DREPT PRIVAT ROMANSPEŢE2010

SPEŢESPEŢA 1Negustorul grec Palamas, peregrin obişnuit , soseşte în anul 10 îHr. La Roma pentru acomercializa vinuri. În noaptea sosirii sale, cetăţeanul roman Titus îi fura căruţa cu vinuri. Hoţul este urmărit de sclavii negustorului care, astfel, află unde acesta locuieşte. Palamas îi s o l i c i t ă l u i T i t u s î n a p o i e r e a c ă r u ţ e i d a r a c e s t a r e f u z ă s ă d e a c u r s c e r e r i i . Î n c o n s e c i n ţ ă , Palamas decide să-l cheme pe Titus în faţa justiţiei.a.Unde şi în faţa cui se va judeca procesul?b.Ce procedură de judecată se va utiliza?c . P r e z e n t a ţ i d e s f ă ş u r a r e a p r o c e s u l u i . d . D a ţ i o s e n t i n ţ ă . C l a u s u l a a r b i t r a r i aRASPUNSa) Procesul va avea loc la Roma. Deoarece procesul se desfasoara intre un peregrinobisnuit (negustorul grec Palamas) si un cetatean roman (Titus) magistratul care va organiza procesul civil (ordo judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.L i t i g i i l e d i n t r e c e t ă ţ e n i i r o m a n i ş i p e r e g r i n i v o r f i j u d e c a t e î n c o n t i n u a r e d e c ă t r e recuperatores. b) Se va utiliza procedura formulara de judecata.c) In aceasta epoca procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio.A . F a z a i n j u r eIn urma citarii cetateanului roman Titus , acesta era obligat sa se prezinte la proces. In cazul in care Titus nu se va prezenta la proces si nici nu va indica un garant (vindex) in favoarealui, magistratul il va putea obliga la plata unei amenzi de 10.000 sesteti.D e a s e m e n e a , e x i s t a p o s i b i l i t a t e a c a p a r a t u l s a f i e a d u s p r i n f o l o s i r e a f o r t e i , d u p a c e refuzul paratului era constatat cu martori.Daca Titus ar fi disparut cu caruta cu vinuri, sau se sustrage judecatii, negustorul grecPalamas va putea fi trimis (printr-o missio in possessionis) in posesia bunurilor lui Titus.In cazul prezentarii cetateanului roman Titus in justitie, negustorul Palamas isi va expuneoral pretentiile in fata magistratului. Fata de pretentiile reclamantului, Titus putea sa adopte treiatitudini : sa recunoasca , sa nege sau sa nu se apere cum trebuie.D e o a r e c e p r e t e n t i i l e r e c l a m a n t u l u i P a l a m a s v o r f i j u s t i f i c a t e ( i n t r u c a t e l v a d o r i inapoierea carutei cu vinuri care de drept ii apartinea dar ii fusese furata), pretorul ii va inmana oactiune civila daca o astfel de actiune va exista in dreptul civil.Dupa ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului sianume “litis contestatio”.Litis Contestatio, consta in remiterea unei copii de pe formula sau din dictarea ei de catrereclamant paratului. litis contestatio producea trei efecte: efectul extinctiv, efectul creator siefectul fixator.-efectul extinctiv: dupa ce avea loc litis contestatio, dreptul dedus de catre reclamant in justitie se stingea.-efectul creator: in virtutea dreptului creator, in locul dreptului initial, se nastea un noudrept care purta in mod invariabil asupra unei sume de bani; acea suma de bani la care judecatorul il condamna pe parat. Deci, indiferent de obiectul pretentiilor reclamantului, in cazulin care acesta castiga procesul, urma sa primeasca o suma de bani, de unde decurge principiul2SPEŢEcondamnarii pecuniare.-efectul fixator: in momentul lui litis contestatio se stabileau definitiv atat elementelereale( afirmatiile partilor) , precum si elementele personale (identitatea partilor si cea a judecatorului) . Daca una din parti murea dupa litis contestatio, mostenitorii acesteia nu se puteau prezenta in fata judecatorului, asa incat trebuia operata o modificare a formulei.Faza in judicioSe desfasoara in forum, in zilele considerate faste si in fata unui judecator unic.I n a c e a s t a f a z a a j u d e c a t i i , d e z b a t e r i l e j u d i c i a r e f i i n d l i b e r e , p a r t i l e i s i e x p u n e a u argumentele, singure.Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi procesulcivil si anume: “onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat”, (sarcina probei cade asuprac e l u i c a r e

a f i r m a s i n u a s u p r a c e l u i c a r e n e a g a ) s i “ r e u s i n e x c e p t i o n e a c t o r e s t ” ( p e n t r u sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori (testimonia) si marturisirea.Atat negustorul grec, peregrin obisnuit Palamas cat si cetateanul roman Titus vor depuneun juramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avutloc.Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori care au luat lacunostinta despre furtul carutei cu vinuri (sclavii negustorului care, la indemnul acestuia, l-auurmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia).Avand atat declaratiile negustorului cat si ale martorilor (sclavii negustorului) dar si p r o b a c e m a i p u t e r n i c a ( c a r u t a c a r e i n c a s e a f l a i n p o s e s i a l u i T i t u s ) , i n f i n a l s e t r e c e l a marturisirea faptelor.Intrucat in perioada principatului sanctiunea putea fi doar plata unui echivalent banesc aldreptului pretins, cetateanul roman Titus va fi pedepsit prin obligatia de a-i plati o anumita sumade bani negustorului grec Palamas.Dar, cum reclamantul revendica un bun, magistratul va introduce în formula o clauza s p e c i a l a ( c l a u s u l a a r b i t r a r i a ) , p r i n c a r e o r d o n a c a p a r a t u l s a f i e c o n d a m n a t n u m a i d a c a n u restituie lucrul.Deoarece suma prevazuta în condemnatio era de regula mult mai mare decat valoareaobiectului, paratul va alege sa restituie caruta cu vinuri.In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea va consta in p i e r d e r e a p r o c e s u l u i . F i i n d l e g a t d e f o r m u l a , j u d e c a t o r u l v a d a h o t a r a r e a r a p o r t a n d u - s e l a momentul lui litis contestatio.Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).D a c a p a r a t u l ( T i t u s ) n u - s i v a e x e c u t a v o l u n t a r o b l i g a t i a p r e v a z u t a i n s e n t i n t a judecatoreasca, reclamantul (Palamas) va putea trece la executarea silita a hotararii utilizand unuldin cai:-debitorului i se va acorda un termen de gratie de 30 de zile pentru a-i plati reclamantului.Daca nu-si va indeplini aceasta obligatie, magistratul il va obliga, in cadrul unui nou proces, la plata dublului valoric al debitului initial.-consta in vanzarea la licitatie publica a intregului patrimoniu al debitorului, la cel mai bun pret.3SPEŢA 2Cetăţeanul roman A.A. împrumută cetăţeanului roman N.N. suma de 100 sesterţi în anul 2dHr. cu scadenţa la 2 ani.În anul 3 dHr. părţile convin ca rambursarea sumei să se facă în anul 5 dHr. şi nu în anul 4 dHr. aşa cum se convenise iniţial.Totuşi, în anul 4 dHr. A.A. pretinde înapoierea sumei datorate. N.N. refuză, invocând lipsa scadenţei. A.A. îl dă pe N.N. în judecată pentru neplată.a . C e p r o c e d u r ă d e j u d e c a t ă s e a p l i c ă ? b . E x p u n e ţ i d e s f ă ş u r a r e a p r o c e s u l u i . c . C e s e n t i n ţ ă s e p o a t e d a ?RASPUNSa) Se va aplica procedura formulara de judecata. b ) I n a c e a s t a e p o c a m a g i s t r a t u l c a r e o r g a n i z a p r o c e s u l c i v i l ( o r d o j u d i c i o r u m privatorum) pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban.Partile vor avea posibilitatea de a-şi alege un judecator de pe albumul pretorului. Procesul sedesfasoara in doua faze: in jure si in judicio.A . F a z a i n j u r eIn prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman N.N. - in jusvocatio. In cazul prezentarii cetateanului roman N.N. in justitie, cetateanul roman A.A. isi va expune oral pretentiile in fata magistratului, iar N.N. va putea avea trei atitudini: sa recunoasca,sa nege, sau sa nu se apere.Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita, pretorul crea o noua actiune numita infactum.Va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume “litis contestatio”. Prinaceasta procedura i se va inmana cetateanului A.A. o formula care va fi acceptata si remisa catre paratul N.N..Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata consumarea actiuniiintentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti), se vor stabili definitiv partile litigante, persoana judecatorului si obiectul procesului.B. Faza in judicio

In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi vor pleda cauzasingure:- faza in judicio consta in aceea ca ambele parti litigante trebuiau sa se prezinte in fatamagistratului, procesul neputant avea loc in lipsa unei parti.- i n f a t a m a g i s t r a t u l u i f o l o s i n d a n u m i t i t e r m e n i s o l e m n i r e c l a m a n t u l i s i p r e z e n t a p r e t e n t i i l e . F a t a d e p r e t e n t i i l e f o r m u l a t e d e r e c l a m a n t p a r a t u l p u t e a s a a i b i 3 a t i t u d i n i : s a recunoasca pretentiile reclamantului, sa nege pretentiile reclamantului, sa nu se apere in mod corespunzator.4

SPEŢEJudecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi procesulcivil si anume: “onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat”, (sarcina probei cade asuprac e l u i c a r e a f i r m a s i n u a s u p r a c e l u i c a r e n e a g a ) s i “ r e u s i n e x c e p t i o n e a c t o r e s t ” ( p e n t r u sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori(testimonia) si marturisirea.Atat cetateanul roman A.A. cat si cetateanul roman N.N. vor depune un juramant princare se vor obliga sa spuna numai adevarul.Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avutloc. Cetateanul roman A.A. va afirma ca ii imprumutase cetateanului roman N.N. suma de 100sesterti in anul 2 dHr. cu scadenta la 2 ani. In anul 4 dHr. cetateanul A.A. il da in judecata pentruneplata pe cetateanul N.N. Paratul (N.N.) nu va nega ca ar fi primit o suma de bani, dar afirmaca, ulterior, in anul 3dHr. a avut loc o intelegere intre cele doua parti cu privire la rambursareas u m e i d e b a n i , a c e a s t a u r m a n d s a s e r e a l i z e z e i n a n u l 5 d H r . , s i n u i n a n u l 4 d H r . a s a c u m convenisera initial.Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca exista) eventualii martori careau luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi cetateni romani.In final se trece la marturisirea faptelor.In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea va consta in p i e r d e r e a p r o c e s u l u i . F i i n d l e g a t d e f o r m u l a , j u d e c a t o r u l v a d a h o t a r a r e a r a p o r t a n d u - s e l a momentul lui litis contestatio.Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).In concluzie, datorita faptului ca cei doi convenisera, in anul 3 dHr., ca termenul de s c a d e n t a s a n u f i e i n a n u l 4 d H r . c i i n a n u l 5 d H r . , c e t a t e a n u l r o m a n A . A . s i c o n f o r m l i t i s contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti) N.N. va fi absolvit de plata celor 100 sesterti.

SPEŢA 3P a t r i c i a n u l M a r c e l l u s e s t e c ă s ă t o r i t c u m m a n u c u S i l v i a ş i a r e 4 c o p i i : S a b i n u s , Cornelius, Emilia şi Eusebia. La 20 de ani Sabinus se căsătoreşte cum manu cu Lucreţia şi are 2 copii: Laurenţiu şiSebastian. La 21 de ani Cornelius se căsătoreşte sine manu cu Flavia şi are un copil: Primus. La 15 ani Emilia se căsătoreşte cum manu cu Marius şi are o fiică Corina. La 16 ani Eusebia se căsătoreşte sine manu cu Antoniu. La 25 de ani Sabinus încercând să-şi ucidă tatăl, este alungat din familie. La 30 de ani Cornelius este dat în adopţie cu efecte depline patricianului Paulus.a.Stabiliţi familia agnatică şi pe cea cognatică.b.Calculaţi, în baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus amintite.c.Ce loc şi ce statut juridic au în familie aceste persoane?d.Cum se realizează alungarea din familie a lui Sabinus?e.Care sunt efectele adopţiei cu efecte depline a lui Cornelius?5

SPEŢE

RASPUNSa) Familia agnatica este formata din: Patricianul Marcellus (pater familias), Silvia (sotiacasatorita cum manu), Sabinus (fiul), Lucretia (sotia fiului casatorita cum manu), Laurentiu,Sebastian (copii fiului), Cornelius (fiul), Primus (copilul fiului), Eusebia (fiica, casatorita sine manu).Familia cognatica este formata din: Patricianul Marcellus, Sabinus, Laurentiu, Sebastian, Cornelius, Primus. b) Gradul de rudenie se stabileşte în mod diferit în funcţie de linia de rudenie.La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se socoteşte după numărul naşterilor.Astfel, fiul şi tatăl sunt rude de gradul I iar nepotul de fiu şi bunicul sunt rude de gradul II.La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se stabileşte după numărul naşterilor,urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltărudă. Astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul şi nepotul sunt rude de gradul al treilea,verii primari în gradul al patrulea.Trebuie remarcat faptul că pe linie colaterală nu există rude de gradul I.Prin urmare, rude de gradul I, in speta in discutie sunt: Marcellus, respectiv Silvia cu fii sifiicele lor.Fratii si surorile, Sabinus,Cornelius,Emilia si Eusebia, sunt rude de gradul II, acelasi gradde rudenie existand si intre Laurentiu si Sebastian. Deasemenea rude de gradul II sunt parintiiMarcellus si respectiv Silvia fata de nepotii lor: Laurentiu, Sebastian, Primus si CorinaPe linie colaterala , rude de gradul III, sunt:Sabinus fata de Primus si Corina;Cornelius fata de Lurentiu, Sebastian si Primus;Emilia fata de nepotii sai: Laurentiu, Sebastian, si Primus;Eusebia si Laurentiu, Sebastian, Primus si Corina;Rude de gradul IV, sunt: Laurentiu, respectiv Sebastian, cu verii lor primari: Primus siCorina.c) Patricianul Marcellus detine cel mai important loc in familie si anume cel de pater familias si detine personalitate juridica deplina (capacitate de exercitiu deplina).Silvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni juris) deoarece erau casatoriti cum manu.Atat sotia patricianului cat si Sabinus, Cornelius si Eusebia (casatorita fiind sine manu cuAntoniu) intra in grupul juridic al lui pater familias.Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu Marius.d) Aflandu-se sub tutela patricianului, alungarea din familie a lui Sabinus se realizeaza prin emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat).e ) A d o p ţ i a c u e f e c t e d e p l i n e a l u i C o r n e l i u s d e c a t r e p a t r i c i a n u l P a u l u s v a a v e a urmatoarele efecte:- pe plan personal, adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine şi intra sub puterea noului pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii sai raman în familia de origine.- pe plan patrimonial, drepturile succesorale se sting, în vechea familie şi se dobandesc încadrul noii familii.