fost amanata pana pe data de 15 aprilie 2014. Pana la data adunarii generale, F nu a achitat insa actiunile cumparate de la E. Pe ordinea de zi a adunarii generale ordinare au fost incluse, alaturi de alte aspecte, si urmatoarele:

1. Sa se discute, sa se aprobe si sa se modifice situatiile financiare anuale si sa se fixeze dividendul la valoarea de 1000 lei/actiune.

La data de 15 mai 2014 s-au prezentat actionarii A, B, C, D si F personal. a. Verificand indeplinirea conditiilor de fond, s-a constatat prezenta actionarului F in

sala. Situatia a fost calificata drept ilegala de catre presedintele consiliului de administratie, acesta cerandu-i lui F sa paraseasca sala de sedinta. Desi nu considera legala situatia, F paraseste sala de sedinta.

Stabiliti daca F are vreo modalitate de actiune impotriva hotararii ce se va lua in cadrul adunarii generale.

b. Verificand indeplinirea conditiilor de fond, s-a constatat ca sunt indeplinite, consemnandu-se in procesul-verbal urmatoarele: A, actionar administrator, 20 de voturi; B, actionar administrator, 20 de voturi; C, actionar, 10 voturi; D, actionar, 10 voturi; F, actionar, 40 de voturi cu privire la care dreptul de vot este suspendat ca urmare a neachitarii pretului

3

acestora. Fata de prezenta a 60 de voturi se constata indeplinite conditiile de cvorum. In urma dezbaterilor, s-au stabilit si votat urmatoarele: se modifica situatiile financiare sub urmatoarele aspecte (…) si se fixeaza dividendul la 500 lei/actiune. Situatia voturilor a fost urmatoarea: A, B si C au votat pentru, D a votat impotriva, iar in privinta actionarului F s-a consemnat faptul ca votul nu poate fi luat in considerare. In concluzie, hotararea a fost adoptata.

*Analizati legalitatea adoptarii hotararii din perspectiva stabilirii cvorumului si a majoritatii de decizie.

**Analizati daca actionarul F are vreo modalitate de a actiona impotriva hotararii luate.

***Stabiliti cui i se cuvinde dividendul stabilit prin hotararea din data de 15 mai 2014.

****Stabiliti daca titularul dividendului ar fi modificat in masura in care instrainarea actiunilor s-ar fi produs la data de 10 mai 2014.

c. Actionarul F introduce o actiune in vederea anularii hotararii adoptate de adunarea generala in data de 15 mai 2014 in ziua imediat urmatoare. La dosarul cauzei, in termenul legal, societatea a solicitat respingerea actiunii ca prematur introdusa, aratand ca publicarea in Monitorul Oficial s-a facut abia pe data de 30 mai 2014.

Stabiliti ce va decide instanta cu privire la apararea formulata.

a. A – 20 voturiB – 20 voturiC – 10 voturiD – 10 voturiE – 40 voturi

A, B, X – administratoriAre F calitatea de actionar? Trebuie sa vedem daca F este actionar la data de

referinta. S-au facut toate formalitatile, a fost inscris in registrul actionarilor, deci F are calitatea de actionar la 15 martie 2014 [art. 98 (1)] si are drept de a participa la adunarea generala. Conform art. 132 (2), F poate ataca hotararea luata in adunarea generala.

b. *Voturile lui F sunt luate in considerare? Actiunile au fost subscrise si varsate la

momentul constituirii. Deci, actiunile lui E, vandute catre F, sunt varsate in intregime. Societatea este un tert in raportul dintre E si F, deci obligatia de plata a lui F este fata de E, nu fata de societate. Asta inseamna ca F are drept de vot in cadrul adunarii.

Cele 40 de voturi vor intra in calculul cvorumului. Se vor lua in considerare si voturile administratorilor, pentru ca nu stim apriori daca ei vor vota sau nu. Au fost toti prezenti, pragul de o patrime a fost atins. Daca stim dinainte ca un actionar nu poate vota, nu il includem la cvorum. Deci pragul de o patrime se calculeaza din voturile care au vocatia de a fi exprimate.

Daca administratorii nu ar fi votat, am fi avut paritate si majoritatea nu s-ar fi atins. In cazul asta, voteaza si administratorii si hotararea se adopta.

4

**Fiindca drepturile lui F erau considerate suspendate, se considera ca F nu a luat parte la adunarea generala (nu conteaza ca a fost prezent fizic in sala, daca nu isi poate exprima voturile consideram ca nu a luat parte). Asadar, el poate ataca hotararea conform art. 132 (2). Sau putem califica cauza drept o cauza de nulitate absoluta – 132 (3).

Se poate aplica si art. 129 (7), daca se constata ca exista o diferenta intre ordinea de zi si stabilirea dividendelor (in sensul ca pe ordinea de zi figureaza stabilirea unui dividend de 1000 lei/actiune, iar hotararea adoptata prevedea un dividend de 500 lei/actiune).

*** Conform art. 123 (3) incaseaza dividende cei care erau actionari la data de referinta. In ipoteza noastra, chiar daca F nu era actionar, acesta va incasa dividendele. Nu are importanta de cat timp avea calitatea de actionar, ci conteaza ca la data de referinta sa aiba aceasta calitate. Dividendele se incaseaza pe anii trecuti, incheiati din punct de vedere financiar. Si E si F stiau acest lucru, iar prin contract E putea sa ceara un pret mai mare in aceasta situatie sau sa ii ceara lui F sa ii predea dividendele incasate.

****In aceasta ipoteza, la data de referinta actionar ramanea E, deci el incasa dividendele si avea drept de vot in adunarea generala.

c. Art. 132 (2) instituie un termen maxim pana cand se poate ataca hotararea.

Hotararea este executorie de drept de la momentul adoptarii. Daca stiu de ilegalitatea ei, pot sa o atac mai devreme. Termenul nu este instituit in favoarea celui care comite o ilegalitate. Instanta va respinge apararea societatii.

5